1

MINISTERUL AGRICULTURII I DEZVOLTRII RURALE

AGENIA NAIONAL PENTRU AMELIORARE I REPRODUCIE N
ZOOTEHNIE Prof.dr. G.K. CONSTANTINESCU
OFICIUL PENTRU AMELIORARE I REPRODUCIE N ZOOTEHNIE
MARAMURE

PROGRAM DE MSURI
PRIVIND RELANSAREA ZOOTEHNIEI JUDEULUI
MARAMURE

PASUNE OCNA SUGATAG

OFICIUL PENTRU AMELIORARE I REPRODUCIE N ZOOTEHNIE MARAMURE

Loc. Baia Mare, Str. Victoriei nr.149, Jud. Maramure, Cod Potal: 430062
Telefon: (004) 0262/294625, (004) 0262/294659, Fax: (004) 0262/294839
E-mail: oarz.maramures@anarz.eu

Situat in extremitatea nord-vestica a tarii, judetul Maramures se inscrie in ansamblul geoclimatic

si social economic national de exceptie, in care diferitele ramuri economice se intrepatrund armonios cu
cele culturale si turistice. Alaturi de amprenta timpului care si in aceasta parte de tara a creat mituri si
vechi traditii, perioada ultimilor ani de tranzitie parcursi, a determinat profunde transformari social
economice. Amintesc aici in primul rand restrangerea drastica a activitatilor miniere din cadrul judetului,
indeosebi a celor din Baia Sprie, Cavnic, Baia Borsa si Baia Mare, ceea ce a creat o disponibilitate
insemnata a populatiei active si care la randul sau, incepand cu anul 1995 si in mod deosebit cu anul
2000, a determinat o mare parte a locuitorilor sa emigreze spre noi locuri de munca, indeosebi in Spania,
Italia, Portugalia, Anglia s.a. In prezent, aproape in fiecare familie existand cel putin o persoana in aceasta
situatie, dar cu mentiunea ca toti acestia au varsta de sub 50 ani.
In contextul celor de mai sus, zootehnia a redevenit o ramura economica importanta, dovada si
faptul ca 47,44% din populatia judetului traieste in mediul rural, in conditiile in care aceasta este mult
imbatranita. In acelasi timp, nu putem sa nu tinem seama ca din suprafata totala de 6.304 km a judetului,
zona montana ocupa 43%, formatiunile deluroase si de platou reprezinta 30%, iar formatiunile de
depresiuni, terase si lunci 27%. In acelasi timp, din suprafata totala, 49,36% reprezinta teren agricol si
45,87% sunt paduri, iar diferenta o reprezinta suprafetele de constructie si drumuri. In acest context si fara
a reveni la profundele transformari determinate de perioada de tranzitie a ultimilor ani, nu putem trece cu
vederea gradul pronuntat de faramitare a proprietatilor agricole, proces care in prezent este marcat de
cativa indici sintetici destul de dinamici. As mentiona aici : teren agricol in medie 2,63 ha / exploatatie,
din care 0,71 ha arabil; bovine 31,81 cap / 100 ha agricol; productie de lapte total 161 kg / exploatatie, din
care 159 kg de vaca; carne total 293 kg / exploatatie, din care 108,8 kg de bovine; lana 2,54 kg; 1125
bucati oua si 4,24 kg miere / exploatatie agricola.
In perioada pe care o parcurgem, incepand cu anul 1990, in zootehnia Romaniei, implicit si in cea
a judetului nostru, au aparut o serie de noi elemente, determinate de modificarile radicale care au avut loc,
legate de structura de proprietate asupra pamantului si a efectivelor de animale, de organizarea procesului
de productie in exploatatii zootehnice de foarte mici dimensiuni, de noile relatii in dobandirea factorilor
de productie, in asigurarea serviciilor, precum si in prelucrarea si comercializarea produselor animaliere.
Plecand de la aceste realitati, este evident ca, atat pe termen scurt, cat si pe termen mediu si lung,
in dezvoltarea si perfectionarea zootehniei, trebuie operat cu alte tipuri de instrumente, care sa permita
atingerea obiectivului fundamental in realizarea productiei animale si anume obtinerea productiilor marfa
de catre producatorii de produse animaliere pentru satisfacerea necesarului catre populatie si asigurarii cu
materii prime a industriei de profil.
In consecinta putem afirma ca a avut loc in aceasta perioada de 20 ani o restructurare naturala a
zootehniei judetului nostru. Cu efecte, din pacate, negative asupra efectivelor de animale la toate speciile
de animale dar si cu unele imbunatatiri ale productiilor animaliere.
Cum programele de restructurare nu impun si nici nu implica neaparat reducerea activitatii din
zootehnie, ci cauta noi solutii de dezvoltare si crestere a efectivelor, a productiilor animaliere, precum si
abordarea unor tehnologii moderne de exploatare si nutritie a animalelor cu randamente superioare celor
traditionale la preturi de cost mai reduse, ca singur obiectiv asigurarea securitatii alimentatiei populatiei si
cresterea veniturilor crescatorilor de animale, ne-am propus abordarea acestei teme si in cadrul zootehniei
judetului Maramures.
In elaborarea unui program de restructurare a zootehniei judetului nostru trebuie sa cunoastem
realitatea de la care pornim, cu punctele ei tari si slabe.

I.

Situatia zootehniei judetului Maramures intre anii 2005-2010

Pentru studiul acesta au fost folosite doua criterii, combinate in relatia: fenomen-cauza-efect, in
vederea identificarii problemelor critice care domina in prezent sectorul productiei animale in
Maramures. Analiza situatiei sectorului zootehnic ne permite sa enumeram cateva din cauzele care au
determinat modificari in zootehnia judetului Maramures si implicit aplicarea unor strategii specifice
judetului, amintim cateva dintre aceste cauze.

I.A Declinul efectivelor de animale

Una din problemele majore cu care se confrunta in momentul de fata productia animala din
Maramures o constituie scaderea efectivelor de animale in ultimii ani. Comparativ cu anul 2005,
efectivele de animale din toate speciile au inregistrat pierderi mai mari sau mai mici. Dinamica
efectivelor de animale din judetul Maramures o prezentam in tabelul nr. 1.
Dinamica efectivelor de animale din judetul Maramures in perioada 2005-2009
Tabelul nr. 1

Specificaie
Bovine total
Suine total
Ovine total
Pasari total

U.M.
cap
matca
cap
matca
cap
matca
Mii cap
matca

2005
102.654
66.564
104.790
9.005
158.741
131.565
1.189
875

2006

2007

90.908
63.819
92.954
8.238
157.308
125.188
1.090
834

94.126
62.991
88.300
8.015
171.576
143.256
1.062
859

2008
93.102
61.969
85.513
6.541
183.300
141.560
896
715

2009
87.900
55.252
82.100
4.350
188.800
143.000
934
708

Efectivele de animale din judetul nostru s-au diminuat in perioada 2005-2009, cu 14.754 capete
(16,78%) la bovine, cu 22.690 capete (27,63%) la porcine, cu 255.000 capete (27,30%) la pasari.
Principalele cauze ale reducerii efectivelor de animale, dupa 1990, sunt:
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)

sacrificarile masive de animale

retinerea unui numar redus de tineret femel pentru lucrarule tehnice de selectie si reproductie
comertul salbatic cu animale obtinute din hibridari cu rase de carne
disparitia SCD Sighetu Marmatiei, statiune de cercetare, unitate care in timp si-a lasat
amprenta si asupra efectivelor de animale
varsta iaintata a crescatorilor de animale din zona rurala
lipsa increderii in fortele proprii si a responsabilitatii pentru initiativa privata
disjunctia intre animal, pamant si munca
accesul dificil la credite in vederea obtinerii de finantari din fonduri europene pentru
infiintarea de ferme zootehnice

I.B. Oferta redusa de produse alimentare de origine animala

O alta problema majora in sectorul productiei animale din judet, este scaderea productiilormarfa de carne (bovina, oaie, porc si pasare), oua, lapte de oaie si lana. Dinamica evolutiei
principalilor indicatori ai productiilor animale in perioada 2005-2009, din judetul
Maramures este prezentata in tabelul nr. 2:

Dinamica productiilor la speciile de animale din judetul Maramures in perioada 2005-2009

Tabelul nr.2

U.M.

