Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IOAN ATHANASIAD
ADVOCAT.
nver'i1'!m
Editia a treia
....... __........... _....;v
.... ..
...
--
-
BUCURESO[
TIPOGRAFIA MODERNA, GREGORIE LUIS, STRAOA ACADEMIEI 24
1891
www.dacoromanica.ro
WAN ATHANASIAD
ADVOCAT.
Editia a treia
BUCURESCI
TIPOGRAFIA 140DERNA, GREGORIE LUIS, STRADA- ACADINIEI 24.
1891
www.dacoromanica.ro
Catre cititori
Hongariser ramie lee pierres,
Kossouth.
Se scie de toti positia noastr& politic& de pe atune!, c&t, era de precaria; cacl ma! toata Europa nu
gurate la 1866.
De la aceast& data pressa A ustro-Ungar& n'a intetat un moment d'a arela, ca ce ail Mout Romani!
on -ce margin' a escela in arta d'a insulta i maltrata ; caci este o arta, and cine-va se distinge pan Ia gradul a nu avea rival !...
El dar insult& i maltrateaza papa la ridicul, papa ce, In mania lor, devin spasmodic' L.
mai re' gi mai selbatici de cat la 1869, i ca ciyilisatiunea inaintata a diritului veac de aur, '1
lac& tot arandi, ci nu aur ...
N'a1 fi luat condeiul acli, reproducendu-mi modesta lucrare, dad, n'aifi yeclut ea, in aceasta lun,www.dacoromanica.ro
romaneti incep marea Tupta a realisaril unirii tutulor Romani lor sub un singur sceptru, dad, MI Intr'un viitor apropiat, dar eel putin a 'nmuia cerbicia maghiara, spre a imbunetati sorta fratilor notri
de sub administratia lor.
Sangele nevinovat al lui Horia i Cloca li vitejia lui Iancu cer resbunare, i Romani' eel cu bratele libere si deslegate sunt datori a deslega bratele
tutulor Romanilor, ca 0, mareasca mai mult hora
unirii, pe care nemuritorul Alexandri a cantat'o an-
www.dacoromanica.ro
nia libere din Tanuarie trecut a. c., care a Incuragiat puternic Liga cultural& Roma* recunosand'o
ca persOna morals, pregatind'o ast-fel pentru realisa-,
rea idealului uniunei Bomeinesct.
TOte aceste pregatiri pentru nol nu suet de cat nisce
ante provocate de Inalta nedreptate esercitata 4ilnic de
7ecinil notri Ungurl contra fratilor notri din Transilvania i Ungaria, atat de credincioi Regelu! for
www.dacoromanica.ro
In acesta directiune cuvintele Regelui au o importantd epocald. In momentul cand Tronul '1i Inridica vocea indreapta atentiunea spre acesta,
www.dacoromanica.ro
10
f1curagialoare, pe tarimul vietei nOstre publice pagete un factor, pe care-1 salutdm prin inclinarea
stegurilor noastre, pentru ca ac6sta este o schim-
tea Tronului.'
Cu asemenea schimbare ne apropie (Ungurii) de
www.dacoromanica.ro
11
lele for din Pesta asupra brogurei mele ; cad personalitatea mea e o picatur& de ap& in Ocean, in
fata marilor principii de earl aci ne ocup5,m, gi pe
car' Ungurif be ignoreaz& cu perfectiune. Trecend
dari peste aceste atacuri personale, ca sa viii mai
repede la mijloacele on care s6rmanii Unguri cred ca.
tip& i pacinic se aduna, toti protest& contra acestor asile T11 tendinta ucigatoare, toti lucreaza pentru neisbanda Ungureasca.
Lupta pe tarimul pacinic gi al legilor este dreapt& j tolerat& de Coate popoarele afar& de Unguri.
Iata ce se petrece din partea Ungurilor in loco.Datil populate de veacuri de Romani.
