»,Dupa ce am intervievat sute de persoane bogate si celebre, am ajuns la concluzia cé banii gi faima nu te fac automat fericit. Fericirea trebuie sa vind din interior. As prefera mai degrabd sti am un milion de zambete in inimé decdt un milion de dolari in buzunar. ,,Supa de pui pentru suflet va va ajuta sc puneti un milion de zdmbete in inimile dumneavoastrd. “ Robin Leach Personalitate TV si scriitor Sd spui povesti este una dintre cele mai convingdtoare mijloace de a-iinvata pe alti valorile si de a deschide usi cditre noi posibilitci. Inaceastti colectie bogatdi i variatd, fiecare va géisi cel pujin o poveste care sé il impresioneze — 0 povestire pe care veti dori sa 0 pastragi ca pe o comoaré $i sao impartasiti st altora.“ Nathaniel Branden Autor, ,,Puterea Pretuirti De Sine“ ,Aceasta este o carte minunatd, caldd, care inspird, plind de idei si profinzime, pe care oricine o poate folosi ca pe o parte integrantd a vietii lor. Ea ar trebui cititd, apreciatt gi recitita intr-una. “ Brian Tracy Autor, ,,Psthologia fmplinirilor“ »wAceastd carte este infelepciune si mangdiere pentru toate varstele. Este tot atat de contemporand ca si o cdldtorie in spatiu gi vesnicd precum o piramidd. Lumea are nevoie de povestitori ca si ne ajute sd iesim din confuzia si haosul acestor vremuri. Jack si Mark sunt povestitori talentati si colectionari de povesti adevarate. Ce dar divin: pentru profesori, pentru oratori, pentru oricine aflat pe calea vindecdrii si a dezvoltdrii. Totul este aici, seris cu tntelepciune, compasiune si integritate.“ Sidney B. Simon Profesor Emerit, Universitatea din Massachusetts, co-autor la ,,Clarificarea Valorilor, Iertarea | sila alte 14 carti,M-am bucurat de fiecare pagind. Povestirile sunt emofionante si extrem de motivante, poeziile sunt minunate si citatele sunt profunde gi pline de injeles. Jack si Mark au compilat 0 cantitate uriasd de ingelepciune. Continutul ei patrunde in toate aspectele vietii. Aceastd carte va fi un dar minunat de impdirtégit cu cei dragi, si puteti fi siguri ca voi cumpdra gi alte exemplare pentru prieteni gi familia mea. “ Richard Loughlin Presedinte, Corporatia Century 21 Real Estate »Ce carte mare! Jack Canfield si Mark Victor Hansen au scris o carte care are acelasi efect pe care-l avea supa de pui a bunicii mele... Este caldd si iti merge la suflet. Vreau s-o folosesc ori de cate ori voi avea nevote de iubire. “ Dawn Steel Fost Presedinte, Columbia Pictures »Supa de pui pentru suflet ne aduce aminte cd principalul ingredient al vietii este Dragostea. Trebuie si 0 citeasci toata lumea!“ Wally Amos Renumitele Prajiturele Amos »Ce dar minunat ne-ati oferit. Aceast& colectie de povestiri! Si ce dar extraordinar va fi pentru prietenii mei! Sunt convins ci Supa de pui pentru suflet ar trebui s& fie pus la capul patului si cititt timp de 30 de minute la sfargitul fiecdrei zile pentru a ne pastra credinta in natura umani gi fn bundtatea fundamental a oamenilor. Povestirile pe care le-ati selectat incilzesc inima omului si atenueazd socul provocat de stirile zilnice din mass-media. Cartea dumneavoastra revigoreaza sufletul gi ne arat& sensul pozitiv al vietii. O treabi superba! Sunt sigur ci va fi un succes imens.“‘ Bob Reasoner Presedinte, Consiliul International pentru Pretuirea de Sine Autor, ,,Edificiul Pretuirii de Sine“SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 101 povestiri pentru mangdierea inimii si inviorarea sufletului Jack Canfield si Mark Victor Hansen -l\y- Editura AMALTEA Bucuresti, 1998coperta: — Alice Iordache scanare: Simona Derla paginare: Adrian Militaru, Marius Dumenici culegere:; — Ana-Magdalena Zainea, Amalia Trofor, Tatiana Militaru corectura: Dr. Daniela Popescu, Dr. Carmen Rotaru, Dr. Dana Grosu, Lucia Ionescu tehnoredactare computerizata: AMALTEA TehnoPlus traducere: Monica Serban adaptare; Mihaela Mazilu, Dr. Juliana Carstoiu editori: Dr. M.C. Popescu-Dranda Dr. Cristian Carstoiu Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale CANFIELD, JACK Supi de pui pentru suflet: 101 povestiri pentru mangaierea inimii si inviorarea spiritului / Jack Canfield, Mark Hansen; trad. de Monica Serban - Bucuresti; Editura AMALTEA, 1998 256 p.: il; 21 cm. - (Cunoastere & Autoeducare) ISBN 973-9397-19-0 I. Hansen, Mark II. Serban, Monica (trad.) 820(73)-32=590 Chicken Soup for the Soul © Jack Canfield and Mark Victor Hansen Supa de pui pentru suflet / Jack Canfield, Mark Victor Hansen ISBN 973-9397-19-0 © 1998 - Editura AMALTEA Adresa: Spéitarului 31, 70242 Bucuresti, tel./fax: (01) 21 04 555 email: emamaltea@ hotmail.com Toate drepturile asupra acestei edifii sunt rezervate Editurit AMALTEA. Nici o parte a acestui volum nu poate fi reprodusé, in nici 0 forma, fara permisiunea scrisé a Editurii AMALTEA. Printed in Romania. Tiparit la SP. ,, Bucuresti Noi", Hrisovulué 18 A, sector 1, Bucuresti. *Daca existé lumina in suflet, Omul va fi frumos. Daca existé frumusete in om, Este armonie in casd. Dacd in cast este armonie, Va fi ordine in fara. Daca tn tard este ordine Atunci va fi pace tn lume. Proverb chinezesc Cu dragoste dedicim aceasta carte sotiilor noastre, Georgia gi Patty, si copiilor nostri, Cristopher, Oran, Kyle, Elisabeth si Melanie, care sunt supa de pui pentru sufletele noastre. Voi mereu ne mangfiati inima si ne inviorati sufletul. Va iubim foarte mult!MULTUMIRI Aceasta carte a necesitat aproape doi ani pentrua fi scrisi. S-a muncit cu dragoste si a fost nevoie de eforturile conjugate ale multor oameni. Dorim fn mod special si multumim urmiatorilor: Patty Mitchell, care a b&tut la masind fiecare din aceste povestiri de cel putin cinci ori. A lucrat de multe ori pana la ora 10 seara si de multe ori si simbiita si duminica. Multumim, Patty! N-am fi putut s-o facem fari tine. Kim Wiele, pentru editarea si reeditarea acestor povesti, facand cea mai mare parte din munca de cercetare gi de coordonare, asigurand dreptul de autor al povestirilor pe care nu le-am scris noi. A facut 0 treab4 extraordinari. Multumim, Kim. Kate Driesen, care a asistat la editarea, citirea si corectarea fiectrei povestiri si ne-a ajutat mult cu munca de cercetare. Ai fost intotdeauna langa noi atunci cand nu mai aveam timp. Multumim. Wanda Pate, care a contribuit nefncetat la munca noastri cu editarea si cercetarea. Cheryl Millikin, care a facut posibil fluxul normal al circulatiei materialului. t Lisa Williams, pentru c& a avut grija de afacerile lui Mark, pentru ca acesta s@ se poata ocupa de carte. Larry Price si Mark Powers, pentru mentinerea in ordine a tuturor celorlalte lucruri, pe perioada in care aceast’ carte a fost Scrisa. Sutelor de oameni care au ascultat, citit gi au comentat aceste povestiri, poezii si citate. Tuturor prietenilor nostri de la Asociatia Oratorilor Nationali, care ne-au oferit cu generozitate propriile lor materiale pentru aSUPA DE PUI PENTRU SUFLET 7 completa aceasta carte.’ Vrem sd multumim in mod special lui Dottie Walters pentru incurajarea si sprijinul neintrerupt. Lui Franc Sincone, un prieten drag, care a contribuit la multe dintre aceste povestiri. Lui Jeff Herman, pentru c4 este un agent literar atat de inspirat gia crezutin aceasta carte inca de la inceput. Jeff, suntem incAntati s& lucrém cu tine. Lui Peter Vegso, Gary Seidler si Barbara Nichols de la Health Communications pentru c4 au inteles viziunea acestei cArti fnainte ca s-o facd altcineva. {ti apreciem sprijinul entuziast. Lui Cindy Spitzer, care a scris gi a publicat multe dintre aceste povestiri. Cindy, contributia ta a fost extraordinard. Mariei Stilkind, redactorul nostru de la Health Commu- nications, pentru eforturile necontenite de a aduce aceasta carte la un nivel maxim de calitate. Lui Bob Proctor, care a contribuit la multe din aceste povesti si anecdote. Multumim, Bob. Ai fost un prieten adevarat. Lui Brandon Hall, care ne-a ajutat cu doua povestiri. Mai dorim s4 multumim de asemenea urmatoarelor persoane care ne-au oferit pirerea la o prima lectur’: Ellen Angelis, Kim Angelis, Jacob Blass, Rick Canfield, Dan Drubin, Kathy Fellows, Patti Hansen, Norman Howe, Ann Husch, Tomas Nani, Dave Potter, Danielle Lee, Michele Martin, Georgia Noble, Lee Potts, Linda Price, Martin Rutte, Lou Tartaglia, Dottie Walters, Rebecca Weidekehr, Harold C. Wells.1. DESPRE DRAGOSTE Dragostea: singura forti creatoar Tot ce imi aduc aminte Cantec de inima Dragostea adevarati Judecitorul care imbritiseazi Oare nu se poate intampla si aici? Ceea ce sunt eu inseamnii ceva! Una cate una «0... Dara) ers Un frate ca acesta Despre curaj... Marele Ed ....., Dragostea si taximetristul Un simplu gest Zambetul..... Amy Graham . 45 O poveste de Ziua Sfantului Valentin 48 Carpe diem! .... a1) Te cunose, esti exact ca mine! O alta cale... Cea mai stringent nevoie Bopsy..... Catelusi de vanzare..... 2. CUM SA INVETI SA Te IUBESTI Buda cel de aur... sececcose . 