2005

2006

2007

2008

2009

mii to
%
mii to
%
mii to
%
mii to
%
mii to
%

29,10
100
8,70
30
15,10
52
2,80
10
2,50
8

27,80
100
6,30
23
16,10
58
3,70
13
1,70
6

20,60
100
6,30
31
11,10
54
1,60
8
1,60
7

29,00
100
8,40
29
15,00
52
3,10
11
2,50
8

22,10
100
3,80
17
14,40
65
1,66
8
2,30
10

Lapte vaca

mii hl

2.059

1.947

1.940

2.059

2.043

Lapte oaie

mii hl

64,00

71,50

85,40

81,10

89,80

Lana

To

300,00

295,00

350,00

300,00

460,00

Oua

mii buc

186.000

160.000

125.400

118.000

116.000

Specificaie
Carne total
Bovine
Suine
Ovine
Pasare

Si la indicatorii productiilor animaliere in toata aceasta perioada se inregistreaza

diminuari cuprinse intre 66% la carne de pasare si 2% la cea de ovina, singurul indicator care
creste este productia de lapte (42%).
Motivatia acestor scaderi este in corelatie directa cu scaderea efectivelor de animale dar
si cu o serie de factori obiectivi datorati in principal:
greutatii mici de sacrificare,
pret de cost mare pe kg de carne,
randament scazut la sacrificare,
rezultate financiare scazute,
furajarii necorespunzatoare a animalelor.

I.C Reducerea volumului exporturilor de produse de origine animala

In judetul Maramures exporturile de produse animale s-au redus aproape pana la cota 0.
Limitele actuale ale exportului de produse de origine animala au multiple cauze, printre care:
nivelul scazut al productiilor pe animal si declinul efectivelor ;
calitatea mai scazuta a produselor romanesti ;
lipsa de initiativa a firmelor romanesti;
intreruperea relatiilor comerciale de export cu unii parteneri straini;
lipsa de continuitate in livrarea cantitatilor contractate cu partenerii straini care creeaza
acestora nesiguranta in relatiile comerciale pe pietele tarilor beneficiare.

I.D Criza industriei agroalimentare

Majoritatea produselor animale ar trebui prelucrate industrial inainte de folosirea in hrana
populatiei. Fenomenele negative din domeniul productiei animale au avut consecinte economice
sis sociale asupra industriei prelucratoare, din avalul fermelor de animale, care reprezentau
beneficiarul principal al materiilor prime livrate de acestea.

5
Sectorul industriei alimentare din Maramures trece prin fenomenul de criza, care
prezinta urmatoarele trasaturi:
lipsa materiilor prime, care limiteaza gradul de folosire a capacitatilor de productie
la numai 40-80%, in functie de profil si de sezon;
variatiile sezonale mari in asigurarea materiilor prime, cauzate in special de
discontinuitatea nivelului productiei animale si deci a materiei prime;
cresterea exagerata a costurilor de productie si in final, lipsa de rentabilitate ca
urmare a disproportiei dintre cresterea preturilor pe piata serviciilor din amontele
fabricilor prelucratoare;
blocajul financiar care influenteaza negativ rezultatele financiare, cauzat de sistemul
si intarzierile de plata;
sistemul de creditare defectuos;
limitarea marjei profitului;
scaderea productivitatii muncii din cauza uzurii avansate a echipamentului tehnic, a
frecventelor defectiuni si intreruperi pe flux, lipsa pieselor de schimb, etc.
Una din cauzele importante ale actualei crize prin care trece industria alimentara este si
faptul ca aceasta, obisnuita cu sistemul trecut de repartitie a materiilor prime, in mod
centralizat, de catre stat, nu a cautat la timpul potrivit forme de cooperare si integrare cu
producatorii. In consecinta gradul de valorificare a productiei de lapte si carne prin unitati
specializate este scazut.
In tabelele nr. 3 si nr. 4 prezentam repartizarea productiei de lapte, respectiv de carne in
anul 2000 in judetul Maramures.
Repartizarea productiei de lapte de vaca in anul 2009, judetul Maramures
Specificare
U.M
Lapte vaca

Productie
Mii hl
2.043

%
100

Consum
tehnologic
Mii hl
240

%
11,7

Consum
familiar
Mii hl
700

%
34,3

Vanzari piata
Mii hl
1.103

%
54,0

Vanzari
unitati
Mii hl
196

Tabelul nr. 3
Vanzari
directe

%
17,7
0

Mii hl
907

%
82,3

Se observa ca la o productie anuala de 2.043 mii hl lapte de vaca, consumul familiar de lapte
este destul de mare, de 700 mii hl (34,3%), in schimb o cantitate foarte mica de lapte de 196 mii hl
(17,7%) a fost preluata si prelucrata prin unitati specializate in produse lactate si branzeturi.
Repartizarea productiei de carne din judetul Maramures in anul 2009
Specificare
U.M
Carne

Productie
Mii to
%
22,1
100

Consum familiar
Mii to
%
3,0
13,60

Vanzari piata
Mii to
%
19,10
86,40

Vanzari unitati
Mii to
%
15,50
81,10

Tabelul nr. 4
Vanzari directe
Mii to %
3,60
18,90

In ceea ce priveste repartizarea productiei de carne se constata ca a scazut cantitatea de carne

totala, dar a crescut cea prelucrata in unitati specializate. La fel ca si in cazul valorificarii
productiei de lapte de vaca si in cazul productiei de carne prelucrarea prin unitati specializate este
inca redusa.

Cauzele principale sunt:

deficientele in sistemul de colectare a materiilor prime,

preturile oferite pentru diferitele produse, care nu sunt atractive pentru producatori
si nu-i stimuleaza in a incheia contracte cu industria prelucratoare,
neincrederea producatorilor in cei care reprezinta aceasta industrie, ca urmare a
intarzierilor in plata produselor livrate.

I.E Calitatea nesatisfacatoare a produselor animale

Industria alimentara se confrunta in prezent cu deficiente importante privind calitatea
materiilor prime. Laptele livrat industriei alimentare are un continut scazut in proteina (2,9-3,1%
fata de 3,2-3,4% in tarile vest-europene) si un continut relativ mic in grasime (3,2-3,6% fata de
3,9-4,2% in alte tari). Datorita acestor valori scazute ale procentului de grasime se pierd annual la
nivelul judetului, circa 384 mii hl de lapte stas.
Folosirea de cantitati prea mari de sare, nitriti si nitrati in conservarea unor produse,
reprezinta un alt aspect negativ al calitatii produselor alimentare de origine animala. Carcasele de
taurine, ovine si pasari au greutati prea mici, iar cele de porc au un strat de slanina prea gros.
Ponderea carnii in carcasa este mai mica datorita ponderii relative mai ridicate a oaselor si
tendoanelor. Valoarea comerciala a carcaselor la toate speciile de animale este mica si nu poate
concura cu cea a animalelor de sacrificare din tarile Europei de Vest si Europei Centrale.
Calitatea comerciala a oualor nu este totdeauna corespunzatoare, au greutatea mai mica
datorita ponderii mari a oualor provenite de la puicute, coaja oului este de multe ori murdara,
putin rezistenta la spargere, iar culoarea galbenusului este deschisa. Datorita valorii reduse a
nutreturilor combinate, continutul in vitamine si proteine al oualor este mai scazut.
In tabelele nr. 5 si nr. 6 redam dinamica greutatilor de sacrificare a principalelor specii de
animale si productiile medii anuale pe animal.
Dinamica greutatii medii de sacrificare pe animal la principalele specii in perioada 2005-2009
Tabelul nr. 5

U.M.

