Economia Serviciilor

-referat-

Conceptul de serviciu. Caracteristicile sale

Producerea unui serviciu presupune desfurarea unui proces de producie n care sunt
implicate resurse (umane, materiale, financiare i informaionale), cantitatea de produse obinut
(q) depinznd de cantitatea i calitatea factorilor economici implicai (munca, L i capitalul, K)

L
K

Proces de producie

qs=F(L, K)

Serviciile sunt acele activiti economice care nu sunt nici producie industrial, nici minerit
nici agricultur.
O modalitate de definire a serviciilor se bazeaz pe schema lui Palmer:

Producia de servicii are ca rezultat un produs care nu are existen de sine stttoare.
Serviciile reprezint o activitate uman, cu coninut specializat, avnd ca rezultat efecte utile,
imateriale i intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale
Principalele trsturi caracteristice serviciilor sunt:
-

Imaterialitatea i intangibilitatea
Nestocabilitatea
Simultaneitatea produciei i consumului
Nondurabilitatea
Inseparabilitatea serviciului de persoana prestatorului i a utilizatorului
Eterogenitatea
Lipsa proprietii

Clasificri serviciilor n economia contemporan. Criterii de clasificare

Din multitudinea criteriilor de clasificare pot fi menionate:

-

Beneficiarul
Prestatorul
Funcia economic ndeplinit
Modalitatea de procurare
2

Posibiliti de comercializare

Beneficiarul
Subcriterii:

Natura beneficiarului
Servicii intermediare
Servicii finale
Natura serviciilor satisfcute
Servicii private
Servicii publice
Prezena beneficiarului n timpul prestrii serviciului
Care necesit prezena beneficiarului
n care prezena beneficiarului nu este obligatorie
Natura efectelor
Servicii ce afecteaz bunurile
Servicii ce afecteaz persoanele
Servicii ce afecteaz att condiia bunurilor ct i a persoanelor
Prestatorul
Subcriterii:
Natura prestatorului
Servicii furnizate de productori privai
Servicii furnizate de instituii, organisme i organizaii publice
Forma de proprietate
Sectorul public
3

Sectorul asociativ
Sectorul privat
Natura activitii desfurate
Aciuni tangibile
Aciuni intangibile
Funcia economic ndeplinit
Se are n vedere funcia ndeplinit de serviciul respectiv n circuitul produciei sau sferele
reproduciei sociale. Astfel exist:
Servicii de producie
Servicii de distribuie
Servicii sociale
Servicii personale
Modalitatea de procurare
Servicii marf
Servicii ne-marf
Posibiliti de comercializare
Servicii comercializabile
Servicii necomercializabile

Serviciile de pia prestate pentru populaie

 Pentru analiza serviciilor pentru populaie se cer a fi utilizateatt sursele de informaii

statistice ct i cele obinute din cercetri directe.
Msurarea consumului de servicii al populaiei presupune parcurgerea a trei etape i
anume:
luarea n considerare a serviciilor de pia (marf)
luarea n considerare a serviciilor ne-marf (obinndu-se consumul total al
populaiei)
luarea n considerare a marjei brute a comerului cu amnuntul (obinndu-se
consumul lrgit de servicii).
Consumul total de servicii n Romania are o pondere de aprox. 30%, iar consumul lrgit
de servicii nseamn aprox. 47% din totalul cheltuielilor de consum ale gospodriilor.
Cheltuielile pentru locuine i ntreinerea acesteia, mpreun cu cheltuielile pentru
transport i telecomunicaii, reprezint cca. 60% din totalul plilor pentru servicii.

