Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nume : Laura
Date de proiectare :
Puterea necesara antrenarii masinii de lucru:
P ML :=
15
nME :=
1000
Factorul de suprasarcina :
KA :=
kW
rot
min
P ML
tot
Randamentul angrenajului :
a
angrenaj_conic :=
( 0.97....0.99 )
0.97
transmisie_curea_trapezoidala :=
pereche_rulemnti :=
0.99
pereche_lagar_alunecare :=
0.98
0.95
( 0.95....0.997)
( 0.99....0.995)
( 0.98....0.99 )
Tinand seama de pierderile de putere, implicit de randamentele cuplelor de frecare, ce transmit fluxul de energie
mecanica de la masina motoare la masinile de lucru, prin intermediul elementelor componente - x ale transmisiei, se
determina puterile pe fiecare arbore - x.
Se determina momentul de torsiune prin intermediul acestuia Px, exprimata in kW.
Aceasta se calculeaza pe fiecare arbore in parte , Mtx, cu momentul de torsiune exprimat in [Nmm] .
Puterea pe arbori
P 1 :=
15
kW
P 2 := P 1 transmisie_curea_trapezoidala pereche_lagar_alunecare
P2 =
13.965
kW
P 3 := P 2 pereche_rulemnti
P3 =
13.825
kW
kW
P 4 := P 3 angrenaj_conic pereche_rulemnti
kW
P4 =
13.276
kW
kW
1.25
iTCT :=
iR :=
n2 :=
rot
1000
n1 := nME =
min
n1
iTCT
n3 := n2
n4 :=
n3
iR
n2 =
800
n3 =
800
n4 =
200
1000
rot
min
rot
min
rot
min
rot
min
Mtx :=
Mt1 :=
Mt2 :=
Mt3 :=
Mt4 :=
30
30
30
30
30
6 Px
10
6 P1
10
n1
6 P2
10
n2
6 P3
10
n3
6 P4
10
N mm
nx
n4
143239.449
N mm
166694.909
N mm
165027.959
N mm
633905.398
N mm
3
dca1 :=
3
dca2 :=
16Mt3
at
16Mt4
at
30.372
47.565
30
tensiunea admisibila de
torsiune
MPa
se adopta
:
dca.1 :=
se adopta
:
dca.2 :=
30
48
mm
mm
Dp1 :=
:=
320
0.02
mm
alunecarea
specifica
Dp2 :=
mm
V'1 :=
Dp1 n1
60 1000
Dp1 n1
60 1000
16.755
Vadm
vadm :=
50
m
s
se respecta
conditia
Alegerea distantei dintre axe A12 , d aca nu est e impu sa d in con sidere nt e g eo met ric e, se adopta in
intervalul de valori :
0.7 Dp1 + Dp2 A12 2 Dp1 + Dp2
mm
mm
Se adopta
:
A12 :=
800
mm
Lungimea primitiva orientativa a curelei se determina in functie de distantele dintre axe, si se adopta in primitive ale
rotilor de curea
Dp2 Dp1
:= 2 asin
= 0.09 unghiurile dintre ramurile
curelei
2 A12
3.052
2 := + =
3.232
Lp.orientativ :=
Se adopta
:
2 A12 cos
2
Lp :=
2500
C f :=
Dp1
1 +
Dp2
2 =
2720.027
mm
coeficient de functionare
2 A12 +
) ( Dp2 Dp1) 2
Dp1 + Dp2
4 A12
2720.027
C L :=
C :=
P := P 1 =
P0
P 0 :=
15
kW
kW
P Cf
z0 :=
=
CL C P 0
3.002
C z :=
0.95
z0
zcurea :=
=
Cz
3.16
se adopta :
znr.curele :=
Marcile de oteluri sunt recomandate, tratamentele termice sau termochimice care li se pot aplica, duritatile
miezului si respectiv flancurilor dintilor obtinute in urma tratamentului, precum si propiretatile fizico-mecanice ale
acestora sunt prezentate in tabelul 3. In acest tabel sunt indicate si valorile rezistentei la rupere prin oboseala la
piciorul dintelui, precum si rezistentei limita la pitting.
