Universitatea tefan cel Mare Suceava

Facultatea de Stiine Economice i Administraie Public

Specializarea: Administraie Public

Proiect la disciplina Funcia i

funcionarul public n rile Uniunii
Europene

Student,
Matei erban
AP an III

Suceava 2016

Clasificarea funciilor publice europene

Cuprins

1. Generaliti
2. Structura administrativa
3. Conceptul de functie publica
4. Clasificarea functiei publice
5. Principiile care stau la baza exercitarii functiei
publice. Trasaturi si caracteristici ale functiei
publice
6. Categorii specifice de functii publice
7. Bibliografie

Generaliti

Conceptul de functie publica constituie o institutie fundamentala a dreptului

administrativ, ea fiind strns legata de notiunea de activitate, autoritate, organ.
Autoritatile publice, inclusiv cele administrative, sunt nzestrate cu atributii necesare
ndeplinirii sarcinilor ce le revin n conformitate cu care exercita competente determinate,
participnd n baza capacitatii juridice pe care o au la raporturi juridice de autoritate n nume
propriu1

1.Structura administrativa
Structura administrative a fiecarui stat o vom analiza in functie
de autoritatile , institutiile si entitatile publice administrative care in baza derogarilor
legislative au competente in ceea ce priveste domeniul functiei publice.
2. Conceptul de functie publica
Functia publica este interpretata din perspective diferite in tarile analizate si de aceea
vom defini conceptual de functie publica , reliefand reglementarile in vigoare existente in
fiecare stat.
3.Clasificarea functiei publice
Luad forma regimului politic si administrativ din fiecare stat , functia publica se regasete
structurata dupa diferite criterii rezultand categorii de functii publice .Acestea se regasesc de
la o administratie statla la alta , insa , exista si suficiente deosebiri , stabilind , prin acest
criteriu claficarea clara a functiilor publice existente in fiecare tara.
4.Principiile care stau la baza exercitarii functiei publice. Trasaturi si caracteristici ale
functiei publice
Fiecare tara are la baza anumite principii constitutionale , generale , speciale sau
derogatorii. Avand drept cadru comun , principiile de baza ale democratiei si ale statului de
drept , functia publica din fiecare tara isi fundamenteaza propriile principii care stau la baza
exercitarii acesteia , precum si trasaturi sfecifice si caractere proprii . Astfel , in contextual
acestui criteriu vom prezenta principiile , trasaturile si caracteristicile functiei publice
prevazute de administratia publica a fiecarei tari.
5.Categorii specifice de functii publice
Prin acest criteriu vom reliefa clasele de functii publice care prevad
reglementari speciala , care au un statut diferit fata de cele mentionate in statutele privind
functia publica si functionarii publici din fiecare tara.

Structura administrativ

Romania

Structura administrativa publica :

Administratia centrala este formata din :

a) organele supreme ale administratiei publice: Presedintele Romniei si Guvernul;

b) organele centrale de specialitate:
- ministere si alte organe subordonate Guvernului;
- autoritati autonome.
c) institutii centrale subordonate ministerelor sau autoritatilor autonome (inclusiv cele
organizate ca regii sau societati comerciale).

Administratia de stat din teritoriu:

a) Prefectul;
b) Comisia administrativa:
c) Serviciile ministerelor si a celorlalte organe

Administratia publica locala:

1. Autoritati comunale si orasenesti

a) Consiliul Local;
b) Primarul:
2. Consiliul Judetean - autoritate de coordonare a consiliilor comunale si orasenesti

Spania

Structura administratiei publice spaniole:

Administratia Generala a Statului : Ministerul Administratiei Publice , Ministerul

Agriculturii , Pescariilor si Alimentatiei , Ministerul Afacerilor Externe , Ministerul
Stiitei si Tehnologiei , Ministerul Apararii , Ministerul Educatiei , Culturii si
Sportului, Ministerul Economiei , Ministerul Dezvoltarii , Ministerul Securitatii
Publice , Ministerul Justitiei , Ministerul Mediul Inconjurator , Ministerul Prezidential,
Ministerul Sanatatii si al Consumatorului , Ministerul Muncii si al Serviciilor Sociale

Administratia comunitatilor autonome . Statul spaniol cuprinde 17 comunitati

automone inzestrate cu putere legislativa si adminsitrativa proprie

Administratia locala ( formata din totalitatea primariilor)

Entitati de drept public cu statut legal - exista un numar mare de asociatii si organizatii
aflate in subordinea unei autoritati administrative care furnizeaza sau presteaza un
serviciu public

Administratia publica spaniola se imparte , deasemenea , pe baza celor 17 comunitati

autonome care se bucura de putere administrativa proprie. Ministerul Administratiei Publice
este cel care are competente privind oragnizarea si coordonarea sistemelor administrative din
comunitatile autonome.

