HIPERTROFIE

SI
INFARCT

4. HIPERTROFIE
Hipertrofia unei cavitati inseamna o
crestere a grosimii peretelui acelei cavitati.

HIPERTROFIE ATRIALA
Pentru evidentierea hipertrofiei
atriale se examineaza unda P.
Daca unda P este inalta > 2,5 mm
sau masoara > 3 patrate mici
(>0,12 sec) atunci exista
hipertrofie atriala.

HIPERTROFIE ATRIALA
DREAPTA
HAD
Unda P este ampla >
2,5 mm, cu baza normala
(P pulmonar) in cazul
suprasolicitarii de volum
a inimii drepte
(cord pulmonar cronic)

HIPERTROFIE ATRIALA
STANGA
HAS
Aspect bifid al
undei P, de obicei cu
prima denivelare mai
joasa si a doua mai
inalta.
Baza undei P
depaseste 0,12 sec.
Se mai numeste
P mitral sau P bifid
si se intalneste in
stenoza mitrala.

HIPERTROFIA VENTRICULARA
DREAPTA
HVD
- unda R mare in V1
si V2
- unda R diminua apoi
progresiv spre V4
- complex QRS larg
( 0,12 sec )
- deviatie axiala
dreapta

HIPERTROFIA VENTRICULARA
STANGA
HVS
- S in V1 + R in V5 35 mm
= indicele Sokolow - Lyon

- deviatie axiala stanga

- complex QRS larg
( 0,12 sec )
- unda T inversata

5. INFARCT
Infarctul miocardic este
consecinta unei obstructii a
unei artere coronare.
Ventriculul stang care
are peretele cel mai gros are
nevoie de o irigatie sangvina
importanta si este primul
care sufera de pe urma
diminuarii circulatiei
coronare.
Zona infarctata este din
punct de vedere electric
moarta si nu poate conduce
impulsuri electrice.

TRIADA CLASICA A
INFARCTULUI
ISCHEMIE
( T negativ )

LEZIUNE
(ST supradenivelat)
NECROZA
( Q patologic )

DIAGNOSTICUL POZITIV AL
INFARCTULUI DE MIOCARD
Diagnosticul pozitiv al infarctului de miocard se
pune pe existenta celor trei criterii :
1 ) necroza : unda Q patologica
largime = 0,04 sec
adancime = 1/3 1/4R
Q patologic nu dispare la inspir profund !!!
2 ) leziune : segment ST supradenivelat,
cu forma arcuata, concava spre linia izoelectrica a
traseului
3 ) ischemie : T negativ, amplu;
poate exista ischemie si in absenta infarctului (scaderea
aportului sanvin la inima): T negativ + ST subdenivelat

DIAGNOSTICUL TOPOGRAFIC AL
INFARCTULUI MIOCARDIC
I. ANTERIOR : Q patologic in V1, V2, V3, V4
I. LATERAL : unde Q patologice in DI , aVL
I. INFERIOR : Q patologic in DII, DIII, aVF
I. POSTERIOR : unda R mare in V1, V2
subdenivelare ST in V1, V2

Localizarea infarctului

INFARCT ANTERIOR

INFARCT LATERAL

INFARCT INFERIOR

INFARCT POSTERIOR

INFARCTUL POSTERIOR
poate necesita 15 derivatii deoarece EKG-ul standard cu
12 derivatii nu vede zona posterioara

DIAGNOSTICUL EVOLUTIV AL
INFARCTULUI MIOCARDIC
Se disting 4 stadii :
Stadiul I ( precoce )
faza hiperacuta
Stadiul II ( intermediar )
faza acuta
Stadiul III ( tardiv )
faza de rezolutie
Stadiul IV ( cicatricial )
faza cronica

Stadiul I
( precoce , supraacut )
- apare in primele 24 36
de ore de la debut
- supradenivelare foarte
ampla de ST
- segmentul ST pleaca din
apropierea varfului undei R
- unda S nu mai exista
este contopita cu unda T care
nici ea nu se mai distinge
( unda in dom )
- apare/nu Q patologic

Stadiul II
( intermediar , acut )

- apare in prima saptamana de

la debut
- aspect EKG caracteristic :
unda Q patologica,
segmentul ST supradenivelat
si unda T negativa ( unda
Pardee)
- pe zi ce trece, segmentul ST
coboara tot mai mult spre
linia izoelectrica iar unda T
devine tot mai ampla

Stadiul III
( tardiv, de rezolutie )
- apare la 1 3 sapt de la
infarct
- pe EKG coexista unda Q
patologica si unda T
negativa, ampla
( T coronarian )
- segmentul ST devine
izoelectric
- dupa 3 saptamani, unda T
negativa incepe sa se
micsoreze treptat

Stadiul IV
( cronic, cicatricial )

- apare dupa 3
saptamani de la
infarct si persista
indefinit dupa
vindecarea clinica a
infarctului
- pe EKG apare doar
unda Q patologica

ANGINA PECTORALA
DGN electrocardiografic
- Modificari de tip
ischemic : subdenivelare
ST
- Unda T turtita, uneori
negativa
- In unele cazuri aspectul
EKG de angina
pectorala apare numai
dupa proba de efort