Adolescenta este considerata de unii cea mai frumoasa perioada din viata, cu

fluturii si furtunile ei, insa este si una din cele mai dificile. Este momentul
cand organismul trece printr-o serie de modificari rapide si cand oamenii incep
sa isi contureze relatiile sociale, cand nevoia de independenta, libertate,
apartenenta la grup se manifesta mai evident decat in orice alta perioada a
vietii.

In acest context, tinerii se desprind de sub tutela parentala si pleaca in cautarea propriei
personalitati, a propriilor repere si idealuri, insa adesea abilitatea lor de a lua cele mai bune decizii
este departe de a fi atins maturitatea. Astfel, consumul de alcool in aceasta perioada poate afecta
procesul de dezvoltare al creierului si poate duce la unele tulburari cognitive.
De ce beau tinerii?
din curiozitate;
ca sa se relaxeze sau sa se distreze;
sa se integreze in diverse medii sociale;
sa se simta maturi.
Odata ingerat, alcoolul este repede absorbit in tubul digestiv si in aproximativ o ora si jumatate
difuzeaza in sange. Efectele dureaza cateva ore, in functie de cantitatea de alcool ingerata si de
viteza cu care a fost consumat. Femeile asimileaza mai repede alcoolul, deoarece organismul
femeilor contine mai putina apa. Alcoolul se dilueaza in apa, in consecinta concentratia alcoolica
din sange va fi mai mare la femei decat la barbati, chiar daca au baut aceeasi cantitate de alcool.
Dupa doua trei beri sau patru cinci pahare de alcool, majoritatea oamenilor se simt mai relaxati
si mai putin inhibati. Peste aceasta cantitate, simti cum limba ti se impleticeste, miscarile iti devin
stangace, iar alcoolul in exces duce la pierderea echilibrului, stari de greata, voma si ameteli.
Efectele consumului de alcool pe termen scurt includ:
tulburari ale vederii si auzului;
scaderea capacitatii de coordonare a membrelor;
distorsionarea capacitatii de percepere a emotiilor si gandirii;
distorsionarea capacitatii de gandire si de luare a deciziilor;
respiratie urat mirositoare;
integrarea in cercuri sociale nefavorabile dezvoltarii corespunzatoare a unui tanar.
Consumul de alcool la varste fragede poate afecta procesul de invatare si performantele scolare,
avertizeaza o nota emisa de guvernul Statelor Unite. Un studiu, care a evaluat memoria pe termen
scurt a unor subiecti cu varste cuprinse intre 15 si 16 ani, din care o parte erau dependenti de
alcool, a dovedit ca acestia memoreaza mai greu cuvinte si forme geometrice simple decat cei care
nu au o problema cu consumul de alcool.
Consumul de alcool in perioada adolescentei poate avea insa efecte grave pe termen lung.
Persoanele care incep sa bea inainte de varsta de 15 ani sunt de patru ori mai predispuse la
alcoolism decat cele care incep dupa varsta de 20 de ani. Totusi, nu se stie daca vinovata de acest
efect este numai varsta la care tinerii incep sa bea si in ce masura sunt implicati ceilalti factori de
risc, precum mediul familial sau anturajul.
Creierul adolescentului se afla in plin proces de dezvoltare, iar cele mai importante modificari au
loc la nivelul lobului frontal si al hipocampului. Aceste zone sunt asociate cu motivatia, controlul
impulsivitatii si dependenta. Alcoolul este o neurotoxina, ceea ce inseamna ca poate otravi
creierul. El poate afecta modul in care organismul asimileaza vitamina B, impiedicand astfel
functionarea normala a creierului.
Efectele consumului de alcool asupra organismului in dezvoltare:
Ficatul este afectat si are nevoie de cateva zile pentru a se reface si a reveni la o
functionare normala dupa o noapte de betie.