Germania

Daca in perioada 1935-1945 Germania a fost un stat unitar, in anul 1949 s-a revenit la
organizarea federative a statului in landuri; astfel federalismul a fost privit ca un element de
libertate:
Federatia ( statul central)
Legislativ: Bundestag
Bundesrat
Executiv: Guvernul Federal
Ministerele Federale
Organe si institutii aflate in subordinea Administratiei Federale
Justitie: Curti Federale
16 Landuri ( landuri teritoriale si orase-state : Berlin , Bremen , Hasburg)
Legislativ: Parlamentele landurilor
Executiv: Guvernul landurilor

Ministerele
Organele si institutiile Administratie Landurilor
Justittie: Curtile landurilor

Belgia

Incepand cu 1 aprilie 2006 , sistemul administratiei publice flamande a fost antrenat in

cadrul unor schimbari majore. Astazi , principale atributii sunt organizate in baza a 13 arii
politice .
Guvernarea belgiana si a structura administrativa :

Guvernul de Stat Federal

Comunitati Lingvistice(3)

Regiuni geografice(3)

Provincii(10)

Municipalitati(589)

Structura Statului Federal:

Nivelul federal: Institutiile federale: Casa Reprezentatelor, Senat , Rege, Guvernul

Federal

Nivelul Comunitatii: Comunitatea Flamanda , Comisiile Comunitatii ( Comisia

Franceza , Comisia Flamanda) , Comunitatea Germana , Comunitatea Franceza

Nivelul Regional : regiunea Flamanda , Regiunea Bruxel , Regiunea Waloon

Nivelul Provincial : 5 provincii flamande , Bruxel- capitala bilingva , 5 provincii

Waloon

Nivelul Municipal: municipalitati flamande, municipalitati Waloon , 19 municipalitati

in subordinea capitalei

Finlanda

Finlanda este o republica constitutionala, iar cele mai importante organe de stat sunt
Parlamentul, Presedintele Republicii si Guvernul.
Finlanda are 2 niveluri administrative. In Finlanda, municipalitatile constituie cel de-al
doilea nivel sic el mai important. Cu toate acestea, mai multe forme de cooperare
intermunicipala au stability de facto un nivel intermediar de administratie (si nu de gurvenare)
intre administratia centrala si locala.
Din punct de vedere structural regasim:

Parlamentul, Guvernul, Presedintele Republicii;

Instante de judecata: judecatorii, Curti de apel, Curtea Suprema, Curti administrative,

Curtea Suprema Administrativa, Curti Extraordinare;

Administratia de stat: -administratia centrala: ministere, agentii guvernamentale si

publice, activitati privind probleme de stat;

-administratia regionala: institutii de stat din provincie, centre de angajare si dezvoltare

economica, centre regionale de protectie a mediului, inspectorate de siguranta si sanatate,
centre de autorizatie in probleme de mediu, birouri regionale de taxe;
-administratia locala: dinstricte locale de stat, birouri de angajare, birouri locale de taxe,
birouri locale de vama, cabinete de consultanta juridical, municipalitati

Alte organe publice: provincial autonoma a insulelor Aland, Banca Finlandei,

institutul de asigurari sociale, administratie publica indirecta.

Slovacia

Administratia publica in Republica Slovaca, ca si in celelalte tari centrale si de est ale

europei, redefineste conceptual statului si puterea statului.Defapt face trecerea de
la guvernare unitara la o guvernare descentralizata democratica.
Administratia publica se afla in sarcina puterii executive , fapt specificat
Constitutie , si care o prevede prin urmatorii factori:
-cele mai inalte servicii de stat (Guv RS,Ministerele)
-serviciile de stat locale(autoritatile regionale si municipale, si serviciile de stat
specializate)
Institutiile administratiei slovace:

Ministerele sau alte corpuri administrative centrale

Institutiile sau autoritatile din domeniul afacerilor statale: Departamentul Conciliului

National , Departamentul presedintelui , Biroul Suprem de Audit, Curtea
Constitutionala, Curtile de Justitie , Procurorul General , Procurorul Regional ,
Procurorul de Stat , Procurorul Districtului

Structuri administrative locale

Alte structuri administrative

Unitatile de Politie

Academia de Politie

Organismele Fortelor Armate

Organismele Politiei Rutiere , ale Penitenciarelor si ale Jandarmeriei

Concluzii
Din perspectiva structurii administrative , fiecara tara prezinta o delimitare clara a
nivelelor administrative ale administratie publice. In urma detalierii criteriul , regasim
structurarea piramidala a institutiilor si autoritatilor administratie publice general valabila
pentru toate tarile analizate.

Conceptul de functie publica

Functia publica apare ca o grupare de atributii si de competente n scopul de a
satisface interese generale, ntruct orice putere sociala se legitimeaza numai prin finalitatea
sa de interes public, neputndu-se admite ca ea sa fie utilizata n scopuri personale. n fiecare
stat membru al Uniunii Europene care are o Lege fundamentala scrisa se regasesc principii ale
functiei publice.
Romania

Notiunea de functie publica o intalnim folosita in Constitutie si legi, cat si in diferite

alte acte normative de salarizare sau de infiintare, organizare si functiuonare a unor servicii
publice - organe ale administratiei de stat, institutii publice si regiile autonome de interes
public - precum si in statele de functii ale acestora.
n doctrina interbelica, functia publica a fost nteleasa ca fiind "complexul de puteri si
competente, organizat de lege pentru satisfacerea unui interes general, n vederea de a fi
ocupata, n chip temporar, de un titular (sau mai multi), persoana fizica care, executnd
puterile n limitele competentei, urmareste realizarea scopului pentru care a fost creata
functiunea" (Negulescu, P., Tratat de drept administrativ. Principii generale, vol. I, Institutul
de Arte Grafice Bucuresti, 1934, p. 522)
Intr-o definitie mai recenta, functia publica este considerata "situatia juridica a
persoanei fizice - nvestita legal cu atributii n realizarea competentei unei autoritati publice ce consta n ansamblul drepturilor si obligatilor care formeaza continutul juridic complex
dintre persoana fizica respectiva si organul care l-a investit" (orgovan, A., Tratat de drept
administrativ, vol. I, Bucuresti, Editura All Beck, 2001, p. 554)
Reglementarea actuala in ceea ce priveste functia publica o reprezenta Legea
nr.188(r1) din o8/12/1999 republicat in Monitorul Oficial , Partea I nr.251 din 22/03/2004
privind Statutul Functionarilor Publici art. 2 , alin1 : functia publica reprezinta ansamblul
atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de
putere publica de catre administratia publica centrala, administratia publica locala si
autoritatile administrative autonome.
Spania