69 Incepeti chiar cu dumneavoastri -l Adevarul si numai adeviru TZ Punctele esentiale ... Declaratia mea de apreciere personala Doamma geant 2.0... ccccccssecccessssssoO SUPA Dé PUI PENTRU SUFLET 9 Raspundere / Capacitate .. Regulile pentru a deveni o fing cee . DESPRE PARINTI Copiii invaya din felul in care traiesc De ce am ales ca tatal meu si fie taticul meu .. Scoala de animale . Atingerea Te iubesc, fiule! ... Ce esti tu este tot atat de importante ca ceea ce 2 fai Viata unei mame Familia americana perfect Pur si simplu spuneti O mostenire de dragoste .. Despre meseria de parinte DESPRE INVATARE Sami fac un vitor Ma simt bine in pielea mea. Toate gandurile bune Esti o minune! ... Tot ce a fost nevoie s& stiu cu adevarat am invatat la gradini fnvapim facand Ma§na......... Cavalerii Regali din Harlem Baietelul Eu sunt dascil TRAIESTE-TI VISUL SH faci ceva sh devind realitate.j......csecesrnsvnmin nan deaie ee 137 Cred c& pot! Odihneasca-se in pace: inmormantarea lui Povestea lui 333 Nu exista furgonete Intrebati, intrebati, intrebal S-a migcat pamantul pentru tine? Abtibildul lui Tommy.......... Cine cere, nu piere — dar daci ceri, atunci vei avea ! Cautarea lui Rick Little Magia credintei......... Cartea cu vise a Glenne’ O alta steluya pe lista... nu pot’ 14010 SUPA Dé PU! PENTRU SUFLET Fi atenta, iubito, eu sunt alesul tau . Gata sa platesti pretul cuvenit Fiecare om are un vis Urmeaza-ti visul . Cutia . Incurajare .. Walt Jones Esti suficient de puternic incat s& faci fat& criticilor? Sa risti incercati gi altceva ... Servire cu un zimbet 6. OBSTACOLE COPLESITOARE Obstacole ......... Luati aminte..... John Corcoran, omul care nu stia si citeasc& . Nu vi fie teama de esec . Abraham Lincoln nu a renuntat Lectia pe care mi-a dat-o fiul meu Esec? Nu! Doar cdderi temporare Pentru a fi mai creator, astept. Fiecare poate sa facd ceva ..... Da, poti! ... Alearga, Patti, sen Puterea determinarii Puterea optimismului Credinta ........ Ea a salvat 219 viet Mé& ajuti sau nu ? . Micar inca o data Exist& maretie oriunde in jurul tau — folosegte-o! 239 7. INTELEPCIUNEA ECLECTICA Batem palma acum! ... F-ti timp ca s4 vezi cu nt adevarat Daca ar fi si mai triiesc o dati Doi calugari Sachi ,,.... Darul delfinului Atingerea mainii de maestruINTRODUCERE 5 tim tot ceea ce trebuie sd stim pentru a pune capdat nesfarsitelor suferinge sufletesti pe care multi oameni le experimenteazéi in mod curent. Respectul fagd de sine gi randamentul personal sunt doud atribute pe care le pot avea tofi cei care isi fac timp pentru ele. Este foarte greu s4 transpui pe hartie spiritul oricarui moment din viata reali. Povesti pe care le spunem zilnic au necesitat transcrierea lor de cel putin cinci ori pentru a suna bine in scris aga cum suné gi in realitate. Cand veti citi aceste randuri, vi rog uitati tot ce ati invatat la orele de lectura rapida. incetiniti ritmul. Luati aminte Ja cuvintele din inima gi mintea dumneavoastra. Savurati fiecare povestire. Dati-le voie sd v4 impresioneze. Intrebati-va dupa aceea: ce trezesc ele in mine? Ce-mi sugereaza ele? Ce sentiment sau dorint& din interiorul meu au atins? Lasati-va cuceriti de fiecare povestire. Unele dintre ele vi vor vorbi mai pe inteles decat altele. Unele vor avea semnificatii mai profunde. Unele va vor face si plangeti. Unele si radeti. O parte dintre ele va vor inciilzi inima. Altele va vor lovi drept intre ochi. Nu existd o reactie standard. Existd doar teactia dumneavoastrd. Nu incercati s vi impotriviti si lsati-va In voila e1. Nu va grabiti cand cititi aceasta carte, Gasiti-v timp sa o gustati si s%o savurati. indrdgiti-o cu toat fiinta. Insumeazd zeci de mii de ore pentru a alege ceea ce a existat mai bun in 40 de ani de experienta. Un ultim lucru: S& citesti o carte ca aceasta este ca gi cnd ai Sta la mas& gi ai mAnca un pranz alcatuit din prajituri. S-ar putea S4 vi se fac& rau de atata dulce. Este o masa fara legume, salaté Sau paine. Este doar esen{& cu putind frigcd.12 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET La orele noastre de seminar gi de lucru petrecem mai mult timp cu stabilirea gi analizarea implicatiilor fiecdrei povestiri. Exist{ mai multe explicagii i modalitafi de a aplica lectiile si principiile la viata de zi cu zi. Nu lecturati pur si simplu. Faceti-v§ timp sa le intelegeti si s4 vi le apropiati. Daca simfiti nevoia s& imp&rtasiti povestirile si cu alti, nu ezitafi. Cand o poveste va determind sd va ganditi la alt& persoand, chemati-o si povestiti-i si ei. Nu va feriti de aceste povestiri si lasati-le s& v4 determine s& faceti ce vi indeamna inima. Ele sunt menite sa va inspire si si vi motiveze. In cazul multor povestiri am mers direct la surs& si i-am rugat pe autori sa le scrie ori s le povesteasc cu propriile lor cuvinte. Multe dintre ele p&streaza amprenta creatorilor lor. Am incercat ca fiecdrei povestiri fn parte s4-i atribuim autorul de drept. Speraim c& veti fi incntati de lectura acestei cArti tot atat de mult pe cat am fost noi atunci cAnd am scris-o.DESPRE DRAGOSTE Si va veni gi ziua cand, dupd ce vom controla spagiul, vanturile, mareele gi gravitatia, vom controla, pentru Dumnezeu, fortele dragostei. $i in ziua aceea, pentru a doua oard in istoria lumii, vom fi descoperit focul. Tielhard de ChardinSUPA Dé PUI PENTRU SUFLET iS DRAGOSTEA: SINGURA FORTA CREATOARE Respanaiti dragostea oriunde mergefi: mai intdi tn casele voastre. Oferiti dragostea copiilor vostri, sofiei sau sotului, unui vecin... Nu ldsati pe nimeni sd plece de la voi faird si se simtd mai fericit. Fifi expresia vie a bundtdtii lui Dumnezeu; bundtate pe chipul vostru, bundtate in ochii vostri, in zambetul vostru, bundtate in primirea caldd. Maica Tereza Un profesor de colegiu gi-a dus intr-o zi clasa de sociologie jn mahalalele oragului Baltimore pentru a studia cazul a 200 de biieti care locuiau acolo. Studentii au fost rugati sd scrie o evaluare a viitorului fiecArui baiat. In toate cazurile studentii au scris, ,,Nu are nici o sans“. Douiizeci si cinci de ani mai tarziu un alt profesor de sociologie a dat intamplitor peste aceste studii. Atunci, si-a pus studentii si urmireasca proiectul si s4 vada ce se intamplase cu acei biieti. Cu exceptia a 20 dintre ei care se mutasera sau _ muriseri intre timp, studentii au aflat ci 176 din cei 180 obtinusera mai mult decat un succes obisnuit, devenind avocati, doctori si oameni de afaceri. Profesorul ramase uimit si se hotarf si cerceteze mai departe. Din fericire, toti baietii locuiau in orag sau in apropiere, astfel incdt a existat posibilitatea si-i contacteze pe fiecare in parte gi si-i intrebe ,,Cum va explicati succesul dumneavoastri?“ De fiecare dat raspunsul a fost acelagi gi plin de caldurd, ,,A existat o profesoara. Profesoara incd mai traia, aga ci a c4utat-o gi a fntrebat-o pe batrana inca plina de energie, ce formuld magic& a folosit pentru a-i transforma pe micii vagabonzi fn oameni plini de succes. Ochii profesoarei stralucir4, si pe chipul ei aparu un zimbet bland. ,,Totul a fost foarte simplu,“ spuse ea. ,,J-am iubit pe acesti baieti". Eric Butterworth16 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET TOT Cé IMI ADUC AMINTE Cand tata vorbea cu mine, intotdeauna incepea cu ,,Ti-am spus astazi cat de mult te iubesc?“ Sentimentul de dragoste a fos reciproc gi, in ultimii s&i ani, pentru c& viata sa prea vizibil c& se afla in ultima fazd, am devenit si mai apropiati... dacd se putes aga ceva. La varsta de 82 de ani el era gata si moari, si eu eram pregitit s&- las sd plece de lang mine, pentru a nu-i mai prelungi suferinta. Am ras gi am plans, ne-am tinut de mdini si ne-am spus unul altuia cat de mult ne iubim gi am cAzut de acord ci ti venise sorocul. I-am spus, ,,Tat, dup ce nu vei mai fi, s4-mi dai un semn ca esti bine“. A ras de absurditatea cererii mele. Tata nu credea in viata dup& moarte. Nici eu nu pot si spun ci eram prea convins, dar trecusem prin mai multe situatii care m-au facut si cred c4 poti primi nigte semne ,,de pe lumea cealalta“. Tatél meu gi cu mine eram att de profund legati, incat am simtit atacul de inima fn propriul meu piept in momentul in care a murit. Mai tarziu am jelit la gandul c4 cei din spital, in infelepciunea lor sterili, nu m-au lsat si-l tin de man’ atunci cand gi-a dat ultima rsuflare. Zi dupa zi m4 rugam sa aud ceva de la el, dar nimic nu s-a intamplat. Noapte dupa noapte m-am rugat pentru un vis fnainte de a adormi. $i totugi au trecut patru Tuni lungi in care nu am auzit si nu am simtit altceva decAt durere pentru pierderea suferita. Mama murise cu cinci ani inainte de boala Alzheimer, gi desi aveam propriile mele fete, am simtit moartea ei ca un copil parasit. Intr-o zi, in timp ce st&team intins pe o masa de masaj fntr-o camera fntunecoasé gi linistita, asteptand si-mi vint randul, m-a izbit brusc un dor de tatil meu. Am inceput s4 ma fntreb dac& nu cumva fusesem prea exagerat cand fi cerusem s4-mi dea un semn. iSUPA DE PU! PENTRU SUFLET 17 Mi-am dat seama cd mintea mea este intr-o stare hiper-acuta. Capul meu era cuprins de o limpezime neobignuit4 incat ag fi putut sd adun coloane intregi de cifre. Am verificat sa vad daca sunt treaz simu visez, si mi-am dat seama cd nu puteam fi mai treaz de atat. Fiecare gand al meu era ca 0 picdtura de apa care pica tulburand suprafata perfect a unui lac, $i m-am minunat de linistea si pacea fiecdrui moment care trecea. Apoi m-am gandit, ,,Am ineercat sa controlez mesajele de pe cealalti lume. Ma voi opri acum“. Brusc, mi-a aprut in fata chipul mamei mele, aga cum arata el gnainte ca boala Alzheimer sa-i fure inteligenta, umanitatea si 25 de kilograme. Minunatul ei par argintiu fi fnconjura fata placuta. Era atat de real si atét de aproape, incat am avut senzatia ca, daci intind mana, o s-o ating. Arata exact cum era ea cu douazeci de ani in urm&, inainte ca declinul si 0 coplegeasc’. Puteam chiar simti aroma de Joy, parfumul ei preferat. Parea s& astepte gi nu spunea nimic. M& intrebam cum se