Sunteți pe pagina 1din 24

Solutii pentru cresterea eficientei energetice n

cladiri
Solutiile pentru cresterea eficientei energetice n cladiri se refera la
urmatoarele parti componente ale cladirii:
-

anvelopa cladirii, partea de constructii;

instalatia de ncalzire centrala;

instalatia de ventilare;

instalatia de apa calda menajera;

instalatia electrica de iluminat.

6.1. Solutii de reabilitare termica a anvelopei cladirilor existente


Solutiile vizeaza urmatoarele elemente ale anvelopei cladirii:
-

pereti exteriori,

plansee de la ultimul nivel si subsol,

tmplarie exterioara.

6.1.1. Solutii pentru peretii exteriori


mbunatatirea protectiei termice a peretilor exteriori se face, de regula,
prin montarea unui strat termoizolant suplimentar, la exteriorul peretilor
existenti.
Materialul utilizat pentru termoizolatie este polistirenul sub forma de placi
avnd grosimea de 6-12 cm, stabilita n functie de necesitatile de izolare termica.
Suprafata peretelui exterior, care constituie suportul termoizolatiei, se
repara si se curata n prealabil, urmarindu-se realizarea unei bune planeitati.
Lipirea termoizolatiei de perete se realizeaza cu mortar sau pasta adeziva
pe baza de rasini; exista si varianta de fixare pe perete a stratului termoizolat
prin bolturi din otel inoxidabil, cu expandare, montate n gauri forate cu
dispozitive rotopercutante.

Protectia termoizolatiei poate fi realizata n urmatoarele variante:


-

strat de mortar de ciment cu grosimea 3 - 5 cm, realizat prin torcretare,


armat cu plasa de srma sudata;

strat din mortar cu lianti organici cu grosimea de 5-10 mm, armat cu


tesatura din fibre de sticla.

6.1.2. Solutii pentru plansee

Planseu de terasa

La reabilitarea termica a planseului peste ultimul nivel, sub terasa, solutia


se stabileste n functie de starea straturilor termoizolante existente.
Astfel, n situatia n care starea termoizolatiei este necorespunzatoare
(umpluturi termoizolante cu continut mare de apa, praf hidrofob, etc.), se
ndeparteaza toate straturile existente pna la fata superioara a planseului din
beton armat sau a betonului de panta; se refac straturile terasei, n conditiile
nlocuirii stratului termoizolant existent cu un nou strat termoizolant de calitate
si grosime corespunzatoare noilor cerinte (polistiren expandat sau polistiren
extrudat cu grosimea de 8-15 cm).
n cazul n care, att termoizolatia, ct si hidroizolatia terasei sunt n stare
buna, se mentin straturile existente, ndepartndu-se doar stratul de protectie a
hidroizolatiei si montndu-se un strat termoizolant suplimentar din polistiren
extrudat (grosimea 8-12 cm), protejat si lestat corespunzator.

Planseu de pod

Solutia de mbunatatire a protectiei termice la planseele de sub podurile


nencalzite presupune, de regula, mentinerea stratului termoizolant existent,
inclusiv a sapei de protectie si montarea, peste aceasta, a unei termoizolatii sub
forma de placi rigide din vata minerala sau polistiren.
Prevederea acestui strat termoizolant suplimentar la acest element de
constructie nu necesita investitii mari, este relativ simplu de executat, iar durata
de recuperare a investitiei este redusa.

Planseu peste subsol nencalzit

Termoizolarea suplimentara la nivelul planseelor peste subsoluri


(subsoluri tehnice, pivnite, garaje) se poate face sub planseu sau peste planseu.

Se recomanda amplasarea stratului termoizolant sub planseu ntruct


prezinta urmatoarele avantaje comparative:
-

este o solutie mai ieftina;

lucrarile se pot desfasura fara a se interveni n spatiul locuit;

reprezinta o solutie mai corecta din punct de vedere termotehnic.

