Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Dreptul de Autor

    Încărcat de

    Bogdan Mirel Stancu
    331 vizualizări141 pagini
    drept

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    drept

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    331 vizualizări141 pagini

    Dreptul de Autor

    Încărcat de

    Bogdan Mirel Stancu
    drept

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 141
    Lect. univ. loana Mihnea Lect. univ. dr. Sorin Fildan Dreptul de autor Sulture cortiaLex Cluj-Napoca 2010 CAPITOLUL I CONSIDERATII INTRODUCTIVE PRIVIND DREPTUL DE AUTOR Nofiune Institufia dreptului de autor, astfel cum este reglementata prin Legea nr, 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, modificata si completata’, se referd la protectia operelor literare, artistice sau stiintifice sia creatorilor acestor opere. fn doctrin’, instituyia dreptului de autor este definiti ca find ansamblul normelor juridice care reglementeazA relatiile sociale care se nasc din crearea, publicarea §i valorificarea operelor literare, artistice sau stiintifice’. in acelasi timp, dreptul de autor este dreptul de Proprietate intelectual recunoscut persoanei fizice sau persoanelor fizice care au creat 0 oper original de ‘ Textul inijial al legi a fost publicat in M. OF. nr. 60 din 26 martie 1996, UNterior textal Legii nr. 811996 a fost modificat gi completat de: Legea nr. 146 din 24 julie 1997, Legea nr. 285 din 23, jumie 2004, O.U.G. nr. 123 din 1 septembrie 2005, 0.U.G. nr. 190 din 21 noiembrie 2005, Legea nr. 329 din 14 iulie 2006 * St. D. Carpenans, Drept civil. Drepturile de creagie intelectuali, Universitatea Bucuresti, 1971, p.7, | | mr creatie intelectual in domeniul literar, artistic sau stiinfific, oricare ar fi modalitatea de creajie, modul sau forma concreti de exprimare si independent de valoarea i destinasia lor, ori altor titulari legali, persoane juridice sau fizice (art. 3 din Legea nr, 344/2005*). Literatura de specialitate califica dreptul de autor ca find 0 subspecie a dreptului de proprietate intelectual, alaturi de dreptul de proprietate industriala*. in aceasta acceptiune, dreptul de autor prezinta anumite caracteristici: a) In primul rind, dreptul de autor a ficut parte din ramura dreptului civil, dar pe misura oresterii complexitatii relatiilor sociale, s-a desprins, printr-o anumita specificitate data de obiectul protectici, calitatea subiectilor de drept, aparitia si dezvoltarea programelor pe calculator, fapt care a determinat o reglementare aparte. b) Subiectii de drept se afl4 pe picior de egalitate, la fel ca gi cei de drept civil * Legea nr. 344/205 privind uncle misuri pentrs asigurarea respectirii dreptului de proprietate intelectual in cadrul operatiunilor de vamuire, publicati in M. Of. nr. 1093 din 5 decembrie 2005), “L, Dinil, Dreptul de autor, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005, p. 12. ites escent c) in privinga raporturilor juridice reglementate, acestea au un caracter moral, nepatrimonial, dar si patrimonial, dand nastere la drepturi patrimoniale, 4) Dreptul civil este considerat gi in aceast materie rept comun, in sensul c& dac& o anumiti chestiune nu este reglementatd in mod expres in materia dreptului de autor se va apela la principiile generale si regulile dreptului civil, Reglementare Principalele acte normative care reglementeaza dreptul de autor gi alte creafii intelectuale sunt: = Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor i drepturile conexe, modificatd si completata, - Legea nr. 77/1998 pentru aderarea Roméniei la Conventia de la Berna pentru protectia operelor literare gi artistice din 9 septembrie 1886, in forma revizuit& prin Actul de la Paris de la 24 iulie 1971 si modificat& sa 28 septembrie 19795; - Legea nr. 148/2000 privind publicitatea®; * Publicatt in M. OF nr. 156 din 17 aprile 1998. * Publicati in M. Of nr. 359 din 2 august 2000, completaté si ‘modificats prin Legea nr. 283/2002 publicaté in M. Of, a. 368 din 31 mai 2002 ‘eee . ~ Legea nr. 205/2000 pentru ratificarea Tratatului O.M-PL. privind dreptul de autor, adoptat la Geneva Ia 20 decembrie 19967; - 0.G. nr, 25/2006, republicat8, privind intarirea capacitijii administrative a Oficiului Romén pentru Drepturile de Autor’; -O.U.G. nr. 9/2001 privind unele misuri in domeniile culturii gi artei, cultelor, cinematografiei gi dreptului de autor’, aprobati cu modificari prin Legea nr. 74/2001”. Ulterior, 0.U.G. nr, 9/2001 a fost modificata prin Legea nr. 19/2002" si prin O.G. nr. 39/2005"; -Legea nr. 184/2001, republicata, _privind organizarca si exercitarea profesiei de arhitect"®; - O.G. nr, 39/2005 privind cinematografial’; ~ Legea nr. 504/2002 a audiovizualului'®, 7 Publicati in M, Of nr. 609 din 27 noiembrie 2000. " Publicata in M. Of, nr. 84 din 30 ianuarie 2006 si republicatt fa M. OF nr. 657 din 18 septembrie 2008 ® Publicatd in M. OF nr. 35 din 19 ianvarie 2001. " Publicaté in M. Of. nr. 685 din 30 octombrie 2001. " Publicata in M. Of nr. 267 din 22 aprilie 2002. Publicatd in M. OF nr. 704 din 4 sugust 2005. Publicats in M. OF nr. 195 din 18 aprilie 2001, completa si ‘modificaté prin Legea nr. 43/2004 si republicaté in M. Of nr. 771 «in 23 august 2004 ** Publicaté in M, Of ar. 704 din 4 august 2005, °* Publicata in M. OF nr. $34 din 22 inlie 2002, ninth - Legea nr, 304/2003, republicati, pentru serviciul universal si drepturile utilizatorilor cu privire la refelele si serviciile de comunicafii electronice'*; j - Legea nr, 34/2008 privind unele misuri pentru asigurarea respectarii dreptului de proprietate intelectuala : in cadrul operafiunilor de vimuire’”. '* Publicati in M. Of. nr. 551 din 31 iulie 2003 si republicats in M. OF nr. 343 din 5 mai 2008. Publicaté in M. Of. nr. 1,093 din 5 decembrie 2005. CAPITOLUL II RAPORTUL JURIDIC DE DREPT DE AUTOR Subiectul dreptului de autor Asemeni oric&rui raport juridic $i raportul juridic care se referd la dreptul de autor comporta trei elemente: subiecti, obiect si confinut. Subiectul dreptului de autor este expres reglementat in art. 3-6 din Legea nr. 8/1996, Astfel, dupa ce fn art. 1 ai Legii se subliniazé ca »Aroptul de autor... este legat de persoana autorului...", in art, 3 se precizeaz’ in mod expres ci Este autor persoana fizicd sau persoanele fizice care au creat opera. in cazurile expres prevazute de lege, pot beneficia de protectia acordati autorului persoanele juridice gi persoanele fizice, altele decdt autorul”. in consecinfa, se poate aprecia c& subiect al dreptului de autor este persoana fizici sau persoana juridic’, titulara a dreptului de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiinfifice sau a altor opere de creatie intelectual’, drept recunoscut si garantat in conditiile legii speciale. Se impun céteva observatii in legitur& cu calitatea de autor al operei. 10 Astfel, dacd subiect al dreptului de autor poate fi o persoani fizicd sau o persoand juridicd, autorul unei opere de creayie intelectualé poate fi numai o persoand fizicd Afirmim acest lucru intruct numai omul, ca persoana fizici, este inzestrat cu atribute specifice, necesare creatiei intelectuale: inteligenta, gandire, putere creatoare, imaginatic, originalitate, talent etc. Persoana juridicd este o creatie a dreptului, este o abstractie juridica, ea nu are o existenga fizica. in susfinerea acestei concluzii se pot invoca si urmitoarele argumente legale: - art. 3 alin, 1 din Lege: ,,Este autor persoana fizicd sau persoanele fizice care au creat opera”; ~ art. 4 alin, 1 din Lege: ,Se prezuma a fi autor, pana la proba contrat’, persoana sub numele cAreia opera a fost adusé pentru prima data la cunosting& public.” termenul de ,persoand” utilizat in acest text legal mu se poate referi decét la persoana fizicd intrucdt numai aceasta are ume”, persoanele juridice avand denumire”, ca atribut de identificare, in conformitate cu Decretul nr. 31/1954, referitor la persoanele fizice gi persoanele juridice'®; * Publicat in B. Of nr. 8 din 30 ianuarie 1954, \j— + art. 3 alin, 3 din Lege: .Calitatea de subiect al dreptului de autor se poate transmite in conditiile legii”, dar calitatea de autor mu se poate transmite. Pe de alta parte, calitatea de autor este o chestiune de fapt, care izvoriste dintr-un fapt juridic: crearea operei, in timp ce calitatea de subiect al dreprului de autor este o chestiune de drept, care izvoraste din lege sau dintr-un act juridic intre vii sau mortis cauza. Conform art. 4 alin. 1 din Lege ,Se prezumi a fi autor, pnd la proba contrara, persoana sub numele careia opera a fost adusé pentra prima dat la cunostinta publica”. Prezumfia legali este una relativa, putand fi rastumati prin proba contrar’. Aceasta poate fi facut prin orice mijloc de proba, faptul crearii operei, care atrage dupa sine calitatea