n ciuda faptului ca putem vorbi despre preocupari n legiferarea domeniului public

nca din Antichitate (merita sa retinem mai ales initiativele lui Carlos III care vizau domeniul
militar sau reforma lui Bravo Murillo din 1852 care a avut un rol decisiv n crearea

categoriilor de cariera administrativa n functie de care se remunerau functionarii), bazele a

ceea ce trebuie sa fie Administratia si functia publica au fost puse prin adoptarea Constitutiei
din 1978 prin care Spania s-a constituit ca stat social si democratic de drept.
Reglementarile din domeniul functiei publice urmeaza modelul francez si sunt foarte
detaliate n ceea ce priveste obligatiile si sanctiunile disciplinare aplicabile functionarilor
publici.
n cursul anului 2007 a fost adoptat noul Statut al Angajatilor din Sectorul
Public (Legea nr.7/2007 din 12 aprilie Estatuto Bsico del Empleado Pblico) care prevede la
art 2 aria de guvernare a functiei publice . Acesta se aplica tuturor categoriilor de functionari
publici din urmatoare administratii:

Admintratia Generala a Statului

Aministratia Comunitatilor autonome si a administratia oraselor Ceuta si Melilla

Administratia Entitatilor Locale

Organismele Publice si Entitatile aflate in subordinea administratiei centrale sau locale

Administratia Universitatilor Publice

Germania

In doctrina germanica functia publica este privita din perspectiva a patru dimensiuni :

in sensul larg al termenului prin functie public se intelege ansamblul persoanelor

aflate la dispozitia guvernantilor pentru a face s functioneze serviciile publice

in sens organic este vorba de ansamblul personalului din administratie. Acest personal
are o compunere diversificat si cuprinde categorii extrem de variate. Uneori, n
aceeasi perspectiv organic, functia public desemneaz doar o parte din acest
personal

in sens formal, functia public poate desemna regimul juridic aplicabil personalului
administrativ

in sens material, este vorba de activitatea constnd n colaborarea n mod permanent si

cu titlu profesional la o actiune a persoanelor publice ale administratiei.

Contextul general privind conceptul de functie publica este explicat si reliefat prin
notiunea Qffentlicher Dienst ( n traducere literar, serviciu public) n Germania.
In Germania, functia public este caracterizat prin forta traditiei istorice si simultan
prin mutatiile intervenite n ansamblul sarcinilor administratiei publice si n modul n care ea
urmeaz s si le asume.

Cazul functiei publice din Germania se caracterizeaz printr-o situatie aparte; fiind un
stat federal, n care doar unul din patru functionari publici este angajat la nivelul guvernului
federal sau n agentiile federale , statutul functionarilor publici si al functiei publice se aplic
la mai putin de jumtate din personalul administratiei.
Daca in tri precum Belgia, Grecia, Suedia, Franta, Olanda si Portugalia, functia
public este aproape sinonom cu personalul administrativ, n Germania exist o delimitare
ntre functionarii cu statut de drept public, pe de o parte, si lucrtorii din administratie, ce se
supun regulilor dreptului muncii, pe de alt parte.
Belgia

Functionarul public este cel isi face serviciul in cadrul institutiilor oficiale.
Functionarul public se gaseste in pozitia statuara in care obiectivul sau poate fi atins in cazul
in care ordinul o prevede. In Belgia sunt considerati functionari publici nu numai persoanele
din autoritatile administratiei publice ci si angajatii din invatamant, ocrotirea sanatatii si din
alte sfere de deservire a populatiei.
Finlanda

Reglementarea in materie :Actul Functionarilor Publici Legea nr. 750/1994.

Atunci cand ne referim la functia publica din Finlanda , de cele mai multe ori ,
accentul discutiei cade pe dimensiunea functiei publice de conducere .
In Finlanda nu exista un grup distinct de functionari publici de conducere. Cu toate
acestea, cteva reglementari ale Actului Functiei Publice vizeaza categoria celor mai multi
functionari publici de conducere. Ele se refera la stabilirea si anularea functiilor publice si
ncetarea angajarii n posturile publice. Exista de asemenea reguli de recrutare si selectie,
actiuni disciplinare/concediere, salarizare, siguranta locului de munca si standarde de etica
profesionala care sunt diferite n cazul functionarilor publici de conducere de cel al celorlalti
functionari publici. Numarul functionarilor publici de conducere este de aproximativ 200.
Actul Functiei Publice de Stat contine reglementari speciale legate de concedierea
functionarilor publici de conducere, ceea ce nseamna ca din punct de vedere legal
este mai usor sa se dea un aviz de concediere unor functionari publici de conducere
dect celorlalti functionari publici. Strategia de dezvoltare propusa include sugestia de a se
acorda acestei categorii resurse de management comune. Dezvoltarea comuna, exploatarea si
mobilitatea resurselor de management comune ale administratiei centrale vor fi mbunatatite
sistematic. O modalitatea de a realiza acest lucru este de a transforma posturile de functionari
publici de conducere din ministere, de ex. secretari permanenti, subsecretari si manageri din
diferite unitati operationale separate n posturi guvernamentale comune.
Slovacia

Potrivit Actului nr 312/2001 prinvind functia publica :

Functia publica este incadrata in departamentele profesionale ale administratiei
publice, fiind exercitata de catre presoana care realizeaza o activitate publica in cadrul unui
sector specific al administratiei publice.

