Sunteți pe pagina 1din 59

CINE SUNT' UNGURII

CINE SUNT ROMANII


DE

IOAN ATHANASIAD
ADVOCAT.

Fost p,'eedinte al tribunalulu nfov secia comercial.


Memb1't n societatea Geogmfic. Memf.r! n societatea pentt'1

nver'i1'!m

popo1'!(lu ,'omn i memb1'! al sociele Etnogmfice


Poliglot din Milan.

Editia a treia
....... __........... _....;v

.... ..
...
--
-

BUCURESO[
TIPOGRAFIA MODERNA, GREGORIE LUIS, STRAOA ACADEMIEI 24

1891

www.dacoromanica.ro

CINE SUNT UNGURII

CINE SUNT ROMAfill


DE

WAN ATHANASIAD
ADVOCAT.

Fost presedinte al tribunalului Ilfov Rectia comercialcl.


Membru in, societatea Geograficd. Membru in societatea pentru
invt fdrura' poporalui roman si membru al societeitei Etnogra fee
Poligloici din Milan.

Editia a treia

BUCURESCI
TIPOGRAFIA 140DERNA, GREGORIE LUIS, STRADA- ACADINIEI 24.

1891
www.dacoromanica.ro

Catre cititori
Hongariser ramie lee pierres,

pour ne pas perir.

Kossouth.

Cdtre cititori. Faria ungure4cd. Pressa streinet


Statistica -- Conclusiunt.

Claire citilon. Pe la 1869 M. S. Regele Carol I


era Donn, numal de vr'o trei an1 pe atunc!, pe tronul
lui tefan eel Mare gi Mihaitt Bravul.

Se scie de toti positia noastr& politic& de pe atune!, c&t, era de precaria; cacl ma! toata Europa nu

privea cu ochi bun! actele noastre politice, gi mai


cu seam& urcarea lui Carol I pe tronul Domniei Ro-

manilor. Austro-Ungaria escela in piedicele ce ni


se faceat.
Dar faptul implinit, doamna Austro Ungaria inchide ochii, gi cant& In corul celor-alt! suverani Dom nulul Ilomanilor, Bene, bene respondere, dignus

est intrare etc."


Cu toate acestea, totugi nu putea digera ugor hapul inghitit prin recunoagterea politioe1 romane inau-

gurate la 1866.
De la aceast& data pressa A ustro-Ungar& n'a intetat un moment d'a arela, ca ce ail Mout Romani!

la 1866 nu era de talia lor.


La 1869 pressa Maghiar& mai cu seams intrece
www.dacoromanica.ro

on -ce margin' a escela in arta d'a insulta i maltrata ; caci este o arta, and cine-va se distinge pan Ia gradul a nu avea rival !...
El dar insult& i maltrateaza papa la ridicul, papa ce, In mania lor, devin spasmodic' L.

El maltrateaza pe Romani i pe Domnul lor,


El n'aii scruphl, nu cunosc cuviinta, ignoreaza istoria for din dorinta yl'a insulta.
Eu unul nu am putut tacea atunci, precum ved
cu o mare mandrie national& ca, asli dupa 21 de an',
se ridica din non proteste din Romania libera contra selbataciei maghiare, i Incep a lucra pentru
strIngerea la un lot a intregului elemen,tromanesc,

lucru ce de mult trebuia Inceput.


S'a intar4iat.... Nu e nimic.... Bine ca a inceput
gi acuma....

Mai bine tarlia de cat nici-odata, mai cu seam&


ca pentru lucrurile marl nici-udata nu e tartliti Et unul nu um putut tacea atunci, cum nu pot tacea nici a41, i am ridicat slaba-m' voce contra insultatorilor neamului nostru i al Domnului nostru.
Protestul men a fost publicarea broprei mele de
la 1869, ce atli Q reproduc aci din not, pentru a.
treia Ora dupa epuisarea secundel editii numai cu o
luna i jumatate de la '1.paritia el, In 5000 exemplare,aducend aminte din net Ungurilor, ea sunt

mai re' gi mai selbatici de cat la 1869, i ca ciyilisatiunea inaintata a diritului veac de aur, '1
lac& tot arandi, ci nu aur ...
N'a1 fi luat condeiul acli, reproducendu-mi modesta lucrare, dad, n'aifi yeclut ea, in aceasta lun,www.dacoromanica.ro

ga perioada de 21 de ani, vrammil notri vecini,


in loc. sa.- se ilustreze prin virtut! i moravuri priimitoare de civilisatiunea actuala, din contra el deyin mai tenaci In alb-aticele for apucaturi, persecu-

tand tot ce nu este maghiar.

Luand condeiul In mans a protesta din noii con-,


tra neomenoasei conduite maghiare, me simt dator
a-mi arena marea satisfacere, veclend ye Romanil din
Romania-Llbera ca s'ail deteptat din lunga-le somnolenict, i, cu curagiii i credinta in dtepturile sfinte

romaneti incep marea Tupta a realisaril unirii tutulor Romani lor sub un singur sceptru, dad, MI Intr'un viitor apropiat, dar eel putin a 'nmuia cerbicia maghiara, spre a imbunetati sorta fratilor notri
de sub administratia lor.
Sangele nevinovat al lui Horia i Cloca li vitejia lui Iancu cer resbunare, i Romani' eel cu bratele libere si deslegate sunt datori a deslega bratele
tutulor Romanilor, ca 0, mareasca mai mult hora
unirii, pe care nemuritorul Alexandri a cantat'o an-

teia oara la 1859.


Un re'sboifi de ginta pentru not Romanil era
cea mai inalta politica, cea mai mare fapta nationals, i cea mai laudabila actiune pentru o natie care voete sa traiasca prin ea, a care! voce sa fie
asoultata i respeotata.

Simi o sums de Romani in prejurul nostru, In


toate partile, incotro to intorci, gaseti Romani.
Romani peste Balcani, Romani peste Carpati, O.
de. veacur! intregi i unit 1 altii nu numal ca stall

departe de noi, i not de ei, ba Inca pare ca nici


www.dacoromanica.ro

semenam a rvdenie, pare a nu avem toti origina


din belrana gi ilustra npastra mama comuna Roma L.
At Vault veacurile, dar tacerea nu poate fi eterna, cad pare a se da semnalul recunoagterii acestei
sfinte rudenii, in care circula acel'agi sange,are aceleagi oase, carne, obiceiuri, aspiratiuni gi limba.
Romania independinta gi metropola Romanismului,
cere gi voegte independinta tutulor Romanilor.
Limba mai ou seam& este certificatul eel mai neperitor al dovedirii neamulul nostru. Este actul starii civile al filiatinnei romane. i contra acestui certificat mai cu seamit inamicil nogtri se napustesc cu

selbgtacia for asiatia a ni-I rapi, sciind ca., fara el


nu vom mai putea nici-odata incepe marele proces
al revindicarii nationalitatii Romane.
Contra acestei hrapiri gi not trebue sa ne sculam

a o nimici, gi a ne impune lor, cum am sciut a ne


impune tot-d'auna.
Toate preocuparile acestor r'el vecini ail fost gi
sunt a rapi limba Romanilor, gi maghiarismul este
triumfator.
Stint an! indelungati, de dud sistema persecutiunilor prin gcoli continua fara nici o sfiala, de nand
pressa roman& nu mai poate vorbi d'ale Romanilor,

fara A nu'gi is aspre pedepse.


Sunt dator ca, fara a merge Inca mai departe en
apararea noastra contra Ungurilor. sa rog mai 'nainte de -kite pe cititorl, sa bine voiasca a priimi recunogtinta mea pentru incuragiarea gi marea simpatie, cu care a priimit ac4ta modest& a mea luorare in a doua editie.
www.dacoromanica.ro

Gratie dar bunel sale priimiri, ea ese pentru a


treia oar& la lumina,.
Cred c& frumosul succes al acestei modeste lu-

earl nu se datoreaz& de cat mares gi nobilei cause ce china apara.


De sigur s'a incuragiat aceasta brogura, fiind c&
ea este intalnirea general& a sentimentelor Bomanesci, hot:irate a apara cu vigoare drepturile sfinte
gi imprescriptibile ale Latinitatii detinute de usurp atort

Aceast& latinitate o reduc la noi, la fratii nogtri


injugati la carul Statului maghiar ; dar cu mult de
tot suntem for superiori la nume'r gi la civilisatie'
Caci de alt-fel nest& chestiune, d'o important
capital& civilisatiunel actuale, privesce pe aurora
noastr& mai mare, pe nobila i majestOsa Francis.*
pe marele gi civilisatorul popor frances, care price
forta,averea,priceperea, gi ne-intrecuta sa inteligent& 'Ate sa fac& ce nu pot face nici data
eel midi.

Francia gi cu Italia singurile pot ridica drapelul


Latinitdpi, lucrand pentru reugita gintei Latine, lasat& pe p&mint ca sa represiate pe Danmecled. 1)
]atinitatea represint& Dumnedeirea.
Dumnedeirea represinta civilisatiunea.
i civilisatiunea represint& Banat ?lea, E'jalitatea,
Dreptatea i fraternitat a. Toate acestea stint consecinte ale dreptului natural, care se inspire de la,
puterea diving.

In Cara Divului Dante, in Teatrul popular din


1) Caantul (links Latina de Alexandri premiat la concurbul
de 1 Montpelier.

www.dacoromanica.ro

Messina, In lung Ianuarie trecut a. c., un nesocotit


de cant&ret a Incercat s& elute cuplete contra Franciel, dar h fost pus la locul lul.
Spectatoril din Intrega sal& s'a ridicat ca un singur om, au fluerat pe Indrasnet i au strigat Tralased, Francia ! , Trcliascd uniunea Latina !...
Da... SI traiasca Francia, s& traiasca Italia, care
cere uniunea Latina ; cad man& in mans, Francia
cu Italia ambele pot duce cu succes stabilirea uniunel Latine, care de mult
adasta realisarea el.
Francia cu menirea -i civilisatore, Francia, tiitOrea
fade! lumina i progresulul, trebuie sh", Intin0a maim
suroril sale Italia, i Ele Impreuna sa Intincl& maims
nile i sa", sprijineasca pa ii tutulor Latinilor, carl acji
stall departe unfit' de altil, ba unil din el chiar-cunt batjocura i prada celor mai Inapoiati din secolul nostru.
Latinismul pentru no!, Romani! din Romania libel* ast&-cli const& In desrobirea Romanilor batjocoritl i schingiuitl de antihumanil Hunni, transformati

printr'o eroare diplomatic& In popor cu viata pe


p&mint

Romanil din tote unghiurile lumil suntem datori cu


totl s& multumim cu recunotint& guvernulur Roma-

nia libere din Tanuarie trecut a. c., care a Incuragiat puternic Liga cultural& Roma* recunosand'o
ca persOna morals, pregatind'o ast-fel pentru realisa-,
rea idealului uniunei Bomeinesct.
TOte aceste pregatiri pentru nol nu suet de cat nisce
ante provocate de Inalta nedreptate esercitata 4ilnic de
7ecinil notri Ungurl contra fratilor notri din Transilvania i Ungaria, atat de credincioi Regelu! for
www.dacoromanica.ro

Francis Iosef, care 41, spre culmea nedreptatii, 8'3:


facut gi El complicele selbataciilor Unguresci.
Geniul human pornit pe calea binelui, cu cat mai
mult 'ti esercita activitatea sa in aceasta directiune,
cu atat mai mult binele cregte gi lumea folosegte de el.

Cu cat Ins& acest geniti se silegte a se desvolta


pe calea reului , cu atat mai mult omenirea e fortata sa supoarte atrocitatile reului, condamnat de

dreptul natural, de la care lumea e datoare sa se


inspire in harmonicul see train, pentru felicitatea tutulor in genere.
Porniti vecinii nogtri Unguri pe calea reului, spiritul lor s'a rafinat, gi ast-fel din refl. in mai ret,
in descoperirea mijloacelor for de persecutie a tot ce

nu este maghiar, In adever a gasit ce le trebuia


spre maghiarisarea nemaghiarilor prin Infiintarea a-

silelor de copil ae la 3-6 ani.