poate intampla aga ceva, sa mia gandesc la tata si s{ apara mama, si in acel moment m-am simtit putin vinovat ci nu ma gandisem gi la ea. Lam spus, ,O, Mamé, imi pare atat de riu ci a trebuit sd suferi de boala aceea aga de ingrozitoare“. Ea atunci gi-a aplecat capul intr-o parte, ca si-mi arate cd a inteles ce i-am spus. Apoi a zambit — un zambet minunat — gi mi-a spus foarte clar ,,Tot ce imi aduc aminte este dragostea“. Si a disparut. Am inceput sa tremur intr-o camera devenita rece dintr-o data, si am stiut din acel moment, cu toata puterea sufletului meu, ca dragostea pe care o dim si o primim este unicul lucru care conteaza si de care ne amintim. Suferinta dispare; dragostea ramane. Cuvintele ei sunt cele mai importante cuvinte pe care le-am auzit vreodati, iar acel moment va ramane pe veci in inima mea. Inci nu am auzit nimic din partea tatalui meu, dar sunt absolut Sigur cd intr-o zi, cAnd ma voi astepta mai putin, el va aparea gi imi va spune, ,,Ti-am spus astiizi ci te iubesc? Bobbie Probstein18 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET CANTEC DE INIMA A fost odati ca niciodata un om mare care s-a ch atorit cu femeia visurilor lui. Din dragostea lor, s-a nascut 0 fetité mica. Era o copila isteata si vesela, si tare mult o iubea omul cel mare. Cand ea era foarte mici, tatiil ei o ridicain brate, fredona o melodie si dansa cu ea prin toati camera, si fi spunea, ,,Te iubeso, fetitd mica, Cand fetifa a crescut, omul cel mare o imbratisa si fi spunea, »le iubese, fetit’ mick. Fetita se bosumfla si spunea, ,,.Nu mai sunt o fetita mic“. Atunci omul cel mare radea si fi spunea, ,,.Dar pentru mine fntotdeauna vei ramane fetita mea mici*. Fetita mici, care-nu-mai-era-mic&-deloc, pleca de acasd fn lume. Cu cat invita mai mult despre ea, invita mai mult despre oameni. Ea fsi didu seama ci este cu adevirat mare si puternica, pentru ca igi cunostea puterile. Una dintre puterile ei era dragostea pe care o arata familiei sale. Nu avea important’ unde se ducea sau unde se afla, pentru cd intotdeauna exista langd ea un om mare care o suna Ja telefon gi fi spunea, ,,Te iubese, fetitd mick. Veni ziua in care fetita-care-nu-mai-era-mici-deloc primi un telefon. Omul cel mare era in suferinta. Avusese un atac de apoplexie. Era afazic, explicar’ ei fetitei. Nu mai putea si vorbeasca gi nu erau siguri ci intelegea ce i se spune. Nu mai putea si zambeascA, si rada, si mearga, si imbratiseze, si danseze Sau s4-i spund fetitei lui, care-nu-mai-era-mic§-deloc, ci o iubeste. $i astfel merse ea sa fie alituri de omul cel mare. Cand intra in camera, vizu un om mic gi deloc puternic, Se uita la ea si incerca 84-i vorbeasca, dar nu reusi. Fetita facu singurul lucru pe care il putea face. Se urci in Pat $i se agez4 lang omul cel mare. Din ochii lor incepura s& Curga lacrimi gi fetita igi petrecu bratele in jurul umerilor slabiti ai tatalui ei. SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 19. Cu capul pe pieptul lui se gandi la ae lucruri. isi ale lipele minunate petrecute impreund si cum se simjea ea : E deauna protejata gi adorata de omul cel mare. Simti o durere Essodl la gindul acelei pierderi uriage, cuvintele de dragoste care angaiasera ata es 3 aren omului mare, bataile inimii lui. Inima E mies sicuvintele traisera intotdeauna; inima bitea intruna, parc indiferenta la suferintele din restul corpului. Si, in a fetita se odihnea la pietul lui, se intimplé minunea. Auzi ce jsi dorise sa auda. t : e a Jui rostea cuvintele pe care gura sa nu le mai putea rosti... Te iubesc Te iubesc Te iubesc Fetité mica Fetita mica Fetifa mica i e simti din nou mangaiata. vey ; Patty Hansen20 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET DRAGOSTE ADEVARATA Moses Mendelssohn, bunicul binecunoscutului compozitor german, era departe de a fi un barbat chipes. Pe lang’ faptul c& era mic de statura, mai avea gi o cocoasd grotesca. Intr-o zi el se duse tn vizitd la un negustor din Hamburg care avea o fatd incfntétoare pe nume Frumtje. Moses se indragosti nebuneste de ea. Ins Frumtje simtea numai tepulsie la vederea infatisarii lui nefericite. Cand veni timpul s4 plece, Moses si lua inima in dinti si urc& in camera ei pentru a putea vorbi cu ea inci o dati. Fata era 0 aparitie fncAnt&toare, cereasca, dar fl intrist4 profund pentru ca refuza sa se uite la el. Dupd mai multe incercari de a fnchega o conversatie, Moses fntreba timid, ,,Tu crezi in cdsatoriile care sunt sortite in Ceruri?“ Da“, raspunse ea, uitandu-se in continuare fn jos. ,,.Dar tu?“ yi eu cred,“ spuse el. ,,Vezi tu, in ceruri, la nasterea fiecarui baiat, Dumnezeu anuntS cu ce fat se va casdtori el. Cand m-am nascut eu, mi s-a aratat si viitoarea mea sotie. Apoi Dumnezeu a adaugat, ,,Dar sofia ta va fi cocosata. wjn acel moment am strigat, ‘O, Doamne, o femeie cocogata ar fi o tragedie. Te rog, Doamne, dii-mi mie cocoasga gi lasi-i ei frumusetea“. Apoi Frumtje s-a uitat drept in ochii lui si sufletul ei a fost coplegit de niste amintiri care veneau de dincolo de vremuri. I-a intins mana lui Mendelssohn, gi mai tarziu a devenit sotia lui devotati. Barry si Joyce Vissell SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 21 JUDECATORUL CARE IMBRATISEAZA Nu md enerva! Mai bine imbriitiseazd-mai! Lee Shapiro este un judecator pensionat. El este si unul dintre cei mai originali iubitori de oameni. Laun moment dat din cariera sa, Lee gi-a dat seama c dragostea este cea mai mare putere care poate exista pe lume. Si astfel a deven it Lee omul cu imbrijisirile. A inceput prin a oferi tuturor o imbratisare. Colegii lui l-au poreclit atunci ,,judecatorul care imbr&tiseaza". iy aa Cam cu sase ani In urma Lee a creat ceva ce el numea Cai cu imbritisiri”. Pe cutie scria ,,O inima pentru 0 imbratigare : In cutie erau 30 de inimioare rosii brodate pe spate. Lee isi lua Cutia cu imbratisiri”, mergea pe la oameni gi le oferea cAte o inimioara in schimbul unei imbratisari. i i Lee a devenit att de cunoscut pentru acest lucru incat deseori este invitat la conferinte si conventii, unde transmite mesajul sau despre dragostea neconditionata. La una dintre conferinte, Ja San Francisco, mass-media locala I-a incitat spunandu-i, vEste usor s&imparti imbratisari la o conferinta unde oamenit su nt pe jumatate convinsi s& participe. Dar n-o sd poti niciodati sA faci aga ceva pe Strada sa zicem™. eae Si astfel I-au pus pe Lee si imbratigeze lumea pe strizile din San Francisco. Urmat de o echipa de televiziune de la postul lo- cal, Lee a iegit in strad’, Mai intai s-a apropiat de o femeie care trecea pe acolo. ,,Buna, eu sunt Lee Shapiro, Judecatorul care imbr&tiseazi. VA dau una din inimioarele astea fn schimbul unei imbratisairi, , Bineinteles“, raspunse ea . »Prea ugor“, i] provoca din nou comentatorul local. Lee se uita fn jur. Vazu o taxatoare care avea necazuri cu un posesor de BMW, c&ruia incerca sa-i99 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET dea un bilet de parcare. Se indrepta ctre ea cu echipa de filmare pe urmele lui, si spuse, ,,Se pare cd ai nevoie de o imbritisare buna. Eu sunt judecatorul care fmbratiseaz’ gi iti ofer gi tie o inimioara in shimbul unei imbratisari‘. Ea accepta. Comentatorul de televiziune i] provocd pentru ultima oard. ,,Uite, vine un autobuz. Se stie cA goferii de autobuz din San Francisco sunt cei mai duri, mai ind&ratnici si mai rautaciogi oameni din tot oragul. Hai s4 te vedem dacd poti s4-] faci si pe el sa te imbratigeze. Lee accept provocarea. Cand autobuzul trase pe dreapta, Lee spuse, ,,Buna, eu sunt Lee Shapiro, judecatorul care imbratigeaz’. Munca dumitale este probabil una din cele mai stresante din lumea intreaga. Bu le ofer oamenilor fmbratisri ca si le mai luminez putin viata. N-ai vrea gi tu o imbratigare?” Uriagul de 115 kg si fnalt de 1,85 m se ridicd de pe locul lui, se didu jos din autobuz gi spuse: ,,De ce nu?", Lee il imbratisa, fi dadu o inimioara gi fi ficu cu mana in timp ce autobuzul se indepérta. Echipa de televiziune ramisese fara grai. In sfarsit, comentatorul zise: ,,Trebuie s4 recunosc, sunt impresionat*. {ntr-o zi prietena lui Lee, Nancy Johnston trecu pe la el. Nancy este de profesie clown si in acea zi era imbricata, machiati, aranjata exact ca un clown. ,,Lee, ia “Cutia cu imbratisari” si haide sa mergem panda la caminul pentru cei bolnavi incurabili‘. Cand ajunsera acolo, incepura si impart& pacientilor palarii cu baloane, inimioare gi ...imbritisari. Lee se simtea stanjenit. Nu mai imbraigase pana atunci bolnavi incurabili, retardati sau paraplegici. Era pus la grea incercare. Dar, dupa un timp, totul a devenit mult mai ugor pentru cd in drumul lor prin saloane li s-au alaturat medici, surori medicale si felceri. Dupa cateva ore intrari fn ultimul salon. Acestea erau cele mai grave 34 de cazuri pe care Lee le vazuse in viata lui. Atmosfera era atat de sumbra incat simi cum i se rupe sufletul. Dar, din dorinta lor, s4 impart&seascA dragostea gi s4 schimbe atmosfera, Lee gi Nancy au inceput si umble prin salon urmati de personalul medical, care purtau deja cu totii inimioare atarnate la gat si palarii cu baloane pe cap. in cele din urmi, Lee se apropie si de ultima persoana, de Leonard. Leonard purta 0 babetici alba, uriasi, pe care saliva intruna. Lee se itd la Leonard cdruia fi curgeau balele gi spuse, »Haide si mergem, Nancy, aici nu mai e nici o sans4““, Nancy rdspunse, ,,Fugi de-aici, Lee. E gi el o fiinti umana, nu-i aga?