 Se manifest o evoluie fluctuant, tendina dominant fiind totui aceea de scdere (n

preuri comparabile) att pentru serviciile de pia, ct i pentru cele finanate public.
Serviciile prestate n turism i alimentaie public reprezint n totalul serviciilor de pia
(exclusiv transporturi, pot i telecomunicaii) grupa cea mai important cu o pondere de
46,6% n 2014
n ultimii ani, a nceput s fie concurat din ce n ce mai puternic de grupa serviciilor
recreative, culturale i sportive, ntre care se remarc prin dinamism cele de
radiodifuziune i televiziune.
O categorie de servicii, ce se adreseaz att populaiei ct i agenilor economici o
reprezint asigurrile i reasigurrile, care se remarc prin pondere i dinamism.
Serviciile finanate de la buget cuprind servicii publice: administrative, colective i
personalizate.
Serviciile publice personalizate se refer la activiti social-culturale destinate s asigure
starea de sntate a populaiei, educarea i ridicarea nivelului cultural-tiinific al
oamenilor, crearea condiiilor pentru recreere i afirmarea personalitii umane.
nvmntul reprezint, pentru toate rile lumii, unul dintre serviciile cele mai
importante din categoria celor finanate de la buget. Nivelul de dezvoltare a
nvmntului poate fi exprimat cu ajutorul unor indicatori cum ar fi: ponderea
cheltuielilor cu nvmntul public din PIB sau cheltuielile bugetare, populaia colar,
personalul didactic, baza material.
Caracterizarea nivelului serviciilor de sntate public poate fi realizat cu ajutorul unor
indicatori, ntre care amintim: proporia cheltuielilor alocate sntii de la buget sau din
PIB, numrul locuitorilor care revin la 1 medic, numrul paturilor de spital la 1000
locuitori.
Alte domenii importante care pot fi incluse n categoria serviciilor publice personalizate
sunt: activitile din domeniul asistenei sociale i serviciile culturale i de art.
Din categoria serviciilor publice destinate colectivitii n ansamblul su se remarc prin
importan: serviciile de aprare naional, ordine public i siguran naional, ale
autoritilor publice, de dezvoltare public, locuine, mediu i ape.

Coninutul i structura serviciilor pentru ntreprinderi

Funciile serviciilor pentru ntreprinderi pot fi clasificate n cinci categorii:

nainte de producie (cercetare-dezvoltare, studii de pia, aprovizionare

etc.)

n timpul produciei (controlul calitii, ntreinerea i repararea utilajelor

.a.)

vnzarea produciei

n timpul utilizrii produselor (leasing, consultan .a.)

dup utilizarea produselor(managementul deeurilor, reciclare etc.)

Creterea importanei funciilor de servicii n ntreprinderi este demonstrat de:

ponderea lor n costurile de producie (pn la 80%),

ponderea meseriilor de servicii n structura angajrilor,

ponderea investiiilor nemateriale n totalul investiiilor

Serviciile pentru ntreprinderi se particularizeaz de celelalte categorii de servicii prin

trei caracteristici majore:

o concentrare spaial cu mult mai mare,

o internaionalizare mult mai puternic,

un rol foarte important n dezvoltarea regional i cea a comunitilor

locale.

Evoluia serviciilor moderne pentru producie poate fi prezentat ca succesiune a trei

valuri i anume:
apariia i cristalizarea serviciilor cu rol periferic pentru
ntreprinderi (primul val)
tendina de externalizare a serviciilor (al doilea val);
dezvoltarea exploziv a serviciilor avansate de producie (al
treilea val)

 procesele de externalizare i internalizare sunt reversibile, alegerea ntre cele dou soluii
depinznd de:
costurile de producie pe care le antreneaz,
costurile de tranzacie (care la rndul lor depind de: frecvena de
utilizare a serviciului, caracterul specific sau nu al nevoii de
servicii)
problemele de protecie a informaiilor
Pot fi identificate urmtoarele categorii de servicii pentru producie:
servicii administrative, financiar-contabile i de personal;
servicii de gestiune a produciei bunurilor materiale diverse;
servicii comerciale;
servicii logistice, de comunicare i transport;
servicii publice

Principalele criterii de evaluare a eficienei n sectorul serviciilor

Rentabilitatea (capacitatea unei ntreprinderi de a obine profit. Se msoar cu ajutorul
indicatorilor absolui i relativi)
Nivelul costurilor (Se exprim prin indicatori absolui i relativi)
Eficiena utilizrii factorilor de producie (exprim nivelul produciei pe unitatea de
factor de producie consumat, evideniind productivitatea totl sau parial a factorilor de
producie)
Eficiena investiiilor (se determin prin durata sau termenul de recuperare a investiiei)
Eficiena social (se refer la msurarea calitii serviciilor, respectiv la reducerea
diferenei dintre nivelul serviciilor oferite i cel ateptat de consumatori. Pot fi exprimate
cu ajutorul unor indicatori precum: numrul de uniti (comerciale, de nvmnt,
sntate, biblioteci, muzee, teatre etc) la 1000 de locuitor, numr de locuitori ce revin la
un medic, timpul consumat pentru efectuarea cumprturilor etc.)