Termoizolatia este constituita din placi termoizolante rigide sau


semirigide (vata minerala, polistiren) sau din saltele din vata minerala sau vata
de sticla; materialul termoizolant se fixeaza direct pe planseul din beton armat,
dupa caz, prin lipire sau cu ajutorul ancorelor si al bolturilor tip CONEXPAND.
6.1.3. Solutii pentru tmplaria exterioara
mbunatatirea performantelor termoizolatoare ale tmplariei exterioare, n
principal ferestre, se poate realiza pe una din urmatoarele cai:
-

repararea si reconditionarea tmplariei existente (reabilitare);

nlocuirea tmplariei existente cu tipuri noi, mai performante,


prevazute cu geamuri termoizolante (modernizare).

Adoptarea uneia sau alteia din cele 2 optiuni este n functie de starea
tmplariei existente, de nivelul de performanta energetica dorit de proprietar si
de suma disponibila pentru aceste lucrari.
Trebuie avut n vedere ca, de cele mai multe ori se poate obtine o
mbunatatire substantiala a performantelor energetice ale ferestrelor existente
prin repararea tmplariei si dotarea acesteia cu garnituri de etansare.

6.2. Solutii pentru cresterea eficientei energetice a instalatiilor de


ncalzire
Solutiile tehnice prezentate n continuare urmaresc reabilitarea si
modernizarea instalatiilor existente de ncalzire centrala din cladiri, n scopul
cresterii eficientei de utilizare a energiei termice 3.
6.2.1. Curatirea chimica si protectia anticorosiva a instalatiei de
ncalzire

Aceasta solutie tehnica urmareste eliminarea depunerilor din instalatia de


ncalzire (calcar, ml) asigurnd o buna circulatie a agentului termic si un
schimb de caldura normal la corpurile de ncalzire si aparatele termice.
nainte de efectuarea tratamentelor de curatire si protectie anticorosiva
trebuie realizate urmatoarele operatiuni:
-

controlul starii generale a instalatiei pentru a constata etanseitatea si


functionalitatea;

controlul apei din instalatie, prin analiza fizico-chimica a unui


esantion pentru a se determina: valoarea PH, mirosul, culoarea,
conductivitatea, continutul de cloruri si sulfati.

Pentru instalatiile de ncalzire centrala din cladiri racordate la sisteme


centralizate de alimentarea cu caldura succesiunea operatiilor de curatire
chimica si protectie anticorosiva este urmatoarea:
a) Actiunea de curatire chimica - pentru eliminarea mlului din
instalatiile existente:
-

Se pregateste instalatia conform fig.6.1.

Se estimeaza volumul apei din instalatie.

Se introduce cantitatea de substanta detartranta (IC - 20) pentru a


obtine dozajul ales (1-2%) n functie de starea instalatiei si dupa
umplere se lasa sa functioneze instalatia n mod normal timp de 2-3
saptamni (se poate lasa produsul n instalatie peste o luna de zile, fara
nici un risc).

Daca instalatia este foarte murdara, se va proceda n doua etape: se


introduce 1% solutia detartranta (IC - 20) si se lasa sa functioneze
instalatia una sau doua saptamni. Apoi se goleste instalatia - se
introduce 1-2% substanta si se lasa din nou sa functioneze instalatia
timp de 2 sau 3 saptamni.

Controlul concentratiei.

nainte de golire se masoara concentratia reala a produsului detartrant cu


aparatura de masura.
Masurarea se efectueaza n diverse parti ale instalatiei, se va verifica
repartizarea produsului n ntreaga instalatie si se va putea determina volum
exact de apa pe care l contine instalatia.

b) Actiunea mecanohidraulica - spalarea hidraulica si clatirea


instalatiei de ncalzire centrala
Cazul A - Instalatii de ncalzire simple usor accesibile
Conform fig.6.1 - se izoleaza instalatia si se deschid robinetele de golire
C1, C2.
Faza 1:
-

se nchid robinetii tuturor radiatoarelor, n afara de radiatorul cel mai


ndepartat;

se deschide robinetul de alimentare cu apa rece si se racordeaza la


instalatie, lasnd sa curga pna ce apa iese cu un debit constant, curata
si cu un pH neutru sau o conductivitate egala cu cea a apei din reteaua
orasului;

se nchide robinetul radiatorului cel mai ndepartat si se deschide


robinetul radiatorului urmator;

se procedeaza astfel, radiator dupa radiator pna la ultimul radiator.