Lumea toata s'a revoltat gi este in stare de revolta permanents, pan& la stirpirea acestor odioase
gi degraaatoare masuri fiintei omenesoi. Tog au blamat gi blameaza, neomenoasa conduit& Ungureasca,
darn, de complicele lor Rege, care 'gi-a exprimat

dorinta sa yap, cat mai curend votat proiectul de


lege al asilelor de copil, gi ca aceste asile sa aduresultatele directe.
Ingamfati prin natura lor, bolnetvii noFtri de minte
Vngurt devin gi mai Ingamfati, ve4Indu-se sprijiniti
de Regele lnr, pe care '1 cants clicIndu-1.
ca

In acesta directiune cuvintele Regelui au o importantd epocald. In momentul cand Tronul '1i Inridica vocea indreapta atentiunea spre acesta,
www.dacoromanica.ro

10

f1curagialoare, pe tarimul vietei nOstre publice pagete un factor, pe care-1 salutdm prin inclinarea
stegurilor noastre, pentru ca ac6sta este o schim-

bare, pe care de veacuri nu am gasit'o, i pe care


de 4ece ani o adastam. Familia Regala, capul Incoronat al acestel &milli glorioase, di cuventul de
ordine ili dorinta d'a re'spIndi limba maghiara.
Ace la care invata ungurete, face pe voia Regelui. Ace la care %vat& pe altul, este placut Inain-

tea Tronului.'
Cu asemenea schimbare ne apropie (Ungurii) de

s6rbarea esistentei noastre de una mie ani.


Mai departe continuind voinicoii Unguri, indeamna pe Regele for sa mearga inainte spre XisdedOv.

Lumea civilisata i impartial& crede din contra ca,


mergend 'tot Inainte pe aceasta cafe, In Joe de KisdeclOv veti gAsi Intunericul, In care veti cadea spre
a adasta d'acolo marea s6rbatoare Inca alte veacuri
Intregi, fir& a mai putea veo-data etii la lumina t
Din contra, cuvIntul imp6ratului este cuvintul de
desordine, In care veti cadea in curend prin deteptarea celor apasati de voi, deteptare ce a Inceput.
Atunci veti adasta Inca veacuri Intregi a cfttiga,

ce In curind de sigur veti pierde, dupa cum marturisiti ca at! adastat.


i fiind-ca vorbim de lumea civilisata, care batjocoresce Kisdedovurile maghiare, vom aduce ca dove41, pe ling& conduits maghiara, i Pressa streina,

care indeamna, pe uemaghiari a nu se lasa si Se


invin1.

www.dacoromanica.ro

11

Puria ungureasca.Mal 'naiute ing& d'a ajunge


Ia luminata i mult impartiala pressa, si cea frances& mai cu sell* s& Incepem cu epileptica conduit&

ungureasca, en care cred ca se pot stabili gi ci In


lume, ca popor luminat bine Inteles.
i vorbind aci de neomenea,sca conduit& maghia11, nu voiu vorbi de invectivele aruncate de jurna-

lele for din Pesta asupra brogurei mele ; cad personalitatea mea e o picatur& de ap& in Ocean, in
fata marilor principii de earl aci ne ocup5,m, gi pe
car' Ungurif be ignoreaz& cu perfectiune. Trecend
dari peste aceste atacuri personale, ca sa viii mai
repede la mijloacele on care s6rmanii Unguri cred ca.

pot atinge scopul lor.


Aga dar lumea 86 misca.
Germanil din Ungaria ipa. Romani' din Ungaria
tips,, eel- din Transilvania asemenea, Slovacil etc. toti

tip& i pacinic se aduna, toti protest& contra acestor asile T11 tendinta ucigatoare, toti lucreaza pentru neisbanda Ungureasca.
Lupta pe tarimul pacinic gi al legilor este dreapt& j tolerat& de Coate popoarele afar& de Unguri.
Iata ce se petrece din partea Ungurilor in loco.Datil populate de veacuri de Romani.
Itombil din Brasov 1) gi din comitetul en acel'agi
nume , s'afi strins in mare num6r sub pregidentia.
d-lui dr. A. Muregeanu, protestand contra masurilor distrugatere a Bisericel Romane, a limbel Romano gi a asilelor de copil, find-ca deslipesc on d'a1) Jurralul din Bucurescl ldeverul do la 14 si 15 Ianuarie,
stil vechill a. c.

www.dacoromanica.ro

12

sila pe copil de parintil lor, de limba, de patrie,


facendu-1 a uita pe viitor patria i neamul lor.
Aceasta adunare s'a terminat in strigate: Sa traiasca, Romanisniul i imp6ratul lor.
Gazeta Ungureasca Pester Lloyd ", dupa ce bat:jocoresce adunarea, din Brapv, dupa ce se Incearca
a parodia liga pentru cultura Rom'ana, din Regatul
Romaijilor, continuind mai departe, sermanil devin in

urma ridiculi L. El ameninta pe Romanil liberi cu


interventia diplomatica, i apol de sigur cu armele,
exprimandu-se dupa cum urmeaza,

De va fi puss Austro-Ungaria Intre alternativa

d'a lasa sa i se peric]itese integritatea de catre


nu

n vecin mic i lacom, i intre aceea cl'a purse la


/I reson pe turburatori, ea va lucra atunci conform
vechifor traditii Europene, care vorbesc pentru avantagiul unel puteri marl fats cu un parvenit mic.
Aceasta e judecata fabulej Lupul i Mielul, ci nu a
dreptel Europe.
Aa vorbese vitejii Unguri, punIndu-se la _spatele
Austriei, cand a vorba de vitejie.
Aceasta este limba Ungureasek 1 mijloacele jpr
In apararea pretinselor lor drepturi.

Diepturile se apara en legea, se apara cu istoria. cu documente, cu traditiuni, cu euviinta, cu puterea argumentaril . ci nu cu insolent& Cael insolent
este a face parveniti pe Romani, pe cand vol sciti
a el descind din nobila 1 majestoasa gintd Latind.

Parvenit sciti ca e acela care din mic a ajuns


ceva, uitand in urma ee a fog\ in trecut.
Aceia dar, earl din nimic a ajuns ceva, sunteti voi
www.dacoromanica.ro

13

Ungurii, cad dintr'un' trib de nomadi ati ajuns gi


voi a till ca popor in lime, uitand noroiul din care
ati efit I-. Voi dar sunteti Parveni i7...
Cuvintul de popor mic e inesact , caci numal In
RegatuI Romanilor suntem peste dna milioane de
Romani, afar& de milioanele de Romani earl in curend v6 Tor fugi din mans. Vom vorbi mai la urma
despre cifrele statistice.

Cat despre amenintarile de intervenire saii panere la resou, de veri-ce natura fie ele, nu putem
face alt-ceva, de cat a ride gi -a avea mila de saxmanii Unguri caduti in aga mare ridicul.
V6 adastam cu bratele deschise ; ne e frica insa
ca nu Teti veni, fiind-ca 1701 Seiti ca Romanilor int
le place. came de pore.
Mai departe vecinil nogtri adaoga.
adune toate puterile, penMaghiarii trebuie
tra ca sa, 1111-1 piarda toata rabdarea, cand cites.

articolul cate unei foi Bucurescene, sail al ale unel gazete maghiarofage din Germania despre situatia Romanilor din Ungaria.
17
77

Acel conglomerat al minciunilor obrasnice, acea

suprtma fineta a seducerii, care, garnisita eu tur-

barea urei de rasa , se manifest& in ac6sta , e in


)7

adever fara perechie.


,,Ar trebui sa le facem proces de calumnie, in

numele natiunei maghiare, inaintea tribunalului mintiii

sanatoase gi nepreocupate, data adversaril nostri nu


ar fugi dinaintea noastra."
Este lung gi nesarat acest articol, afar& de inso-

lenta care la ei este dip nascere.


www.dacoromanica.ro

14

Toata epilepsia a dat peste ei numai din causa


ligel pentru cultura uniunei Romane din Bucuresci.
Cum ? Ungurilor sa, le fie permis maghiarisarea
celor cart nici in came, nici in oase , nici In sange, nici in moravuri nu se aseamana cu Ungurii, i

Romanilor sa nu le fie permis a se apara de pericol, i de uciga1, care voesc sa esercite carnagiul
for la lumina dilei In fata Europei humanitare, dreapta
gi civilisata ? !... Sunteti mebuni ref', vat de voi, baI

lamucul ye e adapostul
Nu mai puteti rationa de boo, mintea ve lipsesce,
vi boo in societatea sanatoilor nu mai aveti ; bine
ar fi sa Ye ocupati a maghiarisa pietrile, dupa, povata compatriotului vostru Kossuth; caci pe Romani,
Slavi sari Germane de la voi, in veci vecilor nu-t
yeti maghiarisa.
De la Braov opunerea contra asilelor ajunge la
Caransebe$. Adunarea de alegatori Romani aci este
mai mare. Acesta, adunare in primul rand voteaza
omagele i 1ncrederea el deputatului maghiar Mac-

sary, care singur in dieta Ungariei a luptat contra


acestor asile, singur a ve4ut cu intelepciune i dor
de Cara lui maghiara ca aceste asiluri sunt ucigatoare, i ca maine aceste masuri poate sa uciga pe
asasinil de a41 al celor nemaghiari.
Macsary singur vede i simte ca clue saps groapa altuia, el cade In ea.
Dei adunarea din Caransebe n'a avut nimic de
nelegal, cu toate astea Pester Lloyd declara ca contra Casinului Romanesc din Caransebe s'a deschis

www.dacoromanica.ro

15

o cercetare judecatoreasca, fiind-ca a discutat cestiuni p9fitice.


IN; la Caransebe Romani' se aduna la Sibiu, unde
peste 1000 alegatori in perfect& ordine protest& gi
el tot contra asilelor maghiarisatoare, 1) gi Unguril cu
jurnalul for guvernamental din Cluj, Kolozsvar, din
not"' is la rafuiala liga din\ Bucuresci.
Liga din Bucuresci, clic Maghiaril, s'a Infiintat pe
fata contra lor, visand Ardealu. Dad, lucrurile stair
ast-fel, el Tot jusitfica Europel cele mai stride me"-

shri. Cad acegti domni (noi cel din Bucuresci) tot


zugravind pe dracul pe perete, acesta va egi odata.
Ca de vor continua a le face neplacerl, ei vor sci
27

sail fat& datoria." Sa ne esplicam


Este adevarat ca not Romamil din Bucuresci am
infiintat liga foarte pe fatk i lirram asemenea tot
pe fata contra voastra Ungurilor ; ci nu pe furi,
nu pe ascuns, ci nu ca vol. la Intuneric. Liga maghiara functioneaza de Base ani gi nimen1 n'a sciut,
papa ce legea asilelor isn'a vent in camera. Ali lucrat pe ascuns ca hotn vecinil tingurI, ail creclut ca
prin surprindere ail sa faca aceea ce sciati bine ci
alt-fet nu vor putea face.

Ce mare deosebire e a lucra pe fata , de a lucra pe ascuns I!

A lucra pe tata va 0, Mica a fi onest, a se apara de un atac nedrept, all arata armele de lupta.
A lucra pe ascuns va sa pica a fi hot, neonest, a
fi om de rind, om ndscut din ordttre. Acegtia sunt
vecinil Unguri, cad lucrati pe intuneric !
1) Jurnalul Timpul din Bucuresci, 27 lanuarie stil vechiu a.c.

www.dacoromanica.ro

16

Vreti sa justificati Europei mdsuri stricte contra


noastra. Dar Europa ye cunoate, Ye vede 1 ve apretiaza Indestul , dupd, justa-va valoare . imediat
yeti vedea ce (lice 1 pressa Europei despre voi.

Dar nici nu avell nevoe de Europa, not ye inyitam s poftiti, i fiti siguri ca Yeti gasi pe Romani aceia1 de sub steagul lui tefan eel Mare 1
Miliai Viteazul.