Concluzii
In toate cele sase tari conceptul de functie publica constituie o institutie fundamentala
a dreptului administrativ, ea fiind strns legata de notiunea de activitate, autoritate, organ.
Autoritatile publice, inclusiv cele administrative, sunt nzestrate cu atributii necesare
ndeplinirii sarcinilor ce le revin n conformitate cu care exercita competente determinate,
participnd n baza capacitatii juridice pe care o au la raporturi juridice de autoritate n nume
propriu. De asemenea , apreciem ca fiecare sistem administrativ al tarilor comparate prezinta
aspecte specifice cu privire la functia publia si ca acesta se regaseste in toate tarile ca element
principal al actiunilor administratiei publice.

Clasificarea functiei publice

Romania

Cu exceptia functiilor de specialitate pe care le gasim numai la aparatul celor doua

Camere ale Parlametului, la Presedintie si la Guvern, celelalte functii publice cu care sunt
dotate serviciile publice din tara noastra se impart in:

functii de conducere

functii de executie pe grade profesionale

functii de executie pe trepte profesionale

Legea nr.188/1999 privind Statutul Functionarilor Publici cuprinde:

Art. 7. - (1) Functiile publice se clasifica dupa cum urmeaza:
functii publice generale si functii publice specifice;

functii publice din clasa I, functii publice din clasa a II-a, functii publice din clasa a
III-a.

- (2) Functiile publice generale reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor

cu caracter general si comun tuturor autoritatilor si institutiilor publice, n vederea realizarii
competentelor lor generale.
- (3) Functiile publice specifice reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor
cu caracter specific unor autoritati si institutii publice, n vederea realizarii competentelor lor
specifice.

Art. 8. - Functiile publice se mpart n trei clase, definite n raport cu nivelul studiilor necesare
ocuparii functiei publice, dupa cum urmeaza:

clasa I cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii superioare de
lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta;

clasa a II-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii superioare de
scurta durata, absolvite cu diploma;

clasa a III-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii medii
liceale, absolvite cu diploma.

Art. 9. - (1) Dupa nivelul atributiilor titularului functiei publice, functiile publice se mpart n
trei categorii dupa cum urmeaza:

functii publice corespunzatoare categoriei naltilor functionari publici;

functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de conducere;

functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de executie.

Lista functiilor publice din administratia romaneasca:

I. Functii publice generale:
1. secretar general al Guvernului si secretar general adjunct al Guvernului;
2. consilier de stat;
3. secretar general si secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale
administratiei publice centrale;
4. prefect;
5. subprefect;
6. secretar general al prefecturii, secretar general al judetului si al municipiului Bucuresti;
7. director general din cadrul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale
administratiei publice centrale;
8. director general adjunct, director si director adjunct din aparatul ministerelor si al celorlalte
organe de specialitate ale administratiei publice centrale;
9. secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului si comunei;
10. director executiv si director executiv adjunct ai serviciilor publice descentralizate ale
ministerelor si ale altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si n
cadrul aparatului propriu al autoritatilor administratiei publice locale;

11. sef serviciu;

12. sef birou;
13. expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor;
14. referent de specialitate;
15. referent.
II. Functii publice specifice:
1. arhitect-sef;
2. inspector de concurenta;
3. inspector vamal;
4. inspector de munca;
5. controlor delegat;
6. comisar.
Spania

Constitutia Spaniei exprima o serie de schimbari privind statutul fucntiei publice si a

functionarilor publici care produc o serie de schimbari n valorile sociale si politice ale
spaniolilor, n mediul economico-social international, n relatiile de putere si de lidership
interne. Astfel , se vorbeste adesea despre necesitatea unui statut de baza comun pentru
domeniul public care sa admita modulari pentru fiecare categorie sau colectiv n functie de
calificarea profesionala si n functie de caracteristicile functionale (personal sanitar, de posta,
diplomatic etc.).
Art. 10 alin.1 din Legea nr.7/2007 din 12 aprilie Estatuto Bsico del Empleado
Pblico stabileste ca sunt functionari publici persoanele care , in conditiile de egalitate si
similaritate cu principiile de merit si competente , au acces la o functie publica sau la un post
din cadrul administratiei publice , si care , presteaza servicii profesionale in scopul si interesul
general al cetatenilor.
Clasificare functiei publice este direct corelata cu categoriile de functionari publici. In
concordanta cu specificatiile art 10 , alin. 2 al Legii nr. /2007 din 12 aprilie Estatuto Bsico
del Empleado Pblico regasim urmatoarele functii publice:
functii publice corespunzatoare functionarilor publici de cariera sau de intentie
functii publice corespunzatoare personalului laboral , atat personalului fix cat si celui
temporal
functii publice corespunzatoare personalului eventual