TIPURI DE SERVICII ALE BANCILOR DIN ROMANIA

Bancile furnizeaza clientilor trei tipuri principale de servicii. Acestea sunt:
8

1. Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri);

2. Facilitati de imprumut (de credit);
3. Servicii privind transferul fondurilor.
1. Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri)
O banca atrage bani de la clientii sai, prin conturi bancare, platindu-le, in schimb,
dobanda pentru depozitele constituite. Plata acestor dobanzi este o cheltuiala pentru
banca.
Atat pentru persoanele fizice, cat si pentru cele juridice, bancile deschid, in evidenta lor,
urmatoarele tipuri de conturi:
- conturi curente (la vedere ), in lei si/sau in valuta, conturi in care titularii pot face
operatiuni de incasari si plati curente;
- conturi de depozit (la termen), in lei si/sau in valuta, conturi in care depunerile se fac
pentru un anumit termen, perioada in care titularii nu pot efectua nici depuneri in cont,
nici plati din aceste conturi.
In functie de anumite activitati specifice, pentru clientii persoane juridice, bancile mai
deschid si alte tipuri de conturi, cum sunt:
- conturi blocate, in care sunt depuse sume in lei si/sau in valuta, reprezentand capitalul
social necesar constituirii unei societati comerciale. Dupa ce clientul prezinta la banca
dovada inregistrarii societatii la Registrul Comertului, contul este deblocat, iar sumele
sunt virate in contul curent al societatii;
- conturi blocate cu destinatie speciala, sunt conturi in care disponibilitatile titularului
sunt temporar blocate, in raport de o anumita operatiune, ca masura de protectie pentru
banca si pentru buna desfasurare a unor obligatii de plata catre strainatate (acreditive,
garantii etc.). Ele se pot constitui, dupa caz, in lei si/sau in valuta;
- conturi pentru credite, destinate sa evidentieze creditele (in lei si/sau in valuta )
acordate de banca clientilor si din care urmeaza ca acestia sa dispuna plati;
- conturi cu suma dobandita prin participare la licitatiile valutare, evidentiaza sume in
lei sau valuta rezultate din operatiunile de vanzare/cumparare de valuta sau lei pe piata
interbancara, ordonate de client si efectuate de banca in contul acestuia.
2. Facilitati de imprumut (de credit)
Bancile imprumuta clientilor lor sume de bani pentru finantarea afacerilor acestora. Unele
banci ofera imprumuturi atat persoanelor fizice cat si persoanelor juridice. Clientul trebuie sa
plateasca un tarif pentru analizarea de catre banca a oportunitatii acordarii creditului si o
dobanda pentru creditul primit. Aceste tarife si dobanzi reprezinta un venit pentru banca.
9

3. Servicii privind transferul fondurilor

Bancile furnizeaza si servicii privind platile prin transferul fondurilor (atat electronic cat
si prin instrumente de plata), in numele si la cererea clientilor lor. Banca percepe un
comision pentru acest serviciu, comision a carui marime variaza in functie de valoarea
sumei si tehnica de transfer a banilor.
Acest comision aduce un venit bancii.
Majoritatea persoanelor juridice folosesc o parte, sau chiar toate aceste servicii, la
un moment dat, la fel cum unele persoane fizice pot apela la ele, din cand in cand.
ALTE SERVICII OFERITE DE BANCI
In afara de tipurile de conturi mentionate mai sus, persoanele juridice ( si, intr-o
proportie mai mica sii persoanele fizice) pot avea si alte solicitari decat cele privind
operatiunile de baza ale bancilor. Bancile ofera multe servicii care aduc venituri din
comisioanele, spezele si tarifele percepute pentru efectuarea lor. In prezent, bancile
romanesti fac eforturi pentru diversificarea ofertei de produse bancare.
1. VALUTA.
In cazul calatoriilor in strainatate, sunt necesare si mici cantitati din moneda tarii
respective, pentru cheltuieli imediate, desi, este mai sigur pentru turisti sa foloseasca
cecuri de calatorie sau instrumente de plata asemanatoare, in loc sa poarte asupra lor
valuta in numerar. Bancile pot asigura clientilor posibilitatea de a procura majoritatea
valutelor tarilor lumii.
SEIFURILE
Acest tip de serviciu, la fel ca si casetele de valori, implica folosirea unor spatii special
amenajate care apartin bancii. Clientului i se pune la dispozitie un seif, accesul la seif fiind
sub un dublu control, banca pastrand o cheie si clientul cealalta. Accesul la seif poate avea
loc oricand in timpul orelor de program ale bancii, timp in care clientul poate retrage sau
depune orice obiecte sau documente.

10