Faza 2:
Se inverseaza bransarea furtunelor flexibile pentru a alimenta radiatoarele
prin retur si se spala procednd conform faza 1.
Faza 3:
Se repeta operatiile de la faza 1.

Cazul B - Instalatie de ncalzire complexa cu probleme (greu accesibila)


n cazul unor instalatii de ncalzire existente complexe, dificil de spalat
sau n care unele radiatoare n-au functionat, operatia de spalare hidraulica si
clatire se face conform fig.6.2. prin montarea n derivatie pe colectorul de retur
general a unui "modul de filtrare" conform fig.6.3. avnd drept scop absorbirea
impuritatilor care ar putea exista dupa spalare si datorita acestui fapt sa fie
antrenate n circulatie.

Modulul de filtrare este echipat cu un sac al carui grad de filtrare poate


varia ntre 5-50 m si o bara magnetica.
Modulul de filtrare functioneaza ca "un rinichi" terminnd progresiv
curatirea instalatiei fara pierderi de apa.
c) Actiunea preventiva de protectie a instalatiei
Pentru protectia contra depunerilor de calcar si a coroziunii conductelor se
vor folosi substante functie de metalele din care este alcatuita instalatia si
anume:
-

PC-4, cu un dozaj 4% indiferent de tipul instalatiei; durata de viata a


instalatiei n urma efectuarii tratamentului este de 20 ani;

Noxal, cu un dozaj de minimum 1% indiferent de tipul instalatiei, daca


ea contine elemente din aluminiu; durata de viata a tratamentului - 6
ani;

antigel FC-1 (baza netoxica monopropylen glycol) se utilizeaza pentru


instalatiile care nu contin aluminiu; atunci cnd se doreste o protectie
contra nghetului sub 25% sau peste 40% se recomanda utilizarea
acestui antigel de baza mpreuna cu protectorul de coroziune PC-4 n
diverse concentratii functie de gradul de protectie dorit; durata de viata
a instalatiei n urma efectuarii tratamentului mixt FC-1 si PC-4 este de
20 ani.
Se recomanda ca utilizarea antigelului sa se faca numai n instalatii
care au fost perfect curatate.

Se recomanda un control cel putin o data pe an a instalatiilor tratate contra


depunerilor de calcar si a coroziunii efectund:
-

pH-ul cu benzile de hrtie pH sau cu un pH metru;

dozajul de produs;

dozajul de antigel cu un refractometru.

Fig. 6.1. Schema de


principiu pentru
curatirea instalatiei de
ncalzire
(Instalatii usor
accesibile)

Fig. 6.2. Schema de principiu pentru curatirea instalatiei de ncalzire (Instalatii


complexe, greu accesibile)

LEGENDA
1 Filtru otel inox

6 Manometru

2 Pompa

7 Bara magnetica

3 Racord flexibil

8 Sac din plastic (550)

4 Robinet de izolare

9 Suport sac

5 Robinet de reglaj

10 Robinet golire

Fig. 6.3. Schema de principiu a modulului de filtrare


6.2.2. Echilibrarea hidraulica si termica a instalatiei interioare
Scopul solutiei:
-

repartizarea corecta a debitelor de agent termic n instalatie;

reducerea risipei de energie termica pentru ncalzire.

Echilibrarea integrala a instalatiilor de ncalzire centrala reprezinta un


proces prealabil contorizarii.