Tabel. 3
Duritate
21MoMnCr12
250....330
optez
pentru:
D :=
56.....63
optez
pentru:
DF :=
Flanc_DF_( HRC )
Rezistenta la
pitting:
H.lim :=
Rezistenta la piciorul
dintelui:
Rezistenta la
rupere:
25.5 DF = 1606.5
F.lim :=
r :=
400
N
1080
mm
Limita de
curgere:
c :=
MPa
mm
63
MPa
380...460
mm
830....840
MPa
1070...1090
840
330
N
mm
Calculul de proiectare al unui angrenaj conic cu dintri drepti (dantura octoidala) are la baza metrologia curpinsa in
STAS 12270-84 si lucrarea TS 45-80, particularizate conditiilor de functionare a angrenajelor conice din transmisiile
mecanice uzuale.
Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului conic cu dinti drepti
Diametrul de divizare al pinionului conic d1
Diametrul de divizare (minim) al pinionului se determina din conditia ca dantura angrenajului proiectat sa reziste
la oboseala la presiunea hertziana de contact ( pitting) cu ajutorul relatiei:
KH KA Mtp
d1.min :=
R
( 1 0.5R)
2 u
H.lim
KH := factorul_global_al_presiunii_hertziene_de_contact
KH :=
( 1.6.....1.8 ) 10
optez
pentru :
MPa
KH :=
KA := factorul_de_utilizare
1.6 10
MPa
optez
pentru :
Mtp := momentul_de_torsiune_pe_arborele_pinionuluiNmm
momentul_de_torsiune_pe_arborele_pinionului
Mt3 =
KA :=
165027.959
Nmm
R := raportul_dintre_latimea_danturii_si_generatoare_conului_de_divizare
b
R :=
=
R
0.25.....0.33
R :=
H.lim := rezistenta_la_pitting
0.25
u := raportul_numarului_de_dinti
u := iR =
MPa
u>
H.lim :=
1530
MPa
KH KA Mt3
d1.min :=
R
( 1 0.5R)
2 u
52.815
se
adopta:
H.lim
d1 :=
53
mm
( )
m me
Modulul danturii rotilor pe conul frontal exterior se determina din conditia ca dantura sa reziste in rupere prin oboseala
la piciorul dintelui. Relatia de calcul a modulului minim pe conul frontal exterior este: relatia 2
KF :=
22......24
KF :=
18....20
KF :=
20
relatia
2
( D < 350HB)
( D 350HB)
KF KA Mt3
mmin :=
R d1
m :=
3.5
( 1 0.5R)
F.lim
1
2
u +
3.722
mm
53
15.143
z1 :=
15
dinti
modulul_danturii_rotilor_dintate_pe_conul_frontal_exterior
se adopta:
i12 :=
Fiind acum stabilit numarul de dinti ai pinionului, se determina numarul de dinti Z2 ai rotii conjugate cu relatia :
z2 := z1 i12 =
60
z2
z1
0 :=
20deg
:=
h'oa :=
h'of :=
1.2
c'o :=
0.2
hoa := m h'oa =
3.5
hof := m h'of =
4.2
ho := m h'oa + h'of =
co := m c'o =
po := m =
7.7
eo :=
po
0.7
10.996
5.498
20deg
i12 =
xr1 :=
0.44
xr2 := 0.44
nu avem deplsari
tangentiale
z1 =
z2 =
z1
'1 := atan =
z2
Semiunghiurile
conurilor :
90 14 = 76
'2 :=
Diametrele de
divizare :
0.245
1 :=
13.766deg
2 :=
76deg
d1div := m z1 =
52.5
mm
d1 :=
52
mm
d2div := m z2 =
210
mm
d2 :=
210
mm
15
60
d1div
( 2sin( 1) )
110.314
mm
0.25 R = 27.578
0.25 R = 27.578