Ritmul cardiac poate deveni neregulat, iar inima se poate chiar opri.
Temperatura corpului scade si poate duce la hipotermie, in special in anotimpurile reci.
Scaderea glicemiei poate duce la convulsii sau chiar coma.
Respiratia poate deveni dificila si se poate chiar opri.
Poate ascunde alte probleme psihice, precum depresia sau anxietatea, care raman astfel
netratate.
Efecte pe termen lung:
ciroza sau cancer al ficatului;
pancreatita;
pierderea poftei de mancare;
deficienta in ceea ce priveste aportul de vitamine;
dureri stomacale;
leziuni la nivelul sistemului nervos si al inimii;
pierderi de memorie;
impotenta;
riscul de aparitie a intoxicatiei cu alcool, si implicit a comei alcoolice.
Peste 75% dintre liceenii romani recunosc au consumat alcool ocazional. Dintre acestia, 28%, admit
ca au consumat alcool in exces (mai mult de cinci bauturi tari, intr-un interval de cateva ore). Una
din cauzele principale de deces in randul adolescentilor, sunt accidentele auto cauzate de consumul
excesiv de alcool. Consumul de alcool scade inhibitiile specifice varstei, predispune adolescentul la
o viata sexuala necorespunzatoare (sex neprotejat) si creste riscul contactarii unei boli cu
transmitere sexuala sau aparitiei unei sarcini nedorite.
Cele mai frecvente probleme cu care se confrunta adolescentii care beau prea mult sunt:
Sa devina violenti sau sa devina victima agresivitatii verbale sau a violentei altei persoane.
Sa faca sex neprotejat sau sa fie nevoiti sa raspunda unor avansuri sexuale nepotrivite.
Sa fie supusi abuzului sexual.
Sa se raneasca din neatentie sau sa aiba diverse activitati care le pot periclita sanatatea.
Sa aiba dificultati de invatare si probleme de comportament la scoala.
Sa inceapa sa fure din casa pentru a-si procura bani de alcool.
Sa intre in conflict cu legea.
Cum imi dau seama daca am o problema cu consumul de alcool?
In cazul adolescentilor practic nu exista o cantitate de alcool care poate fi consumata fara riscuri.
Cel mai bine este evident sa te tii departe de acest obicei, dar lucrurile nu stau intotdeauna asa.
Specialistii au elaborat o lista de intrebari, care te pot ajuta sa iti dai seama daca consumul de
alcool a devenit o problema in viata ta. Daca raspunzi cu da la una din urmatoarele intrebari,
probabil este cazul sa ceri ajutorul parintilor sau medicului.
1.
Bei uneori mai mult decat ti-ai propus?
2.
Ai incercat sa nu bei o perioada si nu ai reusit?
3.
Ai avut pierderi de memorie dupa o betie?
4.
Ai inceput sa ai probleme la scoala, locul de munca sau ai remarcat deteriorarea relatiilor cu
prietenii de cand ai inceput sa bei?
5.
Continui sa bei desi esti constient ca acest obicei iti poate aduce numai probleme?
6.
Bei cand te simti stresat?
7.
Bei singur?
8.
Ti-a crescut rezistenta la alcool?
9.
Te simti nelinistit atunci cand nu ai baut?
10.
Bei chiar si atunci cand este foarte important sa fii treaz si lucid?
Parintii au un rol de maxima importanta in ceea ce priveste prevenirea consumului de alcool de
catre adolescenti. Ei trebuie sa discute cu copiii lor, in special in cazul in care exista antecedente
in acest sens in familie, deoarece alcoolismul are si o componenta genetica. Interdictiile nu sunt

suficiente, adolescentilor trebuie sa li se explice foarte clar la ce riscuri se expun consumand

alcool, chiar si in cantitati reduse.
Autor: R.M.