Cauzele care provoaca dezechilibrarea termica a instalatiilor de ncalzire:


a) Cauze permanente: - dezechilibrul hidraulic ntre debitele necesare ale
corpurilor de ncalzire si debitele reale - reprezinta cauza cea mai frecventa si
importanta a dezechilibrarii termice si este produs de defectele instalatiilor
termice si anume:
-

tevi partial obturate cu namol sau tartru;

retea de distributie si corpuri de ncalzire prost dimensionate;

consecinta unei reabilitari termice (pe partea de constructie);

consecinta montarii robinetelor cu termostat pe corpurile de ncalzire.

b) Cauze nepermanente (pasagere) - ecarturi de temperatura (ducere ntoarcere) neconforme, provocate de:
-

aporturi de caldura, prin ncalzirea suplimentara a spatiilor cu aparate


electrice sau datorita prezentei ocupantilor, radiatie solara etc.;

pierderi de caldura suplimentare, prin racirea unor ncaperi datorate


ventilarii naturale excesive.

n prezent aceste disfunctionalitati sunt combatute prin reglarea


temperaturii si nu prin (re)echilibrarea retelei.
Avantajele echilibrarii termice printr-o buna echilibrare hidraulica a
instalatiilor de ncalzire sunt:

confort - disparitia apartamentelor insuficient ncalzite sau


suprancalzite - antrennd robinetele cu termostat care trebuiesc
montate pe corpurile de ncalzire;

echitate n repartitia costurilor de ncalzire;

economii de energie termica si de cheltuieli aferente.

Echilibrarea se poate realiza astfel:


a) echilibrarea integrala - cu masurarea debitului de agent termic al
corpului de ncalzire;
b) echilibrarea coloanelor - cu masurarea debitului de agent termic pe
coloane.

Dispozitivele utilizate pentru procedeul de echilibrare si conditiile


de montaj ale acestora sunt prezentate n tabelul 6.1.
DISPOZITIVE UTILIZATE PENTRU
PROCEDEUL DE ECHILIBRARE

Tabel 6.1.

6.2.3. Termoizolarea conductelor de distributie din spatii nencalzite


(subsoluri, canale termice)
Aceasta masura se aplica n cazul n care conductele nu sunt termoizolate
sau termoizolatia existenta este deteriorata.
Solutia tehnica consta, fie n utilizarea cochiliilor din vata minerala, fie
din folosirea ca material termoizolant a saltelelor din vata minerala sau vata de
sticla, cu protectie la exterior.
Stabilirea grosimii termoizolatiei conductelor se face pe baza criteriului de
performanta "eficienta termoizolarii", 4, stabilit cu relatia:

riz =

[%]

n care:

q0 - pierderea de caldura unitara a conductei neizolate termic [W/m]


qiz - pierderea de caldura unitara a conductei izolate termic [W/m]

Se adopta urmatoarele valori minime pentru "eficienta termoizolarii"


conductelor montate n canal termic sau n subsoluri nencalzite:

riz = 75 %, pentru conducte cu < 57 mm;

riz = 80 %, pentru conducte cu = 57... 200 mm;

riz = 85 %, pentru conducte cu > 200 mm.

Termoizolarea conductelor din subsolurile nencalzite ale cladirilor si din


canale termice trebuie sa asigure o buna protectie termica a agentului termic,
astfel nct racirea apei pe conducte sa nu fie mai mare de 0,1 0C pentru o
lungime a conductei de 100 m.
6.2.4.

Surse

termice

proprii (CT de imobil)


echipamente performante

dotate

cu

Solutia se impune prin avantajele pe care ncalzirea descentralizata


(locala) le are fata de sistemul de ncalzire centralizat si anume:
-

reducerea pierderilor de caldura pe distributie prin disparitia retelelor


termice exterioare;

satisfacerea n mai mare masura a exigentelor de confort termic ale


consumatorilor;

ntretinere mai putin specializata;

avariile afecteaza o zona deservita mai mica.

Alegerea solutiilor tehnice de realizare a centralei termice si a instalatiiilor


de ncalzire aferente se face pe baza prevederilor reglementarilor tehnice din
domeniu [5], [7], [8], [9].
Schema functionala a centralei termice se stabileste n functie de:
-

natura consumului (ncalzire, apa calda, ventilare) si numarul


consumatorilor;

marimea sarcinii termice;

tipul combustibilului;

gradul de automatizare a functionarii;

caracteristicile tehnice ale echipamentelor.

n figura 6.4. se prezinta schema functionala a unei centrale termice de


imobil echipata cu 2 cazane pentru ncalzire si apa calda de consum, cu pompe
de circulatie pe cazan, butelie de egalizare a presiunilor si pompe de circulatie
pe fiecare coloana.
Cazanele centralei termice trebuie sa aiba randamentul energetic, n
conditii nominale de functionare, mai mare dect:
90 %, pentru combustibil gazos;
89 %, pentru combustibil lichid;
80 %, pentru combustibil solid.
Scaderea randamentului la functionarea n sarcina redusa nu poate fi mai
mare de 3 %.
Se recomanda folosirea "cazanelor cu condensatie" la care randamentele
energetice la functionarea n conditii nominale, precum si la sarcina redusa, pot
depasi 95 %.
Se vor adopta pompe de circulatie cu randamentul peste 60 %.

