r

-... .... .

...........................

I
1

I
1

1
2

o
7

r
5

o
,

o
3
7

3
................................

R ezultate: - acceptare: 75,33%

-n eacceptare: 7,33%
-d ilem a : 17,33% .

I n c o n c lu zie y in urma efecturi acectm

acestui chestionar s-a demonstrat ca produsele firmei

A lbaiact sunt cunoscute si consum ate de nersnanr*

<

P ^ s o a n e din toate categoriile de varsta si acestea ar fi m

cea mai mare parte a lor d esch isi la anaritia

unui
n,
a
j
ur'*
unui nou produs -unt cu cacao- d eoarece e binevenit

un nou sortiment de unt pe piaa din Roman ia.

ii.

Implementarea conceptului de produs nou

" U n t cu cacao "

1. Dezvoltarea conceptului de produs nou in clasificari

In aceasta etapa se vor defini urmatoarele:
a )- o rig in ea p rod u su lu i, produsul, clasa produsului si se va face ncadrarea lui in

clasificrile cunoscute;
b)- se va face o analiza comparativa a produselor noi cu produsele similare sau
asemanatoare deja existente pe piaa.
Criteriile utilizate in clasificarea merceologica clasica sunt:
1. Origine: - produs de origine mixta;
2. Gradul de prelucrare tehnologica: - produs finit;
3. Compoziia chimica: - produs alimentar cu preponderenta glucidica, hpidica si proteica;
4. Destinatia de consum: - produs de consum uman;
5. Modul de conservare: - produs proaspat;

6. Stabilitate: - produs alterabil;

17

Untul este un produs derivat din lapte format din grsime, apa i substanta uscata

negrasa, cure se obine prin tratamente termiee si mecanice ale smntnii.

<' lbalacl
:>dus

Crs,fica

Din punct de vedere al fi/icii coloidalc. untul este o emulsie de tip apa/ulei, fata de
smantana care este o emulsie de tip ulei/apa.

cest

Datorita proprietilor nutritive si gustative superioare, utilizrii sale universale, untul

este unul din cele tnai raspandite produse lactate concentrate. Valoarea calorica a untului variaza
in lim itele a 5 7 0 0 -8 5 0 0 kcal/kg in funcie de continutul de grsime, iar asimilarea substanelor
nutritive din unt de ctre organism este de 97-98% . Untul conine o gama variata de acizi grai
toarte irnportanti in alimentatia raionala. El serveste ca sursa importanta de vitamine
liposolubile. mai cu seam a vitamina A si caroten.
Cacaoa da un gust plcut untului, si ii confer un aspect care atrage copii. Untul cu cacao
se adreseaza tuturor categoriilor de varsta.

un

C opiii alcatuiesc un segment nsemnat de consumatori deoarece participa alaturi de

prini la efectuarea cumprturilor. Copiii reprezint urmatoarele caracteristici specifice:

!
>r

-diferentiaza mai greu esenialul de neesential;

-sunt influenai de culorile produsului.
A d o le sc e n i reprezint o categorie importanta de cumprturi mai ales pentru faptul ca

ic.

rcalizeaza in mod autonom o serie de cumprturi din care se detaseaza dulciurile, ziarele,
revistele, produsele cosm etice.
A d u li sunt persoane mature reprezentnd cea mai importanta categorie de cumprtori,
decid singuri in toate mprejurrile, cu un com portam ent constant, gusturi si preferine
difereniate.
P ersoanele in v a rsta

constituie un segment special de consumatori:

- cu ataament puternic fata de produsele existente pe piaa si fata de metoda

tradiionala de vanzare;
- o anumita rezistenta la nou si la schimbri;
- o anumita ncetineala in luarea deciziilor de cumparare.

13

ITOI teh n ologic de ambala*

cU cea ^' l'

1nlrltii
orclucrarc a.t la
p ld u f cu i de Prci
*!* europeni de igiena Ace*

^ la rirrf
,C r

pxtm w rs flC ff

m h-i

iawwiijiar ji jp

- -

I ^

, (;^ri e- k 013

..vcr-iTica. >n tebruane 200'

\( T s v 1,1
** * * * A, B ' armC: piersici Si caise.
/ m ^

^
^

........................

** * r

* * * * * * c iu .

...

. iind a li/a tc special pentn, copii. c u * * *

alintentalic. iunnc . ulga sunt fc*j tiip ie mc^rai 3.5% - "

< ** .

mm tk f*cicn**Tli
RR
Tn

4 fructe.
: m lfl 4JC
iruciv*

....... . * > r.u . ,V....

"

""

,,

, \1.AI.A< 1 SA am plasata in O . ^

d~ - h ,, " X i din s-l liuropei. B a/a pc O tehnologic de 1

, , .* * < * *

- wlUCCtC' . ,n tin d erea gamei de produse Pn ^

. r-- ^
,^ .* c -

|j
' .

, V. -

cniu

l A?\c <kgrcsal (U**~ u

- i * * " si an

a||loniali, a,c si sisteme de e o n , e ^ ,

****** * ? ~ Z m g : J

** ;

J5Q0 e acionari si este listata pe ;'

t w *> V * * * * <** 500

* * * *

' " k-pralUi i

Jn-

.i rin l< wb brandurile F u lg |* J I

"

u n t .aun Si smantana sub marea ome mm

\ilaet
M H

2 . P r o p t i t e l e f ir m e i V L B A L A C I

I \ t - 7. * \th*

vu{'fu4< trei mari branduri: Fulga, Zuzu si l)c albalact

dau ga la malaxare pentru o buna omogenizare a acestora

tul l o flu x u l c o n tin u u , m alaxarea se re^livr-
cU iintUhe reahzeaza mtr-un malaxor prevzut cu snee .