Diametrele de divizare
medii
mm
se adopta :
b :=
( )
45.337
mm
( )
182.832
mm
dm1 := d1 b sin 1 =
dm2 := d2 b sin 2 =
28
mm
Modulul mediu al
danturii :
Numarul de dinti ai rotii plane de
referinta :
Inaltimea capului
dintelui :
mm :=
dm1
z1
3.022
z1
z0 :=
=
sin 1
( )
63.037
5.04
mm
1.96
mm
2.66
mm
5.74
mm
Inaltimea piciorului
dintelui :
Inaltimea dintelui :
h := ha1 + hf1 =
7.7
mm
hdinte :=
mm
Fortele
tangentiale :
Fortele
radiale :
2 Mt3
Ftm1 :=
=
dm1
7280.024
( )
2573.601
( )
641.023
Fortele axiale
:
630.518
( )
2571.004
( )
Fnm := Ftm1
=
cos( )
7747.24
factorul de
dimensiune
YS1.2 :=
YN1.2 :=
S FP :=
1.25
400
F.lim =
FP1.2 :=
Y :=
F.lim
S FP
0.8
YF1.2 :=
YN1.2 YS1.2 Yx =
320
factorul gradului de
acoperire
factorul de forma al
dintelui
2.8
3.5
b = 28
mm
e' :=
m=
KF :=
1.145
0.74
1+ +
h h
latimea dintelui
e'
KF := KH =
b
h
d1 np
800
rot
min
KV :=
KA =
1+
60 10
22
1.067
factorul dinamic
factorul de
utilizare
FtFm1.2 := Ftm1 KA KV KF KF =
Ftm1 =
7280.024
F1.2 :=
8891.138
Ftm1 KA KV KF KF
b m
YF1.2 Y =
203.226
203.226
FP1.2 =
N
mm
F1.2 FP1.2
F1.2 =
320
verifica conditia
Ve rifi carea la pre si unea he rtziana , i n c azul soli citarii la obos ea la a flancuril or
dintilor. Verifica rea la pitti ng
Zw :=
H.lim =
1530
N
mm
ZN1.2 :=
se adopta
C zv :=
1200
H.Lim :=
0.85 + 0.08
d1 800
Vtd :=
H.Lim
850
350
0.93
2.178
60 10
ZV := C zv +
2 ( 1 Czv)
0.8 +
C ZL :=
0.83 + 0.08
ZL := C ZL +
H.Lim
S HP :=
H.lim
S HP
45.337
KH :=
0.929
factorul inflentei
ungerii
factorul de siguranta la
pitting
:=
ZR1.2 Zw ZL ZV ZN1.2 =
dm1 =
50 :=
1530
HP1.2 :=
u=
850
factorul
rugozitatii
1.5
H.lim =
350
4 ( 1 CZL)
0.966
Vtd
80
1.2 +
50
ZR1.2 :=
32
mm
914.556
1.1
25
b=
28
KH =
mm
1.2
FtHm1 := Ftm1 KA KV KH KH =
Z :=
( 4 )
3
ZH :=
2.5
ZE :=
56.4
0.983
9322.083
factorul gradului de
acoperire
tensiunea hertziana
H := ZE ZH Z
Ftm1 KA KV KH KH u +
b dm1 u
1
=
381.408
N
mm
H HP1.2
N
381.408
H =
mm
N
HP1.2 =
914.556
mm
se verifica conditia
dw1 := d1 +
n3 =
800
v :=
60
mm
rot
min
-turatia arborelui
pinionului
dw1 n3
60000
v=
4.691
m
s
Deoarece viteza este mai mare decat 4 m/s se vor folosi uleiuri minerale sau sintetice aditivate sau neaditivate
Ftm1 =
7280.024
d1 =
52
mm
u=
ZH :=
1.77
Z :=
b=
28
mm
Ftm1 u +
b d1
u
ZH Z
Factorul de
incarcare-viteza
ks =
MPa
ks
v
4.174
19.581
MPa
MPa
s
m
Pentru a putea alege rulmentii si pentru a putea verifica arborii este ecesara aflarea reactiunilor in reazeme si
trasarea diagramelor de variatie a momentelor de incovoiere si torsiune
ARBORELE PINION
Aflarea
reactiunilor:
Fam1 =
Frm1 =
630.518
2573.601
V2 = 3336.036
110
V1+V2=-Fr1
V1 := Frm1 V2
V1 =
762.435
Mom in
1
Mom in
2
M1 :=