Itombil din Brasov 1) gi din comitetul en acel'agi
nume , s'afi strins in mare num6r sub pregidentia.
d-lui dr. A. Muregeanu, protestand contra masurilor distrugatere a Bisericel Romane, a limbel Romano gi a asilelor de copil, find-ca deslipesc on d'a1) Jurralul din Bucurescl ldeverul do la 14 si 15 Ianuarie,
stil vechill a. c.
www.dacoromanica.ro
12
Diepturile se apara en legea, se apara cu istoria. cu documente, cu traditiuni, cu euviinta, cu puterea argumentaril . ci nu cu insolent& Cael insolent
este a face parveniti pe Romani, pe cand vol sciti
a el descind din nobila 1 majestoasa gintd Latind.
13
Cat despre amenintarile de intervenire saii panere la resou, de veri-ce natura fie ele, nu putem
face alt-ceva, de cat a ride gi -a avea mila de saxmanii Unguri caduti in aga mare ridicul.
V6 adastam cu bratele deschise ; ne e frica insa
ca nu Teti veni, fiind-ca 1701 Seiti ca Romanilor int
le place. came de pore.
Mai departe vecinil nogtri adaoga.
adune toate puterile, penMaghiarii trebuie
tra ca sa, 1111-1 piarda toata rabdarea, cand cites.
articolul cate unei foi Bucurescene, sail al ale unel gazete maghiarofage din Germania despre situatia Romanilor din Ungaria.
17
77
14
Romanilor sa nu le fie permis a se apara de pericol, i de uciga1, care voesc sa esercite carnagiul
for la lumina dilei In fata Europei humanitare, dreapta
gi civilisata ? !... Sunteti mebuni ref', vat de voi, baI
lamucul ye e adapostul
Nu mai puteti rationa de boo, mintea ve lipsesce,
vi boo in societatea sanatoilor nu mai aveti ; bine
ar fi sa Ye ocupati a maghiarisa pietrile, dupa, povata compatriotului vostru Kossuth; caci pe Romani,
Slavi sari Germane de la voi, in veci vecilor nu-t
yeti maghiarisa.
De la Braov opunerea contra asilelor ajunge la
Caransebe$. Adunarea de alegatori Romani aci este
mai mare. Acesta, adunare in primul rand voteaza
omagele i 1ncrederea el deputatului maghiar Mac-
www.dacoromanica.ro
15
A lucra pe tata va 0, Mica a fi onest, a se apara de un atac nedrept, all arata armele de lupta.
A lucra pe ascuns va sa pica a fi hot, neonest, a
fi om de rind, om ndscut din ordttre. Acegtia sunt
vecinil Unguri, cad lucrati pe intuneric !
1) Jurnalul Timpul din Bucuresci, 27 lanuarie stil vechiu a.c.
www.dacoromanica.ro
16
Dar nici nu avell nevoe de Europa, not ye inyitam s poftiti, i fiti siguri ca Yeti gasi pe Romani aceia1 de sub steagul lui tefan eel Mare 1
Miliai Viteazul.
de -i
va veni gus-
dinte de maghiarisare.
Aa este ca aceasta hotarire arunca pe dracu
dupd perete in spinarea Ungurilor nebuni ? ? !
La 26 Februarie a. c. o alta impuitoare adunare de alegatori la Cluj sub presidentia D-lui Coriolan.
Adunarea a declarat ca doresce Infratirea cu toate
cele-alte nationalitati , dar se Impotrivesce asilurilor de copii, i reclamd drepturile lor.
! !
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
18
asemenea recentul proces facut ilustrului i valorosuluI cetatian $i marele General Docla din Caransebes !
Cu un cuvint pe pamentul lui Traian i al urmailor sel, adi nu mai are nimeni voe a vorbi i
cugeta Romanete : fara a nu fi ucis de Unguri !...
Nu are dreptul la viata pe acest pament al libertatilor strabune, de cat Maghiarismul !...
Aide !.. mergeti orbilor inainte In prapastia ce
singuri v'o facet' ; cad orbirea pe om nici-odata
nu-1 duce de cat la peire I....
Toate legaturile for de on -ce natura cu nemaghiarii sunt odioase, sunt rapace.
Sa ne servim, a dovedi ce sustiaem, d'un fapt at
unui magnat Ungur.
Acest fapt '1 imprumutam dintr'o broura a d-lui
advocat Perieteanu Buzeu, scrisa in frantuzesce i
tiparita la Paris in 1870, i Intitulata : La Transyvanie et son union tore& avec la Hongrie."