Alcoolul n adolescen
de FLORIN KOLLER
Buturile alcoolice sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. Pe papirusurile
i pe monumentele vechilor egipteni, cu mai mult de 3.000 de ani .e.n., la
fenicieni, asirieni, ca i la alte popoare din Antichitate, se pomenete de vin
ca de o butur a petrecerii, pentru cinstirea oaspetilor sau pentru
ndeplinirea ritualurilor religioase.
Cu mult nainte de era noastr, chinezii i japonezii fabricau rachiu din orez i
din alte cereale. Grecii de odinioar aveau un zeu al veseliei, pe Dionysos. La
romani, Bacchus, zeul veseliei i al petrecerilor, era reprezentat ca un tnr
care ine n mn un toiag, mpodobit cu ieder i vi de vie, numit tirs.
Unii istorici arat c grecii au nceput s cultive via de vie sub influena
fenicienilor. De la acetia, via de vie a trecut n Sicilia, extinzndu-se apoi
treptat pe toat coasta Mrii Mediterane.
n Evul Mediu se consumau mult vinurile i n general buturile alcoolice, n
care se introduceau diferite extrase din plante. Berea se fabrica n mnstiri
pentru consumul populaiei de pe teritoriul acestora. Pe la mijlocul secolului
XVI, mnstirile au pierdut monopolul fabricrii berii, producia acestei buturi
cptnd un caracter cvasiindustrial, n special n Germania. Urmri mult mai
periculoase asupra organismului se vor ivi odat cu descoperirea i extinderea
rachiurilor, a buturilor distilate.
Este cunoscut faptul c alcoolul este unul dintre cele mai folosite i
periculoase droguri, n adolescen nu prea putem vorbi despre alcoolism, dar
putem vorbi despre nceputurile alcoolismului, majoritate alcoolicilor au
nceput s consume alcool n adolescen, statisticile afirm c tinerii care
ncep s consume alcool nainte de vrsta de 15 ani au anse de patru ori mai
mari s devin alcoolici dect cei care ncep s bea la vrsta de 21 de ani .
[1]

De multe ori adolescecenii ncep s consume alcool n cadrul familiei, prinii

prefer ca proprii lor copii s consume alcool dect alt drog, alcoolul, spun ei,

nu este la fel de agresiv ca alte droguri, ceea ce nu tiu ei este c alcoolul pe

termen lung este la fel de nociv ca orice alt drog.
Motivele pentru care adolescenii aleg s consume alcool sunt diverse.
Majoritatea adolescenilor care consum alcool provin din familii care au avut
un istoric asemntor, copiii fac ceea ce vd n familiile lor, imit
comportamentele celor mari, considerndu-le ca fiind normale chiar i pentru
vrsta lor. n cele ce urmeaz voi prezenta trei seturi de motive pentru care
adolescenii consum alcool:
Motive individuale bazate pe schimbarea strii de spirit, schimbrile
survenite n adolescen, pubertatea, schimbrile sexuale, stresul, toate
aceste pot determina adolescentul s vad n alcool o cale de ieire din acest
labirit al adolescenei. Majoritatea adolescenilor afirm c consumul de
alcool i face pe oameni mai bucuroi i mai linitii, alcoolul pentru muli
dintre adolesceni este antidotul depresiei; de fapt lucrurile nu stau aa cum
par la prima vedere, la nceput consumul de alcool creeaz o stare de euforie,
dar n scurt timp alcoolul inhib secreia de dopamin, hormon care are rolul
de a crea un echilibru emoional n corpul uman, n unele studii el este numit
hormon al fericirii. La scurt timp dup pierderea strii euforice se instaleaz
depresia, ca urmare a lipsei dopaminei, pentru a iei din aceast stare tnrul
apeleaz din nou la alcool pentru a deveni euforic i pentru a uita starea de
depresie prin care trece, de fapt alcoolicul se mic ntr-un cerc plceredurere negsind ieire spre normal. De multe ori n spatele consumului de
droguri se ascunde lipsa unei viziuni corecte, adevrate asupra vieii, muli
adolesceni sau aduli consum alcool pentru c viaa lor este att de goal i
lipsit de sens, nct vd n alcool o cale de ieire, care se dovedete a nu fi
cale cea adevrat, unii dintre aceti oameni i pierd motivaia de a tri, i
pierd scopul i sensul vieii, pentru a umple acest vid, unii ncearc s adune
bunuri material, alii rvnesc la prestigiu, n timp ce alii se folosesc de
sexualitate, de relaii nesntoase cu ali oameni .
[2]