Mom in
3
M3( x) := V1
x :=
( 110) = 83867.828
M2( x) := V1 x
M2
( 110 + x) + V2x
( 43) = 26797.011
M3
30
X23 =
M4( x) := Fam1 x
32.588
( 42.5) = 26797.011
M4
diametru
roata
dintata/2
M2
M3
Fam1 =
Avem
630.518
si
Ftm1 =
7280.024
H1 :=
H1 = 2602.218
110
H2 := Ftm1 H1
H2 =
9882.243
Mom in
1
M1 :=
Mom in
2
M2( x) := H1 x
Mom in
3
M3( x) := H1
x :=
Mom in
4
30
( 110) = 286244.033
M2
( 110 + x) H2 x
( 43) = 26797.011
M3
M4( x) := Fam1 x
X23 =
39.319
( 42.5) = 26797.011
M4
Ftm1 42.5 =
R 1 :=
H1 + V1
R 2 :=
H2 + V2
309401.032
R1 =
2711.614
R2 =
10430.142
641.023
Avem: V2*165+Fa2*150-Fr2*55=0
V2 :=
( Frm255 Fam2150)
V2 = 2123.602 N
165
V1 := Frm2 V2
V1 =
2764.626
M1 :=
MR
Mom in
3
( 55) = 233596.246
55)
( 165) = 0
M3
7280.024
Ftm2 := Ftm1 =
7.28 10
H1*165-Fa2*150-Ft2*110=0
H1 :=
165
H2 := Ftm2 H1
H1 =
7190.626
H2 =
89.398
MR := H1 55 Fam2 150
Mom in
3
MR =
Ftm2 150 =
R 1 :=
H1 + V1
R 2 :=
H2 + V2
1.092 10
55)
( 165) = 0
M3
R1 =
7.704 10
R2 =
2.125 10
9833.787
32
d4ca :=
45
mm
mm
32 + 8
d3rul =
40
mm
d4rul :=
45 + 5
d4rul =
50
mm
Pentru diametrele fusurilor stabilite anterior alegem conform STAS 3920-87 rulmentii radial-axiali cu role conice:
Pentru arborele III RULMENT 32208 cu urmatoarele caracteristici:
d3rul =
40
D3 :=
80
T3 :=
24.75
C3 :=
65.5
mm
mm
mm
kN
C03 :=
51
e3 :=
0.37
Y3 :=
1.6
kN
50
mm
C04 :=
58.5
D4 :=
90
mm
e4 :=
0.42
T4 :=
24.75
mm
Y4 :=
1.4
C4 :=
71
kN
kN
Rulmentii radiali-axiali cu role conice, datorita constructiei lor, introduc fo rte axiale su plime nt are (int erioa re). Un
astfel de rulment incarcat cu forta radiala Fr introduce o forta axiala suplimentara data de relatia:
Fas=0.5*Fr/Y
1033
Fas31 :=
0.5
Fr31
Fas32 :=
0.5
Fr32
Fas41 :=
0.5
Fr41
Fas42 :=
0.5
Fr42
Y3
Fas31 =
322.813
Fas32 =
1250.938
-rulmentul din
reazemul 2:
Fr32 :=
4003
Y3
-rulmentul din
reazemul 1:
Fr41 :=
2960
Y4
Fas41 =
1057.143
Fas42 =
286.786
-rulmentul din
reazemul 2
Fr42 :=
803
Y4
265.5
980
Fa3 = 662.625
Fa3 :=
662.625
Fa4 =
209.643
Fa3
Fr31
k31 =
0.641
k32 =
0.166
k41 =
0.071
k42 =
0.261
-rulmentul din
reazemul 2
k32 :=
Fa3
Fr32
-rulmentul din
reazemul 2
Fa4
k42 :=
Fr42
Calculul sarcinii dinamice
echivalente P
Pentru arborele III
-rulmentul din
reazemul 1
X :=
0.4
k31 > e
P31 =
-rulmentul din
reazemul 2
k32 e
P32 =
4.003 10
P41 := Fr41
P41 =
2.96 10
P42 := Fr42
P42 =
803
P32 := Fr32
Pentru arborele IV
-rulmentul din
reazemul 1
k41 e
-rulmentul din
reazemul 2
k42 e
838
10
L31 :=
C31000
P31
3
L31 =
2.042 10
L32 =
1.112 10
L41 =
3.98 10
L42 =
3.079 10
mil. rot
-rulmentul din
reazemul 2
10
L32 :=
C31000
P32
mil. rot
Pentru arborele IV
-rulmentul din
reazemul 1
10
L41 :=
C41000
P41
mil. rot.