de autor, fiind 0 stare de fapt, un fapt juridie. in- concluzie, calitatea de autor si calitatea de subiect al dreptului de autor nu se confunda. O persoant fizich poate avea calitatea de autor, far’ sA fie subiect al , Cu alte cavinte, divulgarea operei nu este conditionat de constituitea depozitului egal de documente, in schimb editarea operei este conditionata de decizia autoratui de a divuiga opera Obligatia de trimitere cu titlu de depozit legal aparfine editurilor, iar pentru operele realizate in regia Sutorulu, persoand fizicd sau juridiea, obligatia apartine, dupa caz, tipografilor, atelierelor, caselor/studiourilor de nn ™ Legea nr, 111/199S privind Depozitului legal de documente, Fepublicat§ in M. Of nr. 755 din 7 noiembrie 2007 * A se veda art.2 514 din Legea nt. 111/1995, republicata, inregistrare, Bancii Nationale Roménici, Monetériei Statului si altor asemenea. in cazul materialelor realizate in strBinitate de citre sau pentru persoane fizice sau juridice roméne, aceast’ obligatie revine acestor persoane. in temeial art, 15 din Legea 11/1995, republicata, functia de Agentie Nationali pentru Depozit Legal este exercitaté de Biblioteca National a Romaniei. Aceasta are urmitoarele atributi: - asigurd controlul bibliografic national; - fntocmeste statistica oficialA a editiilor nationale; - atribuie numarul de Depozit legal; - atribuie numere internationale de standardizare a carfilor (1.$.B.N.) si a publicatiilor in serie (L.S.S.N.) gi intocmeste catalogarea inaintea publicarii (C.1.P.); - ereeaza $i gestioneazt baza de date a editurilor cu sedinl in Romania; = urmireste gi controleaz modu! in care persoanele fizice $i juridice, obligate sé efectueze trimiteri ci tithy de depozit legal, se conformeaza acestei obligatii; -urmireste si controleazi modul in care bibliotecile beneficiare prelucreaz’, depoziteazi si conserva cirtile si celeilalte materiale primite cu titlu de depozit legal; : ~ refine, prelucreaz’, depoziteazé si conserva, ca fond intangibil, cite un exemplar din documentele 28 Primite cu titlu de depozit legal si distribuie celelalte exemplare beneficiarilor prevazuti la art. 8-10, Legea ur. 111/195 prevede si o sanctiune in cazul neindeplinirii obligatiei de trimitere a documentelor cu tita de Depozit legal: netrimiterea acestora in termen de 30 de zile de ta data apariici,... constituie contraventie 51 se sancfioneaza cu amenda contraventionala de la 300 {ei la 3.000 lei pentru presoanele fizice gi de la $00 lei la 3.000 lei pentru persoanele juridice, in functie de pretul de vanzare al documentului sau valoarea documentari” (rt. 19 atin. 1 din Legea nr. 11/1995, republicat8). Constatarea contraventilor si aplicarea amenzilor se face de cate personatul de specialitate al Bibliotecii Nationale 8 Rominiei, respectiv Biblioteca Metropolitana Bucuresti si bibliotecile judetene. Constituirea depozitului tegal de documente indeplineste si fimotie preventiva in sensul c& previne nesocotirea dreptutilor care decurg din realizarea unei opere de creatic intelectuala. in acelasi timp, constituie si Premisa protectiei juridice a drepturilor ce decurg din realizarea unei opere. Art. 146 din Legea nr. 8/1996 precizeaza categoriile de opere protejate prin acest cadru legal: »#) operele a ciror autori sunt cetijeni romani, shiar dacd nu au fost aduse ined la cunosting’ publica; 29 ) opere ai caror autori sunt persoane fizice sau juridice cu domiciliul sau cu sediul in Romania, chiar daci mu au fost aduse la cunostinf& publica; ©) operele de arhitecturd construite pe teritoriul Rominiei; 4) interpretarile sau execufiile artigtilor interpreti ori executanti care au loc pe teritoriu! Romaniei; ©) interpretarile sau executiile artistilor interpreti ori executangi care sunt fixate in inregistrari protejate de prezenta lege; 1) imterpretarile sau execusiile artistilor interpreti ori executanti care mi au fost fixate in inregistriri, dar sunt transmise prin emisiuni de radiodifuziune sau televiziune protejate de prezenta lege; 2) inregistrarile sonore sau audiovizuale ai ciror producitori sunt persoanele fizice sau juridice ou domiciliul sau cu sediul in Romania; h) inregistr&rile sonore sau audiovizuale a chror prima fixare pe un suport material a avut loc pentra prima data in Romania; 4) programele de radiodifuziune si de televiziune emise de organisme de radiodifuziune si de televiziune cu sediul in Romania; 4) programele de radiodifuziune si de televiziune transmise de organisme transmifitoare cu sediul in Roménia”, 30 Se poate observa ct in cazurile previzute la lit a), ©) protectia operelor exista independent de aducerea lor la cunosting publici, dar cu conditia ca autorii sau titular drepturilor de autor si fie cetiteni romani, Tespectiv persoane juridice cu sediul in Romania, in cazut celorlalte opere de creatie intelectual, rotecta lor juridied este conditionati de divulgarea lor mai mult, existenfa lor este conditionats de divulgare, deci nici nu s-ar putea pune Problema protectiei mai inainte de existenta operelor. Continutul dreptului de autor Capitolul TV al Titlatui I dia Partea Ta Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe este Consacrat& confinutului dreptului de autor Confinutul dreptutui de autor este format din ‘oraltiatea drepturilor subiective sia obligaiior corelative care revin subiectilor raportului juridic de drept de autor. Legea reglementeaz dout categorii de. drepturi care se nasc ca urmare a crearii ‘unci opere: + drepturi morale; ~ drepturi patrimoniale Prepturile morale sunt acele dreptuti subjective care mu au un continut economic evaluabil in bani, 31 Drepturile morale de autor iau nastere odata cu crearea operei protejate prin lege. Ca si caractere juridice, drepturile morale (nepatrimoniale) sunt: - drepturi absolute, opozabile erga omnes; + drepturi cu caracter strict personal; = drepturi imprescriptibile atdt extinotiv, cat si achizitiv; - drepturi inalienabile. Astfel cum reiese din Lege, existi cateva exceptii de la regula inalienabilitatii drepturilor morale, in sensul c&, dup moartea autorului operei de creatie intelectuala anumite drepturi se pot transmite prin succesiune legala sau testamentard, iar in lips de astfel de mostenitori, exercifiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectiva care a administrat drepturile autorului, sau, dupa caz, organismutui cu cel mai mare numir de membri din domeniu! respectiv de create. Drepturile morale preced nasterea drepturilor patrimoniale si supraviefuiese acestor. Evident ct Grepturile patrimoniale pot fi transmise de cAtre autor prin acte intre vii sau mortis causa, dar, aga cum vorn vedea, transmiterea acestor drepturi prin acte pentru cauzii de moarte este limitatd in timp la 0 durata de 70 de ani. 32 a) Drepturile morale Art. 10 al Legii nr. 8/1996 conferd autorului unei opere de creatie intelectuali cinci dreptuti morale si anume: ~ dreptul de a decide daca, in ce mod gi cénd va fi adusi opera la cunostinfa publica; ~ dreptul de a pretinde recunoasterea calititii de autor al operei; - dreptul de a decide sub ce nume va fi adus opera la cunostinga publica; ~ dreptul de a pretinde respectarea integritatit operei side a se opune oricdrei modificéri, precum si oricarei atingeri aduse operei, dacd prejudiciazd onoarea sau reputatia sa; ~ dreptul de a retracta opera, despigubind, dacdi este cazul, pe titularii drepturilor de utilizare, prejudiciati prin exercitarea retract Dreptul de divulgare a operei Prin .,drept de divulgare” se infelege acel drept ‘moral in virtutea cdruia 0 oper de creafie intelectual este adusi la cunostinta publicului, pentru prim oara Dreptul de divulgare conferi titularului trei prerogative: de a decide dacit, de a decide in ce mod si de @ decide cand va fi adus& opera la cunostinfi publics (art. 10 tit. a)] 33 in literatura de specialitate’® s-a pus problema ce | reprezinta de fapt dreprul de divulgare: dreptul de a aduce propriu-zis opera la cunostin{a publicului sau dreptul de 2 hot8ti aducerea operei la cunostinta publicului Din analiza textului legal reiese ci autorul ,,..are dreptul de a decide...”, ceea ce a fost interpretat in sensul cd dreptul de divulgare se exercit’ prin luarea decizi hotirdrii de a aduce opera la cunostinf’ publica gi nu pri aducerea operei la cunostinf’ publict*”. Autorul poate } decide la un moment dat si aduci opera la cunostings public si si stabileascd o data ulterioardprivind aducerea operei la cunostinf& publica, dupa cum modalitatea de aducere la cunostinj publici poate £ hotardta in momentul Indrii deciziei de a divulga opere sau in momentul aducerii efective la cunostin,& publica, Referitor la modalitatea concret& in care opera se aduce la cunostin{4 publicd, legea las autorului libertate deplina, precizand c& autorul are dreptul de a