Formarea smaltului

Structura dura dentara de origine ectomezenchimala , produsa de ameloblasti care se depune imediat dupa ce s-a depus prima
cantitate mica de dentina. Odata depusa, matricea organica a smaltului incepe sa se mineralizeze.
Etapele amelogenezei:
1.

Depunerea matricei organice ;

2.

Mineralizarea si maturarea smaltului .

Viteza zilnica de depunere a smaltului = 0.23 mm.

Matricea smaltului
Compozitie:
65% apa;
20% proteine :
a.
b.

Amelogenine- 19%
Enameline- 1%

15% Substante minerale.

a.

b.

Amelogenine- sint hidrofobe, daca au pierdut apa se usuca si dispar complet in cursul celui de al doilea proces ( mineralizare
si maturarea);
Enamelinele- sint hidrofile, in interiorul cristalului si ramin in urma procesului de mineralizare si maturare.

Rolul lor ( a,b) - in formarea cristalului de hidroxiapatita carora le directioneaza cresterea, orientndu-le axul de formare.

Mineralizarea
La scurt timp dupa depunerea matricei incepe incarcarea cu saruri minerale de Ca, P cristalele de hidroxiapatita (HA), apoi o mica
cantitate se matureaza ( smaltul s-a mineralizat ca un grup de celule, pe toata grosimea lui are loc maturarea smaltului in aceea
zona). Acest proces de maturare va continua si posteruptiv, aprox. 2 ani.
Toate metodele de profilaxie locala isi gasesc rostul (educatia sanitara, periaj,sigilari,fluorizari) .
Tiparul maturarii si a mineralizarii are loc asemanator cu cel al depunerii matricei organice:
- de la jonctiunea S-D spre exterior pentru smalt;
spre interior pentru dentina;
- de la virful cuspizilor / marginea incizala spre colet.
Smaltul imatur este mai alb, mai moale, mai putin mineralizat ( doar 30%), sensibil la atacul carios.
Maturarea

Presupune o mineralizarea masiva a smaltului si pierderea unor cantitati importante de apa si proteine.

Smaltul final contine:

-97% substante minerale;
-3% proteine si apa.

Curs 3
Formarea dentinei
ncepe spre sfrsitul stadiului de clopot;
proces ce se desfasoara concomitent cu formarea smaltului;
incepe cu putin timp inainte de debutul formarii smaltului;
are rol inductor asupra formarii smaltului;
celula raspunzatoare de formarea matricei organice a dentinei - ODB
ODB - celule postmitotice nalt specializate, bogate n organite celulare, se diferentiaza din

preODB;

- aflate la periferia papilei dentare imediat n vecinatatea laminei bazale;

- ntre ODB diferentiate si membrana bazala exista un spatiu acelular n care se gaseste substanta fundamentala.
Procesul de dentinogeneza presupune formarea matricei organice = predentina, apoi mineralizarea acesteia; raspunzator este ODB
de sinteza si depunerea elementelor componente.
Matricea organica :
a.

Proteine - 90% colagen tip I

- 10 % proteine necolagenice: fosfoforinele, sialoproteine, glicoproteine implicate n diferite procese de formare ale
dentinei fara a fi elucidate momentele n care acestea intervin.
b.

Proteoglicani;

c.

Lipide in cantitate redusa al caror rol nu e pe deplin elucidat.

ODB secreta colagen (fibrile de colagen) diametru mare;

dispuse perpendicular pe lama bazala;
sunt secretate n spatiul acelular si se agrega cu substanta fundamentala deja
existenta;
formeaza o retea la nivelul careia se vor depune sarurile minerale.
n acelasi timp cu secretia de colagen, ODB trimit catre lama bazala cteva prelungiri dintre care una va
strapunge lama bazala si se va ntrepatrunde cu prima cantitate de smalt care a fost deja depusa.
Pe masura ce se depune matricea organica, ODB se retrage spre centrul papilei dentare, lasnd n urma
prelungirea care a perforat lama bazala, prelungire ce se va alungi pe masura ce se va depune matrice dentinara fibra
Tomes.

