Arhitectura tipica a unui AP este prezentata n Fig. 1.

Se observa rolul important

al intrarilor/iesirilor logice si analogice si al posibilitatilor de extensie.
Intr-un sistem de domotica, Fig. 2, pot exista la nivelul de management si nivel
ul de automatizare calculatoare care nu ndeplinesc conditia de functionare n timp
real, de exemplu diversele servere (web, baze de date, ftp, etc), gateway sau st
atii clienti. Sistemul lor de programare este diferit de cel pentru AP.
D
esi n Fig. 2 nu apar, aproximativ 20% dintre calculatoarele folosite n conducerea
automata n timp real nu sunt de tip AP, principala deosebire constnd n caracteristi
cile software care permit o programare mai elastica. ntr-adevar, schema de functi
onare pentru AP consta n scanarea intrarilor, executarea algoritmului de conducer
e, actualizarea iesirilor si realizarea operatiilor de ntretinere. Proiectarea n a
ceasta situatie este concentrata asupra
algoritmului de conducere deoarece ci
clurile de intrare, iesire si ntretinere sunt ascunse.Celelalte tipuri de calcula
toare folosite n conducerea automata, numite PAC (Programmable Automation Control
ler) ofera un acces mai profund la resursele hardware ale sistemului.
Si
din Fig. 2 se observa rolul important al intrarilor/iesirilor si comunicarii pri
n magistrala (bus) de automatizare si magistralele de cmp. Automatele programabil
e pot juca diferite roluri ntr-un sistem de domotica: interconectare directa I/E,
Interconectare I/E prin intermediul magistralei de cmp sau gateway ntre magistral
e.
Semnalele I/E logice si analogice sunt prelucrate n mod diferit, Fig. 3
si din aceasta cauza si metodele de proiectare sunt diferite. Esantionarea cu o
perioada constanta este esentiala att pentru semnalele analogice ct si pentru sem
nalele logice. In continuare ma voi referii numai la proiectarea sistemelor cu e
venimente discrete care folosesc AP.
Proiectarea unui sistem de conducere
cu AP are cel putin urmatoarele etape:
1. Identificarea procesului.
2. St
abilirea algoritmului de conducere si a performantelor necesare.
3. Programar
ea AP
4. Configurarea AP
Orice discutie privind proiectarea sistemelor
de conducere cu automate programabile nu poate fi facuta n afara standardelor IE
C 61131 si IEC 61499. Standardul IEC 61131 are urmatoarele sectiuni:
- IEC 61
131-1 Generalitati
- IEC 61131-2 Testare
- IEC 61131-3 Programare si tipur
i de date
- IEC 61131-4 Ghidul utilizatorului
- IEC 61131-5 Comunicatii
- IEC 61131-7 Conducerea Fuzyy
Evolutia standardelor referitoare la AP e
ste prezentata n tabelul urmator:
O importanta deosebita are standardul IE
C 61131-3 care prevede urmatoarele modele pentru programarea AP:
1. LD (Ladde
r Diagram) - schema desfasurata cu contacte si relee
2. FBD (Function Block D
iagram) - schema bloc
3. IL (Instruction List) - program tip assembler
4.
ST (Structured Text) - program tip Pascal
5. SFC (Sequential Function Charts)
-grafcet
Un program sub forma de FBD conform IEC 61499 pentru acest sist
em de conducere distribuit apare n Fig. 5. ntre blocurile functionale exista o leg
atura la nivelul fluxului de evenimente si la nivelul fluxului de date. Fiecare
bloc poate sa aiba diferite intrari si iesiri cum ar fi referinta SP si iesirea
AUT pentru regulatorul PID. Blocul RESTART furnizeaza eveniment pentru executia
periodica a celorlalte blocuri functionale.
n cadrul foarte general furniz
at de aceste standarde vreau sa prezint o modalitate de proiectare a sistemelor
cu AP pe care am elaborat-o. Binenteles ca metoda are multe limitary dar este mai
simpla si, lucru important, destul de algoritmizata, permitnd si inginerilor mai
putin experimentati proiectarea unor sisteme de conducere cu performante bune. n
primul rnd, modelul pentru sistemul de conducere este o retea Petri conforma si
nu un grafcet cum prevede IEC 61131-3. Grafcetul este mai general si mai elastic
pentru constructia de modele dect reteaua Petri /11/.
n schimb modelul Pe
tri este mai usor de analizat si trades sub forma unui model matematic care sa s
tea la baza elaborarii programului pentru AP. Stabilirea relatiilor logice o fac
cu ajutorul unor automate elementare cu prioritate la pornire, spre deosebire d
e solutia recomandata n /8/ care foloseste automate elementare cu prioritate la o
prire. Solutia mea este mai aproape de spiritul grafcetului si evita erori care
pot apare la elaborarea unor modele care contin paralelisme de tip conveyor. Met
oda de proiectare va fi prezentata n continuare pe baza exemplului automatului ca
re porneste un motor electric si dupa o rotatie l opreste n pozitia initiala, Fig.
6.
Primul pas n proiectarea unui sistem automat consta n alegerea solutiei
de conducere automata. n cazul de fata se doreste o solutie simpla, care sa nu c

ontroleze continuu pozitia axului motorului. Motorul trebuie sa porneasca la act

ionarea butonului de pornire p si sa se opreasca la actionarea contactului a car
e indica terminarea unei rotatii. Algoritmul de conducere prezentat ia n consider
are numai evenimente discrete logice si prin urmare sistemul automat va fi de ti
p cu evenimente discrete.
Automatistul mpreuna cu tehnologul elaboreaza s
chema tehnologica cu aparatura de automatizare din Fig. 4. Modul n care se realiz
eaza aceasta nu poate fi algoritmizat. Solutia aleasa depinde de foarte multi fa
ctori: banii disponibili pentru instalatia de automatizare, aparatele de automat
izare care pot fi procurate, mediul de lucru al sistemului, fiabilitatea impusa
sistemului, calificarea necesara personalului de ntretinere, costul si timpul aco
rdat proiectului de automatizare, etc.
In cazuri simple, ca acesta, se f
olosesc exemple asemanatoare. Schema tehnologica cu aparatura de automatizare pr
ezinta instalatia care urmeaza sa fie condusa automat, motorul electric mpreuna c
u traductorul de pozitie si statia de comanda cu numarul 1. Traductorul de pozit
ie este format din reductorul de turatie, cama, palpatorul si contactul a. La te
rminarea unei rotatii palpatorul actioneaza contactul a care se nchide. Motorul s
e mai roteste putin si datorita formei camei palpatorul deschide contactul a. n a
ceasta pozitie motorul trebuie sa se opreasca. Traductorul trebuie ales dupa car
acteristicile tehnice necesare din cataloagele de specialitate sau trebuie proie
ctat si construit. Statia de comanda a pozitiei motorului are la intrare contact
ele a si p, si la iesire contactul k2.
Simbolul care o reprezinta indica
faptul ca statia de comanda se gaseste n alt loc dect motorul electric. Distanta
dintre statie si motor poate ajunge la cteva sute de metri. Din punct de vedere f
izic statia de comanda este un dulap, cutie sau tablou care contine diferite com
ponente si aparate de automatizare. In mod curent statia de comanda poate contin
e:
- Alimentarea cu energie electrica a instalatiei tehnologice.
- Ali
mentarea instalatiei de automatizare.
- Automatul, automatul programabil, reg
ulatoarele sau microcalculatorul de proces.
- Sistemul de semnalizare.
- S
istemul de protectie.
- Sistemul de comutare n diferite regimuri de functionar
e.
- Sistemul de comunicare la distanta.