\tala*area SC l30tUe V C
fapt Care asiSura eliminarea aproape in totalitate a aerului si o
d isp e r * tiniforrna * P a t u r ilo r '" ^ o s c o p ic e de apa in masa produsului.
A m b a la re a u n tu lu i cu cacao se face sub forma de pachete, confecionate din hrtie
Tam'nata'

SC rca^1ZeaZa CU aj utoru^ unor maini automate de portionat, format si ambalat

C00ticub'

Am balajul este un sistem fizico -ch im ic complex, cu funcii multiple, care asigura
in u n ele cazuri, am eliorarea calitatii produsului caruia ii e destinat. Ambalajul

s su 9

IH

enticarea p rodu sulu i, nlesnind atragerea de cumprtori potentiali, pe care ii

f8vori*eaza

foloseasc, sa p streze produsul si cum sa apere mediul nconjurtor de poluarea

inVata cUlTl Sa

-e u zate sau d e com p on en tele de descompunere ai acestora.

iUSa
pr

v ed ere c o m er cia l, ambalajul permite asigurarea in cele mai bune condiii a

p in pUnC^ arj. d e p ozitar\i si transportului produsului.

n,anevrar"'

M U d in m aterial e si forme diferite in care se ambaleaza un produs

Am b a l ^ 1 e inVe" S

sau vanzare.

escrierea si obtunizarea ambalajului produsului nou

e s te a m b a la t in p ach ete confeetionate din hrtie pergammata, fiecare

^
1CUCaT e 2 5 0 g .
acbet avand SreUtate

ele marctte st b r a n d
+p1p sei^ue
la toate cuvintele,
Eticheta produsului se refera
'^uponale pe ambalaj.

31

Cuprins
..3
Definirea ideii de produs nou...............................
1 . Scurt istoric al firm ei...................................................................
2 . Produsele firmei A L B A L A C T ...............................................
3 . D escrierea ideii de produs n o u ................................................

4. Motivarea necesitatii apariiei ideii de produs nou.......

5. Analiza pietii....................................................................
i.

implementarea conceptului de produs nou 0 Unt cu cacao 0

.3
.4
.11

Industrial

. 12

privatizai

..13

apoi 100'

17

1. Dezvoltarea conceptului de produs nou in clasificai i.....................................

1*7y

segment)
consume
lactatele

2. Schema tehnologica de fabricare a untului .................................................... ^

3. Descrierea operaiilor din fluxul tehnologic.................................................... 20

kkexploai

4. Proprietile organoleptice si fizico-chimice ale materiei p rim e ...................23

5. Caracteristici organoleptice microbiologice si fizico-chimice ale
untului....................................................................................................................24
6. Prezentare firmelor concurente.......................................................................... 27

Introducerea produsului in fabricaie............................................................................ 3Q

1. Schema tehnologica de obinere a untului cu cacao........................................

30

2. Descrierea operaiilor din procesul tehnologic.......................................

30

3. Descrierea ambalajului produsului n o u ...........................................

Lansarea propriu-zisa in producie si lansarea efectiva a

produsului.....................................................................................................
1. Lansarea propriu-zisa...................................................................

2. Ambalajul produsului nou ,,untul cu cacao.................................

3. Chestionar (faza finala- pentru produs)..........................................
4. Reclama produsului.............................................................................
5. Bibliografie.............................................................................................

32
32
37
37

Fulga,
arome

*i i .. 41

in urm

. 42

in luni
btut)
ce adu
consu

> masa produsului: 250g;

> valoarea energetica: 637 kcal(2405kj)/100g produs;

> informaii nutritive/!OOg produs: proteine 0,2g, glucide Sg, hp.de 65g;

> date de contact ale ProducatoruIui:S.C. Albalact S.A., DN 1, km 392-600, cod 517293,
Oiejdea, jud. Alba, Romania, Telefon: 0258/816738.

ii.

Lansarea propriu-zisa in producie si lansarea

efectiva a produsului

1. Lansarea propriu-zisa
a) Pregatirca produciei
Etape:

^ sc real*zeaza stocuri de materii prime, auxiliare si de ambalaje;

> se pune la punct linia tehnologica;
> se pregtete personalul;
> se asigura necesarul de maini pentru desfacerea produsului nou.

a) nregistrarea produsului la OSIM

32

pt*oduSii SUnt

nl-)e Albalact
4. Cat de des consumai unt?
zilnic
lunar
ocazional

5. Sunteti consumator de unt cu diferite adaosuri?

da
nu

'ariante
6. Ati gusta un unt cu adaos de cacao?
rebari
da
nu
7. In ce categorie de varsta va incadrati?

10-25 ani
25- 50 ani
peste 50 ani
8. Ati dori sa consum ai unt si cu alte adaosuri?

da
nu
nu stiu
9. Sub ce forma dorii sa gasiti untul pe piaa?
cutii
pachet

15

mau

m
m

.TV'

UlVfl.

mV-rn

'ti &tr>
r>V-*-y

pWflSVr-v

;.