decide ,in ce mod” va fi adus’ opera la cunostin,& publica, Art. 15 al Legii face preciziri referitoare Je i scomunicare publicd” a operei, Astfel, ,Se consider’ | comunicare public’ orice comunicare a unei opere. realizaté direct sau prin orice mijloace tehnice, ficuté fntr-un loc deschis publicului sau in orice loc in care se a °€V. Rog, D. Bogdan, O. Spineanu-Matei, op. cit, p. 199-203. * Thidem, 34 aduna un numar de persoane care depigeste cercul normal al membrilor unei familii si al cunostinfelor acesteia, inclusiv reprezentarea scenicd, recitarea sau orice alt& modalitate publica de execufic ori de prezentare direct a operei, expunerea public a operelor de arta plastica, de arta aplicat’, fotografica si de arhitectura, proiectia publica a operelor cinematografice si a altor opete audiovizuale, inclusiv a operelor de arta digital, prezentarea intr-un Joc public, prin intermediul finregistrarilor sonore sau audiovizuale, precum si prezentarea intr-un loc public, prin intermediul oricéror mijloace, a unei opere radiodifuzate. De asemenea, se considers publica orice comunicare a unei opere prin mijloace cu fir sau fii fir, realizat’ prin punerea la dispozitia publicului, inclusiv prin internet sau alte retele de calculatoare, astfel incdt oricare dintre membrii publicului si poatii avea acces la aceasta din orice loc sau in orice moment ales in mod individual.” Conform Legii, dreptul de divulgare a operei apartine autorului, Dupa moartea acestuia, dreptul se transmite mostenitorilor, potrivit legislatiei civile, pe duratd nelimitata. in cazul in care nu exist’ mostenitori, exercitiul acestui drept revine organismului de gestiune colectiva care a administrat drepturile autorului sau, dup’ caz, organismutui cu cel mai mare numar de membri, din domeniul respectiv de creatie (art, 11 alin, 2). 35 Daca autorul decedat sia manifestat in timpul vietii, in mod expres, voinga ca opera sa sé mu fie adusa la cunostinji public’, aceasti voinji trebuie si fie respectati, in cazul operelor comune, dreptul de divulgare aparfine autorului principal. Calitatea de autor principal trebuie 84 fie recunoscuta, in scris, de catre coautori. in lipsa unei astfel de convenfii, opera poate fi divulgata numai prin consimfiméntul tuturor coautorilor. in cazul refuzului unuia dintre coautori de a-si da acordul privind divulgarea operei ceilalji coautori pot apela la forja de constringere a statului in cazul operelor colective dreptul de divulgare apartine, in lipsa unei convenfii contrare, persoanei fizice sau persoanei juridice din inifiativa, sub responsabilitatea si sub numele cireia a fost creat opera. Dreptul la paternitatea operei Dreptul Ja paternitatea operei este acel drept moral care conferi titularului posibilitatea de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei de creatie intelectual, Art. 4 alin. 1 din Legea nr. 8/1996 instituie 0 prezumnfie relativa in legatura cu recunoasterea calitifii de autor al unei opere: ,,Se prezumi a fi autor, pana la proba’ contrar’, persoana sub numele clreia opera a fost adusi pentru prima data Ja cunostinga publica”. 36 Dreptul la recunoasterea calitajii de autor apartine, dupa cum am mai precizat, doar persoanelor fizice nu si persoanelor juridice. Dreptul la patemitatea operei are dowd aspecte™: ~ unul pozitiv, care const in dreptul autorului de a revendica oricdnd calitatea de autor; - unul negativ, care consti in dreptul autorului de a se opune oricérui act de uzurpare, de contestare a acestei calitati de catre tery Acest drept moral confer§ titularului si posibilitatea de a apela la forta coercitiva a statului in caz de inealcare sau nesocotire a dreptuhui. Dreptul la paternitatea operei di nastere unei obligatii de indicare a autorului unei opere de create intelectualé ori de cate ori acea oper’ este citat in cazul operelor derivate se impune, tot astfel, indicarea autorului operei originale pentru a nu se aduce atingere drepturilor acestuia din urmé, Legea dreptului de autor si a drepturilor conexe reglementeazi transmiterea exercitiului acestui drept dupa moartea autorului, succesorilor, iar in lipsi de acestia organismului de gestiune colectiva care a administrat drepturile autorului sau, dup’ caz, organismului cu cel mai mare numir de membri, din domeniul respectiv de creayie. Trebuie subliniat faptul of * Thidem, 37 ceea ce se transmite prin succesiune este exercitiu! dreptului si ou dreptul, adicd posibilitatea de a pretinde celorlalfi recunoasterea calitayii de autor a antecesoruhti si mu calitatea de autor a succesorilor, Trebuie precizat, de asemenea, cd din moment ce legea nu precizeaz§ prin ce fel de ,mostenire” are loc aceasta transmitere, poate fi vorba atit despre succesiunea legal’ cat si cea testamentara. Dac& incilearea dreptului la divulgare nu este sanctionati de Legea nr, 8/1996, insusirea ffir drept a calitijii de autor constituie infractiune, potrivit art. 141 din Lege si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la $ ani sau cu amenda. Dreptul la paternitatea operei implic& gi dreptul de a decide sub ce nume va fi adusi opera la cunostinga publica. Dreptul de a decide sub ce nume va fi adusd opera la cunostinta publica Art. 10 lit. c) din Lege statueaza cli autorul are ,.. dreptul de a decide sub ce nume va fi adusé opera la cunosting’ publica”. Exprimarea legiuitorului a fost criticatt in literatura de specialitate pentru motivul c& ar duce la concluzia c& autorul poate si publice opera sub ce nume ar voi, or ih realitate dreptul autorului se limiteazi la a decide dac& utilizeaza sau nu propriul nume sau va publica opera sub 38 un pseudonim™. Dimpotriva, alti autori® sunt de pirere cA opera poate fi adusi la cunostinf& public’ si sub numele altei persoane, dar numai cu acordul acesteia din urmd, pentru ca, in caz contrar, s-ar aduce atingere dreptului la nume al respectivei persoane, Decretul nr. 31/1954 prevede in acest sens, cd titularul dreptului la ume poate cere instantei de judecati si-l oblige pe autor si retragi opera ficuta publica sub numele siu gi si ia orice alte misuri in vederea restabilirii dreptului incdleat Trebuie ficuta precizarea, de la inceput, c& dreptul la nume consacrat de art. 10 lit, c) al Legii este diferit de dreptul la nume consacrat de Decretul nr. 31/1954, acesta din urma referindu-se la dreptul la mame al autorului ca persoani fizic’, Revenind la dreptul la nume, dreptul nepatrimonial de autor, legea confer’ autorului unei opere posibilitatea de a divulga opera sub nume su, sub un pseudonim sau sub anonimat, avénd posibilitatea de a musi dezvalui identitatea: Cand opera a fost adusi la cunostinta Publica sub forma anonima sau sub un pseudonim...” (art 4 alin. 2), in aceasta ultima ipotezi dreptul de autor se exerciti de citre persoana fizick sau juridick ce aduce opera la cunostinga publica, cu consimfiméntul autorului eee eee * Thidem. “°T Bodoasca, op. ct, p. 43, 39 aii ain si atat timp ct autorul nu-gi dezvaluie identitatea. Deci, autoral igi pastreazi dreptul de a-si dezvalui identitatea Dieptul de a decide sub ce nume va fi adusi opera Ja cunostin(é publica implicé posibilitatea autorului de a decide, in cazul in care infelege si divulge opera sub numele stu, cu privire la modul cum va fi scris numele: nume si prenume scris in intregime, nume si inifiala prenumelui etc., la modul unde va fi amplasat numele, la serierea lui, in cazul operelor comune gi a celor colective toti coautorii au dreptul de a decide sub ce nume va fi divulgati opera. Conform art. 5 alin. 2 din Lege, in cazul operelor comune, dreptul de autor aparfine tuturor coautorilor, in lips de stipulajie contrar’, iar in cazul operelor colective acest drept apartine persoanei fizice sau juridice din initiativa, sub responsabilitatea si sub numele careia a fost creat (art. 6 alin, 2). in acest ultim az, aceast’ persoand are dreptul de a decide in legaturd cu numele sub care va fi adusi opera la cunostini& publica. ‘Aducerea Ja cunostintA public& a unei opere sub un alt nume decat cel decis de autor constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 huni la 5 ani sau cu amenda, conform art. 141 din Legea nr. 8/1996. Preptul de a pretinde respectarea integritagit operei (dreptl la inviolabilitatea operei) Art. 10 lit. d) din Legea nr. 8/1996 prevede ca autorul are ,.. dreptul de a pretinde respectarea integritlyii operei gi de a se opune oricdrei modificdri, precum si orictrei atingeri aduse operei, daca prejudiciazd onoarea sau reputatia sa”. Acest drept confer titularuhui posibilitatea: ~ dea pretinde respectarea integritatii operei; ~ de a se opune oricérei modificari aduse operei; ~ de a se opune oricérei atingeri aduse operei, Precizarea din finalul textutui ,... dacd prejudiciaz’ onoarea sau reputatia..” este de naturi si dea nastere