Motivele sociale, de multe ori prin intermediul alcoolului se realizeaz

socializarea n cadrul unui grup de prieteni, colegi etc., la fel ca i fumatul,
mediul i pune amprenta asupra adolescentului, chiar dac el nu realizeaz
acest fapt.
Motive familiale despre care am vorbit mai sus, prezena unui membru al
familiei care este alcoolic crete ansele ca adolescentul s adopte consumul

de alcool, n familiile cu un printe alcoolic ntlnim mai muli copii care

consum alcool dect n familiile n care prinii nu consum de fel alcool.
n adolescen creierul se afl nc n dezvoltare. Alcoolul produce consecine
iremediabile pentru creier; consecinele produse de alcool asupra creierului n
adolescen poart denumirea de ARBI, o persoan afectat de aceast boal
prezint probleme cu memoria, slbesc abilitile cognitive, n Australia 2.500
de persoane sunt tratate anual de aceast afeciune, se presupune c
200.000 de persoane sunt afectate de aceast boal, dar nu sunt identificate
i peste 2 milioane de australieni au o predispoziie spre aceast boal
datorit consumului de alcool . Creierul uman se dezvolt pn la vrsta de
[3]

25 de ani, alcoolul nu face altceva dect s influeneze ntr-un mod dramatic

acest proces de dezvoltare, consecinele sunt i mai dramatice dac
adolescentul ncepe s consume alcool sub vrsta de 15 ani. Alcoolul
afecteaz lobii prefrontali i hippocampusul, o parte a sistemului limbic,
aceste

pri

ale

creierului

sunt

responsabile

cu

motivaia,

controlul

impulsurilor i dependena. Nu trebuie s uitm c alcoolul este o

neurotoxin, iar pentru creier este o otrav, consumul excesiv de alcool
interferez cu absorbia vitaminei B, ceea ce mpiedic funcionarea corect a
creierului. Consumul prelungit poate da natere unor probleme legate de
memorie i de meninerea echilibrului. Consumul alcoolului n adolescen
afecteaz funcionarea corect a sistemului nervos central, poate cauza
deshidratarea celulelor nervoase, accidente cerebrale, alcoolul distruge
celulele nervoase ale creierului care nu sunt regenerabile, dispariia acestora
poate cauza probleme de natur psihic, convulsii, delirium tremens sau
demen . Alcoolul nu afecteaz doar creierului uman, ci ntreg organismul, n
[4]

adolescen organismul este mai puternic afectat deoarece tinerii au o

greutate mai redus, iar ficatul este destul de mic.
n cele ce urmeaz voi prezenta principalele faze ale consumului de alcool n
adolesce:
consumul experimental: adesea n adolescen tnrul ncearc fel i fel de
metode pentru a afla noi senzaii, noi lucruri etc., unii au i numit adolescena
ca fiind vrsta experimentelor sau a ncercrii. Pe unii experienele negative
ale consumului de alcool (voma, depresia, durerile de cap, ameelile, ruinea
fa de familie sau societate etc.) i determin s renune la alcool, n timp ce

ali tineri prefer s se mulumeac cu puinele efecte pozitive ale consumului

de alcool;
consumul regulat: adolescenii care consum regulat alcool sunt de regul
consumatorii sociali, care consum alcool cu diferite ocazii, au un oarecare
control asupra consumului, dar beau destul de mult, aproximativ 45 pahare
la rnd ceea ce nseamn exces;
consumul devenit preocupare: n acest stadiu consumul de butur este
asociat cu depresia, tinerii consum periodic alcool pentru a scpa de
anumite amintiri, situaii neplcute, depresii, alcoolul fiind pentru ei o evadare
din lumea lor;
dependena: alcoolul dup un timp produce dependen fizic i psihic.
Aceast dependen poate fi sesizat prin faptul c adolescentul bea
necontrolat, zilnic, uneori chiar i singur, dependenii nu consum alcool de
plcere, ci pentru a se simi normali. Dependena se instaleaz lent pe
parcursul unei perioade mai ndelungate, prin mrirea dozei de alcool, n
aceast etap alcoolicul i neglijeaz familia, serviciul sau coala, pentru a
face rost de bani tinerii fur bani din cas sau din alte locuri cu ajutorul
prietenilor sau singuri. Un consum continuu determin alcoolicii s consume
cantiti tot mai mari de alcool pentru a obine acelai efect . Poate fi definit
[5]

alcoolic o persoan care: n mod constant, nu reuete s aleag ntre dac

va bea sau nu i care, dac bea, este incapabil s decid dac se va opri sau
nu .
[6]