# #

!.*' 'IB
l fj*
S~W-.111/Sri N

SP-V-

- ;..v-
y>

Im B P B l

- .'Y
r^j
I * 'if</'

*-*,V
'

tfvj;;#'

.Vtst>T*^r1' 9*\ ** fjwti*LjfA,Si*irl

*
i

H
T
*

,; J> -, Hpl^V I *
4 *Sr^l - ypfft

S KOr

> cscriiM v > U tcil i l t p n u l u * tim i

t .*

Lire-31

f*US

!f .M
&V.
... .*
' f.
i 'J\f &
S

.
I*<Jv iV
,
j'ooViSiv
:.A. c8
Cu

, ion

T*

MrM,,M'ivvm
y;i
Bf.'*/SJ*j0h-'i

- . , . M.. _

.5 * '

F*xiy*ul pe

-->

.5P

>nmuu

SHCIP

<

r. i k.*

MfcOirtinomr a

w$

/S?

tJTC. kwrz
Bsf-*t&

evjliicit/-) itH feg# a**3

produsul a Ici uva cesfci

^;'v;iy&f

wfc* o
Sp, i
- ':V
fi*
.ir.i

Wl^f'

Ku

l^'L
VkV^t1
V
:.S.ll.1
V v
ttj-s
'VV.tt-
'JLJ Ir-j.<]5&
.r-i .'.'fe
. j'jjA

;lfl

*j-.V/
:n. ;

xa

tutorul metodei bfain^tcitninc

\r\
Wi" rS
i

__

\
.

. .

.h;-

iov'i-L
'l
;V
* 7^ ,(ir
:I;!gSilar^
. /-|!;. sfcy^:,.

Vfll* ratnSei!? -1!?<: SE-J

lv4,,j ; V
_S v

-V .

l l i P

s-~ i f f

-, - B' j y*

i l Vt

Exanth tarea caracteristici

> A sp ectu l si culoare / - ? rganolfP ^ c e
precum m nuana si uniform itatea
vizua* aspectul exterior dar si in seciune,
seciu ne prezint picaturi de apa sau o^i* , 0^serva daca masa este lucioasa si curata, daca in
> C onsistenta - se exam in
aer;
m oale, onctuoasa si nesfaramicioasa* neaza
temperatura de 10-12C observnd daca este
> M irosul si gustul- cP l Vo
m ineaza prin mirosire si degustare.

p r o p r ie ta ti o r g a n o le p tic e a le u n tu lu i

C aracteristici

C u lo a r e

seciune

M asa onctuoasa,

M asa mai puin onctuoasa, suficient de compacta, pe

com pacta, om ogena

seciune mai puin omogena, puin unsuroasa,

nesfaramicioasa

nesfaram icioasa
Plcut cu arom e
exprim ate

Arom e

Fara aroma specifica, cu miros '

abia perceptibil de acrior sau alte

satisfacatoare fara

nuane de miros

nuane strine

Gust

Plcut, aromat, proaspat

de smantana fermentata,

S u ficien t de aromat,
fara gust strain

fara gust strain

25

Fad, nespecific, uor acrior

nuane strine

>

ran/j top<tj

H r j n j j tapta f ulg cu tmanlja . !*#

flr art#J l f ( U f uJf* Cll M i^ > |4 4

flr a n op Fu%a t u ( n u n i . j j,

* irix Ju ,t*e n u r u i / , j/u

*

l nrul;
/u 7 u I/nt 60*9w. *.*X),

adtra la bobul de un dup vSc 0r

* n rv*"=
1

* .............

'

I p , ' mod b
- * . 1

r , T

5) M a la x a r e a - S e realizeaz n u telim innd parial picaturile de apa p

p'* * v<vc

" ' " *

"::m , m

* .
~

ga a cu u n ita te a de smantana.
aglomerand boabele de unt intr-o masa compacta,

nglobata si repartizata cat mai * aftea de aPa ramasa in ,*

se continua cu 10 - 12 rot/m in. D aca 't^ aaxarea se face cu v ite T d e 5 - 6 T
CSte
Dupa adaugarea apei untul se maiav
are Un COI*tinut de umiH t +
u
m m duPa care
cantitatii de apa.
malaXeaza ^
15 m in t e n lo o
^
^
apa
1U 12 rot/mrn pana la nglobarea
6) Ambalarea - m ateriale.e pentru am b a,are trebui

. ...
f
6 Sa mdePlmeascaurmatoarele condiii:
impermeabilitate fata de vapori de apa 0vp
.
OXlgen>mirosuri strine;
,__ A*
i . , __:____
- proiecie
fata de lu
m in a;
. com ponentele a m b a la ju lu i sa n u fa c a reacii cu com ponentele untului;
- sa fie im p erm eab il fata d e g ra s im e a din unt;
- sa fie rezistent la d e fo rm a ii m e c a n ic e ;

- sa permit o deschidere uoara;

- sa prezinte un desing atragator.
Pentru ambalare se utilizeaza hrtie celulozica sau pergaminata tratata cu material
celulozic si in exterior cu lacuri. Folie de aluminiu caserata cu pergament sau hrtie tratata cu
microceruri la interior si cu lacuri la exterior. Pentru marii consumatori untul se ambaleaza n
cutii de placaj sau carton cptuit cu hrtie pergament sau caserata.
7) Refrigerare si depozitare - pentru a evita modificri de ordin calitativ, untul destinat
I

consumului imediat este depozitat in cam ere frigorifice, unde este rcit si pastrat la 0- 5C. In
^

depozitarii pe o perioada lunga, untul se congeleaza la -25...-35C si se pastreza in camer

%orificela..k

ioop r .. , ,
,
l , in funcie de durata de conservare.