“, SUPA D€ PU! PENTRU SUFLET 23 Apoi fi puse o palarie din aceea caraghioasd pe cap. Lee lua una din inimioarele lui rosii pe care o prinse pe babetica lui Leonard. Trase aer in piept, se apleca si fl imbratisa. Dintr-o data Leonard incepu sa tipe, ,,Eeeeeehh! Eeeeeehh!“ CAtiva dintre ceilalti pacienti din camera incepurd sd faca zgomot, lovind diverse obiecte. Lee se intoarse cAtre medici intreb&tor, si vizu cu surprindere ca toata lumea plangea. Lee o intreba pe sora gefa: ,,Ce se intémpla?* Lee nu va uita niciodata ce i-a raspuns aceasta: ,,Este pentru prima dat& fn 23 de ani cand Leonard a zambit™. : Ce simplu este si aduci 0 raz de soare in viata celorlalti. Jack Canfield and Mark V. Hansen Intotdeauna potisa-ti daiseamacénd citeste cadrfide autoeducare & be ey wiles tes A lke | a24 SUPA DE PUI PENTAU SUFLET SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 25 Ei bine, m-am hotarat sa proclam wl de imbra- tigat“, si am inceput sa-i imbratisez pe clientii care yeneau fn magazin. Era extraordinar sa vezi cum se gnveselesc oamenii. Un student la Economie a sarit pe tejghea sia dansat. Unii chiar se intorceau gi mai cereau si fie imbratisati. Doi baieti care se ocupau cu repararea copiatorului gi care nu vorbeau nici micar intre ¢i, au fost atat de surpringi ca s-au dezmeticit si dintr-o dat au inceput s4 vorbeasca si si rad& pe coridor. Am senzatia cd am imbratigat pe toata Jumea de la Scoala de Afaceri Wharton gi, mai mult decat atat, indispozitia mea din acea dimineata, inclusiv o durere fizici a disparut cu totul. Imi pare ru ca scrisoarea mea este att de lung’, dar sunt extrem de emotionata. Cel mai drigut moment a fost atunci cand vreo 10 oameni se imbritisau fn fata tejghelei. Nu-mi venea sa-mi cred ochilor. OARE NU SE POATE INTAMPLA SI AICI? Avem nevoie de 4 imbrdtiséiri pe zi ca s@ supravietuim. Avem nevoie de 8 imbrditiscri pe zi ca sci ne mentinem, Avem nevoie de 12 imbriitisdri pe zi ca sd crestem. Virginia Satir | La seminarele si conferintele pe care le tinem intotdeauna fi invatam pe oameni si se imbratiseze. Multi dintre ei rispund prin a spune: ,,Acolo unde Jucrez eu nu poti si tmbratisezi pe nimeni“ Sunteti siguri? Tat o scrisoare pe care am primit-o de la una dintre absolventele unui astfel de seminar. Cu dragoste, Pamela Rogers P.S.: In drum spre casi am imbr&fisat un politist pe Strada 37, Acesta mi-a spus: ,,Pe politisti nu-i imbratigeaz’ nimeni niciodat&. Esti sigur ca nu vrei sd elas MIMS arunci cu ceva in mine?“ Draga Jack, ne Ee I A Un alt absolvent al seminariilor noastre ne-a trimis urmatoarea Sctisoare despre tmbritisari: Imi incepusem ziua cam prost dispus4. Prietena mea Rosalind a trecut pe la mine si m-a intrebat daci am imbritisat pe cineva ast’zi. I-am mormiit ceva dar pe urma am inceput s4 ma gandesc la imbratisiri gi la altele de acest fel tn timpul saptém4nii. M-am tot uitat pe foaia aceea despre “Cum si faci un seminar imbratisarea este: Imbritisarea este sAnditoasil. Ajutd sistemul imunitar, animat” pe care ne-ai dat-o si cand am ajuns la partea cu imbratisarile m-am impotmolit pentru c& nu-mi puteam inchipui cum si-mi tmbritisez colegii la serviciu. vindecd depresia, reduce stress-ul si aduce somnul. Iti da putere, te intinereste gi nu are efecte secundare neplacute. imbratisarea nu este altceva decat un medi- cament miraculos.26 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET imbritisarea este absolut naturala. Este organica, dulce, fara ingredienti artificiali, nepoluant&, neostila mediului fnconjurator, si sut la suta hranitoare. Imbritisarea este cadoul ideal. Minunata in orice ocazie, amuzanti atunci cand o oferi, dar si cand o primesti, arat& ci nu esti indiferent si este pe deplin returnabila. imbritisarea este practic un lucru perfect. Nu necesit& baterii, nu se uzeazi, este ferit& de inflatie, nu presupune rate lunare, nu poate fi furata si nu se impoziteaza. Imbritisarea este o resursd prea putin folosita, cu puteri magice. Cand ne deschidem inimile gi bratele, fi incurajam gi pe altii s4 faca la fel. GAnditi-v4 la oamenii din viata voastra. Exista cuvinte pe care ati dori si le rostiti? Aveti imbratisari pe care ati dori sa le oferiti? Agteptati si sperati ca altcineva s& facd primul pas? Va rog, nu mai asteptati! Fiti dumneavoastra primii! Charles Faraone Jack Canfield SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 27 CEEA CE SUNT €U INSEAMNA CEVA ! O profesoara din New York se hotari sa le ofere un semn de pretuire elevilor din ultimul an, spunind fiecdruia in parte cat de importanti sunt. Folosind o metoda dezvoltata de Helice Bridges din localitatea Del Mar, California, i-a chemat in fata clasei unul cate unul; i-a spus mai intai fiecdruia ce inseamna pentru ea si pentru clas, apoi a daruit fieciruia dintre ei cate o funda albastra pe care scria cu litere aurii: ,,Ceea ce sunt eu inseamna ceva". Dup4 aceea profesoara a hotérat si fac& un studiu de clas& pentru a vedea ce fel de impact are aprecierea asupra unei comunitati. I-a dat fiectrui student alte trei funde, gi i-a instruit sa meargi si si fac& si ei la randul lor aceast&’ ceremonie de recunoastere. Apoi trebuiau si urmareasca rezultatele s{ vada cine pe cine respect gi sa le prezinte dupa o saptimana. Unul dintre biietii din clas’ s-a dus la tanarul vicepregedinte al unei companii din apropiere gi i-a daruit una dintre funde pentru faptul ca fl ajutase in planificarea carierei sale gi i-a prins funda pe cémasit. Apoi i-a dat gi celelalte doua funde gi i-a spus, ,,Facem un studiu Ja scoala despre apreciere si am dori ca gi dumneavoastra Sd gasiti pe cineva pe care sd-] apreciati si s4-i dati funda albastra, apoi sa i-o dati si pe cea care a ramas, pentru ca la randul lui si poata onora pe altcineva. Vi rog sd-mi povestiti dupa aceea ce s-a intémplat*. Mai tarziu, vicepresedintele intra in birou la seful s&u, care era cunoscut a fi un tip destul de ursuz. L-a rugat sa ia loc, gi i-a spus ce mult fl admira pentru cd este un adevarat geniu. Seful ramase pur si simplu uimit. Atunci vicepregedintele fl intreba daca nu ar vrea si accepte funda albastra in semn de recunoastere si sa gi-o prinda pe hain&. Seful cel uimit spuse: ,,Sigur ca da‘.98 SUPA DE PU! PENTRU SUFLET Vicepregedintele lua funda albastra gi o prinse pe haina sefuly su chiar in dreptul inimii. Dandu-i gi cealalta funda, spuse: ,.N-g vrea si imi faceti o favoare? Va deranjeazi dac& luati si fund aceasta pentru a o darui altcuiva pe care il apreciati? Tanarul cay mi-a dat fundele face un studiu la scoala gi ar vrea ca noi si facen aceasta ceremonie de recunoastere si s4 observam cum fi influen teazi pe oameni*. In acea noapte, geful lui merse acasi la fiul s4u de 14 ani gi gg asezi langi el. Ji spuse: ,,Astizi mi s-a intamplat un lucru d& necrezut. Ma aflam in biroul meu cand unul dintre subalte: ui mei a venit gi mi-a spus ca ma admira, si mi-a dat o funda albastra pentru faptul ca sunt un geniu creator. inchipuieste-ti! Crede sunt un geniu creator! Apoi mi-a prins fn piept aceasta fun albastra pe care scrie: ,,Ceea ce sunt eu inseamna ceva‘. $i mi-a mai dat si o alta fund’ pentru a o darui unei persoane pe care ¢ apreciez. In timp ce veneam cu magina spre casa, ma tot intrebam cui si ofer acest semn de recunoastere si m-am gndit la tine. Vreau s& accepti semnul meu de pretuire. Zilele mele sunt atét de zbuciumate fncat atunci cand ajung acasa, nu prea fti acord mare atentie. Cateodati tip la tine pentru c& nu iei note suficient de mari la scoal si pentru ci dormitorul_ tau araté ca un camp de bitalie, dar nu stiu cum, in seara asta mi-am dorit sa stau langa tine aici si s4-ti spun ce mult insemni tu pentru mine. in afari de mama ta, tu esti cea mai importanta fiinta din viata mea. Esti un copil minunat si te iubesc! q Pustiul uimit incepu s4 plang’ in hohote gi nu se mai putea © opri. Tremura din tot corpul. Se uitd in sus la tatil lui si fi spuse 7 printre lacrimi: ,,Ma pregateam sa ma sinucid maine, tat, pentru ca eu credeam ca nu ma iubesti. Acum nu mai e nevoie sd fac asta“. Helice Bridges SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 0 Funda Abadtra pentru fiecare persoana din America - crearea unei fundatii de recunoastere pentru generatia actuala gi pentru cele care vor vem. Visul lui Helice Bridges este sc prinda o funda albastra in piel fiectrui american pang in anul 2000. Pentru a-l ajuta a indeplineasca visul, puteti comanda fundele albastre Cece ce sum eu inseamnd ceva“ sundnd la (1-800)-887-8422 sau scriind la HBC, P.O, Box 2115, Del Mar, California 92014, USA.30 SUPA Dé PUI PENTRU SUFLET UNA CATE UNA Un prieten de-al nostru se plimba pe o plaji mexicana pus st pe la apusul soarelui. In timp ce se plimba, vazu in depirtare alt barbat. Pe masura ce se apropie de el, observa ca localnic tot apleca, ridica ceva de jos gi arunca fn apa. Din cand in cand arunca ceva in ocean. 4 Ajungand tot mai aproape de el, prietenul nostru obsery: barbatul culegea de pe jos stele de mare aruncate de valuri p pe {4rm gi le arunca inapoi in apa, una cite una. 3 Prietenul nostru era contrariat. Se didu mai aproape de omul respectiv gi spuse, ,,Bunii seara, prietene. Ma intrebam ce tot faci »Arunc aceste stele de mare inapoi in api. Vezi tu, acum e! reflux si toate stelele astea au fost aruncate la mal. Daci nu arunc fnapoi, vor muri cu toatele“. »In{eleg", rispunse prietenul nostra, ,,dar trebuie s% fie mi stele de mare pe toata plaja. Nu pofi sa le aduni pe toate, Sunt pur si simplu prea multe. $i pe de alta parte nu-ti dai seama cd acest lucru se poate intémpla chiar acum pe alte sute de plaje de costa asta? Nu vezi ca n-are nici un rost?