Mai anthill acesta valoroasa i patriotica lucrare
a d-lui Buze'n este suOinuta d'o multime de publiciti distin1, streini i Romani, cari an scris despre
Romani' Transcarpatini i despre nedreptatile ce li se
fac de Unguri, cari lute noapte, de frica luminei, au
votat in clieta for anexarea Transilvaniei la Unguri !
Ubi-
rian i altii.
Cercetarile cele mai minutioase ale acestel importante lucrari sunt mai cu seama asupra esceselor i
19
Ungur Apor.
Baronul Apor e un mare proprietar i preedinole Curtil de apel din Murei-Ohorhel.
El chiama in judecata pe nisce terani, earl se
cred proprietari de bung credinta pe cate-va parcele de pament dupa domeniile lui Apor, situate in
apropierea oraului Tofelani.
Baronul mai antaifi nici nu. degnia a sta la discutie cu teranii inaintea Tribunalului, dar fiind-ca
proverbul vechifi ;lice : interesul poartd fesul" , bar
sustine ca, dupa vechile legi neabrogate, indivizii chemati de el in judecata nu sunt alt-ceva de
cat nisce claca.1 revocabili dupti, vointa.
20
Zuluilor maghiari, sari au pretentia a trai In Europa ca natiune.... Sabateicia acestul incident a revoltat i pe pressa Vienesa.
Aa jurnalul Vienes Der Osten ( Orientul ) fetelete in termenii eel mai energici pe baronul Feodal, facendu'l ridicul in opinia public& generald.
De la origina for Unguril i pAna, adi, 1 pe viitor, de se va mai Intempla sA traiasca ca natie, Nem aproape incredibil, n'aii fast de cat zdnatici, ducend iovinismul for prima la ridicul. Aa, in
momentul tend scrim aceste rAnduri, incidentul va-
www.dacoromanica.ro
21
Aa jurnalul Timpul din Bucuresci din 25 De-cembrie, stil waif", 1890, sub titlu de Germanii in
Ungaria, copi6za dupA jurnalele din Berlin urn:Atoarele :
22
rintii nu vor justifica ca copilul se impartaete, acasa sail alt-undeva, de o supraveghiere permanents_
Scopul acestel masuri este a maghiarisa copii din
cea mai fragetii etate,.
Este probabil, adaoga jurnalul din Berlin, ca lupta
pentru Unguri, totu1 nu esita, a se pronunta categoric, ca Romanii au dreptate in plangerile for
contra Ungurilor.
Reproducem acs urmatoarele din lisul jurnal.
Numeroasele societati culturale maghiare, socie, tatea colard Ungureasca, prescriptiile privitoare
la instructia obligatoare a limbei maghiare in toate
acoalele tares, inlaturarea din functiuni i din jus-
titie a tot ce nu este maghiar, persecutarea ace//lora cari reman credincioi nationalitatilor, ne-
23
,ce nu este maghiar din partea autoritatilor, in sciinta, arta, In viata publica, etc. sunt dovecll destul de
',dare ca nationalitatile nernag/tiare din Ungaria aft
motive de a se plcinge gi d'a ft ingrijite gi nelinigtite. ')
De asemeni Frankfurter- Zeittunq afirma urmatorele:
in ajutor prin politica for de Impacare pe basa nimicirii dreptului de Stat boem.
Dinastia ins& ar trebui sa, invoiasca acest drept
de Stat, dacci, voegte set se mentie pe tron ; cad in f-..-
ta marel micari nationale, care a creat o Germania mare 1 pe Italia, se poate prevedea ca, in cele
,,din urma Austria se va contopi cu Germania, 3) Da1) Allgenzeine Zeittung, Ianuarie 16 a. c.
www.dacoromanica.ro
24
ast-fel :
www.dacoromanica.ro
25
not],
mat
17
,mult.
Ceea ce De face sa credem in triumful el viitor,
este absoluta dreptate a can zei ce a intreprins sci
apere".
Fie-care Roman liber din Romania sa se Ondeasta mai mult de cat on -cand la aceasta jumatate din rasa lor, persecutatd in ce are ntai
21
77sacru.