urmatoarei concluzii: autorul poate pretinde si nu i se modifice sau si nu i se adued atingere operei numai in situafile in care i s-ar prejudicia onoarea sau reputafia prin aceste operatiuni exercitate asupra operei. Nu putem fide acord cu o asemenea reglementare pentru urmitoral motiv: opera de creatie intelectual constituie expresia Personalitifii autoruluj ei, ea trebuie si transmitd, si deavaluie, exact ceea ce a dorit autorul, ori acest lucru oate fi ficut numai prin pastrarea operei nealterate, in forma si in spiritul date de autor, Orice modificare a unei opere de creatie intelectuala trebuie ficut numai cu acordul autorului ei. 4] {in acelasi timp, suntem de acord cd exista anumite limite ale dreptului conferit de art. 10 lit. d) al Legit Acestea sunt” a) Limite date de natura operei in cazul programelor de calculator este permist indepartarea erorilor acestora precum si transformarea programelor, fri acordul autorului, dac& acest lucru este necesar pentru ca dobanditoral si poatd utiliza prograrmul intr-un mod corespunzator destinatiei sale (art. 76). in cazul anumitor-opere de arta graficd si plastic’, acestea pot fi modificate avand in vedere conflictul cu drepturile altor persoane: de exemplu opera este fixatd pe un suport aflat in proprietatea altei persoane, fird consimfimAntul acestuia sau dac& opera Tespec prezint pericol pentra publi dn cazul operelor de arhitecturd trebuie si se find cont de caracterul tehnic al acestora, dar si de necesitatile practice, in sensul cd in timp, ele pot suferi modificari in sensul de a fi adaptate realitatii inconjuratoare. Limite date de conflicte cu drepturile terjilor Autorul unei opere de create intelectualé trebuie si respecte drepturile nepatrimoniale ale terjilor: dreptul la viafd privata, dreptul la onoare, dreptul la imagine. in cazul operelor fixate pe un suport material aparjindnd in proprictatea altei persoane, trebuie conciliat *"'V, Ros, D, Bogdan, O. Spineanu-Matei, op. cit, p. 223-227. a2 dreptul autorului la inviolabilitatea operei cu dreptul de proprietate al terjului asupra suportului material, Art, 47 alin, 6 din Lege prevede c& .Dobandirea proprietatii asupra suportului material al operei nu confera prin ea insagi un drept de utilizare asupra operei”. Acest lucru inseamn ci proprietarul suportului material mu dobandeste nici una dintre prerogativele specifice dreptului de autor. in cazul operelor de arti plastica Legea (art, 82) prevede c& persana fizici sau juridics organizatoare a expozitiilor de arti rispunde de integritatea operelor expuse, Iudnd toate masurile pentru inlaturarea oricarai rise, Art. 22 din Lege prevede ca proprietarul sau posesonil unei opere este dator si permit’ accesul autorulu; Ja aceasta gi sé -0 pund la dispozitie, dact acest fapt este necesar pentru exercitarea dreptului su de autor si cu conditia ca prin aceasta si nu se aducl atingere unui interes Iegitim al proprietarului sau al posesoralui Proprietarul sau posesorul poate pretinde autorului o garanjie suficienti pentru securitatea operei, asigurarea acestein Ia © sumA ce reprezint& valoarea pe piayi a originalului, precum si o remuneratie corespunzitoare. Aceasté dispozitie legali este de natura si concilieze drepturile autorului cu dreptul de Proprietarului suportului operei. 43 Dreptul la inviolabilitatea operei da nastere gi obligatiei corelative de a nu distruge opera in acest sens, art, 23 din Lege prevede ci »Proprietaru! originalului unei opere nu are dreptul si o distruga inainte de a o oferi autorului ei la preful de cost al materialului, Daci nu este posibili retumnarea originalului, proprictarul va permite autorului si fact o copie a operei, intr-o maniera corespunzatoare. in cazul unei structuri arhitecturale, autorul are numai dreptul de a face fotografii ale operei si de a solicita proprietarului —trimiterea_—_reproducerii proiectelor”. Limite determinate de cesiunea unor drepturi patrimoniale in cazul operelor derivate care presupun traducerea, publicarea in culegeri, adaptarea precum $i orice alti transformare a unei opere preexistente, dacti aceasta constituie creatie intelectuala (art. 16), cesionarul este indreptajit s& opereze transformari ale operei. Aceste transforméri pot fi flicute si fir acordul autorului operei in urmitoarele situatii (art. 35) wu: = daca este o transformare privat, care nu este destinat3 si nu este pus’ la dispozitia publicului; ~ dac& rezultatul transformirii este 0 parodie sau o caricatura, cu conditia ca rezultatul si mu creeze confuzie in ce priveste opera originals si autorul acesteia; ~ dac& transformarea este impusi de scopul utilizarii permise de autor; = dac& rezultatul transformarii este o prezentare rezumativa a operelor in scop didactic, cu menfionarea autoruhui”. {in unele cazuri fn care s-a transmis de citre autor Greptul de utilizare a operei, acesta trebuie si se supund modificdtilor legate de respectivul mod de folosire a operei. Astfel, in cazul transmiterii dreptului de editare a unei opere literare sau stiintifice, cesionarul are dreptul si corecteze erorile de ortografie, punctuatie, sintaxi, dar nu gi stilul in cazul adaptirilor unei opere se vor produce modificari ale operei literare respective. Alteori, in functie de dreptul de utilizare transmis, cesionarul nu are aceeasi libertate, el fiind finut de respectarea dreptul la inviolabilitatea operei. De pild’, cesionarul dreptului de difuzare si proiectie a unei opere audiovizuale nu are dreptul de a taia sau remonta cadre de film sau de a adauga un alt fond muzical*, in cazul reprezentarilor teatrale sau executiilor muzicale, cesionarul este obligat s& permit autorului si controleze reprezentarea sau executarea operei si sk sustini in mod adecvat realizarea condijiilor tehnice “* A se vedea literatura si pracica citatt de V. Rog, D. Bogdan, O. Spineanu-Matei, op. cit, p. 226 45 Pentru interpretarea lucrArii, El este obligat la respectarea Grepturilor autorului (art. 60). Potrivit art. 11 alin, 2 din Legea exercipiul dreptului de a pretinde respectarea integrititii operei si de a se epune oricarei modifickri, precum si oricarci atingeri aduse operei, daci prejudiciazi onoarea sau reputatia autorulii, se ansmite prin mostenire, pe durata nelimitata, in lipsa acestor mostenitori, exercitiul reptului revine organismului de gestiune colectiva care a administrat drepturile -autorului sau, dupa caz, Organismului cu cel mai mare nnumar de membri, din domeniul respectiv de ereatie Dreptul de a retracta opera Art. 10 lit. e) reglementeaza dreptul de retractare ariténd c& auroral are ,... dreptul de a retracta opera, Gespagubind, dact este cazul, pe titularii drepturilor de utilizare, prejudiciati prin exercitarea retractarii”, Acest drept const in posibilitatea juridica Tecunoscuti autorului operei de creatie intelectuals de a Tetrage opera dupa divulgare Dreptul de retractare constituie 0 consecinti a caracterului absolut si discrefionar al dreptului de divulgare. In cazul in care intre autorul operei si titularul dreptului de utilizare a fost incheiat un contract, exercitarea dreptului de retractare constituie o exceptie de 46 ee Ja principiul forjei obligatorii a contractului (art. 969 alin, 2 C. civ.). Totusi, in cazul in care prin exercitarea dreptului de retractare autorul cauzeazipirjii contractante un prejudiciu, va fi obligat la repararea prejudiciului prin plata despigubirilor. In misura in care exercitarea acestui drept se realizeaz in mod abuziv, cu rea-credinf’, rispunderea autorului va fi angajat cu mai multa severitate. In cazul operelor comune, daci dreptul de retractare se exercit’ doar de citre unul dintre autori, acesta va fi obligat si pliteascd despagubiri atat persoanelor cocontractante, cét si celorlalti coautori. Legea nu conditioneazi exercitarea dreptului de retractare de indeplinirea vreunei conditii, in consecinta, instanfa mu poate cenzura temeinicia retractarii, ea putind doar stabili eventualele despagubiri*?. Dreptul de retractare nu este recunoscut in cazul programelor pentru calculator. Astfel, conform art. 77 alin. 3 din Lege ,Dispozitiile art. 10 lit. e) din prezenta lege nu se aplicd programelor pentru calculator”: Se apreciaz4 cd ratiunea acestei reglementiri const& fa aceea de a conferi garanii in utilizarea programelor pe calculator $i sa le puna la adapost de decizia unilaterala si Pagubitoare a autorului** L, Danila, op. cit, p. 72, “7, Bodoage’,, op. cit, p. 48 47 fe Conform Legii, acest drept nu poate face obiectul vreunei renunjari sau fnstriinari gi nici mu poate fi transmis prin mostenire. in consecinta, dreptul de Tetractare se stinge odata cu decesul autorului operei. b) Drepturile patrimoniale Drepturile patrimoniale ale autorului sunt precizate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, in