V1* '-

Maturare* fl/ct p r e lu n g e i dur^ ^ ^ nU| j c fcctc dc *tniUur# * dc

ndelungat, iar untul ca produs,ln" ^ '
un (|| m o g k . u n ,u rm . iar p m ^
www ,
^ sC vtt obtme un ------ *
. .
t i m n IL'Uft ' '
u
face la temperaturi nalte, m timp
pfCva/ute cu agitalor M w

Til-c in vane cu pereu

grsime in rara sunt mar. .
^ funttic Jc procedeul de ferm en ta* *
se poate face inainte sau dupa cea bioc
- . ........ ........ . li li din vm anuna fermei!
w M m u L Se aplica pentru faWtcarea u
.tarter de

consta intr-o fermentare dirijata a smntnii produsa sub ml uenta

tactice.
Prin maturare biochimica se urmrete
- acidifierea smntnii care determina o protectie biologica tata dc microorganismele
termorezistente, sau de contaminare dupa pasteuri/are; prin '..adtrc.i pil ului 'c

.ri/eiai

inversarea fazelor, deci se scurtcaza procesul dc batere si >e mare l e v a ^ u / i t a t c a m unt,

- formarea substanelor de aroma in smantana, care trec tn unt, in marca lor majoritate
3) Baterea are la ha/a fenomenul de inversare .1 la/clor Baterea sm ntnii SC poate
continuu sau discontinuu

Procedeul discontinuu sc (ace cu ajutorul putmciului c.ind

; :-i!e!e le .raM m e. dat

S i.

unui tratament mecanic lo\ire, comprimare, destindere, aflate m putmeiul carc sc rotete li se
rupe membrana. Membrana devenind tot mai subire se rupe, e\acu an d grsim ea lichida in
exterior favorizand fenomenul dc aglomerare

Un rol important in formarea bobului de unt o are spuma c.irc sc formeaza in p r . v e s u l

batere prin nglobare de aer in masa dc smantan.i aer ce sc disperscaza Mib forma de bule
Globulele de grsime din smantana. cu ajutorul inembr.mei sc atasea/a pe suprafaa bulelor de
aer formnd bobul de unt". Spuma obtinuta este sub forma dc fagure si pe m asura ce se

formeaza va ngloba in structura ei si grsime lichida expulzata din globulele de cras.m e. m nv

parte cristalizate, cat si globule de grsime intacte. Structura spumei sc schim ba perm anent,
astfel incat cantitatea dc grsime nglobata devine tot mai marc rcalizand ccntre dc a clon

Z w av
*

3* % C

m m * t

I n g r e d i e n t : *m^ntAna '.t u v u i ) tj
V alo are e n e r g e tic a

S4 2 l (21/ *'

I n f o r m a i i n u t r i t i v e 100 g p r o d u : t

ij. .*.

10< j
>0

, j

0.4g,lpidc 60g
> I apte
l apte scmidcyirc^u l / % - li

I a0 c uMtffai 1,5%* 11

I apte cu cat** **

CHICOTII

?
'U t '

Iaurt

Iaurt dcgresal 0 . 1 * I50y. ? Hty

h u n ruiural

Iaurt cu vanun

Rezultate: acceptare: 89%;

neacceptare: 6,67% .

]cKlitzie untul cu cacao este un p ro d u s care e acceptat si dorit de consumatori.

Operau,, s
placi.
P S,CUrizoto"-- ta b u la re sau cu placi

1 ) Racirea - p a n a la tem peraturi de 18- 20or

cu distanta mai marc mire

.
tem peratura
sczu t, u n a n u m it tim p, 0 buna p a n e

n rac' rea s meninerea smntnii ta

solida (cristalizeaza), p ro d u c a n d u -se in a w la - .

grasime trece din stare lichida in stare

K fce.

" mP * * " M

*" - M

. . b s ,

2) Maturarea p o a te fi:

Maturarea fizica - s e re a liz e a z a prin racirea sm ntnii ci

T 7
.
|
|
sm ntnii s, m eninerea acesteia la temperatura
czuta un a n u m it tirn p. A s tfe l a re .oc c rista liz a re a globu.elor fapt ce im prim a 0 ^
onsistenta si e la s tic ita te , m o d if ic a r e a st rii c o lo id a le a proteinelor din plasm a, creterea
ascozitatii s m n t n ii d a to r i ta a g lo m e r a ii g lo b u le lo r de grsim e i hidratarii proteinelor,
tabilirea unui r a p o r t o p tim in tr e f r a c iu n ile s o lid e i lichide a grsim ii pentru a se realiza o buna

iversare a fazelor.
Grasimea din lapte nu are un punct fix de solidificare, acesta producandu-se intre \9 4C. Nici topirea grsimii nu se face la o anum ita temperatura, aceasta variind ntre 29 - 34C
e observa ca temperatura de topire si solidificare nu coincid ceea ce nu se constata \a o grasim
ura. Explicaia consta in aceea ca la g ra sim e a laptelui exista gliceride lichide la 0C i altele
are nu se topesc dect peste 60C fe n o m e n e datorate naturii acizilor grai din grsime.