26
"Cele 15 saii 16 milioane de locuitori al regatului transleithan, departe d'a constitui forta Austro-Ungariei, din contra e prima cauza a slabiciunei sale politice. Afar& de Turcia, nici intr'un Stat din Europa nu se inthlnesc atatea diversitati i putin& cohesiune, ca intre elementele
n etnice grupate imprejurul tronului Habsburgilor.
7)
www.dacoromanica.ro
L7
nian.
De sigur nici-unul printre aceia cari ne cunOte,
nu ignoreaza ca suprematia maghiard plead, de la.
1866, data victories Prussacilor la Sadowa.
Maghiaril, popor inzestrat cu o mare energie
dud in acelai timp cu o ambitiune mai mare de
cat puterile lor, velendu-se favorisati de circumstante, 1 -a pus In Band sa asimileze toate elementele ne-maghiare.
2$
Nu este oare absurd i temerariti pentru Ma..gliiari, a caror limba, afar de vr'o cinci on ease
sute de cuvinte, este imprumutata din diferite idiome
,slave, i al caror buletin academic din Buda-Pesta
,.se public& in limba germana, ea sa poata fi pri-
29
time.
',Tata dar de ce Romanii din Transilvania platesc
i 1868.
De aceea de curend parlamentul maghiar a votat o lege, in virtutea careia opera de desnationalisare va fi de acum inainte accelerate prin creatiunea de coli maghiare pentru copii Romani i
), mite
30
Statistica. Mai 'nainte ins' d'a areta cu titre populatia fie -care' nationalitati din care se compune
imperiul Austro-Ungar, i In parte al Ungariei , ne
Tor da voe vitejii notri Unguri sa be spunetn, ca
nu voesce de cat in limba ungur6scit sa auda, a.cest dragut de imperat, lingusirile lacheilor se'.
Functionaril statistic' dar umbla din casa in casa,
i dupa ce scrie num '6rul aflat in casa, sau subleful unel familii, intr6ba pe fie-care data scie unguresce,
trece eft scie unguresce, deei este Unqur !
1) Yell jurnalul Bucarest" 11 Februarie stil nou a
www.dacoromanica.ro
c.
31
Total
www.dacoromanica.ro
8,005,452
5,181,611
3,239,3W
2,794,531
1,140,348
563.371
668.653
190,799
9,887
21,794,231
3)
vorbesc :
lingureste
Romaneste
Germaneste
6,206.872
2,325,838
1.881,371
1,797,563
2,325,747
345 187
79,393
89,150
5 523
33,668
56,892
499,898
Siovacl
Serb! si Croat!
Rutheni , .
Tiganeste . . .
Wendi
Armeneste .
.
.
Alto limb! . . .
Limb! streine .
Cari nu vorbesc (cop'' mid)
...
Total
15,647,202
17.693,692
2,536,177
493,542
401,479
1,005,394
14,004
6,134
Catolici-Greci-Armen!
Oriontali-Greci-Armeni
Protestant!
lsrailitl
Alte religiun!
Din cari veal( Catolici
Total.
22,150,412
.
.
Evangelist'
Calvin! .
lsrailit1
Altele .
Unit' . . . .
Alte secte crestine
.
Total .
www.dacoromanica.ro
7,849,692
1,497,268
3,223
2,434 890
1,122,849
2,031,803
55,792
4,645
638,314
3,626
15,642,102
33
Austria de jos .
Austria de sus
Saltburg
Stir?),
Carintia.
Istria
Carniola
,
.
. 2,330,621
759,620
163,570
1,213,597
348,730
292,006
481,234
211,084
144,844
805,176
107,373
..
.
. 5,560,819
2 153,407
565,475
5.958,907
571 671
476,101
22,144,235
10,451.61
1,232.57
297,860,15
Total. .
19,893
11,983.41
7,152 19
22,427.77
10,327.71
4,953.71
9,955.33
2,917.71
9,462.00
26,685.94
2,602 28
51,948.18
22,222.90
5,146.85
78,496 99
Georiz i Gradisca
Triest i Teridor
Tyrol
Voralberg
Bohemia
Moravia.