“. Localnicul zambi, se aplec4, mai culese o stea de mare, gi dupa ce 0 arunca inapoi in mare, fi rispunse: ,,Are rost, pentru aceea care tocmai am aruncat-o!“. Jack Canfield si Mark V, Hansen SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 31 DARUL Bennet Cerf ne relateaz4 aceasta poveste emofionanta despre un autobuz care se taraia hurducdindu-se de-a lungul unui drum. din Sud. Hart Leon Pe unul din locuri stétea un batrén pirpiriu care tinea In mana un buchet de flori proaspete. Pe scaunul din fata se afla o fata care nu-gi mai putea lua ochii de la florile lui. Veni gi timpul ca batranul s se dea jos din autobuz. Brusc, el aruncé florile in poala fetei. #Se vede ci-ti plac florile“, explica el, ,,gi cred c4 sotiei mele iar fi plicut s& ti le dau. O s4-i spun c& ti le-am dat". Fata primi florile, apoi fl privi pe batrin cum coboara si cum intra pe poarta unui mic cimitir.32 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET UN FRATE CA ACESTA Un prieten de-al meu pe nume Paul, a primit de la frate’ lui, de Craciun, un automobil. In Seara de Ajun, c4nd Paul a plecat de la birou, un pusti cu par tepos se tot invartea in jurul maginii stralucitoare, admirand-o. ,,E magina dumneavoast domnule?“ intreba el. Paul dadu din cap. ,,Fratele meu mi-a facut-o cadou Craciun‘. Pustiul ramase cu gura c4scata. ,,Vreti si spuneti cd v-a na o fratele gi nu v-a costat nimic? Mamaaaa, ce n-ag da si eu “” $i ezitd si mai continue. Fi eae c& Paul stia ce vroia si spund pustiul. Ca isi dorea | un frate ca acesta, Dar ce spuse pustiul fl nauci pe bietul Paul. Ce n-ag da“, continua baiatul, ,,si pot s& fiu si eu un frate ca acesta‘. Paul se uita la baiat perplex, apoi addug’ deodat’ plimb cu masina mea?“ OQ, da, mi-ar plicea“. 1 Dupa ce mersera 0 bucata de drum, baiatul se intoarse catre el © cu ochii strilucind gi spuse, ,,Domnule, vi sup4rati dacd m4 duce pana in fata casei 7“ Paul zambi putin. Credea c& gtie ce vroia pustiul. Vroia sa le arate vecinilor c& a venit acas intr-o masini mare. Dar Paul se ingela din nou. ,,Vreti si opriti acolo unde sunt treptele alea dowd?” intreb§ baiatul. Fugi fn sus pe sc&ri. Apoi la scurt’ vreme Paul fl audi — intorcdndu-se, ins de data asta nu atat de repede. igi ducea i” braje micutul frate infirm. fl lsi jos pe ultima treapt’, apoi se inghesui nitel fn el si fi aratX magina. »Uite-o, Buddy, exact cum ti-am spus eu sus, Fratele lui i-@ dat-o de Craciun si nu I-a costat nici un sfant, intr-o zi am s&ti Vrei si te a9 SUPA DE PUI PENTAU SUFLET 33 eu una exact caasta... apoi o s poti vedea cu ochii tai . : ile acelea dragute din vitrinele magazinelor de care iti toate lucrur! cain masgina si fl lua pe pusti si fl puse pe locul din fata asinii. Fratele lui mai mare se asez4 cu ochii stralucind langa Bei trei pornira 4ntr-o calatorie de zile mari. : a acea sear din Ajunul Criciunului, Paul a inteles ce vroia sa pund {sus cand a zis: ,,.Este 0 binecuvantare mai mare sa daruiesti...° 5 Dan Clark34 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET DESPRE CURAJ »Deci credeti ci sunt curajoas4?“ tntreba ea. »Da, cred“. »Poate cd sunt. Dar asta datoritd unor profesori sufletisti. O va povestese despre unul dintre ei. Cu multi ani tn urma, cai lucram ca voluntar’ la Spitalul Stanford, am cunoscut o feti 5, Lisa, care suferea de o boala rarA gi grava. Singura ei sansii de vindecare prea a fi o transfuzie de sdnge de la fritiorul ei cinci ani, care supravietuise intr-un mod miraculos aceleiasi boli gi reugise si-si dezvolte anticorpi fmpotriva acelei maladii. - Doctorul i-a explicat situatia fritiorului ei mai mic, si I-a intrebat | daca vrea s4-i doneze s4nge surorii lui mai mari. L-am vazut atunei | c& ezita putin, dupa care, a tras aer in piept si a spus: ,,Da, 0 Sd: dau sAnge daci asta o va salva pe Lisa‘. in timp ce se efectua transfuzia, el stitea fntins in pat langa sora sa gi zfmbea, aga cum faceam gi noi toti, vizdnd cum fetitei ii revenea culoarea fn obraji. Dintr-o dat’ ins’, chipul lui pali, si zambetul fi pieri de pe buze. [gi ridicd ochii citre doctor si-] intreba | cu 0 voce tremurand§, ,,De acum incep si mor?. Fiind micut, baietelul intelesese gregit; el credea c& 0 si trebuiasca s4-i dea tot sdngele surorii lui. »Da, am fnvatat ce e curajul,“ adduga ea, »pentru ci am avut profesori sufletisti‘. Dan Millman SupA Dé PUI PENTRU SUFLET 35 MARELE €D Cand am ajuns in oragul unde urma s4 prezint un seminar despre Fermitatea in Conducere, un mic grup de oameni Thea ie la ina pentru a ma pune la curent cu cet cHrora urma sa le vorbesc a ci doua zi. Se vedea clar ci geful grupului era Marele Ed, un munte de om cu o voce rasunitoare. La cina mi-a spus ca este un ia : specialist in rezolvarea disputelor {nits mare pene international. Datoria lui era si mearga in anumite divizii si fill pentru a-i elimina pe cei care le conduceau incorect. Joe‘, zise el, ,,de-abia astept ziua de maine, pentru ca toti tipii Zia de acolo au nevoie s& asculte un tip dur ca tine. Or oon c& stilul meu de actiune este cel corect™, Ranji $1 facu cu ochiul. Eu am zAmbit. $tiam ci a doua zi se va jntampla ceva total diferit de ceea ce anticipase el. Urmittoarea zi a stat nemiscat tot timpul seminarulvi, sila sfargit a plecat fara si-mi spund nimic. J Trei ani mai tarziu m-am intors in acel orag s4 tin un alt seminar despre conducere in fata acelorasi persoane. Marele Ed se afla din nou acolo. Pe la ora 10 s-a ridicat bruse in picioare gi a intrebat Cu Voce tare, ,,Joe, pot si spun ceva oamenilor?* i Am ranjit si am spus: ,,Bineinteles. Cand cineva este atat de Mare ca tine, Ed, poate spune orice vrea". Cee Marele Ed continua, ,,Toti ma cunoasteti biieti si unii stiti ce S-aintamplat cu mine. Ag vrea totusi si va impartagesc acest lucru ihe’ o dati, Joe, cred cA vei aprecia asta dup ce voi termina. Cand te-am auzit sugerfnd c& fiecare dintre noi, pentru a deveni niste tipi realisti, trebuie s& invaqam cum sa spunem celor ©PTopiati cA ti iubim, mi s-a p4rut o stupizenie sentimental’. Ma Mirebam ce legiiturA poate si aibi iubirea cu fermitatea, Tu at36 SUPA Dé PUI PENTRU SUFLET zis ci fermitatea este ca pielea gi ci duritatea este ca granitul, 5 minte ferma este deschisa, flexibila, disciplinata si tenace. D, nu puteam intelege ce leg&turd are dragostea cu chestia asta, in noaptea aceea, stand in sufragerie fata in fata cu sotia me s4-i spui nevestei cd o iubesti? Nu putea s-o facd toaté lumea? Ty mai spusesesi c4 trebuie s-o faci la lumina zilei si nu in dormitg; M-am trezit ci imi dregeam vocea si spun ceva gi apoi m oprit. Sofia mea s-a uitat la mine si m-a fntrebat daca am zis cev; iar eu am raspuns, ,,A, nu, nimic“. Apoi, brusc, m-am ridicat, am traversat camera, i-am smuls nervos ziarul din man4 si i-am spus: , Alice, te iubesc“. Timp de un minut s-a uitat la mine speriat&. Dup§ care i-au dat lacrimile si a spus in goapta, ,,Ed, si eu te iubese, ” dar este prima data in 25 de ani cand mi-ai spus-o aga“. Am mai discutat o vreme despre dragoste, cum risipeste ea _ toate tensiunile dac& este din belsug, si dintr-o dati m-am hot’rat pe loc s4-l sun pe fiul cel mai mare in New York. Niciodati nu comunicasem prea bine unul cu celalalt. Cand | mi-a rispuns, m-am repezit sd-i spun, ,,Fiule, poate crezi cd sunt beat, dar nu sunt. Pur gi simplu m-am gandit s& te sun sd- © {i spun ca te iubesc“. La capatul celilalt al firului s-a ldsat 0 pauzi, dup care |-am auzit spunand cu voce scazuta, ,,Tata, cred ci intotdeauna am stiut asta, dar este bine cnd 0 auzi. Sa stii c& gi eu te iubesc“. Am mai vorbit putin si mi-am sunat si celalalt fiu din San Francisco, cu care eram mult mai apropiat. I-am spus si lui acelasi lucru, dupa care am discutat asa cum nu o facusem niciodata. fn noaptea aia, in timp ce st’team fn pat, mi-am dat seama ca toate lucrurile pe care ni le spusesegi tu fn cursul zilei — adevarate puncte de referin{& pentru un manager — capiitau gi un alt inteles, si cd ag fi putut si le folosesc gi sd le aplic dac& intelegeam cu | adevarat ce fnseamna ca unul cu o minte dura s4 iubeascé cu adevarat. Am inceput sa citesc carti pe aceast4 tema. Cu siguranta, Joe, multi oameni mari au ceva de spus gi am inceput si-mi dau seama ~ cat de practic este si folosesti dragostea in viata de zi cu zi, atat acasi cat gi Ja serviciu, SUPA DE PUI PENTAU SUFLET 37 Asgacum multi dintre voi stiti, mi-am schimbat total modul de : uu oamenii. Acum ascult mai mult $i aud cu adevirat. Am Bent % stimulez ce e bun fn oameni gi nu s& insist asupra olor ‘Am inceput s& descopar adevarata placere de a-i ajuta Esa si capete incredere in sine. Poate lucrul cel mai impor- tant dintre toate a fost faptul cA am ingeles e4un mod excelent de aarata dragostea sirespectul este sai ajuti si-si descopere calitatile pe care gi le pot folosi la potential maxim. i Joe, acesta este felul meu de a-{i multumi. Apropo, pentru ca t de practicé. Acum sunt vicepregedintele executiv al am yorbi ! i ei imi spun ‘geful cel mare’. Acum, companiei la care lucrez, § 1 yoi biieti, luati aminte la ce spune tipul asta!" Joe Batten38 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET DRAGOSTEA SI TAXIMETRISTUL {ntr-una din zilele trecute m& aflam cu un prieten fntr-un taxi. Dupa ce ne-am dat jos, prietenul meu i-a spus goferului, »Multumesc mult ca ne-ai dus. Esti un sofer excelent“, Soferul rimase surprins timp de cateva secunde. Apoi spuse, ,Incerci si faci pe desteptul sau ceva de genul asta?