2005

2006

2007

2008

2009

Bovine

Kg/cap

290

309

329

378

408

Suine

Kg/cap

125

120

122

121

114

Ovine

Kg/cap

22,8

24,0

20,8

21,5

19,70

Pasari

Kg/cap

2,70

2,10

2,06

2,20

2,10

Specificaie

7
Dinamica productiilor medii pe animal la principalele specii de animale in perioada 2005-2009
Tabelul nr. 6

Specificaie

U.M.

2005

2006

2007

2008

2009

Lapte vaca

l/cap

3.717

3.890

3.894

3.915

3.980

Lapte oaie

l/cap

61,50

68,00

69,00

69,00

69,20

Lana

kg/cap

2.,40

2.,50

2,60

3,00

3,10

Oua

b/cap

163

169

175

177

187

Greutatile la care se sacrifica animalele sunt mici in comparatie cu cele din tarile occidentale
la fel si productiile medii realizate in toata aceasta perioada sunt scazute. Aceasta stare de fapt este
o consecinta a unui numar redus de ferme specializate in cresterea animalelor pe specii si
categorii.

I.F Lipsa de rentabilitate in productia animala

In prezent, in conditiile trecerii la economia de piata si ca urmare a unor dereglari de ordin
economic, nici unul din sectoarele zootehniei nu este atragator pentru pentru eventualii investitori.
Se inregistreaza in toata aceasta perioada o crestere galopanta a preturilor datorate cresterii
costurilor de productie prin cresterea pretului energiei si combustibililor, cresterea costului
furajelor, crestera consumului de furaje, cresterea costului fortei de munca (salarii + asigurari
sociale).

I.G Criza cronica a asigurarii necesarului de furaje in alimentatia animalelor

Problema de baza a productiei animale o constituie criza cronica in asigurarea cantitatilor
necesare de furaje si a calitatii acestora. Acest fenomen constituie cauza majora a situatiei
nesatisfacatoare a productiei animale, in primul rand a performantelor reduse de productie si a
eficientei economice reduse, a fermelor de animale.
Lipsa cronica de furaje, calitatea mediocra a acestora si pierderile cantitative si calitative
ce au loc prin tehnologiile necorespunzatoare de recoltare, conservare si depozitarea cerealelor
constituie cauza principala a nivelului scazut al indicilor de reproductie, a performantelor
productive cu mult sub potentialul genetic al raselor si a consumului specific ridicat de furaje pe
unitate de produs. Lipsa de valuta convertibila pentru importul de faina de peste, srot de soia,
aditivi furajeri, biostimulatori de crestere, etc. reduc cu 25-30% productiile de carne de porc si
pasare si conduc la cresterea cu 40-60% a consumului de furaje pe kg carne.

I.H Consumul foarte mare de furaje pe unitatea de produs

Se inregistreaza consumuri mari de furaje concentrate pe kg/spor sau produs. Rata de
conversie a furajelor se prezinta astfel: pentru 1 kg spor de crestere in greutate se consuma circa
6,5-7 UN la taurine, 4-4,5 kg nutret combinat la porcine (fata de 3,0-3,5 kg in tarile vest-europene)
si 3-3,3 kg la pasari, (fata de 2,2-2,7 kg in tarile sus mentionate). Principalul factor al consumului

8
specific deosebit de ridicat il constituie dezechilibrul energo-proteic al ratiilor de hrana la toate
speciile de animale.
De asemenea si potentialul genetic mai scazut din cauza selectiei mai putin intense si mai
putin consecvente dupa acest criteriu, precum si alti factori determina aceste consumuri mari de
furaje concentrate. Reducerea consumului de furaje combinate de la 4-4,5 kg la 3-3,5 kg spor la
porcine ar permite sa se ingrase cu cel putin 25% mai multi porci annual si sa obtina, in aceeasi
proportie mai multa carne de porc. Reducerea consumului de nutreturi combinate cu circa 15-20%
la puii broiler ar permite cresterea efectivului de pui broiler cu 20-22%.

I.I Nefolosirea integrala a resurselor biologice

Reducerea efectivelor si a productiilor animale sunt influentate indirect de nivelul scazut al
indicilor de reproductie, rata mica de natalitate, procentul ridicat de reforme de necesitate etc. Rata
de natalitate la taurine oscileaza in prezent in jurul mediei de 82-85% (in tarile vest-europene 8892%). Aceasta determina pierderi de circa 15-18 vitei la fiecare 100 vaci, sau de 12.750 capete/an
la intreg efectivul matca din judet. Natalitatea scazuta conduce nu numai la pierderi mari de
efective, ci si la pierderi importante de lapte si carne. La fel prolificitatea la porcine este redusa, se
obtin 1,7-1,8 fatari/scroafa pe an, fata de 2,0-2,3 in tarile vest-europene. Numarul de purcei
intarcati pe scroafa/an este de 12-15 capete, fata de 17-18 in tarile cu zootehnie avansata. Se
pierde astfel o productie de carne de circa 0,5-0,6 tone/scroafa/an, insumand deci 2.200 tone/an la
total efectiv de scroafe si scrofite.
Potentialul genetic al raselor de animale nu se exprima in totalitate din cauza conditiilor
precare de hranire si exploatare. Dar si ritmul lent de crestere a potentialului genetic, la toate
speciile crescute, reprezinta un factor restrictiv al productiei animale. Din aceste cauze se pierd
annual circa 30-50% din volumul productiilor pe care resursele biologice l-ar permite in conditii
normale de exploatare a animalelor.

I.J Criza de organizare a productiei animale

O mare parte din fenomenele negative care au loc in productia animala isi au originea in
criza de organizare a productiei animale. Privatizarea prin restituire si redistribuire a
fondului funciar a condus la fragmentarea proprietatii si la inlocuirea fermelor de animale de
capacitate mijlocie si mare ale sectorului cooperatist, cu exploatatii agricole mici, care cresc 1-2
vaci, 1-10 oi, 1-25 pasari. Cele 42.539 gospodarii taranesti, care detin peste 94,67% din efectivele
de bovine, au un caracter aproape de subzistenta, asigurandu-si in cea mai mare parte doar
consumul propriu, familial, fara a produce prea mult pentru piata.
Structura de marime a gospodariilor crescatoare de animale si consecintele pe care le are
asupra nivelului performantelor productive, asupra marimii ofertei de produse pentru piata, asupra
productivitatii muncii, reprezinta una din problemele fundamentale cu care se confrunta productia
animala in Maramures. Exploatatiile zootehnice din judetul Maramures sunt exploatatii mici ca
marime a numarului de animale crescute.
In tabelele nr. 7, nr. 8, nr. 9, nr. 10 si nr. 11 prezentam numarul si marimea exploatatiilor
zootehnice din judetul Maramures la vaci cu lapte, scroafe si srofite, porci la ingrasat, oi-mioare si
pasari.

Numarul si marimea exploatatiilor de bovine matca in anul 2009

Tabelul nr. 7

Marimea
exploatatiei
1-3 vaci+juninci
3-10 vaci+juninci
11-20 vaci+juninci
21-50 vaci+juninci
51-100 vaci+juninci
p. 100 vaci+juninci
TOTAL

Nr. expl.

Nr. vaci+juninci

Nr. cap/expl.

44.807
95
16
10
2
2
44.932

53.616
542
238
254
126
224
55.000

1,20
5,68
15.00
25.00
65.00
112.0
1,33

99.72
0,21
0,035
0,022
0,004
0,045
100,00

Numarul si marimea exploatatiilor cu scroafe si scrofite in anul 2009

Tabelul nr.8

Marimea exploatatiei
1 scroafe+scrofite
2-5 scroafe+scrofite
6-10 scroafe+scrofite
11-50 scroafe+scrofite
TOTAL

Nr. expl.
2.100
637
34
3
2.834

Nr. animale
2.100
1.911
204
75
4.350

Nr. cap/expl.
1
3
6
25
1,53

%
55,17
37,03
6,07
1,72
100

Numarul si marimea exploatatiilor de porci la ingrasat in anul 2009

Tabelul nr. 9

Marimea exploatatiei
1-3 porci
4-10 porci
11-25 porci
26-50 porci
51-75 porci
p. 100 porci
TOTAL

Nr. expl.