Silesia
Galitia
Bucovina.
Dalmatia.
Chilom. patr.
Total
13,728,622
20,981
1,194,415
14,944,018
279,749.7
19.6
23,277.9 t)
303,047.2
www.dacoromanica.ro
34
gurilor), Tiganii, In numer de 79,393, pe cari '1 daruim marei familii Ungare, cat reman Ungurii propriii
c,Iis ?
Atunci ce fac el in fats cu 314 milioane de Romani de sub administratia lor, i mai ales in fata
formidabilei tifre de peste clece milioane, adunate la
un loc toate nationalitatile ne-maghiare i administrate asemenea de Unguri ? !
0 coalitie a tutor acestor nationalitati faanduse, aa este ca vol, Ungurii, impresurati de toate
partile de inamici, fiinda inamici sunt von toti
ne-maghiaril sugrumati de vol la lumina 4ilel,
involuntariii yeti deveni, apasatoril de aqi, apa-
Am adaos aci aceste tifre statistice, spre a demonstra ca, din puntul de vedere numeric, nu sunt
mai fericiti selbaticii notri vecini, spre a'i Insui su-
35
el,
36
Lumea a cant resboaie religioase, cestiuni de diverse persecutiuni, aducend ca esemple pe Ebreii din
diferite State ca yictime.
Asta- chiar llama Englitera, voete sa impuie
Mare' -Rusii o linie de conduita relativ la Ebreii
Rui.
I Si
Religia on patriotismul nu pot trai de cat impreuntt, ambele es din sentimentul amorului pentru
bine i frumos, un ideal i aceeai poesie sinite otnul
In sufletul sea pentru ambele.
La not Romani', Biserica, unde se cultiva religia,
i ,5coala, unde se cultivit limba i patriotismul, totd'a-una ail fost una i aceed1. In timpi de restrkti
www.dacoromanica.ro
37
Cred din convingere ca natura Ungurului a dovedit indestul impartialet Europe, ca el nu pot
lacui intre popoare cu leg1, virtute gi cu dreptate.
El sunt departe a 'ntelege toate acestea.
i, fiind-ca natura for '1 pune in imposibilitate a
intelege 1 practica dreptatea, pe care resida intreaga lume, nepricepere care este indreptata contra noastra mai mult de cat contra ori-cui, de
aceea am luat condeiul in mama, nu a-1 transforma
Intr'o alma de resbohl contra Ungariei, cad in momentul cand savantil 1 sapientii lumei in congrese
de pace, nu putem fi pentru resbohl.
Voesc dar pacea, fiind-ca o voete toata lumea,
www.dacoromanica.ro
33
tura unitatli Rom'ane nu voesce, gi cu tog not Romani" din Romania Libera nu voim de cat cagtigarea drepturilor fratilor nogtri de sub administratia.
Maghiara, hrapita hotegte gi talharegte de acegti venal.' vecini.
ritoril
Lupta noastra pe acest tarim, departe d'a se inwww.dacoromanica.ro
39
timida de aiuraxile i strigatele selbatice ale epilepticilor notri vecini, din contra ea se va 'ncinge cu
mai multi dragoste i chldura, ne oprindu-se de
forme in arme de foe, acest foc va mistui pe vitejii notri vecini, precum tot-d'a-una i-a mistuit:
ca sa, se piarza
voind acum sa le iea i limba,
on -ce urma de Romani is tara Divului Trajan,
pingd,rit de scecrbosul i anti-deluvianul Ungur !
De suntem un vecin mic, suntem aa In ochil injectati de boala epileptic& a Ungurilor, Carl in despe-
40
Ar fi cea mai mare serbatoare pentru toate aceste diverse nationalitati all anti, fie-care imnul
libertatii lor.
Este curioasa, trufia acestor nesocotiti.
Inchipuiti--ve ea le-a intrat in cap gi lor, ca sunt
un popor, on o natiune, gi, voind a se mai mars la
numer, sa maghiariseze gi pe ne-unguril dintre el.
Ne aducem aminte ca ceva mai sus am reprodus,
dupa jurnalul Memorial diplomatique, intre altele gi
faptul ca jurnalul Academiel Ungare din Budapesta
se public& in limba germana, spre a fi priceput d'o
parte numai din Europa.