Tar dracul cel zugrayit pe perete,

de -i

va veni gus-

tul sa iasa din perete, sa fiti siguri eft pe voi ye


va lua, de nu ye veti apropia de civilisatiunea Europei, care ye tolereaza sa train in ea, nedeslipiti de
asiatica-ve salbatacie cu care 41 venit.
Cu toate amenintdrile i grosolanele voastre insulte , Romani' 'i fac loc printre randurile voastre
inamice, adunandu-se necontenit, i protestand in fata lumii oneste.

Aa a fost, la 9 Februarie a. c., o mare adunare


de Romani la Lugos i Zorlentul-mare.
Au luat parte sute de alegdtori, aft vorbit patrioti marl, Ca d-nu advocat C. Rddulescu, ca preotul
N. Scipion 1 aTti Romani, cari sal sa Infrunte pericolul, i cari au declarat sus 1 tare ca Romanii
se

declare gata a se apara contra on -cdrel ten-

dinte de maghiarisare.
Aa este ca aceasta hotarire arunca pe dracu
dupd perete in spinarea Ungurilor nebuni ? ? !
La 26 Februarie a. c. o alta impuitoare adunare de alegatori la Cluj sub presidentia D-lui Coriolan.
Adunarea a declarat ca doresce Infratirea cu toate
cele-alte nationalitati , dar se Impotrivesce asilurilor de copii, i reclamd drepturile lor.
! !

www.dacoromanica.ro

17

Attila i nimic n'a mai fault adunarea.


Au facut Ungurii iris& mai mult.
0 mare ingramadire de Unguri edeaii Imprejurul salei i la uia adunarii. In diferite randuri au
voit sa intre cu forta in sala. La qirea din salt], toti
Romanil au fost huiduiti, fluerati, iar altil cu capetele sparte, caci aruncall cu pietre jn ei.
Aceasta va sa Mica, in naravurile Unguresci, libertatea intrunirilor.
La toate aceste crime nationale tot neamrd Unguresc e parta filth deosebire de clase , invelati on
agrarnatqi.
Studentii academiti Unguri, el mai cu seamy atita, lumea, el Impresoara casinul, uncle adunarea era

strinsa, el fluera, el sparg capete cu pietrel).


De la, capete sparte Ungurii alearga la intemnitari. Septitniti Albini, directorul jurnalului Tribuna
din Sibiu, este condamnat la aseNiuni inchisoare i o

groasa amenda, numal ca a clis in jurnalul see urmatoarele :

nAceastd lard (Ardealu) nu este o patrie esclusiv


Ungureasca, ei este $i a Rometnilor" 2). Judece lumea

dreapta i impartiala, data aceste cuvinte coprind


in ele ceva insultator pentru Maghiarl ? !
Cu toate astea Albini e de curend inchis intr'o umeda celula a inchisorii din Sibiu.
Pe LIDO multe Inca alte procese scandaloase i
vexatoril din partea Ungurilor, nu se poate uita u.,or
') Jurnalul Pester Lloyd i Egyeteras din luna Martie a. c.
2) Adeverul, 17 Februario a. c. stil vechiu.
2

www.dacoromanica.ro

18

asemenea recentul proces facut ilustrului i valorosuluI cetatian $i marele General Docla din Caransebes !

Cu un cuvint pe pamentul lui Traian i al urmailor sel, adi nu mai are nimeni voe a vorbi i
cugeta Romanete : fara a nu fi ucis de Unguri !...
Nu are dreptul la viata pe acest pament al libertatilor strabune, de cat Maghiarismul !...
Aide !.. mergeti orbilor inainte In prapastia ce
singuri v'o facet' ; cad orbirea pe om nici-odata
nu-1 duce de cat la peire I....
Toate legaturile for de on -ce natura cu nemaghiarii sunt odioase, sunt rapace.
Sa ne servim, a dovedi ce sustiaem, d'un fapt at
unui magnat Ungur.
Acest fapt '1 imprumutam dintr'o broura a d-lui
advocat Perieteanu Buzeu, scrisa in frantuzesce i

tiparita la Paris in 1870, i Intitulata : La Transyvanie et son union tore& avec la Hongrie."
Mai anthill acesta valoroasa i patriotica lucrare

a d-lui Buze'n este suOinuta d'o multime de publiciti distin1, streini i Romani, cari an scris despre
Romani' Transcarpatini i despre nedreptatile ce li se
fac de Unguri, cari lute noapte, de frica luminei, au
votat in clieta for anexarea Transilvaniei la Unguri !

Publicktil consultati de d-nu Buzeil sunt :

Ubi-

cini , M. de Girando, Elias Regnault, Papig Ma-

rian i altii.
Cercetarile cele mai minutioase ale acestel importante lucrari sunt mai cu seama asupra esceselor i

vexatiilor diverse, pe cari Ungurii le eF;3rcita mai


cu seama asupra Romanilor de sub administratia
www.dacoromanica.ro

19

lor. Printre alfe multiple i dureroase esemple, ce

tie aduce la 3unotintil, lucrarea d-lui Buzeu, merita


toata, atentia oatnenilor oneti conduita baronului

Ungur Apor.
Baronul Apor e un mare proprietar i preedinole Curtil de apel din Murei-Ohorhel.
El chiama in judecata pe nisce terani, earl se

cred proprietari de bung credinta pe cate-va parcele de pament dupa domeniile lui Apor, situate in
apropierea oraului Tofelani.

Baronul mai antaifi nici nu. degnia a sta la discutie cu teranii inaintea Tribunalului, dar fiind-ca
proverbul vechifi ;lice : interesul poartd fesul" , bar
sustine ca, dupa vechile legi neabrogate, indivizii chemati de el in judecata nu sunt alt-ceva de
cat nisce claca.1 revocabili dupti, vointa.

Baronul n'a putut presenta judecatii niciun act


scris, dar a mai adaogat, pentru ruinea veacului
In care traim, ca, dupa oare-care veche organisa,,re feodalli, aceti terani nu erafi de cat nisce de,,tinatori cu titlu precariii, in virtutea carui lucru ce,,re iinediata expulsare a teraniloru cari nu erafi

mai putini in numer de cat la trei Bute persoane.


Tribunalul era compus numai de Unguri , teranii

nu sciafi a vorbi limba Tribunalului, cu toate ca,


chiar d'ar fi sciut, tot nu le era de folos.
Teranii la randul for aparandu-se, dovedesc ca nu
aunt claca1, ei dovedeso posesia proprietatil for ci
documente de pe la inceputul veacului trecut.
Apor este crelut pe cuvint, i teranii imediat fura
dati afara din averea lor, din pamentul for posedat
www.dacoromanica.ro

20

prin strabunii for Inca de la inceputul secplului XVII,

farA sa scie Incotro sa apuce !


Ramai filra nici un adapost, fad, siliti locuitoril
a se campa pe strade. AutoritAtile InsA temandu-se
ca acest trist spectacol sa nu produce vr'o emotiune generalA, Primarul din Tofelani, In urma unor
ordine severe ale Prefectului local, forteazA pe nefericitil teraui ca In 24 ore sa parasescA locul, contraria toate lucrurile for vor fi aruncate In toc.
Sarmanile fiinte !... Abia gAsirA adApost In ciniitirul din localitate i protectia caritatii publice !..
Incidentul

acesta se petrecea la 1869 in tam

Zuluilor maghiari, sari au pretentia a trai In Europa ca natiune.... Sabateicia acestul incident a revoltat i pe pressa Vienesa.
Aa jurnalul Vienes Der Osten ( Orientul ) fetelete in termenii eel mai energici pe baronul Feodal, facendu'l ridicul in opinia public& generald.
De la origina for Unguril i pAna, adi, 1 pe viitor, de se va mai Intempla sA traiasca ca natie, Nem aproape incredibil, n'aii fast de cat zdnatici, ducend iovinismul for prima la ridicul. Aa, in
momentul tend scrim aceste rAnduri, incidentul va-

mal cu Austria in dieta for Inca nu e terminat.


Ungurii, cari ail de Rege pe imperatul Austriei,
Ungaria care face parte din Austria, 1 ambele lmpreunA compun imperiul Austro-Ungar, sa se resbo
iasca Intre ele pe campul economic, pe campul vamal

In toate micarile el Ungaria nu transpire.

') Broura d-lui Buzai pag. 16 si 17.

www.dacoromanica.ro

21

de cat deslipirea de Austria , ea voete sa fie Stat


independent i de sine statator. Aceasta obrasnicie
Ungureasca a intrecut marginile veri-carei tolerante!
Pressa streinii. SA vorbim aci i de cite -va jur-

nale streine, cari s'afi ridicat contra Ungurilor din


cauza anti-umanelor for asile de copil.

Aa jurnalul Timpul din Bucuresci din 25 De-cembrie, stil waif", 1890, sub titlu de Germanii in
Ungaria, copi6za dupA jurnalele din Berlin urn:Atoarele :

In anul 1869, 4ice Timpul, era in Ungaria 1232


gooli populare curat germane.

Asta-di acest num6r a scaqut la 668, pentru o


populatie de 1,600,000 locuitori Germani.
Dar i aceste 668 coli nu sunt germane, ci maghiaro-germane, de care ce a treia parte din timpul
.colilor este rapit cu studiul silit al limbei maghiare.
Resultatul acestui fel de instructiune este, ca elevii nu se pot cultiva in deajuns nici intr'o limb&
nici in alb,.
Toate incercarile oraplor germane d'a-i infiinta
coli noui cu cbeltuiala for au fost refusate.
Despre universitati nici nu mai este vorbd !...
Cele done universitati de la Pesta i de la Cluj
sunt institute curat Unguresci, din cari on -ce Invetiment german este eliminat.
Magbiarii insa nu se multumesc cu atat.
Dupa un proiect ce s'a presentat Dietei , in viitor toate comunele vor fi indatorate a infiinta asile
de copil Maghiare, in cari va trebui saa se trimita.

ofi-ce copil in etate de la 3-6 ani, dacA pawww.dacoromanica.ro

22

rintii nu vor justifica ca copilul se impartaete, acasa sail alt-undeva, de o supraveghiere permanents_
Scopul acestel masuri este a maghiarisa copii din
cea mai fragetii etate,.
Este probabil, adaoga jurnalul din Berlin, ca lupta

dintre diferitele nationalitati ale Ungariei se va in-

cinge pe viitor in Intregul Stat ungar cu o vio


lenta i mai mare ; caci majoritatea populatiel until
Stat modern nu poate fi multi vreme apasata de
catre minoritate , nici mai ales nu se poate rapi
Lirnha Obiceiurile ii Cultura !"
Aceste desvaliri ale jurnalului german privesc pe
toate populatiile din Ungaria i streine de Ungurism, dara mai cu seamy pe Romani , cari sunt de
tot superiori i la mciar pi la virtuti pe langa,
Unguri , 1 contra carora mai cu seama esceptionala Indrasneala Ungureasca este pornita.
Tot Allgemeine Zeittung, dei cu oare-cari menagert

pentru Unguri, totu1 nu esita, a se pronunta categoric, ca Romanii au dreptate in plangerile for
contra Ungurilor.
Reproducem acs urmatoarele din lisul jurnal.
Numeroasele societati culturale maghiare, socie, tatea colard Ungureasca, prescriptiile privitoare
la instructia obligatoare a limbei maghiare in toate
acoalele tares, inlaturarea din functiuni i din jus-

titie a tot ce nu este maghiar, persecutarea ace//lora cari reman credincioi nationalitatilor, ne-

permitendu-le a inainta in functiuni publice, pro;


iectul de asiluri pentru copii, resboiul contra teatrelor i societatilor nemaghiare negligiarea a tot
www.dacoromanica.ro

23

,ce nu este maghiar din partea autoritatilor, in sciinta, arta, In viata publica, etc. sunt dovecll destul de
',dare ca nationalitatile nernag/tiare din Ungaria aft
motive de a se plcinge gi d'a ft ingrijite gi nelinigtite. ')
De asemeni Frankfurter- Zeittunq afirma urmatorele:

Nu ail nisi un motiv Unguril a se revolta de


infiintarea unei societati culturale in Bucuresci, care
are un stop eminamente cultural , i in zadar se

vor data in statutele el tendinte politice de acelea

pe care i le substitue cel din Pesta' 2)


Tot in Allgemeine Zeittung gasim un articol in titulat Cechi, Germane gi Ungurt.
Acest articol este resultatul unel imposante adunarl
a partidului betranilor Cechi, sail partidul moderat.
Cechi i Germani, i el ca i not Romanii, ne ingrijim cu totil de masurile ucigatoare ale nationalit5,ti1 or.. de catre Unguri. Se aduna, chibsuesc i hotaresc a se impotrivi, spre a &Irina asilele magliiarisatoare celor nemaghiari.
G-uvernul i Germanii, dice acel articol, nu voete
alt ceva de cat germanisare, 1 Cechii betrani le stair

in ajutor prin politica for de Impacare pe basa nimicirii dreptului de Stat boem.
Dinastia ins& ar trebui sa, invoiasca acest drept
de Stat, dacci, voegte set se mentie pe tron ; cad in f-..-

ta marel micari nationale, care a creat o Germania mare 1 pe Italia, se poate prevedea ca, in cele
,,din urma Austria se va contopi cu Germania, 3) Da1) Allgenzeine Zeittung, Ianuarie 16 a. c.