art, 12; ,Autorul unei opere are dreptul Patrimonial exclusiv de a decide daca, in ce mod gi cand Va fi utilizata opera sa, inclusiv de a consimi la utilizarea operei de citre altii” si im art. 21: ,Autorul unei opere originale de art graficd sau plastica ori al unei opere fotografice, beneficiaza de un drept de suita, Teprezentind dreptul de a incasa o coté din preful net de Vanzare objinut la orice revinzare a operei, ulterioar’ Primei instriinari de catre autor, precum gi dreptul de a fi informat cu privire la locul unde se afla opera sa” Autorul unei opere de creatie intelectualé are urmitoarele drepturi patrimoniale: ~ dreptul de a utiliza opera; + dreptul la suit, Caracterele juridice —specifice _drepturilor Patrimoniale de autor se desprind din reglementarea acestora, Astfel: ~ caracterul exelusiv al drepturilor patrimoniale de autor este expres previzut in art. 12 care prevede c& 48 4 autorul operei are ,,.. dreptul patrimonial exclusiv de a decide...”, avest caracter are un dublu sens: pe de o parte, autorul are dreptul suveran de a decide daca opera va fi utilizatd, in ce mod si cdnd, iar pe de alta parte, ‘monopolul! utilizarii aparfine in exclusivitate autorului; ~ caracterul personal al drepturilor patrimoniale este expres reglementat in art. 1 alin, 2 din Lege: dreptul de autor »... este legat de persoana autorului $i comporti atribute de ordin moral si patrimonial..."; acest caracter trebuie ineles in sensul ci dreptul de autor este strans legat de persoana autorului, reflectind personalitatea acestuia, Dreptul de a utiliza opera Astfel cum reiese din reglementarea cuprinsé in art, 12 din Lege, autorul are dreptul de a decide dac&, in ce mod si cénd va fi utilizat’ opera, inclusiv dreptul de a consimti la utilizarea operei de cditre alti, in literatura de specialitate™ textul art. 12 este interpretat in sensul c& autorul unei opere are dreptul subiectiv de a utiliza opera, iar acest drept implicd inclusiv prerogativa de a consimti la utilizarea operei de citre alti prin cesiunea unora sau mai multor prerogative specifice dreptului de utilizare a unei opere. Autoral unei opere poate si utilizeze personal opera sau poate “'V. Ros, D. Bogdan, O. Spineanu-Matei, op. cit, p. 253, 49 | consimti ca opera si fie utilizata de cate terte persoane. Indiferent de modalitatea de utilizare a operei, autorul urmareste objinerea de foloase patrimoniale. Potrivit art. 13 din Lege, utilizarea unei opere di nastere la drepturi patrimoniale, distincte si exclusive ale autorului de a autoriza sau de a interzice: 4) reproducerea operei ; b)distribuirea operei; ©Vimportul in vederea comercializérii pe piaga interna a copiilor realizate, cu consimfimantul autorului, dupa opera; d)inchirierea operei; ©} imprumutul operei; 1 comunicarea publica, direét sau indirect a operei, prin orice mijloace, inclusiv prin punerea operei Ia dispozitia publicului, astfel inet s& poatti fi accesata in orice loc $i in orice moment ales, in mod individual de c&tre publi e)radiodifuzarea operei; h)retransmiterea prin cablu a operei; i) realizarea de opere derivate. @) Reproducerea operei const’ in realizarea integrald sau partial a uneia sau mai multor copii ale uunei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent, rin orice mijloc si sub orice forma, inclusiv realizarea oricarei inregistriri sonore sau audiovizuale ale unei opere precum si stocarea permanent& ori temporaria a acesteia cu mijloace electronice (art. 14). Obiectul reproducerii il constituie opera realizata de autor. Aceasta inseamn& ci opera a fost adusi la cunosting& publics, iar reproducerea consta in realizarea de copii dupa oper’ Reproducerea unci opere poate fi totali sau partial, directa sau indirect’, temporara sau permanenta. in oricare dintre situayii se cere consimpiméntul autorului operei. ») Distribuirea operei consti in vanzarea sau orice alt mod de transmitere, cu titlu oneros sau gratuit, a originalului sau a copiilor unei opere, precum si oferirea publicd a acesteia (art. 14! alin. 1). Distribuirea este posibila doar in cazul operelor fixate pe un suport material si are ca obiect suportul material in care este fixatd opera‘. Modalitaile de distribuire sunt variate: vanzarea, inchirierea, imprumutul; in prineipiu, modalitatile sunt diferite, in functie de specificul operei de creatie supus distribujiei. Distribuirea se face atat cu titla oneros cat si cu titlu gratuit. Dreptul de distribuire se epuizeazd o data cu prima vanzare sau cu primul transfer de drept de proprietate asupra originalului sau a copiilor unei opere, pe piaja “SY. Eminescu, op. cit, p. 167, 31 interna, de citre titularal de drepturi sau cu Consimaméntul acestuia (art. 14} alin. 2), ©) Importul consti in introducerea pe piafa interna, cx scopul comercializarii a originatului sau a copiilor legal realizate a unei opere fixate pe orice suport (art. 14), 4) nchiricrea operei Presupune punerea la dispozitie, spre utilizare, pentru un timp timitat si pentru bun avantaj economic sau comercial, direct sau indirect, 4 uunei opere (art. 14°),- inchirierea poate avea ca obiect atat originalul Oper, cat si copiile acesteia. Fa poate fi consimfita de autor, dar si de succesorii Iui in drepturi (cesionari, mostenitori)’”, Potrivit art, 14° din Lege, inchirierea nu se aplica: ~ sonstrucfilor realizate din proiecte arhitecturale; + originalelor sau copiilor operelor de design ori de arti aplicaté, utilizate pentru realizarea produselor de consum; ~ originalelor sau copiilor operelor, realizate in Scopul comunicatii publice ori pentru a cdror utilizare exist un contract; ~ hucratilor de refering’ pentru consultare imediata sau pentru imprumut intre institusii; ss "'V. Ros, D. Bogdan, 0. SpineanueMate, op. cit, p. 259 52 - operelor create de autor in cadrul contractului individual de munca, daca acestea sunt utilizate de cdtre cel care a angajat autorul, in cadrul activitatii obignuite ¢) imprumutul, in sensul de modalitate de utilizare a unei opere de creatie intelectual’, const in punetea la dispozitie spre utilizare, pentru un timp limitat gi fard un avantaj economic sau comercial direct sau indirect, a unei opere prin intermediul unei institutii care permite accesul publicului in acest scop (art. 14%), imprumutul realizat prin biblioteci nu necesita autorizarea autorului si di dreptul acestuia la o remuneratie echitabili (art. 14° alin. 2). Aceasti remunerafie nu se datorea7 fn cazul fn care imprumutul se realizeaza prin bibliotecile instituyiilor de invafamént si prin bibliotecile publice cu acces gratuit (art. 14* alin. 3). imprumutul unor opere fixate in fnregistrari sonore sau audiovizuale nu poate avea loc decéit dupa 6 luni de a distribuire a operei (art. 14* alin. 4). La fel ca si in cazul inchirierii, legea specifica faptul c& nu pot face obiectul imprumutului aceleasi categorii de opere, respectiv: ~ constructiile realizate din proiecte arhitecturale; ~ originalele sau copiile operelor de design ori de arti aplicata, utilizate pentru realizarea produselor de consum; lap 53 > originalele sau copiile operelor, realizate in scopul comunictrii publice ori pentru a clror utilizare exist un contract: ~ lucriirile de refering pentru consultare imediata sau pentra imprumut fatre instituiis > operele create de autor in cadrul contractulai individual de munca, daca acestea sunt utilizate de catre cel care a angajat autorul, in cadrul activitatii obisnuite, 4) Dreptul autorului de a consimpi la utilizarea operei de c&tre alfii este strins legat de notiunea de comunicare publica Comunicarea publicd const in orice comunicare a unei opere, realizaté direct sau prin orice mijloace tehnice, fficut& intr-un loc deschis publicului sau in orice Joc in care se adunii un numar de persoane care depaseste cercul normal al membrilor unei familii si al Cunostinjelor acesteia, inclusiv reprezentarea scenici, recitarea sau orice alti modalitate publica de executie ori de prezentare direct’ a opetei, expunerea publica a operelor de arta plastict, de arta aplicata, fotografica si de athitectur8, proiectia publica a operelor cinematografice si a altor opere audiovizuale, inclusiv a operelor de arta digitala, prezentarea intr-un loc public, prin intermediul ‘inregistrarilor sonore sau audioviguale, precum si Prezentarea intt-un Joc public, prin intermedial oriciror mijloace, a unei opere radiodifuzate. De asemenea, se consideri publica orice comunicare a unei opere, prin mijloace cu fir sau f8r& fir, realizat& prin punerea la dispozifia publicului inclusiv prin internet sau alte retele de calculatoare, astfel incat oricare dintre membrii publicutui s poatd avea acces la aceasta din orice loc sau in orice moment ales in mod individual (art. 15 alin. 1) Comunicate publicd necesiti consimfamantul autorului operei de creatie