Conform unui studiu realizat de National Clearinghouse for Alcohol and Drug
Information, n SUA exist peste trei milioane de adolesceni alcoolici, pe
lng acetia mai gsim cteva milioane de tineri care au probleme cu
alcoolul . n Marea Britanie alcoolul este considerat a fi mai periculos dect
[7]

orice alt drog. Rspunznd la un studiu, profesorii britanii cred (n proporie de

70%) c consumul de alcool a crescut n rndul adolescenilor n ultimii 5 ani,
cu precdere n rndul adolescenilor cu vrsta sub 15 ani . Aceeai profesori
[8]

afirmau c observ destul de des elevi care vin la coal drogai, mahmuri, cu
dureri de cap cauzate de consumul excesiv de alcool, muli adorm la ore, alii
prezint stri de vom; acetia prezint un comportament euforic n clas
ceea ce are repercusiuni asupra celorlai elevi i asupra orei n general. De
multe ori elevii sunt surprini cu sticle de buturi la ei, n unele coli profesorii
au identificat persoane care distribuiau alcool tinerilor, dei consumul i

comercializarea alcoolului persoanelor cu vrsta sub 18 ani este interzis prin

lege, alteori sunt vzui n parc sau chiar n curtea colii consumnd alcool .
[9]

Pentru a vedea c alcoolul este o problem n ntreaga lume o s prezint mai

multe statistici care evideniaz acest lucru: ntr-un studiu efectuat asupra
adolescenilor cu vrsta cuprins ntre 1516 ani acetia au rspuns c au
consumat alcool n ultima sptmn n proporie de 90% sau, alt sondaj,
29% dintre elevii de clasa a 8-a i 30% dintre elevii claselor a 12-a au
consumat alcool n ultima sptmn. ntr-un alt studiu adolescenii cu vrsta
cuprins ntre 14 i 15 ani au afirmat n proporie de 5% c au consumat cel
puin odat alcool peste limita normalului, adic au fost ntr-o stare destul de
avansat de ebrietate .
[10]

Adolescenii consum alcoolul n diferite locuri, marea majoritate consum

acas mpreun cu prinii lor, familiile consider c alcoolul nu este de fapt
un drog aa de nociv, apoi cu prietenii, pe strad, la petreceri, cluburi, puburi, discoteci etc. Majoritatea tinerilor europeni consum bere, apoi spirtoase,
vin, alcoolpops (o butur destinat tinerilor care conine alcool n cantiti
mai mici, a fost scoas pe pia n anul 1995) i alte buturi .
[11]

Reclamele au o contribuie serioas la creterea consumului de alcool n

rndul tinerilor, pentru a dovedi acest fapt Universitatea din Connecticut a
realizat un experiment asupra a 1.872 de adolesceni pe care i-a pus s
vizioneze mai multe reclame i filme care promovau alcoolul ntr-o perioad
de timp, rezultatele testului au scos n eviden urmtorul fapt: participanii
dup ce au urmrit o lun de zile reclame care promovau consumul de alcool
au nceput s consume mai mult alcool. O reclam poate crete consumul de
alcool cu un procent pe lun, ceea ce este mult avnd n vedere vrsta celor
ce au participat la test (adolescenii). Pe lng igri, adolescenii cheltuiesc
muli bani pe alcool, cu toate c e interzis comercializarea alcoolului
persoanelor sub 18 ani, acetia gsesc intermediari pentru a obine alcool,
unele baruri servesc tinerii fr nici o rezerv .
[12]