Nr. porci

Nr. cap/expl.

41.250
1.079
3
3
1
9
42.345

43.357
4.000
41
92
60
30.201
77.750

1,05
3,80
20,00
30,67
60
3.355
1,80

55,76
5,14
0,05
0,12
0,08
38,85
100

Numarul si marimea exploatatiilor de oi matca in anul 2009

Tabelul nr.10

Marimea exploatatiei
1-50 oi si mioare
50-100 oi si mioare
100-150 oi si mioare
150-200 oi si mioare
200-500 oi si mioare
>500 oi si mioare
TOTAL
N

Nr.
cap/expl.

Nr. exploataii

Nr. oi si
mioare

20.420
389
320
104
123
11
21.367

57.460
37.883
41.624
17.166
25.862
8.805
188.800

2,8
97
130
165
210
800
8,80

30,43
20,06
22,04
9,09
13,7
4,66
100

10
Numarul si marimea exploatatiilor de pasari in anul 2009
Tabelul nr. 11

Marimea exploatatiei
1-25 pasari
26-50 pasari
51-75 pasari
76-100 pasari
101-500 pasari
peste 1000 pasari
TOTAL

Nr. exploataii

Nr. pasari

Nr. cap/expl.

80.580
2.650
702
39
6
16
83.940

540.898
42.875
20.312
2.370
8.200
339.580
954.235

6,70
16,10
28,90
60,70
136,60
21.223
11,36

56,68
4,45
2,13
0,25
0,86
35,58
100

Analiza numarului si marimii exploatatiilor zootehnice la toate speciile ne permite sa

afirmam ca in judetul nostru nu exista exploatatii zootehnice cu efective mai mari.
Astfel la aproape toate speciile de animale crescatorul detine un numar minim de animale,
98,82% din proprietarii de vaci cu lapte detin 1-2 vaci, 55,17% din cei ce detin scroafe au o
singura scroafa in proprietate, 30,43% din crescatorii de oi detin numai 1-50 oi matca, 56,58% din
crescatorii de pasari detin intre 1-25 pasari. In general se cresc in judetul nostru 1,33 vaci, 1,53
porcine, 8,8 ovine si 11,36 pasari pe gospodarie.

II. Relansarea zootehniei judetului Maramures pana in anul 2015

Conditia preliminara pentru o activitate fructuoasa in zootehnie, care sa fie incununata de
succes, este stabilirea unui obiectiv clar. Conditiile naturale si economice in care o ferma
zootehnica trebuie sa produca, sunt determinante in stabilirea obiectivelor in cresterea unei specii
de animale.
Strategia de dezvoltare a zootehniei judetului Maramures pleaca de la considerentul ca
toate produsele de origine animala reprezinta produse de interes national, indispensabile in
structura bunurilor agroalimentare, necesare pentru consumul populatiei si pentru exporturi.
Pentru dezvoltarea sectorului zootehnic din judetul maramures pledeaza cateva argumente
de netagaduit:

ponderea de peste 60% a sectorului zootehnic in volumul productiei agricole totale,

extinderea in mediul rural a peste 47% din totalul populatiei judetului,
ponderera populatiei ocupata in agricultura,
configuratia geografica si de relief a judetului, precum si traditia,
cresterea animalelor, precum si productiile acestora reprezinta pentru multe gospodarii
taranesti singura sursa, din pacate, de venituri,
existena in judet a 101.084 ha pasuni, reprezentand 32% di total teren agricol precum
si 120.030 ha fanete, ceea ce reprezinta 38,5% din total suprafata a judetului.
Din acest punct de vedere zootehnia are ca obiectiv strategic major acoperirea acestor
cerinte, in conditiile adoptarii productiei animale la exigentele normelor Uniunii Europene,
politicile vizand urmatoarele obiective strategice:
Stoparea declinului efectivelor si productiilor animale, asigurarea cresterii
acestora;
Cresterea disponibilitatilor pentru exportul de animale si produse de origine
animal;

11
Imbunatatirea calitatii nutritionale si igienice a produselor de origine
animala in vederea protejarii consumatorului intern si acceptarii produselor pe
piata externa;
Cresterea veniturilor si profitului net al crescatorului de animale, care
trebuie sa se apropie de nivelul salariului mediu pe economie;
Cresterea ponderii relative a valorii productiei animale in valoarea economica
si sociala a productiei agricole totale, ca factor de subliniere a gradului de
intensivizare a agriculturii, in general.
Pentru realizarea acestor obiective se au in vedere urmatoarele masuri si actiuni:
1. Cresterea numerica a efectivelor de animale prin:
a) imbunatatirea tehnologiilor de crestere si exploatare si sanitar veterinare;
b) cresterea efectivelor matca pentru obtinerea de produse si produsi cu
performane tehnico- economice ridicate;
c) susinerea apariiei fermelor de mrime medie private i creterea lor numeric.
2. Realizarea de producii animale la nivelul consumului optim de produse pe locuitor i
disponibilizarea unor cantiti pentru export, prin:
a) orientare prioritar ctre produsele eseniale consumului uman lapte de vac , carne de
porc, pasre i ou ntr-o prim etap, iar n etapa a II-a a crnii de bovin i ovin,
precum i a celorlalte produse de origine animal (ln, lapte de oaie, produse apicole,
piei, pielicele, blnuri, etc.);
b) mbuntitrea activitii de marcketing , prelucrarea industrial a produciei primare,
diversificarea gamei sortimentale a produselor, calitii produselor finite, investigarea
pieii i nbuntirea politicii promoionale i de distibuie a produselor;
c) adaptarea produciei animale la cererea pieii interne i externe.
3. mbumtirea calitativ a efectivelor de animale, prin:
a) mbuntirea indicilor de reproducie;
b) utilizarea ca resurse genetice, a raselor de animale zonate n judeul Maramure i
racordarea la fondul mondial de gene;
c) extinderea la maximum posibil, a nsmnrilor artificiale;
d) extinderea controlului oficial al produciei.
4. Modernizarea fluxului tehnologic prin :
- dotarea fermelor de animale cu instalii de muls, stocaj al laptelui, alimentare
cu ap , evacuarea gunoiului , precum i pentru realizarea parametrilor de
microclimat i confort tehnologic pentru animale.
5. Asigurarea nutriiei animalelor la nivelul cerinelor biologice i de producie, precum si
realizarea unor consumuri specifice economice.
6. mbuntirea produciei furajelor de volum prin:
a) sporirea cantitativ i calitativ a produciei de furaje de volum, pe suprafee de teren
agricol, organizate n apropierea fermelor de animale, dar i n asolamente de camp;
b) stabilirea unor structuri ale culturilor furajere, adaptate condiiilor naturale i tipurilor de
exploataie, precum i cerinelor diferitelor specii i categorii de animale.