intelectual. Pentru aceasta: + comunicarea trebuie si se faci intt-un loc deschis publicului sau ~ comunicarca trebuie s4 se faci unui numar de persoane care depaseste cercul normal al membrilor unei familii si al cunostinfelor acesteia, Oricare dintre aceste situafii presupune comunicare publica Modalititile de comunicare a unei opere sunt directe sau indirecte: .,Comunicarea publici const in orice comunicare a unei opere, realizatd direct sau prin orice mijloace tehnice...” (att. 15 alin, 1 al Legii nr. 8/1996). Din formularea legii ar rezulta c& modalitatile de conunicare indirecta sunt acelea care se realizeaz& prin intermediul mijloacelor tehnice. Doctrina* apreciazi ci modalitttile directe de comunicare a unei opere sunt acelea care presupun o comunicare realizatS intr-un loc accesibil publicului, ere ““Toidem, 55 acesta Iudnd cunosting& de operd in mod direct, find Prezent in locul unde se comunicé opera. Desi uneori aceastd comunicare se realizeaz cu ajutorul mijloacelor tchnice, de exemplu, aparate de proiectie, difuzoare ete., caracterul comunicarii ramane acelasi: direct. Ca. i modalitdyi de comunicare directa se pot enumera: recitarea, reprezentarea scenic, expunerea_operelor fotografice, de arti plastica, proiectia operelor de arta cinematografic& sau audiovizuale, expozitiile publice, concertele, indiferent de gen etc. Dimpotriva, comunicarea este indirect’ cfind se realizeaza intr-un loc neaccesibil publicului, acesta lund cunostinfa de oper’ in mod individual, prin intermediul mijloacelor tehnice ca: internetul, _televiziune, adiodifuziunea etc.: .De asemenea, se considera publicd orice comunicare a unei opere, prin mijloace ou fir sau fara fir, realizata prin punerea la dispozitia publicului inclusiv prin internet sau alte refele de calculatoare, astfel incat oricare dintre membrii publicului si poati avea acces la aceasta din orice loc sau in orice moment ales in mod individual” (art. 15 alin. 1). Comunicarea indirect se realizeazi prin radiodifuwziune, — televiziune, retransmitere prin cablu ete Art. 15 alin. 2 din Lege prevede ca dreptul de a autoriza sau de a interzice comunicarea publica sou Punerea la dispozitie a operelor nu se consider epuizat prin niciun act de cormunicare public’ sau de punere la dispozitia publicului 8) Prin radiodifuzare, conform art. 15! se infelege: ~ emiterea unei opere de c&tre un organism de radiodifuziune ori de televiziune, prin otice mijloc ce serveste la propagarea fir fir a semnelor, sunetelor sau imaginilor, ori a reprezentirii acestora, _inclusiv comunicarea ei publica prin satelit, in scopul receptionatii de catre public; ~transmiterea unei opere sau a reprezentarii acesteia, prin fir, prin cablu, prin fibra optics sau prin orice alt procedeu similar, cu exceptia refelelor de caleulatoare, in scopul receptionsri ei de cétre public. Dupa cum se poate observa, radiodifuziunea se poate realize prin mai multe procedee tehnice, Consimfiméntul autorului operei privind comunicarea operei trebuie cerut pentru fiecare procedeu, in parte, daca opera se difuzeaza prin mai multe procedee. Dreptul de a autoriza sau de a interzice radiodifuziunea nu se consider’ epuizat odati cu radiodifuzarea autorizata (art, 15 alin. 2). h) Prin retransmiterea prin cablu se infelege transmiterea simultana, nealterata si integral, de c&tre un operator, prin fir, prin cablu,prin fibré optica sau prin orice alt procedeu similar sau printr-un procedeu de difuzare prin unde ultrascurte, pentru recepfionarea de citre public, a unei transmisii inifiale,, cu sau fd fir, 37 incisiv prin satelit, de servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune, destinate receptionarii de catre public (art. 15°). Exercitiul dreptului de retransmisie prin cablu se realizeaza prin organismele de gestiune colectiva a drepturilor de autor si a drepturilor conexe [(art. 123! alin. 1 lit. g)) i) Operele derivate constau in realizarea de traduceri, publicarea in culegeri a operei, adaptarea, precum si orice alta transformare a operei, dact aceasta constituie creatie intelectualé (art, 16). Opera derivati, astfel cum am precizat, poate constitui obiect al dreptului de autor, sub rezerva neprejudicierii drepturilor autorului operei originale. Acesta riméne in continuare protejat, poate si-si exercite drepturile specifice, fir8 a fi tinut de drepturile autorului operei derivate, Mai trebuie addugat c4 Legea nr. 8/1996 prevede sancjiuni referitoare la incilearea sau nesocotirea drepturilor patrimoniale, pentru fiecare _— dintre modalitatile de folosire a operelor de creatie intelectual, ‘in Capitolul ILL, Sectiunea a doua intitulaté ,Proceduri si sanctiuni”, Dreptul la suite Dreptu! la suit reprezinta posibilitatea autorului ‘unei opere originale de arta graficd sau plastic& sau a unei 58 opere fotografice de a incasa o cot din preful net de vinzare objinut la orice revanzare a operei, ulterioara primei instrdinai de oltre autor. in acelasi timp, acest drept confera titularutui posibilitatea de a pretinde de a fi informat cu privire la locul unde se aflé opera sa (art. 21 alin. 1). Dreptul la suita are un domeniu restrins de aplicare in ceea ce priveste: ~ operele de creatie intelectuali: vizeazS doar operele originale de arti gratici, plastic’ sau operele fotografice; se consider’ opera originalé si copiile operelor originale care au fost ficute intr-un numar limitat de citre autor sau cu aprobarea acestuia (art. 21 alin. 3); + debitorii dreptului: vizeazi actele de vanzare a unei opere de arta grafic sau plastic ori a unei opere fotografice care implicd, in calitate de vanzatori, cumparatori sau intermediari, saloane, galerii de arta, precum si orice comerciant de opere de arta (art. 21 alin. 2. ‘Vanzatorul, in calitate de debitor al dreptului de suitd, este obligat: ~ 84 comunice autorului informafiile tn legatura cu revanzarea operei, prejul obtinut si locul unde se afl opera; 59 toe + 8% refind procentele sau cotele din preful de vanzare si si pliteasca autorului suma datorata, in termen de dou’ funi de la data vanzairi (art. 21 alin, $) Beneficiarii dreptului de suit sau reprezentantii acestora pot solicita vanzatorilor, cumpiritorilor, intermediarilor, saloane, galerii de arti, oricdrui comerciant de opere de arti, informatii necesare asigurarii playii sumelor datorate in temeiul dreptului de suitd, in termen de 3 ani de zile de la data revanzairii (art. 21 alin. 6) Legiuitorul stabileste o sum’ maxima care poate fi incasata cu tit de drept de suit’, 12500 de euro sau Contravaloarea in lei, preci2and in cuprinsul art, 21 alin. 4 simodul de calcul al sumei ~ de la 300 ta 3000 de euro ~ 5% ~ de la 300,01 la 50.000 euro — 4% ~ de la 50.000, 01 1a 200.000 euro ~ 3% ~ de la 200,000, 01 ta 350.000 euro ~ 1% ~ de la 350,000, 01 1a 500.000 euro — 0.5% + peste $00,000 euro ~0,25% Dreptul ta suit nu poate face obiectul vreunei enunfari sau instr@indri conform art. 21 alin. 7 din Lege Dreptul la suitd, fiind un drept patrimonial, dureaz tot timpul vietii autorului si se transmite succesorilor, prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe o perioada de 70 de ani de la data decesului autorului (art, 25 din Lege) Art. 22 din Lege instituie in favoarea proprietarului sau posesorului unei opere obligatia de a permite accesul autorului la opera sa side a o pune la dispozitia autorului, dack aceasta este necesar pentru exercitarea dreptului de autor. De asemenea, proprietarul originalului unei opere nu are dreptul si distrugé opera inainte de ao oferi autorului la preful de cost al materialului. Dacd nu este posibilfi returnarea originalului, proprietarul operei va trebui si permita autorului acesteia s& fac& 0 copie, intr-0 manierd corespunzatoare. fn cazul unei structuri arhitecturale, autorul are numai dreptul de a face fotografi ale operei si de a solicita proprietarului trimiterea reproducerii proiectelor (art. 23 din Lege), Desi aceste drepturi, respectiv obligatii, nu intr’ in confinutul dreptului de suit’, doctrina apreciaza ci au aceeasi naturi ca dreptul de suita”” * Ieidem, 61 CAPITOLUL III DURATA PROTECTIEI DREPTULUI DE AUTOR Durata protectiei drepturilor morale de autor Pentru a determina limitele exercitérii dreptului de autor, din punct de vedere temporal, trebuie si stabilim doui momente: momentul nasterii dreptului si momentul stingerii acestuia. Referitor la momentul nasterii dreptului de autor, art. 24 din Legea nr, 8/1996, statueazi c& ,Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiinfifice se haste din momentul crearii operei, oricare ar fi modul sau forma concretd de exprimare”, Aceasti reglementare trebuie coroborata cu cea din art. 1 alin. 2 al Legii: »Opera de creatie intelectuala este recunoscuti si Protejati, independent de aducerea la cunosting® public, prin simplul