2) Adeverul, 16 lanuarie stil vechill a. c.


8) Cu alte vorbe Germania va inghiti pe Austria.

www.dacoromanica.ro

24

,lienii cu Italia, 1 Romanii din Ungaria cu RoManii." 1).


u reazenie ale dinastiei vor remanea atuuci
Sing orele

coroana lui Venceslati i a lui Stefan, care, acesta


.,din urns, s'a dobindit pentru Austria numal cu
bauil i sangele Boemilor."
Din nefericire insa Maghiarii procecleaza intr'un
chip uciga$ i tedharesc fats cu compatriotil for Slavi.
Copii Slovaci se smulg parintilor de la etatea

de tree any, ca sa se maghiariseze.


Acest infantzcid national este ceva mai gray de
cat sdavia Africand."2) !...
De la pressa nemteasca trecem la cea francesa i
gasim jurnalul Le Memorial diplomatique din Paris , vestejind asemenea conduita vecinilor notri
12

ast-fel :

Intreprinderea de asimilare violenta inceputa de

Unguri in Transilvania, a nascut liga de unitate


cultural& Romans din Bucuresci.
Un singur lucru ins& poate s& mire pe cine-va,
c& aceasta liga, nu s'a format mai curend fat& cu
liga maghiara, care function6za sub auspiciele guvernului din Pesta de mult timp deja contra colilor, ]imbei, literaturei a mai bine de tree mili-

cane de Romani Transilvaneni.


Au trecut aproape ase ani intre constituirea societatil
de instructie maghiara, care dateaza de la
),
1) Ideia de ginta, ce am emis'o la ineeputul acestel lucrarl,
e impartaOta de acest jurnal, si crede ca e
2) Jurnalul Timpul din Bucuresci, 8 februarie a. c., topiat din
Allgemeine Zeittung.

www.dacoromanica.ro

25

30 August 1885, i 5 Februarie 1891 stil

not],

qioa inaugurarii Ligel Romane."

Dar nu pentru prima oara se va clice

mat

bine mai tarclid de cat nici-odatci."


,,Romanii din Ungaria i din Transilvania trebue
Rd se felicite cci nu a intarcliat mai mult. Ora su-

17

preina trebue sa sune, i atunci ar fi fost in adever prea tardiS !..."


Opera de maghiarisare e in adever condusa, cu
aa activitate de Liga maghiara (Erdetz-MagyarKultur-Egylet), ea actualmente ea numera mai bine
de doua-qeci mil aderenti impartiti in 71 sectiuni,
)7

i dispune pentru agitatie, care '1 este scopul, de

peste un milion lei.


SI speram ca in scurt timp Liga pentru unitatea culturala Romana din Bucuresci va avea
1,

l7cel putin un num& egal de membri, dacci nu mai

,mult.
Ceea ce De face sa credem in triumful el viitor,
este absoluta dreptate a can zei ce a intreprins sci

apere".
Fie-care Roman liber din Romania sa se Ondeasta mai mult de cat on -cand la aceasta jumatate din rasa lor, persecutatd in ce are ntai
21

77sacru.

,Pseudo-Civilisatia-Illaghiarci 'I proscrie limba, '1

ameninta Biserica nationala, aceasta nu se uitci


nici o-data !..."
Este de datoria noil Lige-Romane sa faca, pe d'o
parte sa se iutereseze toate clasele Regatului pentru ca ordinea i pacea sa fie impuse, mai cu seama,
www.dacoromanica.ro

26

In Transilvania, sa nu se uite nici o-data ca al)

ceasta fu leaganul elementulul etnic Roman."


Toti amicii libertatel, partisanii unei drepte ega-

lit&ti, vor aplauda la sfortarile el, vor urmari cu


simpatie mersul actiunei eI, data aceasta va fi ln'7

nteleapta, ferma, hotarlta.1)"


Tot in Memorial Diplomatigue din luna Februarie
a. c. gasim sub titlul de : Magyars et Boumains, urmatoarele :

"Cele 15 saii 16 milioane de locuitori al regatului transleithan, departe d'a constitui forta Austro-Ungariei, din contra e prima cauza a slabiciunei sale politice. Afar& de Turcia, nici intr'un Stat din Europa nu se inthlnesc atatea diversitati i putin& cohesiune, ca intre elementele
n etnice grupate imprejurul tronului Habsburgilor.
7)

Tref rase Europene, latina, slava i germana, 1


and o rasa hunnofionisa, i unil i altil sunt chemati WO gaseascA fericirea in acest imperin,eit din
casatoril politice, de undo amorul absinte nu preshit& imaginea Venerel afrodite, eind in forma sa
perfect& din sinul undelor.
12

Pe d'o-parte vedem pe Germani cu Cechl, pe


Moravi, Polonezi, Rutheni, Romani! din Bucovina
i pe llyro-Dalmatia pe d'alta parte sunt Maghiarii
In nume'r de cinci milioane in lupta cu mai mult
de cat 4ece milioane de Serbi, Croati, Slovaci i
Romhni din Transilvania i Ungaria.
Reservandu-ne d'a trata ulteriorminte cestiunea,
22

1) Jurnalul Vointa Nationalii, Februarie 26 stil nou a. c

www.dacoromanica.ro

L7

ne mdroinim de asta-datd a considera mai d'aproape caleidescopul etnic transleitacisleitaniana

nian.
De sigur nici-unul printre aceia cari ne cunOte,
nu ignoreaza ca suprematia maghiard plead, de la.
1866, data victories Prussacilor la Sadowa.
Maghiaril, popor inzestrat cu o mare energie
dud in acelai timp cu o ambitiune mai mare de
cat puterile lor, velendu-se favorisati de circumstante, 1 -a pus In Band sa asimileze toate elementele ne-maghiare.

Ei invoaca o pretinsd civilisatiune superioard,.


/) care in realitate nu este de cat un slab reflect a1
Cu alte vorbe nu ail nici civilisatiunea celor tret
))

rase de la el, dara mai cu seamd sa alba forta

civilisatiunel generale, cu care sa, poata i el la.


fandul lor (Ungurii) sa civiliseze pe altil.
Lipsindu-le darn civilisatiunea, nu be remtine decat exageratul lor iovinism, periculos ordinei publice.

Ast-fel ca nimic nu este mai just i mai logic,.


de titt resistenta Romitinilor i a Slavilor d'a seRisa a fi civilisati de Maghiari, cand ei pot foartebine i foarte uor all satisface direct necesitatile
lor morale i intelectuale.
Maghiarii insa n'ad urechi Ca sa asculte ; el persista
in periculoasa lor intreprindere, care fatal),
mente va cadea intenn lamentabil eec, din cauza
/I violentelor mijloace de cari se serva, la desnationalisare.
www.dacoromanica.ro

2$

Nu este oare absurd i temerariti pentru Ma..gliiari, a caror limba, afar de vr'o cinci on ease
sute de cuvinte, este imprumutata din diferite idiome
,slave, i al caror buletin academic din Buda-Pesta
,.se public& in limba germana, ea sa poata fi pri-

ceput eel putin de o parte a Europel, sa caute


desnationalisa cu forta popoare autochtone, impresu-

,rate din toate partile de natiuni surori i indepen,,dente.

,Pentru indeplinirea acestei lucrari antiumane el


nu da indarat la nici un mijloc. Presa Romany i
Slava persecutata, scoalele de nationalitate ne-maghiara puse sub secuestru.
Animositatea for se manifesta mai cu seamy
contra Romanilor din Transilvania 1 Ungaria, cari
din punctul de vedere al nume'rului, constitue frac,,tiunea cea mai importanta a imperiulza dualist.
Obit timp s'a intrebuintat ca Romanii sa fie

priviti la curte ca deloiali, IntorOnd privirile for


catre Bucuresci; dar, de cand s'a demonstrat ca
sinceritatea nu este o virtute esclusiv maghiara,
Romanii nu tind de cat sa-11 amelioreze soarta in
,I.mitele monarchil. Deceptia for in acest sens 'I-a
1)

,impins i mai mult pe calea persecutiilor din ce in


ce mai nedrepte.
Ast-fel se explica ca Romanii Transilvani, in nu,m6r de trei milione i jum'etate, nu an nici-un re, presentante in parlamentul din Pesta.

Ei nu au de cat trei jurnale politice, din cari


pumai dou'e sunt cotidiene. De ce libertate se bucurd, aceste jurnale ?
www.dacoromanica.ro

29

La ce prosperitate pot aspira densele ?


Le este impusa o cautiune de 25,000 lel, i pentru on -ce anunt de inserat platesc fiscului 75 cen-

time.
',Tata dar de ce Romanii din Transilvania platesc

nun tens de cinci on mai mare de cat al celor-alti


cetateni Maghiari.
Tata pentru ce jurnalitii Romani cunt condamnnati i aruncati in inchisore, in virtutea legi]or i
decretelor imperiale absolutiste ale Austriei din
,1852, cu tote ca Transilvania a fost sustrasa de
sub aceste legi prin constitutia maghiara din 1867

i 1868.

De aceea de curend parlamentul maghiar a votat o lege, in virtutea careia opera de desnationalisare va fi de acum inainte accelerate prin creatiunea de coli maghiare pentru copii Romani i

,Slavi de la etatea de 3-6 ani.


Pentru realisarea acestor scopuri societatile nuKultureylet a obtinut dreptul d'a percepe

), mite

3 5% din impositul public pentru desnationali-

nsarea Romanilor i a Slavilor, silind ast-fel pe a-

ele ins4i maghiarisarea lor!


ni ce fac aceste popOre in fata gator persecunceste nenorocite popOre set platesca

-tiuni. Adasta ele remediul feului prin rabdarea lor,


saii adasta binele din escesul reului ?
Nimica nu scim, fiind-ca suntem departe de el.
,Credem 'ins& ca, este de datoria for sit nu se isonleze, i sa nu sufere fare a nu striga.
"Opinia public& Europ6m1, i mai cu semi cea,
www.dacoromanica.ro

30

francesd, care a contribuit en atata curagiii pentru


emanciparea Magbiarilor, nu va intardia a se interesa de causa lor.
,Memorial diplomatique aduce deja acestel cause
partea sa de influents, simtindu-se fericit a contribui la o opera aa de gener6sa i atat de drOpta 1).
Aga dar, cand marii 1 civilisatil notri Tecini

vorbesc de interventia Europei i de civilisatia lor


fumurie, e bine sa cit6sca 1 jurnalele streine, in
earl vor gasi condamnarea lor de opinia EuropOna;
eondamnare care le spune sa nu mai vorb6scd de
civilisatie, cat' sunt departe de a o intelege, 1 sa

se pOrte mai oinenesce, data nu vor sa intre din


nou in intunerecul din care Francia I -a scos !...