Fig. 6.4. Schema pentru centrala termica

6.2.5. Scheme de distributie pentru individualizarea ncalzirii colective


n cadrul lucrarilor de reabilitare si modernizare energetica a cladirilor si
instalatiilor aferente din cladiri de locuit colective se pot modifica si reface
instalatiile de ncalzire, adoptndu-se scheme de distributie care sa permita
individualizarea ncalzirii colective, [9].
De exemplu, o astfel de schema cuprinde:
-

conducte principale de distributia amplasate n subsol (distributie


inferioara), alimentate de la centrala termica de imobil (vezi
cap.6.2.4.);

coloane verticale, tur-retur, amplasate n casa scarii, montate aparent


sau n ghene special amenajate; coloanele alimenteaza instalatiile
interioare ale fiecarui apartament de pe palier, prin intermediul unei
nise de racord n care se gasesc robintele de izolare si contorul de
caldura;

distributii orizontale, tur-retur, n apartamente, care alimenteaza


corpurile de ncalzire prevazute cu robinete cu termostat; conductele
instalatiei de ncalzire din apartamente se monteaza, fie la pardoseala,
sub suprafata finita a acesteia (n sapa), fie la plafon, aparent sau
mascat.

n figura 6.5. se prezinta schema de distributie a unei instalatii de


ncalzire dintr-un bloc de locuinte, cu 2 coloane amplasate n casa scarii si
distributii orizontale de apartament la pardoseala.

6.3. Solutii si masuri pentru cresterea eficientei energetice la


instalatiile de ventilare, apa calda menajera si iluminat
n cadrul lucrarilor de reabilitare si modernizare energetica a cladirilor, n
scopul realizarii unor economii de energie ct mai mari, masurile adoptate
pentru anvelopa cladirii (cap.6.1.) si pentru instalatia de ncalzire (cap.6.2.),
trebuie nsotite si de solutii de reabilitare energetica a celorlaltor instalatii ale
cladirii: instalatiile de ventilare, instalatiile de apa calda menajera si instalatiile
electrice de iluminat, [6], [10], [11], [12].
Se trec n revista, n continuare, o serie de cerinte si masuri pentru
cresterea eficientei energetice a acestor instalatii si pentru economisirea
energiei :

Instalatii de ventilare si climatizare

reducerea la minimum a patrunderii necontrolate n cladire a aerului


exterior; prevederea de organe de nchidere si reglaj la prizele de aer
proaspat si la gurile de evacuare ;

folosirea cu prioritate a sistemelor de ventilare "pasive" n locul celor


"active", acordnd ntietate sistemelor de ventilare naturala;

Fig. 6.5. Schema de distributie bitubulara cu coloane amplasate n casa scarii


si distributii orizontale de apartament, cu reglaj prin amestec la nivel de coloana

utilizarea ventilarii mixte, nchiznd sistemul de introducere mecanica


sau de evacuare n diverse etape de folosire a cladirii; asigurarea ca
ocupantii nteleg modul de functionare al acestor sisteme;

recuperarea energiei ntre curentii de aer, de introducere si de


evacuare, prin utilizarea recuperatoarelor de caldura cu placi, cu tuburi
termice sau cu fluid intermediar;

folosirea sistemelor de ventilare-climatizare zonale si evitarea


lungimilor mari de canale; gruparea ncaperilor deservite pe functiuni,
fumatori / nefumatori etc.;

asigurarea controlului si reglarii instalatiilor prin sisteme de


automatizare; setarea corespunzatoare a aparatelor de control a
parametrilor aerului din ncaperi (temperatura, umiditate) pentru
regimurile de vara, iarna si tranzitie;

trasee ale canalelor de aer cu ct mai putine rezistente locale; limitarea


vitezei aerului pe canalele de aer;

izolarea termica a canalelor de aer cald sau rece;

asigurarea unei eficiente energetice ct mai ridicate pentru


echipamentele din componenta instalatiilor: ventilatoare, baterii de
ncalzire-racire, pompe de caldura etc.

