Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
21 1. BAZE FIZIOPATOLOGICE
Circulaia coronarian este asigurat, n mod normal, dc circa 5o/0 , debitul cardiac (sau
200-300 mi/mm.). Debitul coronarian poate
taSStUdteVfort, atingnd 1-1,5
1/min n timpul unor solicitri^ Reducerea debitului coronarian determina suferine
cardiace, denumite termeni diferii: cardiopatie ischemic (cel mai folosit), boala
cardiaci ischemic, insuficien coronar, miocardoscleroza, ateroscleroz corona, rian
etc Termenii menionai se bazeaz pe criterii diferite, morfologice fiziopatologice,
clinice. n cadrul cardiopatiei ischemice se disting dou grupe de afeciuni: cardiopatia
ischemic dureroas (angina pectoris, infarctul miocardic, iminena de infarct) i
cardiopatia ischemic nedure-roas (manifestat prin moarte subit, edem pulmonar
acut, insuficien cardiac cronic, aritmii, modificri ecg etc.). Afeciunile menionate
snt forme clinice ale cardiopatiei ischemice. n angina pectoris simptomul dominant
este durerea anginoas, care apare n condiii de dezechilibru ntre necesitile de
oxigen pentru munca inimii (crescut) i oxigenul furnizat inimii (sczut), dependent de
fluxul sanguin coronarian. Consumul de oxigen al miocardului este n relaie direct cu
frecvena cardiac, cu fora de contracie i cu tensiunea ventricolului n momentul
ejeciei sn-gelui. Durerile anginoase apar la bolnavi cu leziuni aterosclerotice ale
coronarelor sau n constricia acestora, ceea ce diminua lumenul i fluxul sanguin.
Durerea esfp dntnn't fontului
ZZ
-----------------------------------------------------------*vi^^uuiui
nit.tcLuvjxiynui
a u /-l a ^ u p i o.
naiilor nervoase senzitive. Ea apare cnd concentraia acestor metabolii crete peste
anumite limite, din cauz c fluxul sanguin sczut nu-i poate ndeprta rapid, pe
msur ce se formeaz. Angina pectoris are dou forme clinice de ejort i spontan.
condiii care cresc nevoile de S ^ fardului i care dispare la repaus sau nitroglicerina suboTun
Ani'
Scanned by CamScanner