-rulmentul din
reazemul 2
10
L42 :=
C41000
P42
mil. rot
898
Lh31 :=
rot
min
L31 10
n3 60
6
Lh31 =
37893380.504 h
> Lha=12000...20000 h
-rulmentul din
reazemul 2
Lh32 :=
L32 10
n3 60
Lh32 =
2.064 10
Lh41 =
2.622 10
Lh42 =
2.029 10
h > Lha=12000...20000 h
Pentru arborele IV
-rulmentul din
reazemul 1
n4 :=
rot
253
Lh41 :=
min
L41 10
n4 60
h> Lha=12000...20000 h
-rulmentul din
reazemul 2
Lh42 :=
L42 10
n4 60
h> Lha=12000...20000 h
Randamentul angrenajului :
a
Intre flancurile dintilor conjugati ai rotilor ce formeaza angrenajul existat o miscare relativa de alunecare care in
prezenta fortelor normale pe dinte dau nastere la forte de frecare, ce consuma o parte din puterea transmisa prin
angrenaj.
Randamenul unei perechi de roti dintate are valorile : 0.95...0.98
:=
0.08
z2 =
60
K :=
a :=
1.6
cos( )
randamentul
este :
z1
1
K = 0.988267
z2
A :=
0.98
Randamentul
angrenajului
ALEGEREA SI VERIFICAREA
PENELOR
Asamblarea rotilor dintate, a rotilor de curea si a cuplajelor pe arbori se realizeaza de obicei cu ajutorul penelor
paralele. Uneori se folosesc si alte tipuri de asamblari (cu strangere proprie, prin caneluri, prin pene inclinate sau prin
strangere pe con).
De obicei, pinioanele au diametre apropiate de cele ale arborilor asa incat ele se executa dintr-o bucata cu
arborele. Se alege aceasta solutie daca diametrul de picior al rotii dintate df satisface conditia:
df<=(1.4..1.5)*da
35
d3f :=
73.44
mm
mm
In functie de d3a alegem din STAS 1004-81 dimensiunile bxh ale sectiunii penei si se determina apoi lungimea
necesara a penei si se verifica pe baza solicitarilor la strivire si forfecare.