El ce fel de natiune sunteti atunci voi, cand nu
aveti Umbel./ dad, aveti, unde ve e mandria nationala,
www.dacoromanica.ro
41
toti de la origina for ad avut i ail i limba i literatura for proprie ? !...
Aceasta nu se poate, voi sunteti de plans !...
Natiune far& limba sa proprie nu se poate, sad,
Ve recomand dar se nu continuati a turbura ordinea i pacea acelora earl intru nimic nu v'a pr ejudiciat, cad alt-fel intervenirea diplomatica se poate
Intoarce contra voastra conform dreptului gintelor,
i in interesul ordinei publice Europene.
Unguri ad pus imposite pe toata suflarea Regatului tor, ca sa aiba, fondurile necesarii pentru realisarea maghiarisarii tutulor. Cu bane Romanesei dar
ei omoard pe Romani.
Ed rog i conjur pe toti Romani! liberi, sa lupte
toti i din toate puterile for pe teramul pacii, al legalitatii i dreptatii, (land fie-care obolul sell, ca sa
scape de moarte pe Romani! subjugati.
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
Sub aceste cestiuni voim a respunde unor pretentiuni Austro-Maghiare publicate in jurnalele din Viena.
i Pesta, i reproduse de jurnalul _Romanul. Aa pre-
www.dacoromanica.ro
44
I. 1. p. 11).
45
pe Ungur !... Aci, aci este acea tarn i acel popor, pe care istoricii votri, Istfan i Benco, o recunosc i 4ic, Istfan : Cele dot& Valahit, can as0-41 se nuniesc Moldova si Tara Munteneasca, cu
Transilvania, le numia cei vechi Dacia. ;5'i, cum ca
s'au adus acolo colonii Romane intr'ensa, afard de
momtmentele cele nenumerate ale antiquitatii, tdiate
in piatrd si in marmurd, cari se aild, si acum, este
nuirturid si aceasta, cd locuitorii se servesc cu ltmba
Romand, care de si stricatei, insd este asa de ase-
menea Umbel Italice--Spanice Galice,incdt vorbind impreund, se inteleg intre sine fard multi greutate" i continuind Istfan cu descriptia sa, arata, yecinetatile acestor teri.
Asemenea Benco (lice : ,Ar trebui sd se compund
o carte intreagd, despre obiceiurile, morala si cere-
49).
46
'1
Muntenesci, fcicendu-l lcouitor al regatului sea, ddruin4u-1 si posesiune perpetuci a fortciretei Uniade, si
ast-fel acest Jonne Uniade, din clignitate in dignitate Maghiard, ajunse set fie omul pentru Unguri,
care sd-i facet a repurta atatea victorii, sa le umple
templele de prada inamicilor, gi sa fie in fine primul
dintre Unguri, care a ardtat cd armata Turcilor se
poate infringe si- se poate invinge.
Aceasta lee-tiune mare de bray militar i de era., un Roman a
trebuit s'o dea Ungurilor. Un Roman a trebuit sa
-vie in mijlocul Ungurilor, ca sa -I Invete arma,
sa -1 invete cum se catigl victorii, sa -1 Inv*
cum sa scuture jugul i sa in Independinta I ..
Tata ce este poporul Roman, D-lor Unguri, istoricil
yotri o spun ; am lasat pe al notri, ca sa nu 4iceti 'GA
e favoresc.
www.dacoromanica.ro
47
la peire, sau la ce a-ti fost mai nainte d'a fi Romanul Uniade intre vol, prada
batjocura celui
(Pc Austro Maghiarii, ca poporul Roman e un popor de porci !... Dei am clis destul pana aci asupra acestui punt, dovedind nobila origin& Romana ;
dar sa continuam, ca sa inbuibam pe orbit notri iAa ve intrenamici tine sunt, i tine suntem.
i cu istoria ye resbarn not, tine sunteti voi ?