“ »Nu, omule, gi nu incere sd-mi bat joc de dumneata. Ti-am admirat doar sangele rece de care ai dat dovada in traficul acesta nenorocit™. »Daa, bine“, spuse goferul si plec’. ,Ce-a insemnat chestia asta?“ ,lncere siiaduc dragostea inapoi in New York“, spuse el. ,,Cred ca e singurul lucru care mai poate salva oragul“. ,Cum poate un om si salveze New York-ul?“ »Nu este vorba despre un singur om. Eu sunt sigur ca l-am fericit pe omul ala astazi. SA presupunem ca are 20 de pasageri. 0 sa fie dragut cu cei 20 pentru cd cineva a fost dragut cu el. Acestia, larandul lor, vor fi mai amabili cu ceilalti angajati, ori cu vanzatorii si ospitarii sau chiar gi cu familiile lor. fn final, bunavointa va atinge cel putin 1.000 de oameni. $i asta nu ¢ rau, nu-i asa?“ »Da, dar depinzi de acel sofer de taxi ca sA raspAndesti aceasti bundvointa“. Nu depind de el‘, spuse prietenul meu. ,,Sunt constient de faptul cA sistemul nu este infailibil, aga cA s-ar puteam sa am de- a face azi cu zece persoane diferite. Daca din zece, fac trei oameni fericiti, in final voi putea influenta indirect 3.000 de oameni“. »Sund bine pe hartie,“‘ am recunoscut eu, ,,dar nu sunt sigur cd Merge gi in practic‘. SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 39 ,,Dac4 nu merge, oricum nu pierzi nimic. Nu m-a costat nimic si-i spun omului cd gi-a facut treaba aga cum trebuie. N-a primit un bacgis mai mare sau mai mic. Daca nu a priceput, ce 0 sa se jntample? Maine va fi un alt sofer de taxi pe care voi fncerca si-1 fac fericit™. Hsti cam nebun“, i-am spus. Asta dovedeste cAt de cinic ai devenit. Eu am facut un studiu : pe tema asta. Lucrul care pare sa lipseasca angajatilor nostri de la posta, pe ldnga bani, evident, este faptul c& nimeni nu le spune ce treab’ bund fac ei“. § Pai, nici nu fac treaba buna’. Nu fac o treaba buna pentru ca au senzatia cd nimanui nu-i pasi de munca lor, De ce s4 nu le spuna si lor cineva o vorba bund? Tocmai treceam pe lang o cladire in constructie, langa care st&teau cinci muncitori ce-gi luau pranzul. Prietenul meu se opri. »Ati facut un lucru minunat aici, oameni buni. Trebuie si fie o munca foarte periculoasa si dificila“. Muncitorii se uitara Ja el cu ochi suspiciosi. »Cand va fi gata?“ in iunie“, mormii unul dintre ei. »A, dar asta e chiar impresionant. Trebuie sd fiti tare mandri“. Dupi aceea ne-am indepartat. I-am spus atunci: »N-am mai vazut pe cinva ca tine de cand cu filmul Omul din LaMancha‘. »Cand oamenii aceia vor rumega cuvintele mele, se vor simt{i deja mai bine. fntr-un fel sau altul orasul va beneficia de fericirea lor‘, »Dar nu poti sa faci asta de unul singur!” am protestat. Esti doar unul singur“. »Lucrul cel mai important este s& nu te descurajezi. Sa-i faci Pe oamenii din oras sa devind mai buni din nou nu este o munca Usoara, dar dacii ag putea gisi si alti s4 mi se alature...““ »Tocmiai ai facut cu ochiul unei femei cam durdulii“, am spus. »Da, stiu, raspunse el. Dar dacd acea femeie este profesoara, Clevii ei vor avea o zi minunata". Art BuchwaldSUPA DE PUI PENTRU SUFLET UN SIMPLU GEST Toata tumea poate fi minunatd... pentru cd toatd lumea poate servi cuiva. Nu trebuie sé ai facultate ca sd faci asta. Nu trebuie sa faci acordul intre subiect si predicat ca sd servesti. Ai nevoie doar de o inima plind de bundvoingd. Un suflet plin de iubire. Martin Luther King, Jr. Intr-o zi, cand Mark se intorcea de la scoala, observa cd adoles- centul din fata lui se impiedica si-si scp pe jos toate cartile, impreuna cu doua pulovere, o biti de baseball, o manusa gi un casetofon micut. Mark ingenunchie si-] ajuta pe baiat si-si adune lucrurile. Pentru ci mergeau in aceeasi directie, fl ajuté si ducé o parte din bagaj. [n timp ce mergeau, Mark afl c& pe biiat il chema Bill, c& fi pliceau jocurile video, baseball-ul gi istoria, cA avea 0 gramada de probleme la celelalte materii si cA tocmai se despirtise de prietena lui. Mai inti au ajuns la casa lui Bill gi atunci acesta il invité pe Mark s& bea o Coca-Cola gi sA se uite la televizor. Dupa-amiaza trecu pe nesimtite, au ras si au vorbit vrute si nevrute pana cand Mark trebui sa plece acasd. Au continuat sa se intalneasca gi pe Ja scoala, au mAncat de vreo doud ori impreuna, si astfel trecu primul an de liceu. In liceu s-au intlnit de mai multe ori de-a lungul anilor. In sfargit a venit si mult asteptatul ultim an de liceu, si cu trei siptim4ni inainte de absolvire, Bill l-a intrebat pe Mark daca pot sta de vorba. SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 4) Bill i-a amintit de ziua in care s-au fntalnit prima data, cu ani gn urma. ,Te-ai intrebat vreodati de ce c&ram atat de multe lucruri in ziua aia?" intreba Bill. .,Vezi tu, imi facusem curat in dulap, pentru ca nu vroiam sé Jas mizerie in urma mea. Stransesem citeva dintre somniferele mamei si ma duceam acasd ca si ma sinucid. Dar, dupa ce am stat jmpreuni si-am rds gi-am vorbit, mi-am dat seama ca dacd m-ag fi omort ag fi pierdut clipele minunate petrecute cu tine si poate multe altele care aveau sd vind. Deci, vezi Mark, cand mi-ai ridicat cirtile in ziua aceea, ai facut mult mai mult. Mi-ai salvat viata". John W. Schlatter49 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET ZAMBETUL Lanbig unul altuia, zambeste-i sotiei, zdmbeste-i sofului, zambeste copiilor tdi, zambifi unui altuia — nu conteazd cui — gi vd va ajuta sd cresteti tn spiritul dragostei dintre voi. Maica Tereza Multi cititori cunose povestea minunatd a ,,Micudui Pring‘, scrisd de Antoine de Saint-Exupery. Aceasta este o carte extraordinara gi plind de intelepciune gi poate fi cititd gi ca o poveste pentru copii, dar si ca o fabuld plind de intelesuri pentru oamenii mari. Cu mult mai putini sunt aceia care cunosc si alte scrieri ale autorului. Saint-Exupery a fost un pilot de incercare care a luptat impotriva nazistilor gi a murit la datorie. fnainte de al doilea rizboi mondial, el a luptat si fn razboiul civil din Spania tmpotriva fascigtilor. A scris 0 poveste fascinant& bazati pe aceasti experienta, intitulata ,,Zambetul“ (,,Le Sourire“). Aceasta este povestea pe care vreau si v-o spun acum. Nu se stie exact daca povestirea este autobiograficd sau este doar simpla fictiune. Eu cred c& este autobiograficd. El povesteste cum a fost capturat de inamic gi aruncat intr-o celulé. Dupa privirile dispretuitoare gi felul grosolan in care il trataser& paznicii, era sigur c4 a doua zi urma sii fie executat. Din acest moment o s& spun povestea aga cum mi-o aduc eu aminte, cu cuvintele mele, »Eram sigur ci or si mi omoare, Am devenit teribil de nervos si tulburat. M-am scotocit prin buzunare si vad dac4 nu cumva SUPA DE PUL PENTRU SUFLET 43 mai aveam vreo tigard sc&pati de perchezitia Jor. Am gasit una, dar pentru ca miainile imi tremurau, de-abia puteam S-O due la gura. fnsd nu aveam cu ce sd o aprind pentru ca imi fusesera luate chibriturile. he M-am uitat printre gratii la paznicul meu. Nu puteam si-i vad ochii. La urma urmei, de ce sd se uite el la unlucru, la un cadavru? Atunci ]-am strigat. N-ai cumva un foc, por favor?" S-a uitat la mine, a ridicat din umeri gi a venit s4-mi aprinda tigara. fn timp ce aprindea chibritul, privirea lui s-a lovit inevitabil de amea. Jn acel moment am zambit. Nu stiu de ce am facut asta. Poate din cauza nervozititii sau poate pentru cd, atunci cand esti aproape de cineva, este foarte greu sa nu zambesti. In orice caz eu i-am zimbit. In acel momenta fost ca gi cum s-a aprins o scAnteie intre inimile noastre indepirtate, intre sufletele noastre. Stiam ca nu vroia asta, dar zimbetul meu a trecut printre gratii si l-a facut si pe el si zambeascd. Mi-a aprins {igara gi a ramas lang& mine, uitandu-se fix in ochii mei si continudnd s4 zAmbeasca. Am continuat si eu sé zAmbesc, constient acum ca ma aflu lang& un om, nu langé un gardian. Jar privirea lui parea sd aiba alta expresie acum. Ai copii?