Statistica. Mai 'nainte ins' d'a areta cu titre populatia fie -care' nationalitati din care se compune
imperiul Austro-Ungar, i In parte al Ungariei , ne
Tor da voe vitejii notri Unguri sa be spunetn, ca

stun no' cum fac el statistica lor, i mai cu semi


peri6da unit* ca sa umfle tifra populatiel proprill
4isa Ungurescd, dovedind in aceemi vreme Gate sufiete laud& i inbese pe dragutul de Imperat, fiind-ca

nu voesce de cat in limba ungur6scit sa auda, a.cest dragut de imperat, lingusirile lacheilor se'.
Functionaril statistic' dar umbla din casa in casa,

i dupa ce scrie num '6rul aflat in casa, sau subleful unel familii, intr6ba pe fie-care data scie unguresce,
trece eft scie unguresce, deei este Unqur !
1) Yell jurnalul Bucarest" 11 Februarie stil nou a

www.dacoromanica.ro

c.

31

Tot! re'spund ca scift Unguresce".


SA Mica omul 6', nu scie, este persecutat in tlitA
viata lui i in tot n6mul lui ; cad nesciind, nu iubesce
pe dragutul de Imperat.
i afara de aceasta, chiar de ar indrasni sA jica
ca nu scie, in protocoalele statistice este trecut ca
cie, fiind-ca le trebue populatie mare maghiark ca
sa scape de condamnarea lui Kossuth : a inaghiarisa pietrele.
Cu acest mod Unguril crest mereii. Populatia
dualistului imperid este impartitA dupA limb& i dupa

cult, i YOM arata aci in parte populatia Austriei


i in parte a Ungariel, aratand in urma ce teritoriii
cup& fie-care din aceste populatii ale dualistului
imperil), atilt in partea din Austria at 1 din Ungaria.
Asa avem

Populatia dupa limb in Austria


German) . .
Bohemia
.
Moravia i Slavonia t
Pol.pnezi
(
Rutheni. .
Slovaci . .
Seri i Croat"
Italienf
.
.
Romani. . .
.
.
Maghiari

Total

www.dacoromanica.ro

8,005,452
5,181,611
3,239,3W
2,794,531
1,140,348
563.371
668.653
190,799
9,887
21,794,231

3)

Dud lintba in Ungaria:


Aceasta, populatie este in total de 13,642,102. Dinteacestil

vorbesc :

lingureste
Romaneste
Germaneste

6,206.872
2,325,838
1.881,371
1,797,563
2,325,747
345 187
79,393
89,150
5 523
33,668
56,892
499,898

Siovacl

Serb! si Croat!
Rutheni , .
Tiganeste . . .
Wendi
Armeneste .
.
.
Alto limb! . . .
Limb! streine .
Cari nu vorbesc (cop'' mid)

...

Total

15,647,202

Popztlatia dupes cult in Austria


Catolici Romin!

17.693,692
2,536,177
493,542
401,479
1,005,394
14,004
6,134

Catolici-Greci-Armen!
Oriontali-Greci-Armeni

Protestant!
lsrailitl
Alte religiun!
Din cari veal( Catolici
Total.

22,150,412

Popttlatia cticiut cult in Ungaria


Catolici Romani
Catolici Greci .
Catolici Armen'
Oriental! Grew.

.
.

Evangelist'
Calvin! .

lsrailit1
Altele .

Unit' . . . .
Alte secte crestine
.

Total .

www.dacoromanica.ro

7,849,692
1,497,268
3,223
2,434 890
1,122,849
2,031,803
55,792
4,645
638,314
3,626
15,642,102

33

Populatia i suprafata de teritoria


Populaya

Austria de jos .
Austria de sus
Saltburg

Stir?),

Carintia.

Istria

Carniola

,
.

. 2,330,621
759,620
163,570
1,213,597
348,730
292,006
481,234
211,084
144,844
805,176
107,373

..
.

. 5,560,819
2 153,407
565,475
5.958,907
571 671
476,101
22,144,235

10,451.61
1,232.57
297,860,15

Total. .

19,893
11,983.41
7,152 19
22,427.77
10,327.71
4,953.71

9,955.33
2,917.71
9,462.00
26,685.94
2,602 28
51,948.18
22,222.90
5,146.85
78,496 99

Georiz i Gradisca
Triest i Teridor
Tyrol
Voralberg
Bohemia
Moravia.
Silesia
Galitia
Bucovina.
Dalmatia.

Chilom. patr.

Populatie si suprafatcl de teritoriii in Ungaria


Ungaria Si Transilvania.
Fiume . .
Croatia i Slavonia

Total

13,728,622
20,981
1,194,415
14,944,018

279,749.7
19.6
23,277.9 t)
303,047.2

Aa dar populatia ungara, alaturi cu cele-l'alte


populatii ne-maghiare, luate din puntul de vedere
al vorbiril limbei Magiiiare, ei sunt mai multi la
numer; i apoi am aretat mai sus in ce mod aceasta tifra de 6,206,872 este formata, ca sa a-

junga a da fata superioritatii Ungurilor la numer.


De vom scoate din aceasta tifra i o suma de
Romani, Slav! -i German!, afara de fratii for (UnI) Almanach de Gotha pe anul 1889.
3

www.dacoromanica.ro

34

gurilor), Tiganii, In numer de 79,393, pe cari '1 daruim marei familii Ungare, cat reman Ungurii propriii

c,Iis ?

De vom consulta on -ce geografie Europeana i


declaratiile jurnalelor Allgemeine Zeittung i Memorial Diplomatique, abia sa remain cinci milioane Unguri.

Atunci ce fac el in fats cu 314 milioane de Romani de sub administratia lor, i mai ales in fata
formidabilei tifre de peste clece milioane, adunate la
un loc toate nationalitatile ne-maghiare i administrate asemenea de Unguri ? !

0 coalitie a tutor acestor nationalitati faanduse, aa este ca vol, Ungurii, impresurati de toate
partile de inamici, fiinda inamici sunt von toti
ne-maghiaril sugrumati de vol la lumina 4ilel,
involuntariii yeti deveni, apasatoril de aqi, apa-

satii de maine, fiind-ca nimeni nu se poate lasa


fi asasinat Ears, a se apara ? dintr'o lupta incinsa
intre clece milioane cu cinci milioane, vai va fi de
vol 1 Mai on seams caul cauza ce apara cele 4ece
milioane este dreapta i sfanta ca Insu1 Dumneclett !...

Am adaos aci aceste tifre statistice, spre a demonstra ca, din puntul de vedere numeric, nu sunt
mai fericiti selbaticii notri vecini, spre a'i Insui su-

prematia asupra celor ne-maghiari, necum sa poata


reu0, cu toata legea lor votata. ca sit stings intr'un
viitor oare-care on -ce nationalitate streina, prin
kistedovurile lor, spre a nu esista de cat Unguri !.. .

Sunteti dar prea uriti, prea rea naraviti, prea


www.dacoromanica.ro

35

selbatici, ca E .ropy sa ye priimeasca In sinul

el,

aa cum vol Yoiti ! L..


ConclusiunL Si toate aceste selbatacil Unguril
le

esercita, sub all eivilisatiunii !...


La toate aceste ne mai pomenite i ne mai au-

dite fapte unguresci, tacea-va oare Inca multi vreme


betrana i civilisata Europa, ca sa nu dea 'liana de
ajutor apesatilor contra apesatorilor ?...
Uita-se-va Inca multi vreme Europa la aceste cru
4imi, earl se esercita Thaintea ochilor el, asupra unui
popor care Yoete sa I apere Biserica, limba i na-tioWitatea ? !...

Nobila i generoasa Franta, tar& bine- cuvintata


de Dumnedeii, nascatoarea atator ilutri cetateni i
aparatorl al dreptatii, indura-va ea ca neanuil Romanes sa fie batjocorit de Hunni sad Unguril de aj1 ?!...

Forta cea mare a Cristianismului este a Indulci


moravurile, a apropria pe om de semenul seil, a
.

imparti dreptatea 1 veritatea egal intre el, formand


ast-fel cu totii marea societate numita : Oinenire.
EI bine asupra Ungurilor nici Cristianismul nu
poate avea nici o influents; el ail remas tot selba-tic)", earl se incalzesc de la shgele semenilor for versat de el, ci nu de la povetile blande i duioase ale
Cristianismului, care dice : Ce tie nu-ti place, altuia
nu face"...
Prestigiul ce 'I a catigat Cristianismul adi, suferi-va el sa asiste la scene atat de sangeroase, yeTend cum se asasina lumea, numai fiind-ca 'i apara
copii, familia i drepturile for ? !...
La toate aceste mesuri de moarte ale Ungurilor
www.dacoromanica.ro

36

tot' tao, stall cu mtlinele in posunar, ne 4icend nimica.

Lumea a cant resboaie religioase, cestiuni de diverse persecutiuni, aducend ca esemple pe Ebreii din
diferite State ca yictime.
Asta- chiar llama Englitera, voete sa impuie
Mare' -Rusii o linie de conduita relativ la Ebreii
Rui.

Dar cand nationalitatea until popor 'I este rapital


sa nu se ridice nici o voce pentru apararea ei ? !..
De ce tace regele Ungariei ?...
Nu credo el ca trebuie ,sA, fie egal parinte pen-

tru toate nationalitatile, earl 'i-a dat puterea de a,


le fi rege? !...

De ce oare, Mild se strives nationalitatile, nu se


scandaliseazd protectorii civilisatiunil? s fie oare religia mai mare ca nationalitatea, de i-se dtt prefe? !.

Dacd nationalitatile nu insemneaza nimic, atunci


amorul de patrie i euventul patriotism sunt nisce Inerect deerte

I Si

dad, ar fi ast-fel, atunci de ce

atatea resboaie, cari consuma atilta shnge omeneso,


i at'atia ban' pentru apararea de teritorii, independinta, lege i nationalitate ?

Religia on patriotismul nu pot trai de cat impreuntt, ambele es din sentimentul amorului pentru
bine i frumos, un ideal i aceeai poesie sinite otnul
In sufletul sea pentru ambele.
La not Romani', Biserica, unde se cultiva religia,
i ,5coala, unde se cultivit limba i patriotismul, totd'a-una ail fost una i aceed1. In timpi de restrkti
www.dacoromanica.ro

37

politice, sand coalele 11.11-1 puteall esercita libertatea,

lor, tindele BisPricelor tot-d'auna erati transformate


In poll, earl egalmiute protegea religia i cultura
Romanismului...

Dad, la strigatul dureros al pierza9iei nationalitatilor nimeni nu se ridica, a impedica pe apesatori,


atunci eel ap6sati sa se ridice,
atunci Romanii
liberi, tot' ca unul singur, sa, se scoale a apara drep -

turile fratilor for Romani de sub coroana regelui


Ungariei, care nu are destula putere
apere El
contra sugrumatorilor lor.
Trebuie dar a nu mai adasta de la nimeni, ci

numal prin nol Sa lucram, i sa Incuragiam veri-ce


lncercare de emancipare generala-nationalc 1 ; cad

Ungurii de la 1869 nu numal ca sunt aceia1 adi,


ba chiar mai 1ndrasneti 1 mai nesocotiti ca oricand...