12
Refacerea efectivelor de animale, cresterea produciilor animale, asigurarea de
disponibilitai pentru export, n judeul Maramure, are n vedere realizarea n urmtorii cinci ani a
urmtoarelor strategii de dezvoltare a speciilor de animale:
Strategia dezvoltrii creterii i exploatrii taurinelor
Strategia dezvoltrii creterii i exploatrii porcinelor
Strategia dezvoltrii creterii i exploatrii ovinelor
Strategia dezvoltrii creterii i exploatrii psrilor
Strategia dezvoltrii ameliorrii i reproduciei animalelor
Strategia de dezvoltare a S.D.B. Sighetu Marmatiei
Strategia dezvoltrii industriei alimentare

Strategia dezvoltrii creterii i exploatrii taurinelor

Dezvoltarea creterii i exploatrii taurinelor va constitui n perioada imediat urmtoare un
obiectiv prioritar al judetului Maramure, fiind principal surs de cretere a veniturilor cresctorilor
de taurine, prin creterea produciilor de lapte i carne.
Reducerea efectivelor de taurine din judeul nostru fa de anul 2005 incumb o serie de obiective
strategice privind creterea i exploatarea taurinelor n jude, cum ar fi:
1. Creterea medie anuala cu 2,7% a efectivului de taurine astfel ca n anul 2015 aceasta s
fie de 98.800 capete. Creterea anuala cu 2-3% a efectivului matc care trebuie s ajung in
anul 2015 la 65.600 capete;
2. Cretera produciei medii de lapte pe vaca de la 3.850l/an in anul 2010 la 4.350 l in anul
2015 cu un progres genetic anual de 1,7%;
3. Prin creterea efectivelor i a produciei medii producia total de lapte va ajunge n anul
2015 de 2.788 mii hl fata de 2.252 mii hl in anul 2010;
4. Mentinerea procentului de vaci si viele nsmnate artificial la 85-90% pana in anul
2015;
5. Folosirea la nsmanarea artificiala numai a taurilor testati amelioratori avand ca
obiectiv cresterea productiei medii de carne si lapte;
6. Creterea efectivului de viei destinai ngrsrii pentru consum intern i extern cu 20%
n fata de anul 2010;
7. Productia de carne pe locuitor va crete de la 16,36 kg/loc in anul 2010 la 19,20 kg/loc
in anul 2015;
8. Productia de lapte pe cap de locuitor va creste de la 45,8 l in 2010 la 54,5 l in anul 2015;
9. Se va acorda o atenie deosebit creterii numerice dar i calitative a efctivelor de
bubaline ca surs de export;
10. Se va acorda o atenie deosebit creteii dimensiunilor exploataiilor zootehnice prin
apariia fermelor specializte ( vaci de lapte, tineret femel de reproducie, tineret mascul la ngrare)
de dimensiuni medii 15-30 capete vaci n primii cinci ani urmand ca n perioada urmtoare s se
dezvolte numrul acestora. Perspectivele evoluiei i produciilor la specia taurin n perioada 20102015 din judeul Maramure sunt prezentate n tabelul nr. 12.

13

Perspectivele dezvoltrii efectivelor i produciilor la taurine

n perioada 2010-2015 din judeul Maramure
Tabelul nr.12

Specificaie
Bovine
total
Bovin
matc
Producie
Lapte/vaca
Producia
totala lapte
Productie
lapte/loc/an
Productie
totala carne
Productie
carne/loc/an

U.M.

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Cap

86.500

87.300

90.200

93.500

95.700

98.800

Cap

58.500

60.100

62.200

63.000

64.200

65.600

l/cap

3.850

4.050

4.100

4.150

4.200

4.350

Mii hl

2.252

2.434

2.550

2.614

2.696

2.788

L/cap/an

45,8

47,6

49,9

51,1

52,7

54,5

mii to

16,36

17,25

17,90

18,40

18,80

19,20

Kg/loc/an

32,0

33,7

35,0

36,0

36,5

37,5

Aria de rspndire a raselor de taurine ameliorate din judeul Maramure

14

OFICIUL PENTRU AMELIORARE I

REPRODUCIE N ZOOTEHNIE MARAMURE
STRUCTURA CRESCTORIILOR PRIVATE DE TAURINE N FUNCIE DE
NUMRUL ANIMALELOR N EXPLOATARE
SPECI
FI
CARE

Numar
de
crescat
orii

AN

TOTAL JUDET
n

din total pe dimensiuni in functie de efectivul de vaci crescute

1-2 vaci

3-5 vaci

16-20 vaci

21-30 vaci

31-50 vaci

6-10 vaci
n

11-15 vaci
n

51-100 vaci
n

2005

42210

100

40527

96,01

1614

3,8
2

54

0,1
2

0,0
1

0,01

0,01

0,004

2006

42918

100

41144

95,86

1692

3,
94

63

0,
14

0,
02

0,01

0,01

0,004

2007

43405

100

41546

95,71

1739

4,0
0

91

0,
21

16

0,
03

0,01

0,01

0,006

2008

44341

100

41444

93,46

2717

6,
12

141

0,
31

23

0,
05

0,01

0,01

0,006

0,
002

2009

44932

100

42539

94,67

2320

5,1
2

56

0,
12

0,
033

11

0,02
4

10

0,02
2

10

0,022

0,
015

Evoluia structurii de ras la taurine

Specificaie
Blat cu Negru
Romneasc
Brun
Blat Romneasc
TOTAL

2010

2011

Perioada
2012
2013

1945

1874

1970

2072

2450

2800

59404
25151

59750
25676

60620
27610

61450
29978

62500
30750

63200
32800

86500

87300

90200

93500

95700

98800

2014

2015

100000
80000
3DColumn1
60000

BlatcuNegruRomneasc
Brun

40000

BlatRomneasc
TOTAL

20000
0
Perioada

15
SITUATIA NOMINALA A FERMELOR DE TAURINE LA 31.08.2009
Nr. crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
36.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.

Unitatea/Proprietar
S.C.
Agrozootehnica
S.A./Franc
Claudiu
Babas Vasile
Berinde Gheorghe
Branduse Remus
Buhai Dorin
SC Caraintertrans
Crisan Ioan
Crisan Dumitru
Dobra Gheorghe
Farte Cristian
Bencze Francisc
S.C.Decoprod S.R.L./Darolti Bujor
S.C. Wromsal S.R.L./Gogota Petru
Husti Claudiu
Kadar Toth Iosif
Matesan Alin
Berci Gheorghe
Dragus Petru
Mihalca Ioana
Mociran Virgil
Nemes Mihai
Pop Emil
Pop Daniel
Pop Maria
Pop Nicolae
Veber Daniel
Simionca Gheorghe
Sofron Vasile
Cupcea Ioan
Lazar Florin
Dragos Claudiu
Pop Eugen
SDB
Zah Viorel
Mitrea Augustin
Dunca Vasile
Neamt Vasile
Popescu Octavian
Tuliciu Zachei
Sabau Mircea
Rohian Anton
Pustai Ioan

Adresa
Localitatea

Capete

Seini 65

445

Gardani 178
Calinesti 305
Stremt 160
Valenii Somcutei 249
Viile Apei 5D
Tohat 19
Seini 40
Lapusel 287
Tohat 65
Coltau 71
Ocolis 105
Satulung 379
Vicea 108 A
Arduzel 193
Tohat 112
Calinesti 262
Oncesti 21
Petrova 172
Lapusel 228A
Calinesti 51
Boiu Mare 93
Salsig 451
Iadara 222
Ulmeni 11
Miresu Mare 490
Sighet 43
Salsig 443
Calinesti 109
Finteusu Mic
Urmenis 59
Urmenis 158
Sighet 240
Tohat 800
Oarta de Sus 118
Feresti
Odesti 85
Suciu de Sus 181
Lapus 70
Arinis 72
Grosi 22
Arinis 10

33
25
34
44
182
20
44
70
37
6
320
183
45
12
30
50
20
47
28
51
24
21
30
35
70
27
53
25
200
22
21
102
21
27
28
10
23
10
10
15
10

