Publicitatea o putem defini ca fiind orice forma platita de
prezentare si promovare impersonala a ideilor , bunurilor sau serviciilor prin mijloace de informare in masa (ziare,reviste,programe de radio si TV) de catre un sponsor bine precizat. Multe organizatii folosesc publicitatea pentru a transmite unui anumit public mesaje referitoare la ele insele, la produsele si serviciile lor sau la modul lor de comportament, cu scopul de a determina un raspuns din pertea acestuia. Raspunsul poate fi de natura perceptuala: de exemplu, consumatorul isi formeaza anumite pareri in legatura cu un produs sau o marca, ori acestea pot fi schimbate de catre reclama.El poate fi de natura comportamentala: de exemplu, consumatorul cumpara produsul sau sporeste cantitatea cumparata. La publicitate nu apeleaza numai firme, ci si organizatii cu scop nelucrativ si institutii sociale, cum ar fi institutiile filantropice,muzeele si organizatii religioase care-si promoveaza cauza in in randul unui public divers.Publicitatea este o buna metoda de a informa si a convinge. Tarile Uniunii Europene cheluiesc anual cu publicitatea aproximativ 45.4 miliarde euro. Pe masura ce recensiunea se apropie de sfarsit si economiile nationale se reinvioreaza se prognozeza o crestere a cheltuielilor cu publicitatea in majoritatea tarilor Uniunii Europene. Sponsorii, adica cei care sustin financiar actiunile de publicitate , raman precauti in privinta utilizarii optime a bugetului de publicitate, asa incat sa fie atinse obiectivele de comunicare propuse.
Organizatiile se ocupa de publicitate in diverse moduri. In
cadrul firmelor mici si mijlocii de acestea se poate ocupa cineva din compartimentul comercial sau de marketing . In marile companii pot exista compartimente specializate, care sa aiba drept atributii stabilirea bugetului publicitar , colaborarea cu agentii de profil si derularea de actiuni de publicitate prin posta, expozitii cu vanzare si alte forme de care nu se ocupa agentiile respective. Majoritatea firmelor, fie ele mici sau mari, inclina sa apeleze la agentii specializate pentru ca acestea ofera cateva avantaje. Sportul nu mai este doar o activitate necesara pentru mentinerea sanatatii organismului. Este o afacere. De fapt, monetizarea activitatii sportive si a imaginii celor implicati este un business. De aceea, asa cum transformam niste boabe de cafea intr-un brand de milioane de euro, la fel putem face cu tot ceea ce tine de domeniul sportului: competitii, cluburi, jucatori. Diferenta tine de specificul domeniului si de mecanismele pe care le folosim. Sportul functioneaza pe doua parghii actionate corect: pe de o parte, atragerea fanilor, pe de alta parte, generarea de competitivitate si performanta. Marketingul sportiv se bazeaza pe trei surse importante de finantare: vanzarea drepturilor de televizare, sponsorizari si merchandising. Marketingul sportiv are la baza dorinta companiilor de a se asocia cu valorile sportului in general (performanta, motivatie, putere) cu un sport in particular, cat si cu o anumita entitate sportiva (club sportive, echipa sau jucatori). Prin urmare, interesul principal in domeniu este cresterea vizibilitatii, la fel si cresterea valorii de spectacol. Oamenii se uita la baschet si nu la jocurile de go pentru spectacol, pentru dinamica, pentru adrenalina. Cu cat se obtine un interes mai mare din partea fanilor, a presei, a influentatorilor, cu atat mai eficienta este asocierea.
La nivel international, marketingul sportiv este un domeniu
extrem de prolific, pentru ca si sumele implicate sunt considerabile, de ordinul milioanelor de euro. Pe de alta parte, nu e prea usor sa atragi milioane de oameni care sa urmareasca o competitie sau sa aclame un sportiv. De aceea, domeniul mizeaza mult pe:
Cresterea valorii de spectacol
Fidelizarea fanilor Brandingul foarte bun al competitiilor si a cluburilor sportive Dezvoltarea brandurilor personale ale sportivilor Acuratetea modalitatilor de calculare a rentabilitatii investitiei.