Cred din convingere ca natura Ungurului a dovedit indestul impartialet Europe, ca el nu pot
lacui intre popoare cu leg1, virtute gi cu dreptate.
El sunt departe a 'ntelege toate acestea.
i, fiind-ca natura for '1 pune in imposibilitate a
intelege 1 practica dreptatea, pe care resida intreaga lume, nepricepere care este indreptata contra noastra mai mult de cat contra ori-cui, de
aceea am luat condeiul in mama, nu a-1 transforma
Intr'o alma de resbohl contra Ungariei, cad in momentul cand savantil 1 sapientii lumei in congrese
de pace, nu putem fi pentru resbohl.
Voesc dar pacea, fiind-ca o voete toata lumea,

www.dacoromanica.ro

33

ci nu doard, ca m'agi teme de resucitele mustatl ale_


honveqilor Unguri.
Istoria spune ca, de cite -ori s'ail mesurat cu Romani', acegtia le-ati dat dovecll ca gtiii sail tie sus gi
tare m'andria nationala.
Pace dar voim, cad" ea este darul activitatel geniului omenesc in edificarea lucrurilor marl gi utile
omenirel, gi resbelul este distrugerea.
Daca, insa condeiul nostru pare a fi muiat In
singe in loc de cerneala gi sangele amintegte resboiul,
fesboid facem atunci in a ne apara Biserica gi limba cu puterea logicel gi a dreptului natural, ce'l are fie-care in sufletul sell, drept pentru
care lumea 'ntreaga se asociaza sa-1 apere, cand
uragane se ivesc a -] nimici !... Rolul acesta e al dreptului gintilor, nascut din necesitatea de a pazi ordinea marei familii omenirea".
Ordinea publica a marei familil e turburata, cand
o particica, cat de mica chiar dinteensa fie, este apesata.
Nu voim a cuceri, gi Liga Bucuregtea,na pentru cul-

tura unitatli Rom'ane nu voesce, gi cu tog not Romani" din Romania Libera nu voim de cat cagtigarea drepturilor fratilor nogtri de sub administratia.
Maghiara, hrapita hotegte gi talharegte de acegti venal.' vecini.

Lupta noastra dar este Inteleapta gi prudenta ;


cad nu tinde la nimic de cat la revendicarea drepturilor neamului nostru, ci nu la revendicare de te-

ritoril
Lupta noastra pe acest tarim, departe d'a se inwww.dacoromanica.ro

39

timida de aiuraxile i strigatele selbatice ale epilepticilor notri vecini, din contra ea se va 'ncinge cu
mai multi dragoste i chldura, ne oprindu-se de

cat atunci, cand vom fi terminat campania, Maud


pe fratii notri sugrumati sa respire acel'a1 aer al
sfintei Libertatl, ce neamul Romanesc este invetat a
respira I

Daca insa soarta va facea ca con deile sa se trans-

forme in arme de foe, acest foc va mistui pe vitejii notri vecini, precum tot-d'a-una i-a mistuit:

de cite on armele s'afi. incrucipt.


Voim deci o vecinetate pacinica, nu pentru ca,
suntem mid i lacomi, cum ne numesc el, ci fiindca, cum am mai 4is, nu voim cuceriri de teritorig ,
ci de drepturi.
Lacomie e atunei. cand tot dal cui-va la bunuri,
,,i

tot nu se mai satur& ; fratilor notri li s'a luat tot,

ca sa, se piarza
voind acum sa le iea i limba,
on -ce urma de Romani is tara Divului Trajan,
pingd,rit de scecrbosul i anti-deluvianul Ungur !

De suntem un vecin mic, suntem aa In ochil injectati de boala epileptic& a Ungurilor, Carl in despe-

rarea for furibunda nici nu ved nici n'aud nimic


din ce spune veritatea. El sunt 5,000,000 locuitori,
i not trecem peste aceasta cifr& ; data nu suntem
mai marl, dara eel putin egall.
Daca ve socotiti mai marl, on 1 char mai puternici poate in slaba voastra minte, de cat nol, atunei de ce ye dati la spatele imperatului vostru, tinendu-ve Inca de pulpanele peticelor nationale, din
care dualistul imperill-regal este compus. Sunteti cawww.dacoromanica.ro

40

raghiogi atunci, sunteti nisce clowni de circ d'a patra


mina.

Sunteti de plans asemeuea, data ye bisuiti a ve


declara vecin mare gi puternic in puterea diverselor nationalitati, cari fatalmente se gasesc inhamate
la jugul vostru, gi pentru cari o incrucigare de arme
cu vol ar fi, matematicegte sigur, un desnodament
general al lantului de sclavie, care tine legate atatea popoare pline de viata gi de viitor, de vol
Hunni on Tigani !...

Ar fi cea mai mare serbatoare pentru toate aceste diverse nationalitati all anti, fie-care imnul
libertatii lor.
Este curioasa, trufia acestor nesocotiti.
Inchipuiti--ve ea le-a intrat in cap gi lor, ca sunt
un popor, on o natiune, gi, voind a se mai mars la
numer, sa maghiariseze gi pe ne-unguril dintre el.
Ne aducem aminte ca ceva mai sus am reprodus,
dupa jurnalul Memorial diplomatique, intre altele gi
faptul ca jurnalul Academiel Ungare din Budapesta
se public& in limba germana, spre a fi priceput d'o
parte numai din Europa.
El ce fel de natiune sunteti atunci voi, cand nu
aveti Umbel./ dad, aveti, unde ve e mandria nationala,

ca sa publicati lucrarile savantilor vogtri in limba


voastra proprie ?

Unde va e pretinsa civilisatie, pe care voiti a o


impune gi altora, cand vol sunteti condamnatl a imprumuta alta limba, pentru ca sa ve poata citi lumea
prostiile voastre.

www.dacoromanica.ro

41

Voiti O. impuneti asilurile voastre Germanilor, en


a caror limb& ye faliti ? !
Voiti sa day civilisatie Slavilor i Romanilor, can

toti de la origina for ad avut i ail i limba i literatura for proprie ? !...
Aceasta nu se poate, voi sunteti de plans !...
Natiune far& limba sa proprie nu se poate, sad,

de s'ar admite ca se poate, atunci trebue alaturata


altei natiuni, care are titule vechi i legate a justifica inaintea lumii civilisate ca are dreptul a sta intr'ensa.
i Tiganii ad limba, dar sunt tot Tigaui, traind i
el, cum da Dumne4ed, pe la uile oamenilor.
Limbo, Unguralui dar este limba Tiganului, i de
-aceea Ungurului 'i Ode ma! bine i-1 prinde a slu-

gari la grajdurile tailor, ci nu sa-I is ton de civilisatie.

Ve recomand dar se nu continuati a turbura ordinea i pacea acelora earl intru nimic nu v'a pr ejudiciat, cad alt-fel intervenirea diplomatica se poate
Intoarce contra voastra conform dreptului gintelor,
i in interesul ordinei publice Europene.

Unguri ad pus imposite pe toata suflarea Regatului tor, ca sa aiba, fondurile necesarii pentru realisarea maghiarisarii tutulor. Cu bane Romanesei dar
ei omoard pe Romani.
Ed rog i conjur pe toti Romani! liberi, sa lupte
toti i din toate puterile for pe teramul pacii, al legalitatii i dreptatii, (land fie-care obolul sell, ca sa
scape de moarte pe Romani! subjugati.

www.dacoromanica.ro

42

Ungurd in ease ant ail strips peste un milion


pentru succesul mieliel lor.

Dar not, cart aparam o causa ant de mare 1 de


sfanta, sa nu facem in scurta vreme milioane pentru
cultura neamului Romanesc ? !...
La lucru dar, Romani, i sa nu incetam pan& ce
causa Romanismului nu va triumfa, aruncand in negura uitaril kisdedovurile Unguresci impreuna cu autorii lor.
Tenacitatea ungureasca nu se poate invinge de cat
cu perseveranta i iubire de Romanism, de nol inine, de neamul 1 de gloria noastra strabuna.
.
Neamul din care se trig ei, n'a cunoscut in viata
lor nobletea sufletului, i nu cunosc nici urmaii lor
de 41, i nici nu vor avea sentimentele lor, nu cunosc
cea mai mica poesie ; toata activitatea lor nu este
condusa de cat de prosa cea murdara, ca i origina
neauiului lor. Voit dovedi i aceasta, dand Joe mai

la vale broprel mele de la 1869.

www.dacoromanica.ro

Cine sunt Ungllrii

hie slid Romanii

Sub aceste cestiuni voim a respunde unor pretentiuni Austro-Maghiare publicate in jurnalele din Viena.
i Pesta, i reproduse de jurnalul _Romanul. Aa pre-

tind acele jurnale ca. poporul Roman e un popor de


porci. Domnul Roman e un principe omogen poporului sea. Aristocratia roman& 'i trage genealogia din
cotetele porcilor. Insult& pe oficerii romani, i intre-

gul popor roman, ca este un popor de Tigani.


Ca sa re'spundem acestor cestiuni, vom face fotografia istorica a ambelor acestor natiuni, i datele
i faptele istorice, iar nu noi, vor spune cine sunt fiecare din ele. Am fi lasat acest adever, ce avem a-1
reproduce, sa remaie scris numal pe paginele istoriei
fie-carel natiuni chiar, Cine sunt Ungurii i cine sunt
Romanii, i pe care el, inamicil notri mortali, '1 scie

bine, data am fi fost dispensati de provocarile for


triviale de prin jurnalele for infecte din Viena 1 Pesta.

Ar fi trebuit ca cine-va sa, nu fi fost Roman, ca sa


tolereze insultele for temerare , 1 ar fi trebuit ca cine-

www.dacoromanica.ro

44

Ta iar a fie Austro-Maghiar, ca sd fie capabil d'asemeni asertiuni vile i meschine.


Numal o conduita nesocotita a guvernantilor Unguni permite jurna]isticei for a crea Ora for o atare
situatiune de inamicia, in lot de concordie i pace,

pe care Europa intreaga o calla, i pe care civilisatiunea crescendi a globului o dorqte.


Dar a pa,im in a demonstra tine sunt ei i tine
suntem noi, lasand toate acele espresiuni vile, earl
infecta i aerul pe unde tree, pe seama autorilor
for i a tolerantilor lor, autori de nu pe fata, dar
certamente coti1 ai acestor calomnil i injuril, demne

i bine meritate pentru Austro-Maghiari !...


Publican' acest r'espuns, -i scim ca n'are a strabata Carpatil ; liar cel putin slugile A ustro-Maghiare
Ain Romania '1 vor comunica stapanilor for imbe.611, ca sunt inplati in cele publicate in infectele
for jurnale.
Aci nu este o natiune de porci, ci a natiune din
coloniile marelui Trajan.Aci sunt descendentii Romanilor, cuceritoril atator nations, Domnii Lumii i
-dictatori aproape al Universului.
Aci e poporul
lui ,Negru-Voda, pe care Ungurul scie bine i de
unde a venit. (An. de la Hristos 1274. Cantemir

I. 1. p. 11).

Aci e poporul atator ilustri Domul Romani, earl


Wail crutat ocasia a strivi pe Ungur i a-1 face all
resuci mustata, gandindu-se ce -i de facut, nu a ne

invinge, dar a ne impaca, ca a le dam pacea d'a


trai in armonie cu noi. Aci In fine, aci e tara lui
31ihaiii i tefan, earl ati dat lectil Ungurului a tine
www.dacoromanica.ro

45

minte pe Roman, cat Dumne4eil Ya tine pe pament

pe Ungur !... Aci, aci este acea tarn i acel popor, pe care istoricii votri, Istfan i Benco, o recunosc i 4ic, Istfan : Cele dot& Valahit, can as0-41 se nuniesc Moldova si Tara Munteneasca, cu
Transilvania, le numia cei vechi Dacia. ;5'i, cum ca
s'au adus acolo colonii Romane intr'ensa, afard de
momtmentele cele nenumerate ale antiquitatii, tdiate
in piatrd si in marmurd, cari se aild, si acum, este
nuirturid si aceasta, cd locuitorii se servesc cu ltmba
Romand, care de si stricatei, insd este asa de ase-

menea Umbel Italice--Spanice Galice,incdt vorbind impreund, se inteleg intre sine fard multi greutate" i continuind Istfan cu descriptia sa, arata, yecinetatile acestor teri.
Asemenea Benco (lice : ,Ar trebui sd se compund
o carte intreagd, despre obiceiurile, morala si cere-

moniele Romanilor, prin care s'ar putea ardta Romanitatea lor."