Din prelungirile ODB nmuguresc niste vezicule delimitate de o membrana, cu continut mineral. Veziculele si
maresc dimensiunile prin acumularea de saruri minerale, a. spatiul dintre ele se va micsora f. mult, membranele se rup si
veziculele se unesc depunnd saruri minerale la nivelul retelei fibrei de colagen.
Aceasta prima portiune de dentina = dentina periferica / mantaua dentinara.
Formarea dentinei circumpulpare nu se mai realizeaza dupa acelasi tipar ca formarea dentinei periferice.
ODB secreta n continuare colagen ce formeaza fibrile cu diametrul mai mic dect fibrilele din mantaua
dentinara si cu alta orientare (perpendiculare pe prelungirile ODB).
n procesul de scretie al colagenului circumpulpar sunt implicate fosfoforinele. Si mineralizarea se realizeaza
diferit; veziculele nu mai inmuguresc ci apare un front de mineralizare ce contine saruri minerale cu: diametrul mai mic
spre mantaua dentinara; diametrul mai mare spre centrul zonei de dentina.
Procesul de mineralzare implica ODB si diferite proteine necolagenice.
Dupa incetarea activitatii de dentinogeneza, ODB se vor afla la periferia camerei pulpare si vor fi functionali
atta timp ct dintele si va pastra vitalitatea, existand posibilitati reparatorii mai mari decat la nivelul smaltului. La
smaltul dintelui format, nu mai exista ameloblasti singura posibilitate de reparatie fiind remineralizarea exogena, cu
conditia sa se pastreze integritatea paturii externe a smaltului.
Ritmul de depunere al dentinei, dupa incetarea formarii dentinei de dezvoltare, este mai lent si imbraca
anumite caracteristici in functie de stimulii din mediul ambiant.
Activitatea de formare a dentinei se desfasoara pe zone: se depune o cantitate de matrice organica care este
apoi mineralizata, dupa care se depune o noua cantitate care se va mineraliza si tot asa pana cand se formeaza intreaga
dentina.
n cursul a 24h se formeaza o cantitate de 4 de dentina. Mineralizarea se realizeaza cu aceeasi viteza cu care
se depune matricea organica.
Marcarea depunerii dentinei de la o perioada la alta (o zi la alta) se evidentiaza prin liniile lui Ebner. Dupa 5
zile modificarea devine mai evidenta liniile de contur Owen.
Formarea dentinei radiculare are loc odata cu procesul mai complex de formare al radacinii si al aparatului de
sustinere al dintelui; viteza de depunere a dentinei este mai lenta dect a dentinei coronare si este tot rezultatul activitatii
ODB. Activitatea de inducere a diferentierii ODB radicular din preODB radicular este realizata de o formatiune de natura
epiteliala teaca Hertwig.
Linia neonatala se afla doar la dintii temporari, singura exceptie fiind M1 permanent.

Formarea radacinii
Cand formarea coroanei ajunge la colet, ncepe formarea radacinii = proces complex rezultat al unor actiuni
inductive intre elementele de natura epiteliala (teaca Hertwig) si elementele mezenchimale existente la nivelul papilei
dentare (respectiv pulpa primitiva) si la nivelul sacului folicular.
are loc concomitent si cu formarea aparatului de sustinere: cement radicular, os alveolar, ligamente dentoalveolare.
Teaca Hertwig rol important n formarea radacinii deoarece stimuleaza diferentierea ODB radicular de la
nivelul papilei dentare si prefigureaza forma si dimensiunile radacinii;
se formeaza prin proliferarea epiteliala de la nivelul buclei cervicale (formata din celulele epit. dentar ext. si
int. si resturi din straturile reticulat si intermediar).
Proliferarea are loc intr-o directie cvasiorizontala, in asa fel se ingusteaza deschiderea larga a papilei dentare
catre sacul folicular.