Deasemenea , functionarii din administratia publica spaniola sunt clasificati n doua grupe,
cei angajati n baza unei relatii administrative si cei angajati n baza unui contract de munca n
sistemul public. Prima categorie este cea mai des intalnita in administratia publica spaniola ,
iar cea de a doua insumeaza un numar mai putin numeros de functionari publici. In acest
context , functiile publice se clasifica in:

Pt prima categorie : a) functii publice administrative principale

b) functii de conducere principale

Pt cea de a doua categorie : a) functii publice administrative secundare

b) functii de conducere secundare

Germania

In Germania exista 3 mari categorii de angajatori de functionari publici. Aceste 3

categorii sunt: Guvernul federal, Landerul si municipalitatile. Fiecare dintre aceste sectoare
angajeaza 3 categorii diferite de functionary publici: Beamte (functionari publici sub
incidenta Dreptului public), Angestellte (salariati sub incidenta Dreptului privat) si Arbeiter
(angajati aflati sub incidenta Dreptului privat). Numarul total al functionarilor publici din cele
3 clase a fost de 4,8 milioane in 1998, din care Beamte-1,7 milioane (incluzand judecatorii si
cei din fortele armate)
Functiile publice se regasesc de regula in aparatele de lucru ale :

Cancelariei statului

Ministerelor

Institutiilor subordonate ministerelor

De exemplu: Ministerul Economiei si Tehnologiei - institutii: Biroul Federal de

Economie si Control al Exporturilor ,Agentia pentru Comert Exterior ,Institutul National
de Metrologie, etc

Ministerul de Interne:

Academia Federala de Administratie Publica

Biroul Federal pentru Migratii si Refugiati

Politia Federala

Biroul Federal al Administratiei, etc

Ministerul Muncii:
- agentii resposabile cu pensile cetatenilor (77,000 angajati)

- administratia muncii (92,400 angajati)

- agentii pentru asigurari de sanatate (139,000 angajati), etc

Belgia

Ierarhia structurii serviciilor publice federale este divizata pe 4 niveluri: A, B, C, D.

Nivelul A consta in 5 clase de la A1 la A5 care este cea mai inalta clasa. O clasa grupeaza
functiile care au aceeasi complexitate, expertiza tehnica si responsabilitate. In nivelul A
functionarii publici sunt impartiti pe clase profesionale. Nivelurile B, C si D sunt impartite in
functie de grad. In interiorul fiecarui nivel gradele sunt catalogate drept " grade echivalente".
Functionarii din clasele A1 si A2 poarta titlul de atasati. Functionarii din clasa A3 sunt numiti
consilieri. Consilierii din clasele A4 si A5 sunt consilieri generali. Nivelul B cuprinde gradele
de expert administrator, expert financiar, expert ethnic. Nivelul C inglobeaza gradele de
asistent administrator si asistent tehnic. Nivelul D este alcatuit din muncitorul administrator si
din muncitorul tehnic. De curand a fost introdus si un al cincilea nivel- B+ prin care sunt
reevaluate functiile specializate care necesita educatie superioara.

Natura muncii

Nivelul educational

level A

Management, planificare si cercetare

Educatie universitara+ educatie superioara

de lunga durata non- universitara

level B+

Munca specializata

Educatie superioara non- universitara de

scurta durata

level B

Executie

Educatie postliceala

level C

Munca administrativa de birou

Liceu

level D

Munca manuala

Generala

Finlanda

Ierarhia structurilor publice este divizata in Actul Functiei Publice de Stat. Ministerul
de Finante a nceput implementarea planului conform caruia contractele de management
individuale sunt ncheiate ntre manageri de nivel superior si supervizori n relatie cu
operatiunile, resursele si dezvoltarea lor. Modelul de contract este creat n principal pentru
managerii subordinati ministrilor, ca de exemplu sefii unitatilor operationale (directori
generali), subsecretari si sefi de departamente din ministere. Cade n responsabilitatea
ministrilor sa monitorizeze realizarea obiectivelor stabilite n contractele de management ale
managerilor unitatilor operative administrative, sa traga concluziile necesare si sa ia masurile
corespunzaroare pentru a spori eficienta manageriala si "leadership-ul". Un punct de plecare
este distinctia ntre posturile de functionari publici sau relatii de functie si posturile
manageriale. Obiectivul este ca posturile de management de nivel superior sa fie pe durata
determinata, n timp ce functionarii publici pot ramne n functie pe perioada nedeterminata.

n Finlanda nu exista n cadrul functiei publice un sistem de cariera. Un functionar

public individual poate avansa n cariera candidnd pentru posturile vacante.

Slovacia

Actul Functiei Publice nr 312/2001 stabileste urmatoarea clasificare a functiei publice:

Functii publice preparatorii

Functii publice permanente

Functii publice temporare

Se prevede faptul ca toate functiile publice definite prin prezentul act sunt functii de
natura politica , cu exceptia cazurilor in care se prevede altceva .

In functie de categoriile de functionari intalnim:

Functii publice corespunzatoare pozitiei de:

Functii publice corespunzatoare pozitiei de:

functionar birou

sef birou

specialist birou

director birou

avocat

avocat senior

avocat special

avocat district

avocat director / avocat regional

avocatul statului

Concluzii
Fiecare stat , in parte , isi asuma propria clasificare a functiei publice . Acestea au la
baza diverse criterii de structurare pe categorii a functiipublice . Asftel , regasim functia
publica la nivel de ramura a structurii administrative ( in Germania si Spania ) , in functie de
functionarii publici sau persoanele cu competente in a exercita functia pulbica ( Romania ,
Slovacia , Belgia) .