Tot Benco continuind, face un
resumat de traiul, moril i danturile Romanilor, prin
care se dovedete, clar ca i lumina Pei, descendenta for din nobila ghat& Romana. (Ve41 Magasinul istoric de d -nii Laurian 1 Balcescus pagina,
46

49).

Acesta dar este poporul Roman, D-lor Unguri ;


istoricii votri o spun, i vol asta-41, pigmei de sufiete, v6 contracliceti, permiVend jurnalisticei voastre
a insulta o natiune, un popor, de la care i prin care

ajar vol asta-gi esistati !... Da !... Istoria afirma ca


din ginta Romana a trebuit sa Dana un Jonne Uniade,
sa, se ridice pe tronul vostru caclut sub Turd, ;1
www.dacoromanica.ro

46

sa ve desubjuge, sa ye fad, marl ; i


sit ye ridice,
s plangeti i asta-41 chiar moartea lui, dacA, v'a mai
remas schintee de recunotinta, voa, oameni cadutI!

SA-1 plangeti, cum 1'41 plans in trecut, dupa cum


afirmA istoria i istoricil votril Unguri. 'Ml place a
ye purse inainte tot compatriotil votri, ca el, iar nu
not sa ye spuie ca sunteti sufiete pigmee. Aa Ungurul Thurotz dice : Era in regatul Ungariet un militar generos, ndscut din o familie nobild i luminatd,
din ginta Munteneascd, _Tonne Uniade, orn resboinic,

i nascut spre purtarea armelor si spre dreptarea


Zucrurilor de resboiii"
,Se dice cii regele Sigismund, qatat de numele si

virtutile tat dlui acestui militar,

'1

aduce din pdrti

Muntenesci, fcicendu-l lcouitor al regatului sea, ddruin4u-1 si posesiune perpetuci a fortciretei Uniade, si

ast-fel acest Jonne Uniade, din clignitate in dignitate Maghiard, ajunse set fie omul pentru Unguri,
care sd-i facet a repurta atatea victorii, sa le umple
templele de prada inamicilor, gi sa fie in fine primul
dintre Unguri, care a ardtat cd armata Turcilor se
poate infringe si- se poate invinge.
Aceasta lee-tiune mare de bray militar i de era., un Roman a
trebuit s'o dea Ungurilor. Un Roman a trebuit sa
-vie in mijlocul Ungurilor, ca sa -I Invete arma,
sa -1 invete cum se catigl victorii, sa -1 Inv*
cum sa scuture jugul i sa in Independinta I ..
Tata ce este poporul Roman, D-lor Unguri, istoricil
yotri o spun ; am lasat pe al notri, ca sa nu 4iceti 'GA
e favoresc.

www.dacoromanica.ro

47

Thurotz continuand, i In acord cu. Bonfin, tot


Ungur, dice :
Brine Uniade, nciscut din parint1 Romdni, locuitori in locurile Dacilor, intunecd pe cel -alti bcirbati
Unguri, in lucrurile militare. Moartea lui Uniade
a f ost pla'nset de toatd lumea, mar de toate popoarele
Ungariei, de Turci, Miar, inamicii lui. Sultanul Ala homed, auclind de moartea acestui mare om,'Aa aplecat
capul, pi plangend a cis, ca de la inceputul veacului n' a mai fost un asemenea om sub vre-un alt rege" .
Acetia dar sunt komanii, i plangeti mai bine din non
pe JOnne Uniade, care nu mai este intre voi, sa ve.

ridice Inca o-data din sebatacia i miseria, in care


v'a lasat civilisatiunea i progresul, trecend pe langa
vol, ca pe langa nisce elemente ne-priimitoare de civilisatiune, lasandu-v6 in imbecilitatea care v6 duce

la peire, sau la ce a-ti fost mai nainte d'a fi Romanul Uniade intre vol, prada

batjocura celui

mai forte ! ! ! ! ....


Sa continuam in istorie, ca sa luminam cestiunea
i mai bine, demonstrand domnilor Maghiari, ca toate
cele pretinse de el sunt inerente Austro-Maghiarilor,
1 se potrivesc foarte bine cu portretul lor. Aa

(Pc Austro Maghiarii, ca poporul Roman e un popor de porci !... Dei am clis destul pana aci asupra acestui punt, dovedind nobila origin& Romana ;
dar sa continuam, ca sa inbuibam pe orbit notri iAa ve intrenamici tine sunt, i tine suntem.
i cu istoria ye resbarn not, tine sunteti voi ?
pundem : Sunteti o natiune barbara, carora destinul vostru v'a dat sentimentul miselii, devasta-

www.dacoromanica.ro

48

linnet, despotismuluip distrugeriip

toate con ditiunile barbariei ; ye traget1 din neam barbar, din

i acestia din Calmuci, aa dice UnguHunni


rul Anton Bonfin. V. Cantemir. t. 2. p. 42.
V'am 1is barbari, i aceasta am inyetat'o tot de la
Ungurii votri ; aa un istoric Ungur dice ,,Atila,

Domnul Hunni/or (Unguril de adi), sculandu- se cu


toatd, ceata barbard, asupra Be'sdritului, ca sa intre cu
pradd in Misia gi Srachia, cetatile ce eraii pe malut
Dundrii pentru paza impdrdtid contra Barbarilor, pe
uncle dintr'aceste cetati Runnii (Ungurii) le-a ei fdrdmat; jar Theodos, sculdndu se cu oaste contra-le
' z a invins ycz respins, (an. 427. V. Cant. 2. p. 45).
Am cautat cu multi scrupulositate, impins de zelul
d'a sci adeverul, sa vedem data istoria coprinde
vre-o data istorica, vechie sail mai recenta, cand
Ungurii sa fi fost stapani pe aceste locuri, pe al
caror popor adi '1 calomnie cu atata furoare i aroganta, demnti d'un barbar, 1 marturisesc ca n'ani
gasit.---Nemultamindu-me ins& a lasa lucrul numai

cu aceasta a mea declaratiune, am recurs la autoritati istorice, lutind in ajutoru-mi pe Domnul 1111dowel, Ditnitrie Cantemir. Negreit ca acest istoric,

impins de acera1 sentiment d'a stabili adeverul, a

ctutat, tot ca sa se convinga, data acesti barbari


au avut vre-odinioara aceste t6r1 in stapanirea lor,
i cu mutt& siguranti, in opul seu istoric, T. 2. p.
25, incepend dela germinea Maghiara, se esprimti
ast-fel.
Voind a face istoria lui Atila mai pe larg, a v3dea
toti cititorii ca, de gi mare gi, lat a fost pojarul acestut
www.dacoromanica.ro

49

bark', insa toti seriitorii earl not' am putut vedea,


cat ci altii, .unul macar nu pomeneee ca Atila sd
fie lost stapan, ci numai ca a ajuns $i ajungea din
cdnd in cdnd pe aci cu prada, ca nisce barbari ;
ii repede erotic alungati."
Sa pagim la alte dove41 : Trajan cotropind cu desavargire locurile Dace, Invingend umilitisim pe Decebal, ingamfatul rege Dac, i esterminand verr-ce

speranta Dna, de re'nviere, spun istoricil in acord,


ch. spada Romani redusese pe acegti belatori la cea
mai simply espresiune, ast-fel In cat, de gi Trajan
corona asta victorie cu lauri i columna sa, ce 'i-o
ridica Senatul, a trebuit inse sail ruph, vestmintele
sale chiar, ca sa lege plagele bravilor sei soldati ;
Cad nu mai avea bid panza e atat de multi erati
vulneratii ; tot pe atata ins Dacil nu mai remasese

nici eine sa cultive pamentul chiar, ceea ce decise


pe marele imperat Trajan a aduce colour din Roma,
a popula degertele locuri Dace. Aceasta este atat
de adelt'rat, ca istoricii se intrec care mai de care
a-1 da nisce culori mai vii.
Imp6ratul Trajan, minunat in luptele i victoriile
sale, Maud crunt pe Daci, deg6rtil, Dacia de toate
puterile sale, o face o provincie, impland'o de cetalent i de veteran belatori, i ast-fel toath, Dacia
s'a deschlicat de Romani ; iar Dacii ce mai re'masese In viata, s'aii retras pana la unul in fundurile
Orel Ungare. Aceasta ce s'a qis phafe aci, s'a 4is
de Tonne Sambucius, istoric Ungur, care s'a ocupat
en istoria natiei sale.
Trecend d'aci in Cronica Romilnilor, iata ce
4

www.dacoromanica.ro

50

sim in T. 1. p. 7 :

"

Terrinand Trajan faimosul pod

de peste Dundre, trece in Dacia $i-i bate atat de


crunt, cd, n'a mai remas nici tine sei lucreze pdmentul, ci ast-fel Trajan fu nevoit set Mucci ldcuitori in

Dacia, oameni brad $i fernel din toatd lumea Romani."


Locul acesta, unde astd-cli este Moldova, Tar z
Munteneascd, tot Ardealul cis Maramurecul $i tara
Oltului, drept Dacia este. Trajan, imperatul Roma,
al $ea ptelea dupes August Cesare, de neamul seri
Spaniol, coprirulend scaunul impereitia dupd Dona.tian, cugetarea sa intirnet pentru interesele imperiulul
27

sefs prima fu la slcibirea Dacilor, earl tad se Meuse cu predecesorit set incest bir chiar lua de la
Roman it din tirnpul lui Domiian. Acum Trojan se
decide atat sa scuture astci rucine de plata birulut,
cat $i sa cstermine o-data est popor supdrdlor imperiului
dupes mat multe lupte cu Decebal
crazul Dacilor, bate mortal perind chiar Decebal, $1
Dacia rerna$1 in viata sent gonitt in fundurile Wel;

Ungare, $i ast-fel atuna marele Irajan aduce colonii Romane, mai multi, osta$1, sa lcicuiascd tetra
Muntenia $i Moldovei pawl' la Duncire, ping pe sub
Munti i panel, in Mama Neagrd, ci de la apa Nistrului panes iard sub Mutt, $i ast-fel s'a fcicut desccil;ccitura Ronsand." (Vedi Letopisitile Moldovei de
D-1 M. Cogalniceanu. T. 1. Cap. III, p. 15). A cest
adev'er se poate vedea mai pe larg in istoricil car!
ail sods viata lui Trajan 1 in istoricul ungur Bonfin.
Tot v'am his, D-lor Ungar', ca sunteti barbarl, sel-

batict, i spuindu-v6 a am inv6tat'o tot de la -voi,


www.dacoromanica.ro

51

probhndu-ve aceasta ; el bine, mai ve dam aci o doyacht culeasa tot de la istoricil vogtri ; iata cum se

esprima ungurul Thurotz : Catre anul 376 un nou


soiii de barbari se versa peste Dacia i sili pe Goti
sa treaca Dunarea. Acetia fury Hunnii', eel mai

SELBATICI dintre tog cati aii cunoscut veacul


de mijloc ; cu toate acestea Romanil nu se putura
Indupleca nici de aceste FLARE de oameni, ca
&AV paraseasca patria lor. "
Ast-fel dar vedeti c& Huunii aii fost singuril eel
mai selbatici din evu] media, apoi am probat, de i
o sa mai probam mai ]a vale, ca Hunnii descind din
Cahnuci i acetia din Mongoli, adi Tigani, respan))

diti mai in toate unghiurile Europei, i din Hunni


apol Mout' vol, prin urmare Tigani, i cel mai
selbatici dupa declaratiunea lui THUROTZ sunteti
voi, d-lor Unguri.
-Cred ca v'am aratat destul, d-lor Unguri, tine
sunt Romhnil i tine sunteti vol ? V'aii spus'o destul

de clar Unguril votri, ca sunteti seminta HunnaCalmuca-Mongola-Tiganal i Romanii, tot Ungurh votrii au spus'o, sunt ginta Latina, seminta
nobila.

8a mai ve dam Inca o dovada 1 ultima despre


toata demonstratiunea pang aci, care nu face de cat
a fi in concordant& cu declaratiunile istoricilor votri.