“ m-a fntrebat. Da, aici, aici, Mi-am scos portofelul gi am inceput sa caut nervos fotografia familiei mele. Atunci a scos gi el poza cu nifios ai lui gi a inceput si-mi povesteasc despre planurile si sperantele pe care si le-a facut cu ei. Ochii mi s-au umplut de lacrimi. I-am Spus ci mi-e team cA nu o si-mi mai vad vreodat familia si cd nu voi avea sansa sii-mi vd copiii mari. Is-au umplut gi lui ochii de lacrimi. Bruse, fara s{ mai spuna vreun cuvant, a descuiat celula si pe tacute m-a scos de acolo. In linigte si pe ci ocolite m-a scos din Oras. Si, fara nici un cuvant, s-a intors fn oras. Viata mea fusese salvaté de un zdmbet“. Da, zAmbetul — 0 legatura simpl4, neplanificata, naturala intre Oameni. Folosesc aceast’ povestire in munca mea pentru c4 ag vrea ca Camenii s& tind seama c4 sub toate straturile cu care ne acoperim, demnitatea noastra, titlurile, diplomele, statutul nostru si nevoia44 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET de a fi vazuti in diferite feluri — sub toate acestea, raémane §; nostru autentic gi pur. Nu mi-e teamd s4-l numesc suflet, adevarat cred cd, daca aceste pArti se pot recunoaste intre @ atunci nu vom mai fi dusmani. N-am mai putea simti ura, inv; sau teama. Cu tristefe vi spun c& toate acele straturi, Pe care construim cu atata grijd toatd viata, ne indeparteazd si ne izolea de comunicarea real& cu alti. Povestea lui Saint-Exupery vorbe: despre acele momente magice cfnd doud suflete se recunose. ; Am trait si eu citeva momente aseminitoare. Cand e indragostegti este unul dintre ele. Sau momentul tn care Privegti un copil. De ce zimbim cand vedem un copil? Poate pent avem in fata noastra pe cineva care nu are toate acele straturi d protectie, pe cineva al cdrui zimbet stim cu siguranta ca es absolut natural gi neprihnit. $i atunci sufletul nostru de copil noi zmbeste trist in semn de Tecunoastere. SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 45 AMY GRAHAM Dupa ce am mers cu avionul toaté noaptea de la Washington D.C., mi simfeam foarte obosit cand am ajuns la biserica Mile High din Denver. Urma si tin trei slujbe si un seminar despre constiinta prosperitatii. Cand am intrat fn bisericd, doctorul Fred Vogt m-a intrebat: »Stiti ceva despre Fundatia »Pune-ti O Dorinti*? Da‘, am raspuns eu. Hi bine, lui Amy Graham i s-a pus diagnosticul de leucemie fn ultima fazi. I-au mai dat trei zile. Ultima ei dorint& este s4 asiste la slujba dumneavoastra™. Eram socat. Simteam ceva ciudat, un amestec de mandrie, team’ si indoiali, Nu-mi venea s4 cred aga ceva. Credeam ca micutii care sunt pe patul de moarte, vor si mearga s& vada Disneyland, si-] intalneascd pe Sylvester Stallone, pe Mr. M., Sau pe Arnold Schwartzenneger. Cu siguranti nu doreau sa-si Petreaci ultimele zile, ascultandu-I pe Mark Victor Hansen. De Ce ar vrea un copil care mai are doar cateva zile de trait sd vind sa asculte un vorbitor motivational? Dar gandurile mele fur& intrerupte brusc... vlat-o pe Amy“, spuse Vogt, punand manufa firava a fetitei in a Mea. In fata mea stitea o fat&é de vreo 17 ani care purta un N rogu-portocaliu, pentru a-i acoperi capul ramas fara par in a chimioterapiei. Trupul ei plipand era garbovit gi slabit. Cl €a zise: 7 doua {eluri ale mele erau si termin liceul si sd asist la intre seminariile tale. Doctorii nu credeau ca mai apuc s4 © Vreuna din ele. S 4 nu mai am suficient’ fort. M-au Be in ele. Spuneau ci nu mai am sui cient orta. Stja parintilor mei.... Acestia sunt parintii mei“.46 SUPA DE PU! PENTRU SUFLET SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 47 ajutat-o si urce pe seend. P&rea atat de firava tamentului chimioterapeutic si de prea mult stat in din ca i de miscare. (Doctorii nu i-au dat voie s4 mearga pe pat si de es uu doua saptimani fnainte de acest seminar). i ees bs tofi atunci sé-si incllzeascd mainile si s& trimité - i dupa care au ovationat-o pana cfitre ea puterea Jor de vindecare, a timani mai tarziu ea m-a sunat si-mi spuna ca 0 ea ei af Tisat-o s& plece acasi dupa o totala vindecare. Doi a bal tarziu m-a sunat ca s4-mi spund cd s-a cdsatorit. a jnvatat c& nu trebuie si subestim’m niciodataé puterea noastri de vindecare. Exist intotdeauna acolo undeva fnduntru gata s& fie folosita pentru Jucruri minunate. Trebuie doar sa ne Ochii mi s-au umplut de lacrimi. Mi s-a pus un nod jn Echilibrul meu incepea sa se clatine. Eram profund migcat, Mi, dres vocea, am zAmbit si am spus: »Tu gi ai tai sunteti invitatii nostri. VA multumese cd ati A veniti“. Ne-am imbratisat, ne-am sters lacrimile si ne-am desp&rtit, Tatil lui Amy 4 actioneaza, de ce gi cum. ‘ In acea duminica dupa-amiaza am tinut un seminar, la care B I Pics UN SASL is a aa amintim si osim. omie de oameni, tofi nerabdatori sd invete, s4 creasca si s4 devina amintim st 0 fol Mark V. Hansen parea cA toata lumea ridicase mainile in semn afirmativ. unanimitate vroiau cu totii sd invete. 1 l-am invatat cum s&-gi frece palmele una de alta, dup& care sa le departeze la o distant& de cativa centimetri si si simti energi tdmaduitoare. Apoi i-am pus si-gi giiseasc’ un partener pentru’ simti cum aceasti energie trece de la unul la altul. Dup& care zis: Daca aveti nevoie de vindecare, primiti-o aici si acum“. Tofi aveau nevoie si tofi traiau acelasi sentiment de extazier Le-am explicat ci toata lumea are aceasti energie si puterea dé vindeca. Cinci la suta dintre noi au aceast& energie atat de debordanta incat ar putea s4 o transforme intr-un instrument al profesiunii lor. Am spus: q »Azi dimineati am cunoscut o fat’ de 17 ani pe care o cheama. Amy Graham si a c&tei ultima dorint& era s& participe la acest transmiteti energia voastra tamAduitoare. Poate ci o putem ajuta. Ea nua cerut acest lucru. Fac acest lucru pentru ea, pentru cui aga simt eu ci este bine‘. { Publicul a strigat: ,,.Da! Da! Da! Da!* "48 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET O POVESTE DE ZIUA SFANTULUI VALENTIN Larry si Jo Ann erau un cuplu obignuit. Locuiau intr-o obisnuita, pe o strad& obignuiti. La fel ca si alte cupluri obignuit se luptau pentru bundstarea lor si a copiilor lor. i $i mai erau obisnuiti si dintr-un alt punct de vedere — aveau ei ciorovaielile lor. Mare parte din discutiile lor se concentr asupra a cea ce mergea rdu in cAsnicia lor gi a cui era vina pent asta. Pana intr-o zi cand se intampla un lucru extraodinar. ' »Stii Jo Ann, eu am niste sertare magice. De fiecare da cand le deschid, ele sunt pline de ciorapi gi lenjerie curat Spuse Larry, Vreau sd-ti multumesc pentru c& mi le-ai tot umplut in toti acesti ani‘. Jo Ann se uit& mirati la soful ei, pe deasupra ochelarilor: Ce vrei Larry? »Nimic. Vreau doar si stii ca apreciez aceste sertare magice’ Nu era pentru prima dati cand Larry facea ceva ciudat, aga ¢ Jo Ann uit acest moment pAnd fntr-o alt zi cand Larry zise: »Jo Ann, iti multumese pentru ci ai inregistrat corect toa cecurile luna asta. Ai scris corect numerele de 15 ori si ai gresit singura data. Este un adevarat record“, j Nevenindu-i si-si creada urechilor, Jo Ann tsi list la o pa lucrul. j »Larry, dar tu intotdeauna te plangi de cum scriu eu gregit cecurile. De ce nu te mai plangi si acum? 1 »Fara nici un motiv. Vreau doar si stii ci apreciez acest efort pe care fl faci“. q Jo Ann d&du din Cap si-si vizu mai departe de cArpit. ,Ce i-of venit?“ murmurd in sinea ei. E fredo SUPA DE PUL PENTRU SUFLET 49 ice caz, a doua zi cAnd Jo Ann completa un cec pentru in Re esifich jn registrul ei pentru a vedea daci a scris corect ene Bec lui De ce dintr-o dat imi pas4 de toate numerele ere! y 4 ee tampite?" se intreba ea. . i. as fncercd si uite incidentul, dar comportamentul ciudat al lui i si mai ciudat. arry deveni gi mal clu paras . n i? a JoAnn mi-ai pregatit o cind minunata", spuse el intr-o seara. fo Ann, ’ walt apreciez tot acest efort. Ei bine, cred ca fn ultimii ue ani ai pregitit pentru mine $i copii mai bine de 14,000 de mese“. j intr-o alta zi: i ine, Jo Ann, dar casa nese caun pahar. Cred ca ai muncit din greu ca si arate aga de bine“. Si chiar: ine _,Multumesc, Jo Ann, pentru c& existi. Imi place cu adevarat sa te stiu ldnga mine“. ie Jo Ann deveni din ce in ce mai ingrijorata. ,,Unde au disparut sarcasmul gi criticile?“ se fntreba ea. Temerile ei cé ceva in neregula se intampl& cu sotul ei erau confirmate si de fiica ei de 16 ani, Shelly, care Incepu si se plang’: »tata a cam luat-o razna, mama. Tocmai mi-a spus cA arat bine. Cu tot machiajul Asta si toalele astea lal4i, si tot m-a IAudat. Sta nu-i tata. Ce se intamplé cu el?" Orice s-ar fi intamplat, lui Larry nu-i trecu. Zi $i noapte, Larry continu’ s& se concentreze asupra lucrurilor pozitive. De-a lungul saptaémanilor, Jo Ann incepu sa se obignuiasca cu omportamentul neobisnuit al sotului ei gi, din cand fn cand, chiar il mormaia cate un »Multumesc“. Era mandr& c& nu dadea prea Mare atentie acestor lucruri, pana cfnd intr-o zi se petrecu un lucru atat de Straniu, incdt o lis cu gura ciscat&: »Vreau, draga mea, si faci o pauza, spuse Larry. Ma duc eu sa ‘ball vasele, Aga cii, te rog, las tigaia aia din mand si pleac& din bucdtaries Un mare, mare moment de t&cere. »Multumesc, Larry. Multumesc foarte mult‘, _ “tm pasii lui Jo Ann erau ceva mai ugori, increderea in ea pe Mare Si pentru prima data dup multé vreme, ea incepu sd 7 nec un cAntecel. Nu piirea si mai fie in toane proaste. ,,Chiar “ce comportamentul lui cel nou, igi zicea ea,50 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET Acesta ar fi putut fi sfargitul povestirii, daca intr-o bund zi nu se petrecu alt lucru din cale-afara. De data asta cea care vorbi fu Jo Ann. »Larry, spuse ea, vreau s4-{i multumesc pentru toti acesti ani in care te-ai dus la servici gi ne-ai asigurat o viata cu de toate. Nu cred cd {i-am spus vreodata cat de mult te apreciez“. Larry nu a dezvaluit niciodaté motivul care |-a facut sd-si_ schimbe at&t de radical purtarea oricat de mult s-a straduit Jo Ann si ob{ina un raspuns de la el, si va ramne probabil unul din misterele vietii sale. Dar este misterul datorité ciruia ma bucur ca traiesc. Stiti, eu sunt Jo Ann. Jo Ann Larsen Desert News SUPA DE PU! PENTRU SUFLET 51 CARPE DIEM!" Un exemplu desivargit de expresie curajoasi este John Keating, profesorul inovator, admirabil intruchipat de Robin Williams in ,,Societatea Poetilor Morti*. In acest film de mare valoare, Keating preia, dintr-un liceu cu internat, un grup de studenti ordonati, rigizi si inchistati spiritual, cdrora le insufla dorinta de a-si face viata extraordinara. Acesti tineri, aga cum DI. Keating le sugereazi, isi pierdusera visele si ambitiile. Ei traiesc automat conform programului si astept&rilor parintilor lor. Planuiesc si devin& doctori, avocati si bancheri, pentru c4 aga fusesera sfatuiti de parintii lor. Dar acesti tipi seci nici macar nu se gandiserd la ceea ce doreau inimile copiilor lor. fntr-una dintre scenele de inceput ale filmului, DI. Keating i conduce pe biieti fn holul mare al liceului unde, intr-o vitrind, sunt prezentate fotografi ale unor promofii mai vechi. ,,Uitati-va la aceste Poze, biieti“, le spune profesorul biietilor. ,,Tinerii pe care ii priviti au avut acelagi foc in ochi pe care il aveti si. voi acum. $i ei planuiau S4rstoarne lumea gi si fact ceva extraordinar cu viata lor. Asta se _ intampla acum 70 de ani. Acum toti imping margaretele in sus. Cafi dintre ei au reugit s4-si fmplineascd visele? Au obfinut ei ceea Ce-si propuseseri?