fapt al realizarii ei, chiar in forma nefinalizata”, Deci, momentul nasterii dreptului de autor este acela al crearii operei si el existi independent de aducerea ei la cunostinta publica. in consecinfa, dreptul de autor este recunoscut si protejat din momentul crearii operei, 62 ae 1 [ Trebuie sé facem precizarea c& art. 24 al Legii are I fn vedere atit aspectele patrimoniale cét si cele ; nepatrimoniale ale dreptului de autor P Doctrina de specialitate apreciaza ci drepturile morale de autor trebuie si aibé caracter perpetun. Acest caracter al drepturilor morale trebuie infeles in opozitie cu caracterul limitat fn timp al drepturlor patrimoniale gi nu in sensul c& drepturile morale nu se sting niciodata, ca ele exist perperuu® Astfel, potrivit art, 11 alin. 1 din Lege, drepturile \ morale vor fi protejate pe toata durata viefii autorului, ele \ neputand face obiectul vreunei renunfari sau instrainiri Totusi, legea instituie trei exceptii in sensul o& dupa | ‘moartea autorului, pot fi transmise prin mostenire legali, | Pe duraté nedeterminaté, urmitoarele drepturi: | ~ dreptul de a decide daca, in ce mod si cand va fi { adusé opera la cunostinta publica; | ~ dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de | autor al operei, | ~ dreptul de a pretinde respectarea integritatii operei { Si de a se opune orictrei modifictri, precum gi oricirei atingeri aduse operei, dacd prejudiciazé onoarea sau | reputatia sa, fn cazul celor trei drepturi transmisibile, devolutiunea succesoralé se face pottivt legislated civile ee ®V. Ros, D. Bogdan, 0. Spineanu-Matei, op. cit, p. 232, 63 Deci, aceste drepturi pot fi transmise atat prin succesiune Jegald, cit si prin testament. Daci nu existi..mostenitori, legea prevede ca exercitiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectiva care a administrat drepturile autorului sau, dupa caz, organismului cu cel mai mare numér de ‘membri, din domeniul respectiv de creatie. Durata protectiei drepturilor patrimoniale de autor Drepturile patrimoniale sunt protejate pe o durata Timitata de timp. Astfel, conform art. 25 din Lege, drepturile Patrimoniale dureaz& tot timpul vietii autorului, iar dupa moartea acestuia, se transmit prin mostenire legal sau testamentara, pe o durati de 70 de ani, oricare ar fi dita |a care opera a fost adusa la cunostinti publicé in mod legal. in lipsa de mostenitori, exercifiul drepturilor Patrimoniale revine acelorasi entitafi ca si in cazul Grepturilor morale, adicd, orgenismului de gestiune solectiva care a administrat drepturile autorului sau, dup caz, organismului cu cel mai mare numar de membri, din domeniul respectiv de creatie. Si in aceasti materie Legea a instituit cateva exceptii. Astiel 64 Persoana care dupa incetarea protectiei dreptului de autor, aduce la cunostinjé publica, in mod legal, pentru prima oar’, 0 opera nepublicatd inainte, beneficiaza de protectie echivalenti cu cea a drepturilor patrimoniale de autor. In aceasta situatie, durata drepturilor echivalente este de 25 de ani, incepind din momentul in care a fost adus4, pentru prima oara, la cunostinga public’ opera, in mod legal (art. 25 alin. 2), Aceasta exceptie se referd la situatia fn care opera este adusd la cunosting4 public’ dupa incetarca din viafi a autorului, iar exercitiul acestui drept apartine suecesorilor sfi sau organismului de gestiune colectiva abilitat de lege. Aducerea operei la cunostin}a public& de catre alte persoane, face ca divulgarea operei si nu fie legala si, in consecinti, persoanele care au divulgat opera si mu beneficieze de protectie legal’, in cazul operelor aduse la cunostinfé publicd in mod legal, sub pseudonim sau firi indicarea autorului, durata drepturilor patrimoniale este de 70 de ani de la data aducerii la cunostinya publica a acestora (art, 26 alin. D. fn cazul in care identitatea autorului este adusi Ia ‘cunostin{& public’ inainte de expirarea termenului de 70 de ani sau pseudonimul adoptat de autor mu last nici 0 indoiali asupra identitatii autorului, durata protectici Grepturilor patrimoniale dureaz tot timpul _vietii autorului, iar dupa moartea acestuia, exer drepturi se transmite mostenitorilor timp de 70 de ani (act, 26 alin 2), 65 Jn cazul operelor realizate in colaborare, durata Grepturilor patrimoniale este de 70 de ani de la data decesului ultimului coautor (art. 27 alin, 1), Daca contributiile coautorilor Ia erearea operei sunt Gistinete, dureta drepturilor patrimoniale pentra fiecare dintre acestea este de 70 de ani de la decesul fiecaruj coautor (art, 27 alin, 2) fn cazul operelor colective, durata drepturilor Patrimoniale este de 70 de ani de la data aducerii operelor la cunosting’ publica, Dac opera nu este divulgata in acest termen, calculat de Ja data crearii operei, durata drepturilor patrimoniale expicé dupa trecerea a 70 de ani de la crearca operelor (art. 28). tn cazul programelor pentru calculator, drepturile Patrimoniale dureaca tot timpul viefii autorubi, iar dupa moartea acestuia, exercitiul acestor drepturi se transmite 'mostenitorilor, pe o perioada de 70 de ani (art. 30). Art. 32 al Legii precizcaza c& toate aceste termene se calculeazi incepand cu data ‘de 1 ianuarie a anului urmitor decesului autorului sau aducerii operei la ‘cunosting& publica, dupa caz, Termenul de protectie al operelor nu se extinde cind operei sau colectei i se adue modificari neesentiale, adiugiri, taieturi, adaptiri, precum si corectarea onjinutului, oticare dintre acestea necesare pentri Continuarea activitipii colectiei in modul in care a intentionat autorul operei (art. 31) LEGEA nr. 8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe TITLULI Dreptul de autor PARTEAI Dispozitii generale CAP. | - Dispozitli introductive ART. (1) Dreptul de autor asupra unel opere iterare, atstice sau slinffce, precum a asupre aor opere de cali inelecualé este rocunoscut si garantt incendie prezentei leg Acest crept este leget de persoana autorului $i comport atioute de ovdn oral! patrimonia, (2) Opera de create inelectuald este recunoscuta si proljat, independent de «aducerea la cunostrfé publica, prin simptul fapl al realizari ei, chiar tn forma nefnalzats ART. 2 Recunoasterea drepturlorprevazute in prezente lage nu prejuciaza gi nu exclude role acordalé prin ate disp lege CAP. Il- Sublectul dreptului de autor ART. (1) Este autor persoana fied sau persoansle ftw care au creat opera (2) In cazuile expres prevaaute de lege, poi benefiia de protecja avordats salon perscanelejurtice gi persoanele fice, altele daca avon (8) Caittes Ge subiect al creptuui de autor se poate transite in condiie legit ART. 4 (1) Se prezumé a fi autor, pana fa proba contra, perscana sub numele cétela era 2 fost adusd pentru pima dat la cunogtinapubica (2) Cand opera a fost adusa la cunostin{@ publcé sub form anonima seu sub un 'seudonim cere nu permite idenificarea autor, dreptu do autor se exerci de ‘rsoana fica sav judd ceo face public avand cansimfémantul auto, tt imp *acesta nui dezvéhie identtatea ARTS (1) Este opera comund opera creata de mai mul coautor, in claborre (2) Dreptul de autor asupra operei comune apertine coavtorloracestea, inte care ful poate f autora principal, in conde prezentel eg. o7 (3) In ipsa uneiconvegi contre, coat nu pot uliza opera decdt de oom Zoot Refuzul consinfiméntiul din perien oricruia Ginte coavion tebis a temeiric justice, {In cazu in care contfbuja fecdnui costo este distin, aceasta Doale lizalé separa, cu condi sé nu se preudeze ulilzeres oper ‘comune 5, ‘reptunle celoialj coautor (©) In ceau utlizari operel create in colaborare, ‘emuneratia se cuvine coauto ART. 6 {°) Este operd colecva opera in care contibujle personale ale coat {ermeazi un ofr. af post, data find natira oper sé se atti us rept distin ‘eunuia dine coautor asupra ansambiului opere! orate {2) In tipsa unei converdi contrare,crepul de autor asupra operelcolective apa Per cans ace sau junc din iniativa, sub responsabltatea sub ramos trea; fost creata CAP. Ill - Objectul dreptului de autor ART. 7 Constue obec al deri de autor operee originale de crefe intlecuaa a seman ler, arte sau sini, ccae a f modaliste de cafe any sau ‘orma do exrimare sl independent da valoarea si estnaf lor oon cere 2) scr rare i pubic, conterieo,predle,pledoare, relegeie ores atop srs sau rae, precum srogranelepenbu evan: regence Sint, saise Seu ora, cum arf comune, studi, curse Urversare, manuel scolar, proiedeles ccumentale glintfes ©) compozifi muzicale cu sau fra text ne ulizan practice, ) erie de atitectus, incusiv plangele, machelele 51 wore grafice oe formeazd proiectele de amitectura; lene plaice, hte | desenle dn domi topograte, ‘geocratit si sin in general ART. 8 Fst reuse crete autoror opera original, constitu, de asemenea, 6 er Abit al crepuli de autor cpereis derivate care