Din pacate, nu prea inseamna mare lucru. Vedem demersuri de
marketing sportiv numai la cluburile de fotbal si la tenis, numai incipient la handbal, rugby si atletism. Totusi, sunt doar demersuri, care indica mai degraba o tendinta, decat o realitate. Aceasta situatie e generata de specificul organizarii administrative a domeniului sportiv la noi. Cele mai importante structuri sunt federatiile sportive, ele fiind cele care ar trebui sa urmareasca marketizarea sportului pe care il coordoneaza, cat si al sportivilor pe care ii reprezinta. Dar Federatiile sunt finantate de catre stat, astfel incat fondurile sunt reduse. Desigur, ar putea sa deruleze campanii de branding si/sau marketing, pentru atragerea sponsorizarilor sau a investitiilor private, dar nu au fonduri suficiente. Astfel, sunt intr-un cerc vicios. Mai departe, cluburile sportive, directiile judetene de sport intampina probleme de finantare chiar mai mari, data fiind vizibilitatea lor redusa. De pe o parte, structurile sportive nu aplica marketingul sportiv din lipsa de fonduri, dar si din lipsa de know-how. Daca ar fi sa privim partea buna, totusi, am putea spune ca avem
perspective de a implementa marketingul sportiv si la noi, pentru
ca piata este aproape inexistenta, dar cu potential. Atata timp cat mai avem campioni mondiali si olimpici, atata timp cat inca mai practicam sport, avem sanse sa dezvoltam marketing sportiv si la noi. Cine foloseste servicii de marketing sportiv? Din pacate, putini sunt interesati de derularea proiectelor ample, de strategie. Multi apeleaza pentru proiecte punctuale, precum organizare de evenimente sportive, sau realizarea materialelor de comunicare specifice. De altfel, organizarea evenimentelor sportive este, in momentul de fata, cea mai vizibila si mai dezvoltata zona a marketingului sportiv romanesc. Fiecare federatie sportiva are competitiile proprii si urmareste sa asigure vizibilitate pentru cel putin una dintre ele. Evaluare in marketingul sportiv Marketingul sportiv este o ramura specializata a marketingului, prin urmare foloseste mijloace de evaluare similare. Unul dintre cele mai importante beneficii aduse de marketingul sportiv este cel al vizibilitatii, astfel incat rapoartele urmaresc transformarea expunerii corporate in valoare financiara. Dar, per ansamblu, se evalueaza exact aceleasi lucruri ca si la marketingul corporate. Pentru cine se preteaza marketingul sportiv? Decizia de a aplica marketingul sportiv nu tine atat de categorie, cat de similitudinea perceputa dintre brand si un anumit sport/sportiv. Categoriile de branduri implicate in marketingul sportiv sunt: bauturile (in special berea), producatorii de echipament sportiv, bancile, furnizorii de telefonie mobila in special companiile care au un public foarte larg sau aflat in legatura directa cu un anumit sport. Valoarea pietei?
Piata noastra nu a ajuns la stadiul in care sa genereze volum.
De aceea, nu exista informatii cu privire la valoarea pietei. Unitatile sportive, de tip Federatii, Directii si Asociatii Judetene, cat si cluburi, investesc extrem de putin in marketing, desi ar fi trebuit sa fie cei mai importanti jucatori. Cele mai multe fonduri sunt directionate catre antrenamentul sportivilor si participare la competitii. De asemenea, sponsorizarea proiectelor sportive de performanta exista, real, doar la fotbal si tenis. In rest, atragerea sponsorilor pentru alte sporturi este incredibil de dificila. Ce s-ar putea schimba? Cred ca schimbarea ar trebui sa porneasca de la mentalitate si de la investitii. Nu exista motive pentru care nu am putea sa implementam si la noi marketingul sportiv, dimpotriva: romanii prefera sa priveasca sportul, nu sa il practice, si, pe de alta parte, avem sportive si echipe valoroase. Ne lipsesc, insa, intelegerea beneficiilor pe care marketingul sportiv le aduce si capacitatea de schimbare.