Efectele alcoolului asupra adolescenilor:

accidentele rutiere. Principala cauz a mortalitii n rndul adolescenilor
este determinat de accidente, multe dintre acestea sunt cauzate de
consumul de alcool;
alcoolul afecteaz creierul uman, despre aceasta am vorbit mai sus;

 studiile au artat c consumul de alcool n adolescen afecteaz enzimele

hepatice, ceea ce indic un anumit grad de afectare a ficatului, n cazul
adolescenilor supraponderali sau obezi este suficient un consum moderat de
alcool pentru a afecta ficatul ;
[13]

n perioada pubertii, att la fete ct i la biei au loc transformri

hormonale, tot acum apar hormonii estrogen i endogen, care la rndul lor
faciliteaz apariia altor hormoni vitali pentru dezvoltarea normal a
organismului. Consumul de alcool n aceast perioad de cretere i
dezvoltare poate crea un dezechilibru hormonal care poate s afecteze
dezvoltarea organelor, muchilor, oaselor, sistemului reproductor, acestea
au fost confirmate prin analize de laborator fcute asupra animalelor ;
[14]

consumul de alcool produce o deshidratare att la nivelul creierului ct i n

organism;
alcoolul produce o ncetinire a reaciilor, este principala cauz a accidentelor
rutiere, conductorul vehiculului nu reuete s se coordoneze, micrile lui
fiind foarte lente, ba mai mult alcoolul ncetinete gndirea, capacitatea de a
judeca scade foarte mult, avnd nclinaia de a lua decizii proaste, fiindc
alcoolul ncetinete realizarea conexiunilor neuronale;
alcoolul afecteaz memoria, alcoolicul uit foarte repede, dup o beie muli
nu-i mai reamintesc ceea ce au vorbit sau ceea ce au fcut n momentul n
care au consumat alcool;
alcoolul faciliteaz apariia obezitii, fiindc conine mult zahr ncetinete
metabolismul;
circulaia sngelui este afectat de alcool, el determin creterea tensiunii,
care la rndul ei mrete pulsaiile inimii, care poate s se opreasc;
ca urmare a consumului excesiv de alcool se poate instala coma;
muli dintre alcoolici mor datorit faptului c se neac cu voma, nefiind cine
s-i ajute;
respiraia se ncetinete treptat, nct poate s se opreasc cu totul ;
[15]

 de multe ori adolescenii sub influena alcoolului au relaii sexuale cu

persoane pe care abia le-au cunoscut, expunndu-se riscului de a se infecta
cu boli cu transmitere sexual, multe violuri se ntmpl datorit consumului
de alcool;
este cunoscut faptul c alcoolul creeaz o stare depresiv dup ce este
consumat cu toate c aceast stare este prefaat de o stare euforic; acest
fapt i determin pe muli adolesceni s se sinucid sau s apeleze la diverse
modaliti pentru a iei din aceast stare, droguri, igri

[16]

etc.

Adolescenii recunosc foarte greu c au probleme cu alcoolul, totodat neag

problemele care stau n spatele consumului de alcool, de exemplu dac au
probleme cu coala probabil c vor da vina pe profesori, colegi pentru a-i
justifica absenteismul i consumul de alcool. Pentru a vedea dac un
adolescent are probleme cu alcoolul trebuie s-i punem patru ntrebri:
1. Ai simit vreodat c trebuie s bei mai puin?
2. Te-au enervat vreodat oamenii care te critic c consumi alcool?
3. Te-ai simit vreodat neplcut sau vinovat n legtur cu butul?
4. Ai but vreodat dimineaa ca s te calmezi sau s scapi de mahmureal?