Capetele zonelor proliferate isi pastreaza o pozitie relativ nemodificata in raport cu osul maxilar si acolo va fi
apexul dintelui respectiv.
Teaca Hertwig are 2 portiuni:
coronara - portiunea orientata catre coroana dintelui - teaca p-z;
apicala (capul liber al tecii) - diafragm epitelial - la acest nivel celulele isi pastreaza potentialul proliferativ a. se produce o
crestere a celulelor epiteliale de la acest nivel.
Sub actiunea inductorie a acestora, celulele mezenchimale din vecinatate, aflate la periferia papilei dentare, se
vor diferentia in final ODB radiculari care vor depune o prima cantitate de matrice organica dentinara ce va fi ulterior
mineralizata.
Cand aceasta prima cantitate atinge o anumita dimensiune, celulele nediferentiate de la nivelul sacului folicular
invadeaza portiunea de teaca care acopera dentina radiculara formata si o fragmenteaza a. zone de dentina radiculara
vor fi descoperite si vor veni in contact direct cu elementele mezenchimale al sacului folicular. Celulele din
ectomezenchim se depun pe suprafetele de dentina descoperite cementoblastele care vor forma pe suprafata dentinei
descoperite cementul radicular.
Odata cu diferentierea cementoblastelor din sacul folicular pe partea opusa radacinii se diferentiaza tot din
mezenchimul sacului folicular - osteoblastele care vor depune os alveolar pe peretele criptei osoase.
Din sacul folicular se vor diferentia fibroblastele ligamentele dento-alveolare care au un capat de insertie pe
osul alveolar in formare si celalalt capat de insertie insinuat pe suprafata radiculara. Se va forma ligamentul de sustinere
primar fibre Scharpey (aflate intr-o continua remaniere).
Sub actiunea inductorie a celulelor epiteliale de la nivelul diafragmului care prolifereaza si alungesc teaca , se
diferentiaza noi ODB radiculare care depun o noua cantitate de dentina radiculara alungind radacina.
Procesul are loc succesiv pna cand in final radacina atinge lungimea dictata genetic. Procesul de perforare
periodica a tecii Hertwig face ca aproape niciodata sa nu se poata observa teaca intreaga pe o cupa histologica. Resturile
tecii resturile lui Malassez, pot exista toata viata in grosimea spatiului periodontal si uneori pot genera chisturi
periradiculare.
Cand radacina si-a atins lungimea dictata genetic, la nivelul tecii inceteaza proliferarea a. nu se mai
diferentiaza ODB, in schimb ingrosarea radacinii la nivel apical si ingustarea se face prin intermediul celulelor deja
existente.
Formarea radacinii are loc pe o perioada lunga de timp, in paralel cu perioada eruptiva p-z a dintelui si dintele
erupe cu radacina incomplet formata sau cel putin cu zona apicala nenchisa.
Procesul de nchidere apicala are loc in cativa ani (1-4 ani dupa eruptie). Perioadele vor varia in functie de dinte.
Perioada cea mai lunga e la nivelul M1 (in jurul varstei de 9-10 ani).

Curs 4
Eruptia dentara
Eruptia dentara = fenomen natural ce cuprinde totalitatea miscarilor efectuate de dinti in stadiul de germene dentar
intraosos spre C.B. pana la atingerea planului de ocluzie si intrarea in functie
Concomitent cu aceasta miscare : formarea radacinii , formarea structurilor denare de suport (os alveolar , cement ,
ligament periodontal) se stabilesc viitoarele jonctiuni dento-gingivale.
Dinte in eruptie = cand apare primul cuspid in C.B.

Etapele eruptiei miscari intr+extraosoase

1 Etapa preeruptiva

Intraosos = totalitatea miscarilor efectuate de germene intraosos pt a se adapta cresterii osul continator

E reglata de factori genetici

2 Etapa ereuptiva = prefunctionala

Miscari efectuate de la locul de formare pana la aparitia primuluii varf in CB

Miscari endoosoase + exoosoase

Miscarile sunt axiale dar pot aparea si alt fel de miscari

Miscarea de debut cand radacina incepe sa se formeze

Pe masura ce radacina se formeaza dintele se apropie de CB, tesutul conjuctiv dispare iar EAR (EDR) se uneste cu epiteliul
mucoasei bucale epiteliul reunit

Germenele dentar nu se intalneste cu tesutul conjuctiv in drumul spre CB pt ca acesta degenereaza si dispare

Epiteliul reunit se desface dintele erupe in CB fara sangerare

Desfacerea epiteliul reunit