au fost create plecdnd de la una sau {ai mule opere preoxstet, gi anume: 2) reducerie, adapt, acnotire, cre documentar, ararjametle muzicale ize ate ransfomar ale uneiopere tear, atisie sau gtnyfice care reprezn inlelectuala de cea; 2) cdegerle oper Hterare. aistce sau slinfie, cum af: encclopedile sxtoogile, coletile sau compile de materiale sau date proteate of rur ncusy tazsle de dale, care, pin algerea sau cspunerea materaluls, constuie call ifleouale. ART. Nu po benefica de protec legeld a drepuu de autor umétoarele idole, toot, concepele, descopere shine, procedeele, metodele de fungionare Sau concepele matematice ca eiare s inventil, conjnue into operd, arcare afi modul de preluare, de soir, de explcare seu de exprmare: 5) tertole cfcale de natura poli, legisava, acrinsatva, judciant gi | waducerie oficial ale acosera ©} simbolure ofciale ale statu, ale autontafior public si ale organizatilor, cum ar) {:stana, sit, repel, enblema, bazonu, nsign, ecusonu gimedala: \ <) miloacee de iota; } ¢) stile iformafie de press; 1 sinplel apt gi dat, CAP. IV - Confinutul dreptulul de autor | ART.10 | Autor une opere are urmatoarele depiuri morale: | 2) creplut de @ decide daca, in ce mod si cénd va fi adus8 opera la cunogtinja | ibid, | ») dreptt dea pretnde recunoastores cali de autora operei i © dreptul dea decide sub ce nume va f adusa opera la cunostnt publica } dreptul de @ pretinde respeciarea integral operei gi de a se opune ordre Imodiican, precum si oricdrei stinger acuse opersi, daca prejicaz onoarea sau reputaa sa, 6] drepul de a retracta opera, despagubind, dacd este cezu, pe tla drepturior eulizare,prejucicat prin exercitarea retract, ART. (1) Drenturie morale nu pot foe obiectl vreunei renunti sau intdin (2) Oupa moartea autor, exercijul dreptunior prevézut la et 10 lit 2), b) 16) Se Wansmite prin mostenite, port legislate civile, pe duraté nelimtata. Dac& nd ‘stb mogteniton, exerci acestordreptutrevine organismului de gestiune colecvs (are a acministat drepturie eutorului sau, cupé caz, organismului cu cel mai mare humat de membsi, cin domeniul respectiv ce creat, *| ART.12 ‘Autor une opare ae cept! patimrial exclu de decide dacd, in co ma 2nd va fulizata opera sa, inusv de a consi a lizavea opeel de cate af ART. 13 4 Utizarea une! opee di rastore la crept patironiele, distinct sf excuse, ‘autorull de @ autoriza sau de ainerice: q 2) reproducerea oper, ») cistebuirea operei; q <) mporul in vederes comercaizari pe pata intend a copilorrealzae «f Consimjamantu autorli, dups opers; 1 4) Inchireres oper: e) imprumutul opera q | comunicarea publica, cect sau indect a oper, grin oie miloace.inclsip prea oper! a elspoctiapubicul, ate incl poalf accesaa In orc loc sf ‘rice moment ales, In mod invidual, de care public; Q 9) redloituzarea opere, ' >) retransmiterea prin cablu a opera; |) ealizarea de opere derivate ART. 14 | Prin reproducre, in sensul prezentei leg, se Injelege realizeea, integral sal Parla, a unela or a mai multor coil ale unet opere, direct sau indirect, tempore Beranent, pin orice mijoc si sub orice forma, indusi ralzarea orcaasiregits Sonore sau auciovizuale @unel opere,precum si slocarea peranentd on temporari ‘acesteia cu miloace electronice ART. 1444 (1) Prin distibuire, in sensu prezent’ leg, se infolege vanzarea sau orice at moi de transmritere, cu tity ners of gratu, a originaliui sau a copior une opere, prec sj ofetrea pubicd@ aoestora (2) Dreptul de cstibuire se epuizeazé daté cu prima vnzare sau cv pfimd Itanster de drt de propriette asupra orignaull ori a copitorunei opere, pe pi itera, de cate titular de cregturt sau cu consimtamantul acestuia ART. 1442 Prin impor, tn sensul prezente leg, se inflege inttducerea pe plate intama, a Scopul comercializai, origialuil sau a copilor legal realizale ale unel opere feb e orice fl de suport. ART. 1443, Pn inchirere, in sensu prezentel lel, se infelege punerea la cisporije sym uiizare, pentru un timp imtat si pentru un eventa| economic sau comercial cite a indirect, @ une! pee. ART. 146 (1) Prin impramut, in sensu prezentei fag, se inflege punerea la dispose » fizge,pentu un tip Imitatitré un avane| economic sau comers det of set, 8 use! oF pr ikem une’ insgh care perme acces setigns 0 er mprumut eect pn bibles nu neces autorzarea autor sd crept stl oreminerae echitbla Aces dept ru poate face oiectl na tenunen (@) Remuneraja echt provauzt la alin, (2) nu se dloreazd tn carl he i este realzal in biblotecie instulor de invalémant prin Bible los cu acces gratuit ; ()Imprumutl unr oper fate in gist serore sau avcovzule nu poate ‘calc dcdt dupa 6 luni dela prima cstioure a opor (Deel de imprumst ru se epuizeaza ode cu pia vanzae sau ou pemul fr do det de protest asia onigrluy aco une! opr, Pe pla eva au consi detulr de repr ART. 1485 Dipole pezentel el pring chron gi mprumuiul nse apa: 2) constuorezitao dn oriecteathtectuale, 2) agnallr sau copioropeeor de design or deat eplete, listo pony zea produselr de consum ©) oiginaletor sau copier operelor,realzete tn scopul comunicéi pubice of ia cir ulzare exit un contact 4) lucator de reernjS pentru consutae imedias sau pent impramut ine Sui 2] opeteor create de autor cactl contract ndviual de munca, dacd acess tutlzte doce cl care a argeat tor in cal acti soni ART. 15 {1)Se considera comunicare pubic cricecomericarea unl ope, eliza deat Bn erie miloae tebe, feu int-n loc deschis pou sau'n ores a 1s aduna un numar de persoane care depagest cere nomal d mentor cot i al cunostnjtor acest, incusivropezentarea seni teotareg soy one %e sau ausovi2uele, precum si prezentarea intrun loc puble, prin inemedil ‘mice, @ unel oper recadfuzete. De asomenea, se consicerspublcé orice Mica nel opere, prin milozce cu fr sau far8 fi, realzata prin punerea la ale pubicul, indusiv prin intemal sau alte rejele de calculatoare, asi! Ince ‘© dintre memri publcuui 8 poata avea acces la aceasta din ace loc sau in ‘ome ales in med inde 2} Dretul do a utoiza sau ce a interice comunicareapublicd sau punere la ‘iia ubleui a perelr nu se considerd epuizat pin ric un act de Somunicate sau de punerelacispoztapubluiv, m ART. 15M Th sansul prezentel leg), prin radiodifuzare se intelege: a) emiterea unl opere de cite un organism de radicdfuziune or de televizin Prin orice miloc ce serveste la prooagarea fad fir a semnelor, sunetelor sau imaginic oi a reprezentaii acestora,inclusiv comunicarea ei pudica prin sstell, in scop receptions de dtr publ b) transmiterea unel opere sau a reprezentat acestela, prin fr, prin cablu, prin fi optic sau prin ofioe alt procedeu similar, cu excepja rejeelar de caloulatoare, scopul reception el de catre pubic, ART. 1542 Prin retransmiterea prin cab, tn sensulprezente! lag, se Infelege rtransmitere Smulland, neallerata ¢ integrala, de c&tre un operator, prin mijoacele prevauze fa at ‘15M it) sau printr-un sistem de cfuzareorin unde uttscurte, pentru receptionarea c caro public, 2 une! transrisi rial, cu sau far fir, incu pn satel, de servic programe de raiottuziune sau de eleviiune,destnaterecepjonri de cre publi. ART. 16 Prin realizarea de opere derivate, in sensul prezente leg, se inflege traducere: publicarea in culeger, a¢aptarea, precum si orice alt transformare a unei oper Dreexistente, dacd aceasta constitule create inteectuala At 17 Abrogat. ‘At. 18 Abrogat. ‘At 19 Abrogat. ‘At 20 Abroget ART. 24 ‘(1) Autor unel opere onginale de art grafcd sau plastic’ of! al une! oper {otografice benefcazs de un crept de sul, reprezentand dreptul de a incasa o col din prejl net de vanzare objinut a orice revénzare a operei, ulerioaré primel instiaing de cBtre aur, precumn si dreptul de a fInformat cu prvi la locul unde se aflé oper 82. {2) Dreptl mertionatla alin (1) se apie tuturoractelor de revanzare a unel oper ‘originale de ert grafic sau plastic of a une opere fotograice cre implic, In call de vanzdtor, cumpérétorl sau intermediar,saloane, gaefi de até, precum si orc ‘comeciant de opere de at (9) In sensut prezente eg, copile operlor originale de até sau fotografie, car av fost fécute ini-un numér limit de cétre Insusi autor lor sau cu aprobare ‘cesta, sunt considerate opere de arta originale (4) Suma datoraté in temeéul ain. (1) se calculeaza conform umatoarelor cote, tar 2 putea depasi 12.500 euro sau contavaloarea in le a) dela 300 a 3,000 eur - 8%; ©) dele 3.000,01 la 60.000 euro - 495 €) de a 50,000.04 la 200.000 euro - 3%; 4) de la 200,000.01 la 350,000 euro - 194; n ¢} dela 350.000,01la 500,000 euro - 05% {) peste 500.000 euro -0,25%, (6) Vanzétorl Webuie sti comunice autor informatie prevauate la afn (1) in {ermen de coud luni dela data vanzri, respuncind de refinerea procentelor sau cotelor dn pret de vénzare, fai addugarea altor tave, gi de plata cdtte autor a sumel

    S-ar putea să vă placă și