[17]

Dac adolescentul rspunde afirmativ la cel puin una dintre aceste ntrebri
nseamn c are probleme cu consumul de alcool, el trebuie sftuit s apeleze
la instituii specializate n acest sens (Alcoolicii Anonimi sau alte centre de
tratament). Alcoolicului i este fric de ceea ce urmeaz dup ce se va lsa de
consumul de alcool, sevraj, depresie etc., din aceast cauz i este fric s
recunoasc c are probleme cu alcoolul i de multe ori prefer s continue
consumul dect s renune la alcool, uneori este nevoie de o criz sau de o
problem de sntate pentru ca alcoolicul s-i recunoasc alcoolismul.
Biserica a condamnat alcoolismul ca fiind o patim care mpiedic omul s
ajung n comuniune cu Dumnezeu; avnd n vedere efectele produse de
alcool asupra persoanei, familiei i societii, Biserica l-a catalogat ca fiind un
pcat de moarte, Sfntul Apostol Pavel spunea: nici furii, nici lacomii, nici
beivii nu vor moteni mpria lui Dumnezeu (I Corinteni 6, 10). Beia
este pierzare pentru suflet, este prsirea lui Dumnezeu i nchinare la idoli,
dumnezeul beivilor fiind propriul pntece .
[18]

Sfnta Scriptur cuprinde multe referiri la beie i la efectele pe care le

produce asupra vieii umane:
Apoi, grind Domnul cu Aaron, a zis: Vin i sicher s nu bei, nici tu, nici fiii
ti, cnd intrai n cortul adunrii sau v apropiai de jertfelnic, ca s nu
murii. Acesta este aezmnt venic n neamul vostru (Levitic 10, 89);
S se fereasc de vin i de butur mbttoare; s nu bea nici oet fcut
din vin, nici oet fcut din vreo butur mbttoare; s nu bea nici butur
stoars din struguri (Numeri 6, 3);
Vinul este batjocoritor, buturile tari sunt glgioase, oricine se mbat cu
ele nu este nelept (Proverbe 20, 1);
Nu se cuvine regilor, o, Lemuel, nu se cuvine regilor s bea vin i
conductorii buturi mbttoare, ca nu cumva bnd s uite legea i s judece
strmb pe toi srmanii (Pilde 31, 45);
Vai de cei viteji la but vin i meteri la fcut buturi mbttoare (Isaia 5,
22);
Curvia, vinul i mustul iau minile omului (Osea 4, 11);
S umblm cuviincios, ca ziua: nu n ospee i n beii, nu n desfrnri i n
fapte de ruine, nu n ceart i n pizm (Romani 13, 13);
Nu putei s bei paharul Domnului i paharul demonilor; nu putei s v
mprtii din masa Domnului i din masa demonilor (I Corinteni 10, 21);
Nu v mbtai de vin, aceasta este destrblare. Dimpotriv, fii plini de
Duh (Efeseni 5, 18);
De acum nu bea numai ap, ci folosete puin vin, pentru stomacul tu i
pentru desele tale slbiciuni (I Timotei 5, 23).
Vinul, alcoolul nu este un ru n sine, devine ru n momentul n care pune
stpnire pe tine, n momentul n care i afecteaz sntatea i devii
dependent de o substan i nu de Dumnezeu. Dup cum putem obseva,
Sfntul Apostol Pavel i ngduie Sfntului Timotei s guste puin vin, ca i
medicament, tot el spune: Toate mi sunt ngduite, dar nu toate mi sunt de

folos (I Corinteni 6, 12). Iar Sfntul Ioan Gur de Aur spunea despre aceast
virtute n Omilia nti la Facere: Precum corbiile uoare stbat mrile mai cu
iueal, iar cele prea mpovrte se scufund, aa cumptarea ajut mintea
s strbat mai uor marea vieii i s priveasc cele cereti .
[19]

Printele Ilie Moldovan spunea: Cum sunt tinereile, aa sunt i btrneile.

Dac n adolescen urmm o via cumptat ferindu-ne de alcool i de alte
abuzuri, aa vom tri i la btrnee. Ca butur, patima alcoolului ngn
cele ale duhului, fr a avea puterea de a-l conduce pe om la ceea ce caut
cu adevrat, adic la Via, la izvorul Vieii care este Dumnezeu. Adolescenii
trebuie s cunoasc ce se ascunde n spatele acestor dorine, n spatele
acestor patimi, patima nefiind altceva dect o energie prost ntrebuinat, cel
care deviaz aceast energie de la inta ei, nu este altul dect cel ru.
Alcoolicul nu este altceva dect un ratat, un om care a ratat inta, n acest
sens Printele Rafail Noica spunea c iadul este locul celor ratai, dar atta
timp ct nc ne aflm n via putem ajunge pe calea cea dreapt, iar n
adolescen suntem abia la nceputul vieii.
Bibliografie
1.