Principiile care stau la baza

exercitarii functiei publice.
Trasaturi si caracteristici ale
functiei publice
Romania

Legiuitorul a stabilit in Legea nr.188/1999 republicata , art 3 drept principii ce stau la

baza exercitarii functiei publice:
a) legalitate, impartialitate si obiectivitate;
b) transparenta;

c) eficienta si eficacitate;
d) responsabilitate, n conformitate cu prevederile legale;
e) orientare catre cetatean;
f) stabilitate n exercitarea functiei publice;
g) subordonare ierarhica.
Trasaturile functiei publice sunt legate, in mare masura, de cele ale notiunii de
competenta. Astfel functia publica:

este stabilita pe cale unilaterala , prin reglementari legale , ale autoritatilor publice

este titulara unor anumite atributii chemate in sprijinul exercitarii competentei

autoritatii publice , atributii ce contureaza la randul lor ansambulul drepturilor si
obligatiilorpersoanei titulare

este continua fiind creata si organizata in vederea realizarii puterii publice si in in

speta a competentei autoritatii publice. Continuitatea functiei publice nu trebuie
confundata cu continuitatea realizarii ei de o anumita persoana

corespunde principiului specializarii si porfesionalizarii serviciului public , asigurand

un raport optim intre atributiile de conducere si cele de executie , ducand la indeplinire
un intrees general al societatoii

cel care este investit icu functia publica , titularul - persoana fizica intra sub incidenta
unui raport juridic de serviciu si nu de munca . In considerea acestor caracteristici in
doctrina de specialitate au fost extinse discutii cu privire la persoanele private care au
fost investite , prin autorizare , precum si la imputernicitii conducatorilor autoritatilor
publice , categoorii de persoane ce nu fac parte din categoria functionarilor publici dar
care sunt asimilate acestora indeplinind preorogative de putere delegate si cu toate
acestea nu sunt socotiti ca fiind titularii unei functii publice , chiar daca prin ceea ce
fac contribuie la realizarea atributiilor unei autoritati publice

Spania

Art8. al Statului de Baza al Functionarilor Publici prevede urmatoare principii ce stau

la baza exercitarii functiei publice si a realizarii sale concrete de catre titularii ei:

Sunt principii generale subordonate functiei publice si pe care legislatia administratie

publice se bazeaza , urmatoarele:

a) serviciul in slujba cetateanului

b) egalitate, recunostinta si promovare profesionala
c) superioritatea deplina a legii si a dreptului

d) obiectivitate , profesionalism si impartialitate

e) egalitatea claselor
f) eficienta previzionarii si gestionarii resursei umane
g) dezvoltare si calificare profesionala permanenta a functionarilor publici
h) transparenta gestionarii
i) ierarhia atributiilor
j) negocierea colectiva si participarea , prin intermediul reprezentantilor , la determinarea
conditiilor de acces la functia publica
k) cooperarea dintre administratii in vederea reglementarii si gestionarii functiei publice

Administratia publica din Spania actioneaza in scopul satisfacerii interesului public

general , bazandu-se pe nevoile si cererile cetatenilor si pe principiul obiectivitatii.

Organele administratiei sunt create , guvernate si coordonate in conform cu litera legii

si spiritul constitutiei.

Administratia publica are la baza principiul eficientei , al ierarhiei , descentralizarea si

coordonarea.

Cetatenii pot accesa arhivele si registrele administratiei in afara acelora care sunt
expres scoase din circuitul civil.

Germania

Fiecare cetatean german are in toate Landurile aceleasi drepturi politice si obligatii

Fiecare cetatean german are drepturi egale in ceea ce priveste oficiile publice in
concordanta cu aptitudinile, calificarea si meritele profesionale

Niciun cetatean nu va fi dezavantajat din motive de aderenta religioasa

Exercitiul autoritatii publice va fi incredintat membrilor serviciilor publice ce se afla

sub incidenta legilor statului

Legea ce guverneaza serviciile publice trebuie exercitata cu buna credinta si

respectand principiile traditionale are serviciului public

Structura administratiei publice se fundamenteaza in concordanta cu urmatoarele

principii:

Stat federal: administratiile landurilor sunt membre ale adminstratiei federatiei

mentinandu-si propria putere suverana

guvernare proprie a autoritatilor locale: administratia locala are un nivel ridicat de

autonomie in ceea ce priveste competentele in rezolvarea si administrarea problemelor
locale

separarea puterilor: legislativul , executivul ( guvernul si administratia) si justitia sunt

fiecare atribuite unor institutii si organe speciale

Belgia

Din 1937 sistemul functiei publice in Belgia se bazeaza pe principiile de:

loialitate

merit

neutralitate politica

legitimitate

echilibru intre factorii care fractioneaza administratia publica belgiana: limba,

politica, religie

Finlanda

Principiile care stau la baza exercitarii functiei publice in Finlanda sunt:

primatul legii si al prevederilor constittutionale

transparenta

impartialitate

etica profesionala

Slovacia

Art. 321 din 2 iulie 2001 privind functia publica , sbabileste:

Functia publica se fundamenteaza pe principiile:

Professionalism

Neutralitate politica

Eficienta si eficacitate

Flexibilitate

Impartialitate

Etica

Concluzii
Concluzii din prisma prezentului criteriu evidentiaza o serie de principii care stau la
baza exercitarii functiei publice prezente in toate legislatiile tarilor analizate . Asadar
principale principii care se regasesc in toate tarile sunt : trasparenta actiunilor in exercitarea
functiei publice , impartialitatea in aplicarea deciziilor , etica profesionala a functionarilor
publici , primatul legii si al prevederilor constittutionale , respectarea drepturilor si liberatilor
cetatenilor care intra in orice fel de raport cu institutiile si autoritatile administratiei publice.