16

- Ferme tineret taurin la ingrasat

OFICIUL PENTRU AMELIORARE I

REPRODUC
REPRODUCIE N ZOOTEHNIE MARAMURE
MARAMURE

FERMA POP IOAN-IADARA

OFICIUL PENTRU AMELIORARE I

REPRODUC
REPRODUCIE N ZOOTEHNIE MARAMURE
MARAMURE

FERMA DE INGRASARE TINERET TAURIN DIN RASA BLONDE

DAQUITAINE-SC DECOPROD SRL

17

OFICIUL PENTRU AMELIORARE I

REPRODUC
REPRODUCIE N ZOOTEHNIE MARAMURE
MARAMURE

FERMA POPESCU- SUCIU DE SUS

OFICIUL PENTRU AMELIORARE I

REPRODUC
REPRODUCIE N ZOOTEHNIE MARAMURE
MARAMURE

FERMA CRISAN -SEINI

18

Strategia dezvoltrii i exploatrii suinelor

Obiectivele principale ale strategiei creterii porcinelor :
1. Efectivul de porcine se preconizeaz s ajung la 99.800 capete n anul 2015;
2. Creterea moderat a efectivului de scroafe matc de la 4.350 capete la 9800 capete n anul 2015;
3. Reducerea treptat a consumului specific de nutreuri concentrate pentru producerea unui kilogram
de carne, care nu va ar trebui s depasc, cantitatea de 3,0-4,00 kg. furaj;
4. Numrul de purcei obinui i nrcai anual de la o scroaf anual va creste de la 15 cap. in anul
2010 la 17 cap in anul 2015;
5. Productia de carne de porc pe locuitor va crete prin mrirea efectivelor i a prolificitii de la
16,25 kg/loc in anul 2010 la 50,65 kg in anul 2015;
6. Viitoarea producie de carne de porc se va realiza:
a) n ferme private , cu livrare anual de 50-100-500 porci grai, care fie c se bazeaz pe
cumprarea de purcei pentru ngrat din alte ferme ( circuit deschis ), fie c dispun de efectivul
corespunztor de scroafe (circuit nchis), fie n ambele sisteme;
b) femele individuale , mai ales pentru acoperirea nevoilor familiale, n care se ngra 2-5
porci pe an i n care pot crete totodat i 1-2 scroafe.
7. Folosirea raselor de porci performante Marele Alb , Landrace, Bazna, Duroc,Pietrain, Pic etc.)
pentru creterea prolificitaii la ftare i a sporului n greutate si a calitati carcaselor;
8. Maximizarea progresului genetic astfel incat sa se obtina porci pentru sacrificare cu viteza de
crestere mare cu consum redus de furaje si cu un procent mare de carne in carcasa.
Perspectivele dezvoltrii efectivelor i produciilor la suine n perioada 2010-2015 din judetul
Maramure sunt prezentate n tabelul nr.13

Perspectivele dezvoltrii efectivelor i produciilor de suine

in perioada 2010-2015 din judeul Maramure
Tabelul nr.13

Specificaie

U.M.

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Suine
total
Suine
matc
Purcei
scroaf/an
Pucei
an
Productie
totala carne
Productie
carne/loc/an

Cap

84.200

86.400

88.800

92.200

94.400

99.800

Cap

4.350

5.600

7.100

8.600

9.000

9.800

Cap

16,00

17,00

18,00

19,00

20,00

22,00

Cap

69.600

95.200

127.800

163.400

180.000

215.600

mii to

8,30

11,40

15,30

19,60

21,62

25,87

22,32

29,95

38,37

42,33

50,65

Kg/loc 16,25

19

Situaia exploataiilor de porcine din judeul Maramure

Nr.
crt.

Denumirea exploataiei

Numr
capete

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

S.C. Tipgex Ghita S.R.L.

S.C. Predilect S.R.L.
S.C. Danmari S.R.L.
S.C. Agrif S.R.L.
S.C. Eti Genetic & CO S.R.L.
S.C.Leul din Sieti S.R.L.
S.C.Fiderom S.R.L.

5000
3000
1500
3000
1000
3000
900

8.

S.C. Nancy Sabadi S.R.L.

500

Coordonate de contact
Loc. Ardusat, nr.455, tel.: 0724 283799
Loc. Bseti, nr.308,tel.:0745 572964
Loc. Seini, str.Some, nr.2, tel.:0744 579149
Loc. Mireu Mare, nr.443/A, tel.:0723 633765
Loc. Baia Mare, Bld. Unirii nr.53, tel.: 0262 227323
Loc. Corni, nr.34, com. Bicaz, tel.:0745 627104
Loc. Baia Mare, str. Piaa Revoluiei, nr.2/A;
Loc. Baia Sprie, str. Herja, nr.43, tel.:0723 024115
Loc. Baia Mare, Bld.Traian nr.28/24
Loc. Slite, com. Bseti, str.Coasta Berii, F.N.
tel.: 0745 327470

FERMA DE PORCINE SC DANAMARI SRL

20

Strategia dezvoltrii creteii i exploatrii ovinelor

Dei cretera ovinelor n jude are o tradiie ndelungat i constituie o ndeletnicire a majoitii
fermelor rneti, aceast activitate nregistreaz n prezent tendine acute de regres.
Creterea ovinelor se afl n pericol datorit crizei n comecializarea lnii, existnd mari stocuri de
ln la productori, n condiii de pstrare care duc la degradarea caliti degradarea caliti ei. Cantiti
extrem de mici de ln sunt preluate de industrie, la preuri mici. O parte din ln este prelucrat n
gospodriile rneti, n comunele de peste munte , cu tradiie n confecionarea cergilor i a altor produse
de artizanat.
Obiectivele principale ale strategiei privind creterea i exploatarea ovinelor
Revizuirea ponderii diferitelor productii n programele de ameliorare i n practica exploatrii,
reconsiderand produciile de carne i lapte , care pot constitui i n viitor o marf cerut pentru export.
1. Ca resurse genetice n jude se vor crete rase de ovine de tip Turcan n zonele de munte i Merinos
Transilvnean si igaie n zona de es a judeului precum i metii intre acestea.
2. Creterea anual cu 2-3% a efectivului de ovine astfel ca aceasta s fie de 218.000 capete
n anul 2015;
3. Efectivul de oi matc trebuie s ajung in anul 2015 la 165.200 capete fata de 150.200 cap in anul 20
4. Producia de lapte de oaie va crete de la 69l/an in anul 2010 la 75 l/an n anul 2015;
5. Producia total de lapte de oaie se preconizeaz s cresc de la 103,63 mii hl in anul 2010 la 118,94
mii hl n anul 2015;
6. Producia de lan va crete de la 3,00 kg/cap in anul 2010 la 3,5 kg/cap in anul 2015.
7. Productia de carne de ovine va cunoate o cretere de la 5,6 kg/locuitor in anul 2010 la 7,53 kg/locuito
n anul 2015.
8. Creterea numrului de miei obtinuti din incrucisarea raselor locale cu reproducatori din rasele de carn
(Texel,Suffolk si Alb Norvegian) destinati exportului cat si valorificarii intene datorita calitati superioare a
carcasei.
9. Stimularea apariiei fermierilor specializai n creterea oilor care s dein efective de 100-200-500
capete.
Perspectivele dezvoltrii efectivelor de ovine i produciilor n perioada 2010-2015 din judeul Maramur
sunt prezentate n tabelul nr. 14.

Perspectivele dezvoltrii efectivelor de ovine i produciilor

n perioada 2010-2015 din judeul Maramure
Tabelul 14

Specificaie
Ovine total
Ovine matca
Productie totala lapte
Productie lapte /oaie
Productie lapte/loc/an
Productie lana total
Productie lana/cap
Productie carne
Productie carne /loc

U.M

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Cap
Cap
Mii hl
l/cap
Kg/cap
Mii to
Kg/cap
Mii to
Kg/loc/an