-Pana tip B
b :=
10
h :=
l :=
22
mm
mm
mm
Se aleg ajustajele:
-pentru pinion
t1 :=
0.2
5.0
0
mm
-pentru arbore
t2 :=
0.2
3.3
0
mm
Verificari:
as :=
110
af :=
70
MPa
MPa
b :=
0.015
10
0.051
mm
Mt3 :=
1.018 10
s :=
f :=
Nmm
4 Mt3
h l d3a
2 Mt3
10 ld3a
s =
66.104
f =
26.442
indeplineste conditia
MPa
MPa
indeplineste conditia
s as
f af
Admitem l=22 mm
53
mm
10
mm
l :=
40
mm
-pentru
t1 :=
0.2
6.0
0
mm
t2 :=
0.2
4.3
0
mm
pinion
-pentru arbore
b :=
0.018
16
0.061
Verificari
:
Mt4 :=
s :=
f :=
as :=
110
af :=
70
3.435 10
4 Mt4
h l d4a
2 Mt4
16 ld4a
MPa
MPa
Nmm
s =
64.811
f =
20.254
MPa
MPa
indeplineste conditia
indeplineste
conditia
s as
f af
Admitem l=40
mm
Verificarea
arborilor
Alegem pentru arbori ca material OLC45 STAS 880-88 cu urmatoarele
caracteristici:
r := 620 MPa
c :=
360
m1 :=
0 :=
300
430
r :=
360
c :=
240
m1 :=
0 :=
MPa
MPa
MPa
MPa
160
220
MPa
MPa
MPa
Verificarea la oboseala
Verificarea la oboseala a arborilor se face in sectiuni ale arborilor care prezinta
concentratori de eforturi (canale de pana, salturi de diametru, degajari, filete etc.).
Considerand cazul general in care intr-o sectiune cu concentratori de tensiuni avem atat efort
unitar de incovoiere, cat si efort de torsiune, ambele variabile in timp, se parcurg urmatoarele
etape:
Se calculeaza marimile caracteristice ale ciclului variabil de solicitare la incovoiere. Chiar
daca momentul incovoietor intr-o sectiune oarecare este constant in timp, datorita rotatiei
arborelui efortul de incovoiere intr-o fibra oarecare variaza dupa un ciclu alternant simetric.
Ca urmare putem scrie:
MiV :=
30860
MiH :=
109300
d3 :=
40
N mm
mm
N mm
max :=
MiV + MiH
3
d3
max =
18.076
MPa
32
min = 18.076
min := max
m :=
MPa
efort unitar
mediu
MPa
amplitudinea ciclului de
solicitare
Se calculeaza coeficientul de siguranta la oboseala pentru solicitarea de incovoiere folosind
relatia lui Serensen:
v :=
k :=
c :=
18.076
MPa
1.8
:=
:=
2 m1 0
1
k
m1
c =
0.395
:=
0.8
7.376
m1
dimensional
-coeficient de calitate
asuprafetei
Se calculeaza pentru sectiunea considerata elementele ciclului de solicitare variabila la
torsiune. De cele mai multe ori solicitarea la torsiune a arborilor este variabila dupa un ciclu
pulsator. In acest caz:
k
Mt :=
119200
N mm
Mt
max :=
max =
3
d3
9.486
min :=
MPa
MPa
16
k :=
1.8
c :=
:=
:=
2 m1 0
1
k
m1
c =
m :=
12.474
max
MPa
MPa
m1
c c
c=
c + c
-arborele rezista la
oboseala
6.349
c ca
ca :=
2.5
v := m
Mirez :=
MiV + MiH
Mirez =
1.136 10
Nmm
:=
aiIII
Mech :=
aiII
ech :=
Mech
3
d3
32
ech =
Mirez + ( Mt)
21.151
MPa
Mech =
ech aiIII
1.329 10
Nmm
936
Fr :=
n :=
901
rot
min