7 Modul de ambalare: - produs ambalat;

8 criterii metabolice:-produs energetic (bogat in lipide, glucde).
ris.ifir-ar duna

de

r r * ^ alimente: m funcie de acest cri eriu

clasificare produsul se incadreaza in grupa produselor lapte si produse lactate.

Clasificarea unitara;
dupa materia prima - produs mixt;
dupa tehnologia de fabricaie - produs mixt;
dupa gradul de prelucrare - produs finit;
dupa destinatia in consum - produs pentru consum uman;
dupa grupa de produs alimentar - lapte, grupa 666.

Conform clasificrii de la Nisa produsul se in

se incadreaza in clasa 29 si 30.

Clasa 29 cuprinde urmatoarele produse: came, peste, pasari, vanat; extracte din carne,
fructe si legume conservate, uscate si fierte; jeleuri, dulceuri, compoturi; oua, lapte si produse
lactate, uleiuri si grsimi comestibile.
CJasa 30: cafea, ceai, cacao, zahar, orez, tapioca, sago, nlocuitori de cafea;faina si
preparate fcute din cereale, pine, produse de patiserie si cofetrie, inghetata comestibila; mierr
sirop de melasa, drojdie, praf de copt; sare, mutar; otet, sosuri(condimente); mirodenii; ghete.

ea
vgmai de expor ai Romniei- conform
incadreza in seciunea a - I - a (animale

conform tarifului
acestei clasi licri produsul se

vii si produsele regnului animal).

C E R E R E D E N R EG ISTR AR E MARCA
referi'li I KegtsUa^a OSIM ( g K f
solicitant/mandatar

l primirii)-.

rAi>numire, adresa/sediu) SC. A lbalactS.A .

____________

q]sI 1, km . 3 9 2 - 6 0 0 , loc. Oiejdea, jud. Alba, Romania, cod. 517293

' J 7 0 2 5 8 /8 16738

......,a suprafaa) si
a n a , Mucor, Rhizopus, Geotrich mUCCgarea (la su Prafata - A sp ergillu s, P n icilliu m ,
A precierea c a lita tii i o
^ ^ oru^Psis sau interna - C ladosporium herbarum).
o'^nicc ^ Unt 1 *
tenta, m iros si gust) chimic (
u Ul s e fa ce prin exam en organoleptic (culoare, aspect,
rolul pasteurizarih c
,
lnUt
ras*m e si apa, acid itate, evid en ierea aldehidelor
^
rnicrobiolosic irUt
:oci coagulazo-pozitivi det
lerrnmarea germenilor patogeni Salmonella si
inarea drojdiilor si

bateriil0r coliforme si Escherichia coli,

1. Prezentare firmelor eoncurente

V o prezenta doua dintre cele mai puternice firm e concurente ale firmei Albalact.
P rim a d in tre a c e ste a este

Napolact. Produsele Napolact sunt o continuare a produselor

nale d in g o sp o d riile taranesti, urm arindu-se pastarea lor in forma clasica, naturala si fara
/anti. C a m p a n ia a c o rd a o atentie deosebita si produselor ce au o veche taditie in zona:
' ^ ' n *a P*e

b iv o liat, n ap o lac t fiind prim ul productor industrial din Romania de

iea p ro d u se su b m a rc a C ed ra. T radiia locala se continua si prin faimoasele brnzeturi de

G am a d e p ro d u s e N a p o la c t cuprine toate sortim entele specifice industriei laptelui: lapte

at,iaurt, s a n a ,c h e f i r , la p te btu t,b ran zetu ri(ferm en tate ,cacaval,telemea,branza proaspata de

Gama

lactate p r o a s p e te c u p rin d e :

iaurturi simple, lapte btut, s a n a ,lapte proaspat;

unt, smntni si brnzeturi proaspete;
iaurturi cu dulceuri gusturi
gusturi de demult;
m m ,
*

--

je.);

vn

* gatit(unt cu ptrunjel,

prilej de ragaz (sana cu coacaze, m

Gama de brnzeturi cuprinde.

27

, apttba

cheft,

fri

mm

i^Y

tt

..-ifr.

,<<li

i'. :v
r " " - ' 1: ...............-i.-

V
t

m
i
r .*
wjfrJiK

v-V
m
W
SE

V-:

V}7

v'y,

>4:

rrt

Vi ffl

|W?$
tt Y.;/WJfr

5-

i # # 1.

W
**

r&3KfwTOr

-Ji-

,v.;:

&*

' -H

'i

^cf f ws p !
^
___ -i* MUMM im *.wkm*m
MFHw *#
** ^
^PPH M PH H R H H SH H I
<# ******** *>*>* w w tfihm w t o i fr * * *

*4

___.

V.->' ,f.

TvQ

( h fittoar s-,**. **<

? 1
W tt**!** ;jk I*

m:

4B

.i-:-

(NQ

ti mH-H'M.H
i

*
G AW

) Cl mar*Afrt&rw A tAfa&mf'
I-

-{'

W-:

'v, :

O f tti**

14
.

&<

Td
mm

v2*;
S'i?.