“, Apoi Keating intra in mijlocul bobocilor gi le Sopteste rispicat, Carpe diem! Triieste clipal“. La inceput elevii nu stiau ce si creada despre acest profesor. ar, foarte curnd, ei tsi dau seama de importanta cuvintelor Sale. Ajung si-1 respecte gi si-] admire pe DI. Keating, care le daruise 0 nou’ viziune — sau care Ie-o redaruise. * = Trieste clipal (in Ib. latin’)52 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET Tori ne migcdm de colo colo cu o felicitare pe care vrem si o déruim cuiva - o felicitare care sd cuprinda toatd bucuria, creativitatea si dorinta de viaté aflate in inima noastra. Unul dintre personajele filmului, Knox Overstreet, face o pasiune nebuna pentru o fat superba. Singura problema este c& fata este prietena unui jocheu cunoscut. Knox este indragostit pan peste urechi insd ii lipseste increderea si nu are curajul si 0 abordeze. Apoi fsi aduce aminte de sfatul Dlui Keating: Trdieste clipa! Knox gi di seama ci nu se poate rezuma doar la un vis — 1 dacé o vrea, trebuie si faci ceva in privinta asta. Si face. indraznet si poetic fi impartiigeste sentimentele sale cele mai profunde. in timpul declaratiei, ea fl respinge gi se pomeneste pocnit in nas de prietenul ei, vizdndu-se silit la o retragere umilitoare. Dar Knox nu renunf4 la visul su, asa c& urmeaz& dorinta inimii lui. in final, | ea simte adevirul sentimentelor lui, si-si deschide inima ciitre el. Degi Knox nu este un biiat aritos sau popular, elo cucereste prin intentia lui sincer’. El isi facuse din viati ceva extraordinar. $i eu am avut ocazia si-mi traiesc clipa. Ma indrigostisem de 0 fat dréguta care lucra Ja un magazin de animale. Era mai micd decat mine, avea un stil de viatd diferit de al meu si nu prea aveam ce si discutam. Dar cumva lucrurile astea nu au contat. {mi placea sa stau cu ea gi ma simfeam minunat fn prezenta ei. Si ei parea © sa-i facd placere prezenta mea. C4nd am aflat cA se apropia ziua ei, m-am hotirat s4 0 invit in orag. Cand eram pe punctul si o sun, am stat gi m-am uitat la telefon timp de o jumatate de ora. Apoi am format numirul siam inchis inainte ca telefonul si sune. MA simteam ca un licean, care oscileaza intre emotia asteptirii si teama de a nu fi refuzat, O voce din iad imi tot spunea cf ei n-o si-i placd si cll o si ma intrebe cum de am avut tupeul s4-i propun asa ceva. Dar ma simfeam prea entuziasmat de prezen{a ei ca s& las temerile mele si m& opreasci. fn sfargit, mi-am luat inima in dinti si am intrebat-o. Mi-a muljumit, dar mi-a Spus ca avea deja alte planuri. Eram la pimént. Aceeasi voce imi spunea sa o las balt& inainte sd ma simt si mai stanjenit. Dar eram prea curios sd vad de unde SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 53 yine atractia asta. Simteam ceva pentru femeia aceasta si vroiam At acest lucru. e Sida dus la supermarket gi i-am Juat o felicitare draguta pe care i-am scris cateva randuri poetice. Am dat coltul ca sa intru in magazinul unde stiam ca lucra. in timp ce ma apropiam de us’, aceeasi voce deranjant& imi spunea, »Si daca nu te place? Si dacd te respinge? M-am simtit vulnerabil si am ascuns felicitarea in buzunarul cimasii. Am hotarat c4, daca imi araté cel mai mic semn de afectiune, i-o voi da; daca era rece cu mine, voi lisa felicitarea acolo unde era. Astfel nu voi risca nimic si voi evita un refuz sau un sentiment de stanjeneala. Am vorbit o vreme gi nu am primit nici un semn. Pentru ca nu ma simteam fn largul meu, am vrut sa plec. hi in timp ce m& apropiam de ug’, am auzit 0 alti voce soplita. Era una suava, dar nu ca aceea a domnului Keating. Ma avertiza, »Adu-ti aminte de Knox Overstreet... Carpe Diem!“ In acel moment m-am simtit prins tntre dorinfa mea de a-mi exprima sentimentele gi neputinta de a infrunta vulnerabilitatea marturisirii sentimentelor. Cum sa le mai spun eu celorlalti s-gi traiasci visele, cand eu singur nu le puteam trai pe ale mele? Pe de alta parte, care era lucrul cel mai rau care se putea intaémpla? Orice femeie ar fi Incantat& s& primeasci o felicitare poetic’. $i m-am hotarat sa-mi traiesc clipa. Dup’ ce am facut aceasta alegere m-a cuprins un curaj nebun. Cand vrei cu adevarat, poti. M. & simjeam mai multumit si linigtit cum nu mai fusesem de multd vreme..... Trebuia sd inva si-mi deschid inima gi sa-mi ofer dragostea fard sd astept ceva in schimb. Am scos felicitarea din buzunar, m-am fntors, am mers pana Tanga Standul ei si i-am dat-o, Atunci m-am simtit incredibil de MViorat gi emofionat, dar si plin de team. (Fritz Perls spune ca teama este fra respiratie“). Dar am facut-o. _ Sistiti ceva? Nu prea a fost impresionati. A spus, ,,Multumesc* §La pus felicitarea deoparte fara m&car s& o deschida. Eram distrus. _ simteam dezamigit si respins. S4 nu primesc nici un raéspuns Patea si mai riu decdit un refuz dur.54 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET Am spus politicos la revedere si am iesit din magazin. Apoi s-a intamplat ceva uimitor. Am inceput si ma simt exaltat. O senzatie uluitoare de satisfactie s-a nascut in mine gi mi-a cuprins toata fiinta. imi exprimasem sentimentele si era extraordinar! {mi depasisem teama si iesisem pe ringul de dans. Da, fusesem un pic nefndemanatic, dar o facusem. (Emmet Fox a spus ,,Chiar dac& tremuri, fi-o!) imi pusesem inima la bataie fara s4 am o garantie arezultatelor. Nu oferisem ca si primesc ceva in schimb. Imi didusem pe fata sentimentele fara si ma agit de un raspuns anume. Dinamica necesard pentru ca orice relatie sti meargd este: Tineti dragostea la vedere. Exaltarea mea se transforma intr-o bucurie cald&. Ma simfeam mai linistit si mai fmpacat cu mine ca niciodat. Mi-am dat seama de scopul intregii experiente: Trebuia si invat si-mi deschid inima gi si diruiesc dragoste fara sii cer nimic in schimb. Aceast& intamplare nu povesteste despre crearea unei relatii cu o femeie, ci vorbeste despre adancirea relatiei cu mine insumi. $i am facut-o. Dl. Keating ar fi fost mandru de mine. Cel mai important era c{ eu eram mandru de mine. N-am mai vazut-o pe fata de atunci, dar experienta aceea mi-a schimbat viata. Datorit& acelei simple interactiuni am vazut clar dinamica necesar’ pentru a face o relatie si chiar o lume intreaga s& merga: Tinefi dragostea la vedere. Credem ca atunci cind nu primim dragoste suntem riniti. Dar nu asta ne raneste. Durerea vine atunci cand nu oferim dragoste. Ne-am | nascut ca sd jubim. Ati putea spune c% suntem niste masini ale dragostei create de Dumnezeu. Functionim la capacitate maxima atunci cind oferim dragoste. Lumea ne-a facut si credem ca bunistarea noastra este deplin& daci altii ne iubesc. Dar acesta este un mod de gandire pe dos care a creat multe dintre problemele noastre. | Adevarul este ci bunistarea noastra depinde de cat’ dragoste oferim. Nu este vorba de ceea ce primim; este vorba de ceea ce déiruim! Alan Cohen _ SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 55 TE CUNOSC, ESTI EXACT CA MINE! Unul dintre prietenii nostri cei mai apropiati este Stan Dale. Stan predd un curs despre dragoste $i telatii numit,,Sex, dragoste si intimitate, Acum cativa ani, in efortul de a invata cum sunt oamenii din Uniunea Sovietic’, el a plecat impreund cu 29 de persoane in URSS pentru dou’ stiptimani. Cand ne-a scris despre experientele lui de acolo, am fost tare incantati de urmatoarea anecdota. fn timp ce m& plimbam printr-un parc din oragul industrial Harkov, am observat un batrin veteran rus din al doilea razboi mondial. Sunt usor de recunoscut dupa medaliile gi tresele pe care cu mAndrie gi le arboreaz& pe piept. Acesta nu este un act de vanitate, Este modul tUrii de a-i onora pe cei care au salvat Rusia, desi 20 de milioane de rusi au fost ucisi de nazisti. M-am dus la bitranelul acela care stitea impreunii cu sotia lui pe o banca si i-am spus, ,,Droozhba, i mir“ (prietenie si pace). Uitandu-se la mine cu neincredere, a luat insigna pe care o facusem special pentru aceast cAlatorie, si pe care scria fn rus ,Prietenie“, $i care arata ° harti a Americii sia U.R.S.S.-ului legate de niste maini iubitoare, si mi-a spus, ,,Americanski?“. I-am rispuns, ,,Da, Americanski. Droozhba i mir‘. M-a prins de maini de parc am fi fost doi fragi Pierduti unul de altul si a spus din nou, ,,Americanski!". De data aceasta, in cuvintele lui puteai simti recunoastere $i dragoste. Timp de cateva minute el si sofia lui au vorbit in ruseste de Parca ag fi inteles fiecare cuvant, iar eu am vorbit in engleza de Parci ei ar fi putut si md inteleaga. Stiti ceva? Niciunul dintre noi nua inteles un cuvant, in schimb ne-am inteles unii pe altii. Ne- am imbratisat, am ras, am plans, tot timpul spunand, ,.Droozhba, t mir, Americanski“. ,,.Va iubim, suntem mandri c4 ne aflam in fara voastri, nu vrem rizboi. Va iubim!*