Instalatii de apa calda menajera

folosirea cu prioritate a sistemelor locale de preparare a apei calde de


consum, inclusiv a ncalzitoarelor de apa la punctul de utilizare;

limitarea lungimii conductelor de apa calda menajera;

limitarea volumelor de stocare a apei calde ; controlul temperaturii


apei stocate ;

izolarea termica a conductelor de apa calda menajera, a boilerelor si


rezervoarelor de stocare a apei calde;

contorizarea apei reci si a apei calde menajere de la nivel de imobil


pna la nivelul consumatorului individual;

automatizarea regimului de functionare al pompelor si instalatiilor de


hidrofor;

folosirea unor armaturi sanitare cu consumuri reduse de apa (baterii


amestecatoare cu "perlator" sau "dispersor"; robinete de serviciu cu
limitarea functionarii sau cu nchidere automata dupa folosire, etc. ) ;

utilizarea dusurilor n locul cazilor de baie, ori de cte ori este posibil.

Instalatii electrice de iluminat

maximizarea folosirii luminii naturale n ncaperi;

limitarea iluminarii la nivelul necesar, dictat de activitatea din


ncapere;

comutatoare cu variatoare pentru reglarea fluxului luminos din


ncapere n functie de aportul de lumina naturala;

combinarea sistemului de iluminat general cu iluminatul local;

sectorizarea iluminatului din ncaperi, cu posibilitatea functionarii pe


zone n functie de necesitati (numarul si pozitia de amplasare a
ntrerupatoarelor si comutatoarelor);

prevederea de ntrerupatoare cu senzori de prezenta (miscare) n


dependinte, ncaperi anexa, coridoare, casa scarii, etc. ;

utilizarea corpurilor de iluminat si lampilor cu eficacitate luminoasa


ridicata (flux luminos raportat la puterea electrica).

Bibliografie
1. SC 007-02. Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a
anvelopei cladirilor de locuit existente. Buletinul Constructiilor
nr.18/2003.
2. GT 043-02. Ghid privind mbunatatirea calitatilor termoizolatoare ale
ferestrelor la cladirile civile existente. Buletinul Constructiilor
nr.5/2003.
3. SC 006-01. Solutii cadru pentru reabilitarea si modernizarea
instalatiilor de ncalzire din cladiri de locuit. Buletinul Constructiilor
nr.5/2003.
4. GP 060-03. Ghidul criteriilor de performanta pentru instalatiile de
ncalzire centrala. Brosura IPCT.

5. GP 051-2000. Ghid de proiectare, executie si exploatare a centralelor


termice mici. Colectia Normative si reglementari n constructiiinstalatii Nr.14 ARTECNO.
6. Energy efficiency in buildings. CIBSE Guide, London, 1998.
7. I 13-02. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de
ncalzire centrala. Buletinul Constructiilor nr.14-15/2003.
8. I 13/1-02. Normativ pentru exploatarea instalatiilor de ncalzire
centrala. Buletinul Constructiilor nr.14-15/2003.
9. SC 005-2000. Ghid cu solutii cadru pentru instalatii interioare de
ncalzire utiliznd noi sisteme de producere a agentului termic centrala termica de apartament, de scara, de bloc. Colectia Normative
si reglementari n constructii - instalatii, Nr.21 ARTECNO.
10. Al.Marinescu, Emilia Cerna Mladin, Dan Berbecaru, Mihaela
Georgescu. ndrumar de eficienta energetica pentru cladiri. Editura
MTM PRODESIGN, Braila, 2003.
11. I 5-98. Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de
ventilare si climatizare.
12. I 9-94. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor
sanitare