I. Definirea ideii de produs nou

1. Scurt istoric al firmei
Infiintata in 1071 sub denumirea de ntreprinderea de
Industrializare a l aptelui Alba, SC ALBALACT SA s-a
privatizat in anul 1999 prin Iicitatie publica deschisa fiind privata
apoi 100%.
In anul 2004. ALBALACT SA decide sa intre pe
segmentul laptelui UH7 cu un produs adresat unui segment de
consumatori ceva mai speciali- copiii si mamele. De altfel,
lactatele pentru copii si familie era un segment foarte puin
exploatat", cu o oferta destul de saraca.

In urma unei investitii importante in linia Tetra Pak pentru

producerea laptelui UHT la I litru s-a lansat pe piaa brandul Fulga.
Beneficiile produsului sunt sugerate si de sloganul Bunatate de Lapte.
Brandul Fulga a mai adus ceva nou pe piaa: animaia, ca mijloc
fundamental de comunicare
a brandului si a mesajului. In decurs de doar un an de la lansarea
I brandului Fulga, ALBALACT SA iese din rndul micilor productori
locali de lactate si ajunge n primii 5 juctori de pe piaa, crescnd cu
peste 30% consumul de lapte ambalat UF1T din Romnia.
In anul 2005. compania ALBALACT SA lanseaza pe piaa produse noi. sub marca
l ulga 1 ste \orba despre produsele Bunatati cu lapte" - 4 sortimente de lapte cu ciocolata si
arome de fructe, ambalate in cutii de 250 ml. la care ulterior a adaugat un pai special, telescopic.
In urma unei investitii in valoare de 2 mii. Euro in linii de ambalare Tetrapak. in 2006. lanseaza
in luna martie gama de lactate proaspete (lapte pasteurizat, iaurt simplu si cu fructe, sana si lapte
btut) sub brandul /uzu. <' noua marca de lactate produsa la standarde de calitate europene. Dar
ce aduce ea prin nume, prin comunicare prin design-ul de ambalaj este zmbetul si placerea de a
consuma produse lactate, pe langa nevoia propriu zisa de a manca. Ambalajele Zuzu sunt o

Am bill arc
t
Depozitare

2.

Descrierea operaiilor din fluxul tehnologic

1) Standardizarea se face pana la un continui de grsime de 30- 35%, acest continui estc
impus de cerinele tehnologice. Se recom anda ca standardizarea sa sc faca prin adaos de lapte
smntnit, evitandu-se folosirea apei, care iniluienteaza negativ atal caracteristicile smntnii in
procesul de prelucrare in unt, cat si calitatile zarei. Daca smantana nu sc supune mturrii
biochimice atunci normalizarea se face intre 42 - 50 % grsime.
2)

Pasteurizarea smntnii destinate pentru fabricarea untului are drept scop distrugerea

icroflorei iniiale, precum si a unor enzime care provoca apariia unor defecte.

Regim uri termice:

H t s t 72C tim p de 15 secunde;

H TST 92 - 95C tim p de 10 secunde.

A ceasta operaie este deosebit de im portanta pentru procesul tehnologic de fabricare a
ui si se face la o tem peratura de 85-90C, cu o m eninere la aceasta tem peratura tim p de 15I
O data cu p asteu rizarea se realizeaza si dezod orizarea sm ntnii, fiind folosite in a c e st scop
itii p rev zu te cu aparate de dezo d o rizare sub vid. Prin ev ap o rarea p ariala su n t an tren ate
ie le de m iro s si g u st care pot trece in unt.

Pseudomonas fluoresccni

si lipoliiice al
apara coloarea in negru
A ite rn a ria , Mucor, Rhi;

p ro teazice

untului d in p r0(iu

c r o h io lo g ic e a l e

caracteristici fizico-M nuce si mi

A p re c ie re a

consistenta, m iros si g

p r in c ip a te ^

si controlul pasteurizi
stafilococi coagulazc

Calitatea comerciala
Carateristicile

Extra

Calitatea a

'Superioara

I-a (tip A)

(param etrii)

-----------

determ inarea drojdii

Caii
Il-a

1. Fi

Voi prezen

. Caracteristici

Prima dint

tradiionale din g

Grsime %(min.)

Car

Substnte negrase %,max

c o n s e r v a n ti.

stanic negrase %, raax.

produse din lapt

asem en ea prodi

te (grade de aciditate max.)

Reacia Kreis-Ryke
Testul peroxidazei

Negativa
Negativ

Negativa

la Taga.

Negativa

Gama

Negativ

Negativ

proaspt,iaurt,

B. Caracteristicile microbiologice
vaci)

terii coliforme/g, max.

Garni

E. co!i/g,max.
almonella spp./25 g

Absent

absent

absent

absent

>

e bacterii coliforme/g

Absent

absent

absent

absent

> unt,

iaurt

, aureus c.p./g, max

iaur

furi si miceti/g, max.

gar

pri

Principalele defecte ale untului se refera la aspect, culoare, consistenta, gust si m iros

ea untului se pot produce urmatoarele defecte de natura microbiologica: rancezirea

lipidelor cu formare de acizi grai sub aciunea unor m icroorganisme autolizante -

Ga

Ilniu* LU .......... 7 '-rn in pachete

avand greutatea de 250 g.
to "*tionatc
("

artie Per

3. Chestionar (faza finala- pentru produs)

Acest chestionar a fost re a liz a t d u p a c e o a m e n ii au d e g u sta t produsul si au putut vedea si
^ambalajul, iar apoi li s-a d a t c h e s tio n a r u l p e n tru al co m p leta.