193.000
150.200
103,63
69,00
20,29
579
3,0
2,90
5,60

198.800
153.000
106,33
69,50
20,82
616
3,1
2,97
5,80

203.200
156.200
110,74
70,90
21,68
650
3,2
3,20
6,26

208.500
159.200
113,82
71,50
22,28
688
3,3
3,60
7,04

211.200
162.200
116,45
71,80
22,80
718
3,4
3,75
7,34

218.000
165.200
118,94
72,00
23,29
763
3,5
3,85
7,53

21

OFICIUL PENTRU AMELIORARE I

REPRODUC
REPRODUCIE N ZOOTEHNIE MARAMURE
MARAMURE

FERMA OVINE-PREOT PETROVAI VASILE

OFICIUL PENTRU AMELIORARE I

REPRODUC
REPRODUCIE N ZOOTEHNIE MARAMURE
MARAMURE

SC GEEA ECOLACT SRL-FERMA CAPRINE

22

Strategia dezvoltrii creterii i exploatrii psrilor

Strategia creterii psrilor trebuie s pornesc de la nivelul actual de dezvoltare, iar extinderea
produciei n viitorii ani se poate face numai n condiii de eficien, comparabile cu cele la care lucreaz
concurena pe piata mondial: producii medii, consumuri specifice, costuri, etc.
Producerea crnii da pasre i a oulor n consumul total de alimente trebuie s cresc n mod prioritar
i aceasta din cel puin trei motivaii :
1. este cea mai ieftin carne i deci accesibil tuturor categoriilor sociale ale populaiei.
2. carnea de pasre este un produs dietetic, cu cel mai sczut coninut de grsimi (colesterol) i cel
mai mare coninut de protein uor asimilabil de ctre toate categoriile de varst i stare de sntate.
3. oule reprezint alimentul concentrat, echilibrat nutritiv i accesibil tuturor categoriilor sociale.
Obiectivele principale ale strategiei privind creterea i exploatarea psrilor
1. Diversificarea produciei de carne de pasre, printr-o mai mare participare la asigurarea piei i a
altor specii : rae, gte, curci.
2. Pentru producia de ou se va introduce n producie hibrizi care produc ou n coaj al i
hibrizi care produc ou n coaj brun i au producii ridicate, astfel pana n anul 2015 se dorete ca
produia de ou anual/cap s fie de 195 ou fata de 170 in anul 2010. n vederea sporirii consumului de
produse avicole se va diversifica oferta prin industrializare a crnii de pasre, productia de carne de
pasre pe locuitor va crete de la 22,9 kg/locuitor n anul 2010 la 26,63 kg/locuitor n anul 2015.
3. Dezvoltarea viitoare a produciei de carne de pasre i ou se va realiza n :
a) ferme private, care vor beneficia de material biologic selectionat, furaje de foarte bun calitate i
care vor livra produsele lor abatoarelor specializate sau staiilor de sortare ou n vedera valorificrii
lor la nivel sporit, din punct de vedere economico-sanitar.
b) creterea numrului de fermieri ce dein efective de 2000-5000 capete gini outoare, precum i
acelor cu gini pentru producia de carne.
4. Sprijinirea constituirii fermelor de reproducie , n sectorul privat.
5. Folosirea n ferme specializate a raselor de gini outoare i de carne performante.
Perspectivele dezvoltrii efectivelor i produciilor la psri n perioada 2010-2015 din judeul
Maramure sunt prezentate n tabelul nr. 15

Perspectivele dezvoltri efectivelor i produciilor

la psri n perioada 2010-2015 din judeul Maramure
Tabelul nr.15
Specificaie
Pasari total
Pasari matca
Productie carne
Productie carne/loc
Productie total oua
Productie oua/cap
Productie oua/loc/an

U.M.

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Mii cap
Mii cap
Mii to
Kg/loc
Mii buc
Buc
buc

1.010
830
1,17
22,91
141.100
170
276

1.050
870
1,20
23,49
152.250
175
298

1.090
900
1,24
24,28
162.000
180
317

1.140
930
1,28
25,06
172.050
185
336

1.190
960
1,32
25,84
182.400
190
357

1.240
990
1,36
26,63
193.050
195
378

23

Situaia exploataiilor de psri

Nr.
Crt. Denumirea exploatatiei

Capete

Coordonate de contact

1. AF ACHIM D. DUMITRU

8000

2. SC AVIMAR SA
3 AF BOZGA EMIL

50000
2500

4 SC COMBIMAR SA

35000

5 SC EXEMPLU SRL

2290

6 SC FILSTAR SRL

7500

7 AF GALINUS SRL

15000

8 SC IONEL & MARIANA SRL

10000

9 SC KARIN SRL
10 SC LANEY SRL
11 SC PENESMAR

20000

12 SC ROMAVIS SRL
13 SC SABISANA SRL
14 SC TOVIRA PROD COM SRL

70000

Baita 246/A, tel:0746-160801

Sighetu Marmatie str Tractorului nr.4
tel:0744-872964
Seini str Somes 2/A tel; 0744-204542

10000

Seini str Somes 2 tel:0744-840893

10000

Seini str Somes 2 tel;0744-514051

6000
3000

SEINI ,str. Mihai Viteazu, 46,

Tel:0766-686532
SEINI,str. Somes,1 Tel: 0262-222228
BOIU MARE,3
Tel: 0744-705884
BAIA MARE,str. Europa,73
Tel:0262-222801,0262-222441
HIDEAGA,592
Tel, 0728-500307
SEINI,str. Somes, 2
Tel: 0262-464860 ,0174-160507
SEINI,str. Somes, 2
Tel: 0262-464860 ,0744-160507
Rus,53,com. Dumbravita,
Tel:0727-394071
Seini,str. Somes 2/A,tel: 0788-867032

OFICIUL PENTRU AMELIORARE I

REPRODUC
REPRODUCIE N ZOOTEHNIE MARAMURE
MARAMURE

SC LANEY SRL-FERMA GAINI OUATOARE

24

OFICIUL PENTRU AMELIORARE I

REPRODUC
REPRODUCIE N ZOOTEHNIE MARAMURE
MARAMURE

SC LANEY SRL-FERMA GAINI OUATOARE

OFICIUL PENTRU AMELIORARE I

REPRODUC
REPRODUCIE N ZOOTEHNIE MARAMURE
MARAMURE

SC LANEY SRL-FERMA GAINI OUATOARE

25

Strategia ameliorrii i reproduciei animalelor

Ameliorarea genetic a efectivelor de animale reprezint o activitate cu caracter prioritar n
strategia dezvoltrii zootehniei romneti ce se desfoar sub controlul Ministrului Agriculturii
i Dezvoltrii Rurale, este procesul dirijat de schimbare a frecventei genelor in populatiile de
animale supuse selectiei in directia dorita de om.
Beneficiarul final al ameliorarii animalelor este consumatorul, respectiv societatea, deoarece
ameliorarea animalelor duce la cresterea productiei. Fermierii sunt obligati sa investeasca in
ameliorare pentru a se mentine in competitie cu cei din U.E. dar faptul ca ei nu sunt beneficiarii
reali ai investitiei, justifica participarea financiara a statului la aceasta investitie prin care se
promoveaza productia animala si in acest fel asigura siguranta alimentara a populatiei. Acordarea
sprijinului financiar este reglementata prin Regulamentul CE nr. 1857/2006.
Strategia dezvoltrii animalelor n judeul Maramure , face parte integrant din Programul
Naional de Ameliorare a raselor de animale din Romnia, adaptat specificului judeului nostru.
n cazul taurinelor ntodeauna obiectivele stabilite n creterea unei rase au fost combinate,
adic s-a mers pe creterea i ameliorarea raselor mixte productoare de lapte-carne.
Obiectivele strategice stabilite pentru efectivele de animale din judeul nostru n perioada
urmtoare de cinci ani sunt urmtoarele :
1. Masivizarea si precocizarea raselor de animale;
2. Cresterea efectivelor totale si matca la toate speciile animale;
3. Cresterea productiei animaliere totale, indeosebi pe seama cresterii productiei medii la toate
speciile de animale;
4. Continuarea imbunatatirii categoriilor genetice a efectivelor de animale prin aplicarea corecta
a programelor de ameliorare si extinderea biotehnologiilor moderne de reproductie;
5. Infiintarea de noi exploatatii zootehnice, durabile si competitive, cu circuit inchis sau
specializate, precum si retehnologizarea celor existente;
6. Imbunatatirea performantelor de productie la toate speciile de animale;
7. Extinderea si generalizarea insamantarilor artificiale pentru aplicarea eficienta a programelor
de ameliorare a efectivelor de animale;
8. Imbunatatirea conditiilor de crestere si exploatare a animalelor;
9. Imbunatatirea nutritiei animalelor prin asigurarea unor nutreturi cu nivel proteic si energetic
optim pentru toate speciile si categoriile de animale;
10. Pregatirea zootehniei pentru obtinerea de produse animaliere la standardele de calitate ale
U.E. si crearea conditiilor pentru atragerea capitalului strain in domeniul cresterii animalelor.
Imbunatatirea potentialului de productie la rasele de animale asigura materia prima pentru
industria alimentara care va duce la cresterea veniturilor crescatorilor de animale si in consecinta
la imbunatatirea conditiilor de munca si viata a acestora.
Obiectivele specifice ale dezvoltrii ameliorrii i reproduciei animalelor n judeul
Maramure sunt n perioada 2010-2015 urmtoarele :
1. Protejarea i dezvoltarea fondului genetic autohton din zootehnia judeului .
2. Creterea animalelor n ras curat la toate speciile de animale, in special la rasa Bruna
3. Folosirea metiilor n procent de 20-30% pentru nbuntirea potenialului biologic al
speciilor pentru crearea de rase de carne.
4. Extinderea controlului oficial al produciilor la taurine i n special la bubaline.
5. ndividualizarea animelelor cuprinse n controlul oficial al produciei.