pundem : Sunteti o natiune barbara, carora destinul vostru v'a dat sentimentul miselii, devasta-
www.dacoromanica.ro
48
cu aceasta a mea declaratiune, am recurs la autoritati istorice, lutind in ajutoru-mi pe Domnul 1111dowel, Ditnitrie Cantemir. Negreit ca acest istoric,
49
www.dacoromanica.ro
50
sim in T. 1. p. 7 :
"
sefs prima fu la slcibirea Dacilor, earl tad se Meuse cu predecesorit set incest bir chiar lua de la
Roman it din tirnpul lui Domiian. Acum Trojan se
decide atat sa scuture astci rucine de plata birulut,
cat $i sa cstermine o-data est popor supdrdlor imperiului
dupes mat multe lupte cu Decebal
crazul Dacilor, bate mortal perind chiar Decebal, $1
Dacia rerna$1 in viata sent gonitt in fundurile Wel;
Ungare, $i ast-fel atuna marele Irajan aduce colonii Romane, mai multi, osta$1, sa lcicuiascd tetra
Muntenia $i Moldovei pawl' la Duncire, ping pe sub
Munti i panel, in Mama Neagrd, ci de la apa Nistrului panes iard sub Mutt, $i ast-fel s'a fcicut desccil;ccitura Ronsand." (Vedi Letopisitile Moldovei de
D-1 M. Cogalniceanu. T. 1. Cap. III, p. 15). A cest
adev'er se poate vedea mai pe larg in istoricil car!
ail sods viata lui Trajan 1 in istoricul ungur Bonfin.
Tot v'am his, D-lor Ungar', ca sunteti barbarl, sel-
51
probhndu-ve aceasta ; el bine, mai ve dam aci o doyacht culeasa tot de la istoricil vogtri ; iata cum se
de clar Unguril votri, ca sunteti seminta HunnaCalmuca-Mongola-Tiganal i Romanii, tot Ungurh votrii au spus'o, sunt ginta Latina, seminta
nobila.
52
In SALOANE MONGOLI (Maghiari) foarte pre sentabili, earl consimt a saluta, dar el au conservat
vechile for obiceiuri, i se recunosc Inca dupa fisionornia ci obiceiurile for : CACI LINE SE TRANTESCE P'UN FOTOLIU CU AROGANTA F.ARA
A FT PRESENTAT ? MAGHIARUL !..."
53
aceleagi aruncate gi peste poporul seu ; cad este evident ea, poporul gi suveranul se"a fiind una, este
54
trece pe langa vol ca si valurile furtunoase ale unel marl 'infuriate, cars isbite
tocratiel la Romani.
SA vedem este aa cum o
breveteaza Unguril, sail sunt pure calomnii, i en
mult curagiii i siguranta istorica r6spundem, ca este
calomnie i ignoranta Maghiara-Hunna-Calmuca-Mongold, a41 TiganA.
De unde apoi, fiind-ca aceti virtuo1 facea serviciile terii in toate ramurile de servicit, s'a numit
Cr a t i a directie tare, aceia cars aveati directia,
de unde apoi, combinate aceste done vorbe de. A r i -
stos
Cr atia,
tocratie,
in militie, in justitie,
pentru
zelul, activitatea i onestitatea sa, ce punea in esercitiul functiunei sale, ce -'i era confiata, Suveranul
dupa atunci le oferea 6%0 o dignitate, care era ali-
be
tase. Ast-fel ea, cu moartea persoanel Investita, pentru serviciile sale, cu vre-o dignitate oare-care, murea
cu sine i acea dignitate ; aceste dignitati diferea in
mai multe grade, i treptat individul se urea pe scara
ierarhiei, atingend cele mai marl dignitati ; aea
Set-
de uncle
venea el ?
57
.211thaid
Bravul in Alba-Iulia,
c'am purse macar in resumat cat a contribuit pensciinte, litere etc. Boerii Enachie Vacartscit, Golescu, Breincoveanu, aimpineanu, Scarlat
Gradi,steamt qi al jai. Acetia dar sent aristocratic
gi boerii Romani; in timp de resbel umilea pe cu-
tru arte
58
a tlis Enric IV armatei sale : Imi va sluji de lectiune i de ertare, cdct i-am pus in gura eroulul _Romdn 1"
www.dacoromanica.ro
."1
Jr
www.dacoromanica.ro