Schem a tehnologica de fabricar

Cu tura

e a untului

Smantana
m
Stai^ardizare(35% grsime)
Pasteurizare
85C,

Starter

T =15

Racire( 18- 20C)

t

16 h,20C

Inoculare
V

M aturare
T= 20 h, 14C

Batere, 14C
Zara

Separare
B oabe de unt

Ape de spalare

Spalare unt-

19

3. Chestionar (faza finala- pentru produs)

stionar a fost realizat dupa ce oamenii au degustat produsul si au puti

I, iar apoi li s-a dat chestionarul pentru al completa.

37

Ve
e*H*

I 4W (kfTTMt O. * !(
* .

I 4f*e mi^rrrvt I^ S - |(

'0 mi

'Um

* ^
tdrtt i

%%

Ir mcff*l M S - I I

14fftc %icacan cu |u ti
d cck xolal'IL ftS O m l

tic 4c
W 'C *

%U
C

I AlQCUguxl J CilpMIHl11/250 mi

...

r*
vi/'

'

balajul produsului nou untul cu cacao

36

t fTtu cu cacao de A lbalact

f ^

'c^ p iu ,;
^ ' vanal, cxlraelc <Jmcan>c. frutte m\tpm t coroctNttt,\i

c pc^c r
r

\apu si produse \acvale, u\c\uri s%tas\m\

, - cea* ca ca o . /ah ar.

lil
**

orez. lapioca

inc produse d c Pa t,s c n c co fe

W *.
l*
*
K "' *

.. , /a h a f. o rer. iap< a. * . m
CC'
caCa'
'
sen e coVc
"1
jodusc J c '

! JX la x dc C\am nare

f/ J l 4 /tc ttx c explicit

(nr. act,

fe m u ri

/i/r^ Andrcia

rctn cn tc depuse la OSIM de solicitant/mandatar

dc cerere

pnmite la OSIM

: ?rr 'J.^crcj urai a a mrcii

in numr de ....
jj ^ j j Jc plata a taxei de nregistrare

Jc plata a taxei de examinare

Q ifacm

Dopasem dc prioritate

1* 1 : wmomente
OSIM (semntur. LSi

I,

".',w i-yv

. ri

polrivit ar II un unt care sa com bine

deprod^:firma 1

caracte

Untul
o Hnca activitatea iirn it
te unllj din cei mai
7 nzu si De AlbaUc , an
ncgrasa, care se
> se analizeaza da
, . -re trei mari branduri: l-ulg.'Ulirictalc marc de produse. A lb a l* !

A W n de produse lactate de la noi din tara. cu

productori ti P

m ,e tip ll|u i de produs

n aivitatea com p an iei c

pro<luce produse de tip unt. aadar ct.v,

ales. Cred ca acestei finnc i s-ar potr,

^ ^

Dln pun
j

deoarece s. ar dlversif,cs
A )balact d eoareee aces,

gama sortimentala de produse de unt si ar fiu n prog

p C u s nu se fabrica la nici o a,ta

sm anlana care

Dat

este unul din

din Roman,a._______________________

in lim itele a5
nutritive din
fo arte impoi

a. - faza de documentare:

liposolubile

> se rea Uzeaz investigarea completa si corecta a pieei,

> se culeg ideii si soluii de produse deja existente,

Ca

> se analizeaza ideiile si soluiile gsite.

se a d resea

Producator de lapte si produse lactate, Albalact a inregistrat,in p iim cle noua luni
C

din acest an o cifra de afaceri cu 23,5% mai mare dect in aceiai perioada a anului 2 0 0 9 si un

p rin i la

profit de 60% mai ridicat.

Ideiile propuse in edina de brainstorm ing au fost analizate de un grup si au ajuns la
concluzia ca o idee buna de produs ar fi untul cu cacao, acesta fiind un produs destinat tuturor
categoriilor de varsta.

a. - faza de aciune cuprinde urmatoarele etape: incubaia, inspiraia, co n cretiza rea id e ii.

realize;
reviste

Se realizeaza prin:
> coordonarea si sistematizarea ideii;
>

detalierea soluiei sau soluiilor de produs nou;

decid

> analizarea calitatii soluiei;

> evaluarea avantajelor econ om ice obtinute prin introducerea p ro d u su lu i p e p iaa.

2. Motivarea necesitatii apariiei ideii de produs

12

nou

d ifere

tradi

Interpretarea chestionarului
EsationuJ a fost format din 30 de subieci de diferite vrste din mediul urban rural cu
diferite venituri si ocupaii. In urma acestui chestionar am obtinut urmatoarcle rezultate:
20 din persoanele chestionate au rspuns ca sunt consumatori de unt iar restul de 10

persoane au spus ca doar ocazional;

toate cele 30 de persoane chestionate au afirmat ca cunosc produsele firmei Albalact,

15 dintre persoanele chestionate au declarat ca consuma mai des produsele mrcii I ulga^
10 produse ale mrcii Zuzu si 5 produse ale mrci De Albalact;

15 persoane consuma unt zilnic, 8 lunar iar 7 ocazional;

Ia ntrebarea cea mai importanta din chestionar: daca acetia ar consum a unt cu adaos de

A lbala

cacao, rspunsul tuturor cel chestionat! a fost afirmativ;

cea rm

au fost chestionate 8 persoane cu vrste cuprinse intre 10- 25 ani, 17 persoane cu 25-50

un noi

de ani si 5 persoane cu vrste peste 50 de ani;

ntrebarea 8 arata ca persoanele chestionate: 18 sun t d e s c h is e ctre n oi so rtim e n te de uni

5 nu sunt deschise iar 7 sunt indecise;

20 dintre persoane prefera ca untul sa se gaseasca la pachet obinuit, 8 la cutii deoar

mai uor de pastrat si doar 2 la baton.