.Aa D-nu J. T. de Saint-Germain, in cartea sa


intitulata : La Treve de Dieu" in ti.lul Invasiunea
barbarilor ", dice ca :
, Hunnii sunt un popor FEROCE al Asiel centrale
i earl se supos& a fi Mongol.' ; aii CAPUL MARE
www.dacoromanica.ro

52

SI DIFORM, ochil mid, spatele strimb, ei sunt Nomacli ci FOARTE MURDARL..!


Tot D-nul Saint Germain mai ada,oga : Nu voiti
da signalmentele cleor de asta-qi, pentru ca sa nu
loves pe nimeni. Contactul civilisatiuneI a amendat
ci a ameliorat aparenta lor ; de i Intalnim 'Ana chiar

In SALOANE MONGOLI (Maghiari) foarte pre sentabili, earl consimt a saluta, dar el au conservat
vechile for obiceiuri, i se recunosc Inca dupa fisionornia ci obiceiurile for : CACI LINE SE TRANTESCE P'UN FOTOLIU CU AROGANTA F.ARA
A FT PRESENTAT ? MAGHIARUL !..."

Cine da brand treckorului, ca sa treaca el ?


Maghiarul
Cine it1 da fumul tigarel pe la nas
fara a se Inchieta ?
Maghiarul !... Cine in fine
comite tot felul de DIPERTINENTE fara a voi
sa scie ce face ?
Tot Maghiarul I.."
El bine iata ce sunt Maghiaril.
Lasand aceasta parte pana aci, trecem inainte la
alts imbecila i infama pretentiune Austro-Maghiara.
Obiceiurile, limba etc. Inca sunt trasuri intime ale

portretului unel natiuni. EI bine, limba voastra, cu


care ye presentati pe scena jurnalistica, acolo unde
se cere eleganta vorbelor, veracitatea faptelor etc.,
Inca este o dovada ca apartineti gintelor barbare,
stramoilor votri Hunnl.
Aci voim SA v6 spuuem lipsa voastra de respect,
care se datoreaza unui cap coronat, veri-care ar

fi, espresiunI ce eu nu le mai repet, i pe earl pana


voastra vila le arunca asupra suveranului Romanilor. Espresiuni aruncate asupra suveranului, find
www.dacoromanica.ro

53

aceleagi aruncate gi peste poporul seu ; cad este evident ea, poporul gi suveranul se"a fiind una, este

identitate intre el. Suveranul nu este de cat esenta


unei natiuni, sail acumularea suveranitatil morale gi
de esereithi a unui popor Ineredintata unei singure
persoane, destinata de acea natiune a conduce aceea
ce se poate numi carul social.
Ast-fel dar, fiind
unul gi acel'35.1 lucru, Poporul gi Suveranul, voi ina-

mici, ati fost consecinti a ne insulta in tot ; dar gi


not la randul nostru suntem tot consecinti spunendu-ve, ea v'am aratat tine este poporul Roman gi
care este origina sa.
Mai aceleagi argumente dar avem a ve da, culese

tot din istoria, spre a ve demonstra tine sunt gi au


fost suveranii Romanilor.

Aga dar nu sunt atal de departe timpurile lui


Stefan cel Mare si Mihai Bravul, si nu s'a
.

steps de loc suvenirea intrarii lui Mihail

Bravul in Alba-lulia, si nici ea se va sterge


vre o-data ! I L..
.Nu s'a sters de be suvenirea anuluf 1600, Medic'
6, cand acest era se intoarce in Alba -lulia cu coroana
a trei, Teri &wort. Luptele yi victoride repurtate de
acesti Suverani contra vd nu sunt uitate Inca.

Data reproduc lupte gi date istorice, in earl voi


ati inghitit veninul mortil, aceasta o fat pentru a
spune generatiilor v-iitewre, ce ati fost gi tine sunteti. Asemenea, data adaogim cite -va cuvinte in apararea suveranulul nostril maltratat de vol, este a v'e

pune pe vol in cunogtinta de fapte, ce pare ca cu


intentie le ignoratl. Genealogia familiei sale destul
www.dacoromanica.ro

54

de cunoscutA numai orbil i stupiqii n'o pot vedea


Si voi chiar in inimele voastre ivamice noud, sand in viata voastra yeti avea un moment de sinceritate (de se va putea aceasta), pe care
nu-1 veti putea confia Did chiar singuratAtii camerei
voastre de repaos, nu veti putea nega ca este fiul
unei familii regale, un nobil prin ereditate, i Suveranul unui popor dintr'o gintA nobilA i brava,
dupA cum s'a demonstrat panA aci, i caruia foarte
i pricepe !

en drept i s'a confiat coroana lui tefan i spada


lui Mihaiu Bravul !...
Nu s'a sters nici suvenirea, si in istorid tot ski data
.1683, _Tulle 13, dind a trebuit sd induplecati pe Dontnul Bomanilo-, ,sS'erban Cantacuzino, sa fie aliatul yes-

tru, ca sc scdpati Viena de Turcii earl o inconjurase.


Aduceve-ti arninte de crancena bdtdlie de la Baia,
unde reqele vostru Mathias a fost grezi vulnerat, fiul
lui Mainat Han, cornandante, prins rob. Asenzenea Co.
mandantele vostru Hrotin impreund cu altii, tdiatt.

Acetia dar suet Domnil Romanilor. Deschideti


istoria voastra, nu cea generala, i vedeti cum ungurul Bonfin ye spune ca, sun ley Hunnl chcluti din Calmucl, 1 acetia Mongoli, a41. Tigani !
Ne facet1

ca suntem Tigani!? Fart sa v6 aduceti aminte


c6. Ungurii votri v'e spun ca vol sunteti Tigani,
i Tigani are sa ye lase civilisatiunea, care

trece pe langa vol ca si valurile furtunoase ale unel marl 'infuriate, cars isbite

de cite o stanca se sparg farce nici un


efect I

SA trecem deja a vedea care este genealogia Ariswww.dacoromanica.ro

tocratiel la Romani.
SA vedem este aa cum o
breveteaza Unguril, sail sunt pure calomnii, i en
mult curagiii i siguranta istorica r6spundem, ca este
calomnie i ignoranta Maghiara-Hunna-Calmuca-Mongold, a41 TiganA.

SA definim vorba Aristocratie, ca sa putem veni


treptat la probatiunea genealogiel sale.
Aa dar vorba aristocratic
vine de la vorba

Elena Aristos, care insemneaza eel mai b u n

eel mai capabil, eel mai virtuos.

De unde apoi, fiind-ca aceti virtuo1 facea serviciile terii in toate ramurile de servicit, s'a numit
Cr a t i a directie tare, aceia cars aveati directia,
de unde apoi, combinate aceste done vorbe de. A r i -

stos

Cr atia,

adica eel virtuos care avea

canna, s'a numit Aristocrat, i in fine Aris-

tocratie,

un drept, care apartine fie-carui


Roman, i nu un drept de nascere ; cad o n e s t i-

tatea, probitatea, caritatea i cu un


cuvi:Int v i r tut e a, de i se naso o-data cu in-

dividul, insa nici o regula filra esceptiune, caci multi


Aa un tata poate fi
cameni sunt i mallioneti.

virtuos i fiul s6il nu. (V. Isahar, p. 34). Aceasta


Apol dupa vremuri i cirdar este aristocratia.
cumstance, individul Aristos, Virtuos, care era pus
iu treburile te'ril,

in militie, in justitie,

administratie sail cler, etc.;

pentru
zelul, activitatea i onestitatea sa, ce punea in esercitiul functiunei sale, ce -'i era confiata, Suveranul
dupa atunci le oferea 6%0 o dignitate, care era ali-

pita persoanei virtuoase sail aristos,care o meHwww.dacoromanica.ro

be

tase. Ast-fel ea, cu moartea persoanel Investita, pentru serviciile sale, cu vre-o dignitate oare-care, murea
cu sine i acea dignitate ; aceste dignitati diferea in
mai multe grade, i treptat individul se urea pe scara
ierarhiei, atingend cele mai marl dignitati ; aea

Aprodul Purice debutaca Aprod, i termina cariera sa ca Movila.

Popa Stoica debutc1 ca Popo, si devine Farcasi.

Rare I e urcat la tron, abandonanduli plasa


pescaritului.

Nestor Wei plugul, debutd ca paracliser la

Set-

rindar, si terming ca mare jurisconsult si mare


Vornic.

Ast-fel dar, inca o data, eel aristos, virtuo1,


luati la canna Statului pentru serviciile lor, li se
alipea personalminte cate o dignitate, care apol mergea de atingea dupa circumstance cele mai inalte
dignitati ;
aceste grade, adunate la un loc, forma
aceea ce numim i asta di clasa Boereasca sail a

Boerilor ; prin consecinta dar am venit a vedea ce

este Boer, care este genealogia sa ,

de uncle

venea el ?

Boer vine de la substantival Belum, resbohl, i


Belator re'sboinic ; cad toti earl ducea r6sboial te'rii
contra inamicilor, erail boeri, 1 toti Romanii sunt
Boeri ; cad, caul Cara avea pas, toti lasati plugurile, lasaal afacerile lor de tiara sail- ora, Incingea
spada, lua arms a scapa m o i a de vramai L..

Toti dar eraii boeri 1 belatori, 1 prin urmare

aristocrat! L. Bellum dar

este origina Aristo-

cratiei Romane, $i boeri si aristocraff ail fost top


www.dacoromanica.ro

57

eteei cars aft intrat cu

.211thaid

Bravul in Alba-Iulia,

si boer mare a fost acel Mihaiu, care v'a facut a


inghiti veninul mortiz, cand densul ridica spada asupra-ve, i pe care voi in mod miselesc fats omorit.

Un boer mare era un otean mare, un boer mic


un Wean mic; o casa de boer mare era o coala,
uncle se inveta arta belica i, in pace, artile, sciintile, literile i propagarea limbei, singura arma care

poate invinge arma fisica cea mai abila.

Mg Rug nu se educard dupd arma boerilor

nostri in UniversitciVe RornCtne. Nu e locul aci,

c'am purse macar in resumat cat a contribuit pensciinte, litere etc. Boerii Enachie Vacartscit, Golescu, Breincoveanu, aimpineanu, Scarlat
Gradi,steamt qi al jai. Acetia dar sent aristocratic
gi boerii Romani; in timp de resbel umilea pe cu-

tru arte

tezatorul ce ridica arma asupra mo0ei lor, 0 in


timp de pace se ocupa a nobila gi civilisa inimele
Romane, pregatindu-le pentru viitor a fi mai tinere
0 mai ardinte pentru dorul teril for !... (Pentru toate
aceste comentarii ale genealogies aristocratiei vedi

Isahar de venerabilul D-nu loan HeliadeRadulescu, titlul Boerii i Ciocoa).


In fine boer, gi hoer mare 0 aristocrat mare, a
fost Domnul Moldovei 5ftefart cel Mare, care v'a
aretat a Linea lninte, si voi si copii copiilor vo&i,
origina aristocratjet si Boeriet Romane la creincena
luptd, de la, Baia, unde Aprodul Purice dintr'un puricP se face Movild, pedepsind amar cu moartea pe
comandantele vostru Hrotin, care, inselat in speranPie sale ca va bate pe .211oldovent, a cutezat sa turwww.dacoromanica.ro

58

bure pacea $i sd cake hotarul lor. Luati istoria i


cititi ceea ce s'atinge- de aceasta luptd, $i vedeti ce

a tlis Enric IV armatei sale : Imi va sluji de lectiune i de ertare, cdct i-am pus in gura eroulul _Romdn 1"

Da, luati istoria i o cititi, de nu yoiti 0, credeti


ce ye spunem not tot on istoria. Indiyiclii pier, istoria inse renane, i ea este sincera, spune i dA
fie-cdruia ce este al sell.

www.dacoromanica.ro

."1

Jr

Pretul until exemplar 25 bumf

www.dacoromanica.ro