36
mm
d2 :=
Diametrul
cuzinetului
D := d2 +
D=
mm
41
Ulei TIN
25
Marimi calculate
Presiunea medie
pm :=
936
2
pm =
556811.4218
Pa
1 0.041
Viteza medie a
fusului
vm := 0.041
901
60
vm =
1.934
m
s
Date alese
Se aleg 5 jocuri
relative
i :=
0 .. 4
0.0005
0.001
i := 0.0015
0.002
0.0025
j :=
0 .. 4
60
70
tj := 80
90
100
Kc :=
Coeficientul de caldura
radiant
Kr :=
ha :=
ta :=
70
Al :=
200.0410.041
Al =
0.034
9.49
Kt := Kc + Kr
Kt =
21.49
m C
m :=
(racire
naturala)
12
m C
Emisivitate
termica
Kr =
0.7
1.Determinarea temperaturilor de
echilibru
a) se calculeaza coeficientii de portanta
cpij=j*n/pm*i*
-definim mai intai vascozitatea dinamica a
uleiului
:=
j
0.0149
0.01089
0.0082
0.00635
0.00504
n :=
60
n=
15.017
-coeficientii de
portanta
s
m
rot
s
Cp
i,j
:=
n
j
( i) 2
pm i
1.607
0.402
Cp = 0.179
0.1
0.064
0.89
0.69
ij := 0.46
0.34
0.25
c)-determinarea excentritatilor
relative
ij :=
1 ij
0.11
0.31
ij = 0.54
0.66
0.75
14.145
hm = 14.145
13.94
12.813
hm
i,j
10.762 8.2
6.15 5.638
-introducem coeficientul
Cfij=f(Cpij;B/D)
29 23
8 6.5
Cfij := 4.1 3.3
3 2.25
2 1.78
Pfij
i,j
:= Cfij
i,j
14
3.9
2.9 2.3
1.9 1.65
1.5 1.3
10
3.5
2.1
1.49
1.18
3
D n Fr i 10
i
26.251
14.483
Pfij = 11.134
10.863
9.052
7.061 6.337
8.962 7.875 6.246 5.703
11.768 9.052
:= ij
i
i,j
i
D 10
0.35
Cqij := 0.62
0.77
0.85
Qsij
i,j
:= Cqij
i,j
B D n i 60 10
i
dm
min
3
3
3
3
3
3.415 10
4.347 10
5.589 10
6.831 10
8.383 10
0.022
0.027
0.034
0.04
0.044
Qsij =
0.058
0.067
0.073
0.08
0.085
0.096
0.107
0.117
0.12
0.149
0.132
0.149
0.155
0.191
0.248
Pcj := Kt Al tj t0
j
j
28.9
36.125
Pcj = 43.35
50.575
57.8
23
3
201 :=
202 :=
1 + 23( 43 20) 10
203 :=
204 :=
2 + 23( 48 20) 10
205 :=
201 =
0.983
202 =
1.529
203 =
2.075
204 =
2.644
205 =
3.351
0.77
1000
max :=
2.25
1000
te1 :=
41
1 :=
0.0305
1 :=
0.0005
te2 :=
43
2 :=
0.0271
2 :=
0.001
te3 :=
45
3 :=
0.0250
3 :=
0.0015
te4 :=
48
4 :=
0.0211
4 :=
0.002
te5 :=
57
5 :=
0.0146
5 :=
0.0025
Cp1 :=
pm ( 1)
Cp4 :=
pm ( 2)
4 n
pm ( 4)
2 n
Cp2 :=
Cp5 :=
Cp3 :=
pm ( 3)
5 n
pm ( 5)
3 n
Cp1 =
1.175
Cf1 :=
22
Pf1 :=
19.915
1 :=
0.87
Cp2 =
0.731
Cf2 :=
15
Pf2 :=
27.15
2 :=
0.81
Cp3 =
0.3
Cf3 :=
Pf3 :=
16.294
3 :=
0.62
Cp4 =
0.142
Cf4 :=
3.6
Pf4 :=
13.035
4 :=
0.44
Cp5 =
0.063
Cf5 :=
Pf5 :=
9.052
5 :=
0.25
hm1 :=
1 :=
0.13
Cq1 :=
0.14
Q1 :=
0.0043
hm2 :=
16
2 :=
0.19
Cq2 :=
0.22
Q2 :=
0.0137
hm3 :=
19
3 :=
0.38
Cq3 :=
0.45
Q3 :=
0.0419
hm4 :=
18
4 :=
0.56
Cq4 :=
0.68
Q4 :=
0.0845
hm5 :=
12
5 :=
0.75
Cq5 :=
0.9
Q5 :=
0.1397
20min :=
20max :=
20min =
1.253
la
mie
20max =
3.101
la
mie
J20min := 20min D
J20min =
51.373
J20max := 20max D
J20max =
127.141
2720.027