Categorii specifice de functii

publice
Romania

Categorii de functii publice specifice :

arhitect-sef

inspector de concurenta

inspector vamal

inspector de munca

controlor delegat

comisar

Legea nr.188/1999 privind Statutul Functionarilor Publici:

Art. 5. - (1) Pot beneficia de statute speciale functionarii publici care si desfasoara activitatea
n cadrul urmatoarelor servicii publice:
a) structurile de specialitate ale Parlamentului Romniei;
b) structurile de specialitate ale Administratiei Prezidentiale;
c) structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ;
d) serviciile diplomatice si consulare;
e) autoritatea vamala;
f) politia si alte structuri ale Ministerului Administratiei si Internelor;
g) alte servicii publice stabilite prin lege.
Art. 6. - Prevederile prezentei legi nu se aplica:
a) personalului salariat din aparatul propriu al autoritatilor si institutiilor publice, care
desfasoara activitati de secretariat, administrative, protocol, gospodarire, ntretinere-reparatii
si de deservire, precum si altor categorii de personal care nu exercita prerogative de putere
publica;
b) personalului salariat ncadrat, pe baza ncrederii personale, la cabinetul demnitarului;
c) corpului magistratilor;
d) cadrelor didactice;
e) persoanelor numite sau alese n functii de demnitate publica.

munca. Persoanele care ocupa aceste functii nu au calitatea de functionar public si li se aplica
legislatia muncii.
n vederea atragerii tinerilor profesionisti bine pregatiti n administratia publica din
Romnia se urmareste crearea unei noi functii publice specifice cu statut special,
denumita manager public, care sa beneficieze de un sistem de promovare speciala si un nivel
de salarizare motivant, n cadrul procesului de reforma a administratiei publice a carui
componenta esentiala o reprezinta nfiintarea si dezvoltarea unui corp profesionist de
functionari publici, neutru si comparabil cu cel existent n tarile Uniunii Europene
Ordonaanta de Urgenta nr. 56 din 25 iunie 2004 privind crearea statutului special al
functionarului public denumit manager public relementeaza:
Art. 4 - (1) Institutul National de Administratie asigura organizarea urmatoarelor
forme de pregatire destinate instruirii persoanelor care doresc sa acceada ntr-o functie publica
de manager public:
a) programe de formare specializata cu durata de 2 ani
b) programe de formare specializata, cu durata de un an, specifice pentru tineri functionari
publici cu vrsta de pna la 35 de ani
Art. 10 - (1) Pot ocupa functia publica de manager public, n urma unei evaluari finale
realizata de Comisie, urmatoarele categorii de persoane, dupa cum urmeaza:
a) absolventii programului de formare specializata cu durata de doi ani, organizat de Institutul
National de Administratie
b) absolventii programului de formare specializata specific pentru tineri functionari publici,
cu durata de un an, organizat de Institutul National de Administratie
c) absolventii programului de Burse Speciale "Guvernul Romniei" cu conditia sa urmeze un
program intensiv de formare specializata n administratia publica, n Romnia, organizat de
Institutul National de Administratie sau de alte institutii de formare continua
(2) Pentru a ocupa o functie publica specifica de manager public, absolventii
prevazuti la alin. (1) trebuie sa ndeplineasca conditiile prevazute la art. 50 din Legea
nr.188/1999, republicata.
Art. 11 - (1) Functia publica specifica de manager public se mparte n trei trepte
profesionale de ncadrare, definite astfel:
a) manager public treapta 1, corespunzator sistemului de promovare foarte rapida
b) manager public treapta 2, corespunzator sistemului de promovare rapida
c) manager public treapta 3, corespunzator sistemului de promovare accelerata
(2) Functia publica specifica de manager public este structurata pe grade
profesionale, dupa cum urmeaza:

a) asistent, echivalent cel putin functiei publice de sef birou;

b) special, echivalent cel putin functiei publice de sef serviciu;
c) principal, echivalent cel putin functiei publice de director adjunct;
d) superior, echivalent cel putin functiei publice de director;
e) general, echivalent functiei publice de director general adjunct.
(3) Promovarea managerilor publici treapta 1 ncepe cu gradul de manager
public special, iar pentru celelalte trepte ncepe cu gradul de manager public asistent.
Art. 23 - Numarul functiilor publice de manager public nu se ia n calcul la stabilirea
procentului de 12% prevazut de lege pentru functiile publice corespunzatoare categoriei
naltilor functionari publici si categoriei functionarilor publici de conducere

Spania

Prevederi cu privire la statul special al functiei publice regasim in Statul de Baza al

Functionarilo Publici , Legea nr.7/2007 din 12 aprilie :
Art.3. Personal exclus:
Dispozitiile acestei legi se vor aplica , in regim direct sau cu caracter special in cazul in care
legea specifica acest lucru:
a) personalului Curtii Generale
b) personalului Organelor Constitutionale ale Statului
c) judecatorilor , magistratilor , personalului administratiei judecatoresti
d) presonalului militar Fuerzas Armadas
e) personalului Fuersas y Cuerpos de Seguridad
f)

personalului vamal

g) personalul Centrului national de Inteligenta

Art.4.Regimuri speciale
Personalul educational si cel ai sanatatii se vor organiza pe baza propriilor reglemetari ,
avand, insa , ca baza de pornire dispozitiile prezentei legi

Art.5. Functionarii publici din Entitatile Locale

Functionarii publici din Entitatile Locale se afla sub reglementarea prezentei legi ,
reglementarea legislatiei regimului local si a legislatiei Comunitatilor Autonome in baza
competentelor legale stabilite.