Bolo,

Daniela. Alcoolul

drogurile

de

la

experiment

la

dependen,Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2005.

2. Frantz, Floyd, Cum tratm alcoolismul, Editura Trinitas, Iai, 2007.
3.

Grosu,

Neculai, Beia

fumatul,

dou

robii

de

care

putem

scpa, Editura Episcopiei Dunrii de Jos, 1998, Galai.

4. Ioan Gur de Aur, Sfntul, Cele dinti Omilii la Facere, Editura Sophia,
Bucureti, 2004.
5. Iuga, Viorel, Cretinul i alcoolul, Editura Multimedia Internaional, Arad,
2004.
6. Prelipceanu, Dan, Victor, Voicu, Abuzul i dependena de substane
psihoactive, Editura Info Medica, Bucureti, 2004.
7. Rcanu, Ruxandra, Alcool i droguri: virtui i capcane pentru
tineri,Editura Universitii din Bucureti, Bucureti, 2004.

8. Trifa, Preot Iosif, Alcoolul duhul diavolului, Editura Oastea Domnului,

Sibiu.
Situri internet
1. http://www.ias.org.uk/resources/factsheets/adolescents.pdf
2.http://www.betterhealth.vic.gov.au/bhcv2/bhcarticles.nsf/pages/Alcohol_relat
ed_brain_damage?OpenDocument
3.http://www.betterhealth.vic.gov.au/bhcv2/bhcarticles.nsf/pages/Alcohol_and
_teenagers
4. http://christianteens.about.com/od/christianliving/a/Drinking.htm
5. http://alcoholism.about.com/od/issues/a/bljama060107.htm
6. http://pubs.niaaa.nih.gov/publications/AA67/AA67.htm
7. http://alcoholism.about.com/library/blnaa59.htm
8.http://www.ortodoxia.md/piedici-in-calea-mintuirii/1494-alcoolul-substaacare-va-hrni-focul-iadului

[1]

http://www.ias.org.uk/resources/factsheets/adolescents.pdf

[2]

Floyd Frantz, Cum tratm alcoolismul, Editura Trinitas, Iai, 2007, p. 13.

[3]

http://www.betterhealth.vic.gov.au/bhcv2/bhcarticles.nsf/pages/Alcohol_relate
d_brain_damage?OpenDocument
http://www.betterhealth.vic.gov.au/bhcv2/bhcarticles.nsf/pages/Alcohol_and_

[4]

teenagers
[5]

Daniela

Bolo, Alcoolul

drogurile

de

la

dependen,Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2005, p. 5.

[6]

Floyd Frantz, op. cit., p. 18.

experiment

la

[7]

http://christianteens.about.com/od/christianliving/a/Drinking.htm

[8]

http://www.ias.org.uk/resources/factsheets/adolescents.pdf

[9]

Ibidem.

[10]

Ibidem.

[11]

Ruxandra Rcanu, Alcool i droguri: virtui i capcane pentru

tineri,Editura Universitii din Bucureti, Bucureti, 2004, p. 80.

[12]

http://alcoholism.about.com/od/issues/a/bljama060107.htm

[13]

http://pubs.niaaa.nih.gov/publications/AA67/AA67.htm

[14]

Ibidem.

[15]

http://menshealth.about.com/cs/teenhealth/a/teen_drinking.htm

[16]

http://alcoholism.about.com/library/blnaa59.htm

[17]

Floyd Frantz, op. cit., p. 30.

[18]

Preot Iosif Trifa, Alcoolul duhul diavolului, Editura Oastea Domnului,

Sibiu, 2007, p. 109.

[19]

Sfntul Ioan Gur de Aur, Cele dinti Omilii la Facere, Editura Sophia,

Bucureti, 2004, p. 34.

http://altarul-banatului.ro/?page_id=318