Dilema

10

clasifi

hhbh

, , , ..............
v

n .0 * <to> ! * I " " " * *

,
_
M V I W r t W t m O * * - *"w i w ' w
.

te ,k W w , *

* "*

............................... ........

* * * * * * #Jr* *"*m" V

" V

M p o ale < k inm tc

h v h ," ,K

mu

dupa

'. .. ... .1

* te M M

*|||'ft(rtfiTt - pliwi pentru fcfericw* untului d i *utfNftn ir

ntr-n fermentare iiir.|4U 4 MtMiftUn p>du.->

,f',h:CT'U ultlJ ,<,r Un<r

Iactive

Prin maturare hkKhknka se urni rcvic

- acidfierea smntnii %arc

determina o protevlir U olofk a

e BfcnxVSMI

termore/isienie, <au de wontimifufr Jupa p^Nruri Atr r*in

inversarea fAidor. icci

*vurtcx('j prxcUiI

formarea *ub*tantcK>r ik tttUNU ^ **'

3) Baterea

P** u **' ** ** ******

^ rnare^e

jrrittfc&csi

'&A cast troc m unt. in r i-jfc*

la t e a teKHTK-' * - <** M* * m * * " * * * * ^

;on(inuu sau discontinuu

rroctiku! JtHMMimm*e fac ij s w 1p a r i e W vaad * U * u k k de grawroe,

,nui tratament mecan.. kfrt

primm. M

N .

* runnoul care M W 1. *

apc membrana Membraru dr*emnd toi nui ub<re * uf*. ev.*u >:v .- * -ea l*h.da m
sterior ftvori/am l fenomenul vk a g lo m ew t

v.

Un rol bnportant in formarea bobului de u n fo *rt

.ere prin nglobare de aer in m w de *! .n .

wrc *c tvmca/a w

ce c d.spcrxca*. <ub forr * dr *>k

lobulele de grsime din smantan*. cu ajutorul membranei c au ica/a pc supraf*; W - r *

r formnd ..bobul de unt Spuma obtmuu este sub t. -rma de fagure s. pe masur te
meaza va ingloba in structura ei l i i:r,i%imc lichida expulzata dm |

bulele de grsune. fel

te cristalizate, cat si globule dc grsime intacte Structura spumei vc ^him k penr.*nfM.

|y

'^ '. C !_ 1 '*

li

fel incat cantitatea dc grsime nglobata devine tot mai marc realiznd oentre dc t

w tfli

ALBALACT

//. Introducerea produsului infabri

1. Schema tehnologica de obinere a untului ci
Apa
i

Cultura
I

SMANTANA

M asa de cac
cu untul. In fluxul c<

Standard izare(3 5 %
Pasteu rizare

Ivialaxarea se poate r
disp ersie uniform a a
A m b a la r e a

pergaminata. Ea se
de tipul Conticub.

Racire( 18- 20
inoculare

Ambalajul
meninerea sau, in
favorizeaza identif
invata cum sa folo

produsa de ambaU

manevram, conse

Separar

Ambate
pentru transport s

Splare
Malaxare

Ambalare
Depozitare

2. Descri

pachet avand

:
*1 * in fabrica sau am
-----------dcgrcsarea sau normalizarea <PU ul " ^ sman(anii pentru unt este: 3 0 g /l< % ;
particulari. C om poziia chimica mc

ie a

"'>n

ccnusa); vitamine; enzime

* * M (64 % apa; 2,7 % proteine; 3 / lacto/a, ,70g/lOOg (64 % apa

microelemente; acizi.

Proprietile organoleptice ale smntnii

Aspect si consistenta: masa omogena, fluida, fara aglom erari de g rsim e sau substane
proteice. Nu se admite consistenta filanta sau m ucilaginoasa.
Culoare: uniforma in toata masa, alb lptos - glbui.
Gust si miros: dulceag, cu aroma specifica de sm antana proaspata, fara g u st sau miros
strain.
Proprietile fizico - chimice ale sm ntnii
>

grasimea: 25 - 40 %

>

temperatura: max.20C

>

aciditatea: - furnizor 20T

- beneficiar 23T.

1. Caracteristici organoleptice, microbiologice si fizico-chim ice ale

untului
Componenta de baza a untului este grasim ea care reprezint intre 74- 83% , restul fiind
format din substanta uscata negrasa si apa.
La fabricarea untului se poate folosi sm antana dulce si, m ai frecvent, sm a n ta n a
fermentata. In acest scop, sm antana dulce este pasteurizata si, dupa rcire, este in o cu lata cu
bacterii lactice arom atizante productoare de acid lactic, diacetil si acetil m etil carbinol.

24