Germania
Consiliile de personal (Personalrate) sunt reprezentate prin Actul Reprezentativ al
Consiliilor Federale si functioneaza ca serviciu public si au acelasi rol ca si Consiliile de
munca din sectorul privat. Membrii Consiliilor de personal sunt alesi de catre toti membrii
personalului si reprezinta interesele atat functionarilor publici stabilit cat si a personalului
contractat.
In Germania Landurile sunt impartite in:
- landuri teritoriale (toate mai putin orasele-stat)
- orasele-stat (Bremen, Berlin, Hamburg)
Majoritatea landurilor au o structura dispusa pe 3 nivele:
1. Autoritatile Landului (Ministrii Landului);
2. Guvernele Regionale;
3. Administratia locala
In Bremen, statul si municipalitatea locala sunt conduse de una si aceeasi persoana,
astfel incat Primarul municipalitatii este de asemenea si Ministrul de Finante al Landului.

Belgia
Functionarii publici care au un statut diferit sunt functionarii publici de nivel
A care sunt numiti de catre Administratia Regal ape cand cei de nivel B, C, D sunt numiti de
catre conducatorul directiei sau delegatul sau.
Reforma Copernic a pus accentual clar pe ceea ce cheama "manageri de nivel
superior". Acest grup format din 450 de angajati a nlocuit grupul de management anterior de
grad 13-17 care numara 2.000 de membri.
Functiile de management acopera acum patru nivele:

Director de coordonare;

Director general sau Manager general;

Director;

Director regional (numai pentru gestiunea impozitelor).

Finlanda
Finlanda este n plin proces de regndire a managementului functionarilor publici de
conducere. n ultimii ani, unul dintre obiectivele majore ale reformei administratiei
publice n a fost sporirea capacitatii manageriale la toate nivelele administratiei. n primavara
anului 2000, Oficiul Angajatului de Stat din Ministerul de Finante a lansat un proiect
care vizeaza evaluarea eficacitatii dezvoltarii managementului n administratia de stat pe baza
urmatoarelor criterii: management strategic, management pe baza de rezultate, managementul
personalului, management financiar si managementul afacerilor internationale.
n acelasi timp, una dintre prioritatile guvernului finlandez este de a mbunatati
coordonarea pe orizontala, iar managerii de nivel superior sunt chemati sa faca fata unor
asteptari crescnde n ceea ce priveste managementul cunostintelor, stabilirea parteneriatelor
si retelelor si crearea unor conditii favorabile luarii n comun a deciziilor si stimularea
inovatiilor. n general, obiectivul guvernului este de a modifica climatul de management n
sensul unui accent clar pe inovatie, interactiune bazata pe ncredere, cooperare si abilitati
sporite n ceea ce priveste relatiile umane. Scopul este de a ncuraja managerii din functia
publica de a deveni lideri cu viziune si exemple n implementarea schimbarii. Guvernul
asteapta de la managerii sai de nivel superior sa raspunda personal pentru rezultatele
organizatiei.
Managerilor li s-au acordat competente sporite si autoritatea de a lua decizii legate de
managementul de zi cu zi al organizatiilor lor, fiind astfel complet raspunzatori pentru
realizarile lor.

Slovacia
Actul Functiei Publice nr.321/2001 contine reglementari speciale privind:

Cei care detin functii publice in Politie

Cei care detin functii publice in cadrul Serviciului Slovac de Inteligenta

Membrii Corpului Penitenciarelor

Membrii Corpului Jandarmeriei

Membrii Politiei Rutiere

Soldatii profesionisti

Membrii Corpului de Pompieri

Deasemenea prevederile actului nu se aplica:

Membrilor Parlamentului

Presedintele Republicii Slovace

Membrii Guvernului

Presedintele Departamentului Suprem de Audit , precum si vicepresedintelui

acestuia

Judecatorii Curtii Constitutionale

Judecatori

Procurori

Concluzii
In cadrul acestui principiu , concluzionam cu ideea conform careia fiecare legislatiei a
tarilor analizate prevede o serie de functii specifice tinand cont de regimurile speciale ce se
aplica anumitor categorii de functionari publici , de natura si scopul functiei respective . In
toate tarile , insa , se acorda o atentie sporita notiunii de manager in contextul administratiei
publice . Definirea si competentele acestui sunt stabilite de fiecare tara in parte , insa la nivel
general , el reprezinta un concept relativ nou in cadrul reformelor administrative din fiecare
tara , dorindu-se o specializare cat mai clara si pe criterii profesionale cat mai ridicate pentru
un sistem administrativ competent si eficient .

Bibliografie

1. Alexandru, Ioan , Drept administrativ european , Universul Juridic,

Bucuresti,2010
2. Mihaela Tofan , Dreptul funciei publice europene, Universitatea Al.I. Cuza,
Iai,2014