26
6. Extinderea nsmnrilor artificiale la porcine de 60-75% n viitorii cinci ani i introducerea
la nsmanarea artificial i a porcinelor , bubalinelor, cabalinelor.
7. Susinerea programelor de cretere i ameliorare a efctivelor de animale, aflate pe prima
treapt a <<piramidei ameliorrii>>, n ferme de elit i la cresctorii privai, ca principale
surse de material biologic de reproducie, de nalt valoare zootehnic, destinat sectorului
privat.
Directii si obiective in ameliorarea taurinelor din judetul Maramures
Pornind de la directiile si caracteristicile sistemului de exploatare preconizate, de la
conjunctura economica dictata de nevoile de consum intern si de la cererea si oferta pietei, lucrarile
de ameliorare vor fi orientate in urmatoarele directii:
lapte-carne (rasa Bruna);
carne-lapte (rasa Baltata Romaneasca).
Principalul avantaj al obiectivului de ras mixt l constituie posibilitatea de adaptare la o
facil schimbare a direciei privind produsul necesar de obinut, ntr-o etap dat. n aceti ultimi
ani, relaia lapte-carne a fost mai mult sau mai putin stabil, n produsul final brut din zootehnia
judeului.
Datorit diversitii genetice a unei rase mixte, o eventual deplasare n direcia laptelui, sau a crnii
este mai uor de asumat decat cu o ras de lapte specializat, sau una de carne specializat. n plus, un
evantai mai larg genetic, permite cresctorilor s pstreze tipul de animal care convine mai bine condiiilor
lor specifice de exploatare.
ntr-o ferm zootehnic, creterea rentabilittii este de asemenea , un obiectiv principal. Este
raionamentul pentru care avantajele caracterelor secundare, care influeneaz direct rentabilitatea au fost
integrate n obiectivele urmrite n creterea vacilor. O bun sntate , o bun fecunditate , o mare capacitate
de ingerare a furajelor de volum, o persistent ridicat a lactaiei i o mai lung durat de utilizare a
animalelor sunt determinate pentru a produce cat mai mult i cat mai ieftin.
Obtinerea tipului mixt de lapte-carne, considerat ca cel mai corespunzator si mai economic pentru
realizarea concomitenta a unor productii mari de lapte si carne. Se urmareste gruparea celor doua aptitudini
principale- lapte si carne-lapte intr-un singur tip, pe acelasi individ, diferentiat ca pondere in functie de rasa.
Prin orientarea selectiei se preconizeaza in general tipul de vaca cu o dezvoltare corporala mijlocie spre
mare, cu o buna si armonioasa dezvoltare a ugerului cu o precocitate buna a productiei de lapte, fertilitate si
rezistenta organica deosebita, in functie de rasa si de stadiul actual al ameliorarii trebuie sa vizam
urmatoarele obiective:
1.1. La rasa Bruna de Maramures
Reprezentand principala rasa de taurine a judetului, atat pentru ponderea numerica cat si prin
insusirile bune pentru ambele productii-lapte si carne, insusirile de lapte avand ponderea principala a
selectiei. Este destinata, de asemenea, exploatarii de tip extensiv in productia de lapte in microferme
si gospodarii individuale din zona colinara si montana a judetului.
Fata de nivelul actual al ameliorarii ei, de calitatile si defectele prezente se vor urmari:
a) ridicarea potentialului genetic in productia de lapte si marirea continutului de grasime si proteina din
lapte;
b) masivizarii tipului mediu al rasei Bruna de Maramures pentru atingerea urmatorilor parametrii:
greutate 600-620 kg
talie
136 cm

27
c) cresterea potentialului genetic al rasei la productii de :
5000- 5500 kg lapte
200- 240 kg grasime
175- 195 kg proteina
d) imbunatatirea formei si marimii ugerului, a insusirilor morfofunctionale si de pretabilitate la mulsul
mecanic ( volumul acestuia, simetriei productive a sferturilor si vitezei de muls);
e) precocitatea rasei prin realizarea primei insamantari fecunde la 16-18 luni si a primei fatari la 27 de
luni,
f) atingerea unei mase corporale a tineretului mascul de 500 550 kg la varsta de 15 -17 luni si un
randament la taiere de 56 %;
g ) reducerea consumului specific sub 0,95 UN / l lapte si sub 6 UN kg spor pentru productia de carne.
1.2. La rasa Baltata Romaneasca
Este destinata a se creste si exploata in microferme si gospodarii individuale din zona de sud a
judetului. Se va creste si exploata pentru productia de carne-lapte, acordandu-se in selectie o pondere
de cca. 60 % insusirilor de carne si de 40 % insusirilor de lapte.
Obiectivele ameliorarii taurinelor din rasa Baltata Romaneasca in judetul Maramures sunt:
a ) realizarea unui tip mediu de 650 700 kg greutate vie la varsta adulta cu o buna dezvoltare a
dimensiunilor de lungime a trunghiului, adancime si profunzime a toracelui si mai ales al largimilor
posterioare.Se va acorda o atentie mai mare cresterii adancimilor trunchiului, care trebuie sa
reprezinte 54 % din talie.
b ) ridicarea in continuare a potentialului genetic in directia productiei de lapte care sa ajunga la
5.000 litri / vaca, 200 230 kg grasime si 160 -180 kg proteina,
c ) se va urmari imbunatatirea gradului de valorificare a hranei si ameliorarea precocitatii in
productia de lapte, marirea productiei de lapte la lactatia I si reducerea varstei la prima fatare la
varsta de 27 28 luni sis a furnizeze la aceasta lactatie cca. 65 70 % din potentialul productiv
maxim.
d ) imbunatatitrea calitatii comerciale a animalelor vii pentru carne, cresterea capacitatii de
ingrasare, reducerea ponderii oaselor in carcasa si a consumului de hrana pe unitatea de spor in
greutate.
Din prezentarea directiilor si obiectivelor principale in ameliorarea raselor rezulta ca in
lucrarile
de selectie pentru perspective trebuie sa se puna accent pe urmatoarele masuri:
1. introducerea si generalizarea selectiei vacilor cu o inalta valoare productive dar si cu o serie
de caractere secundare si a taurilor de reproductie folositi la insamantarea artificiala.
2. testarea taurilor de prasila atat dupa aptitudinile pentru productia de lapte si carne, in
vederea cresterii si selectiei unui tip mixt de lapte-carne sau carne-lapte cu potential genetic ridicat
in ambele directii productive.
Structura de rasa a taurinelor
Structura de rasa a efctivelor de taurine din judetul nostru nu va suferi schimbari semificative in
viitor, se preconizeaza aparitia unor taurine specializate pentru productia de carne a caror structuta
nu va influenta semnificativ actuala structura de rasa.

28

Ameliorarea ovinelor in judetul Maramures

Stabilirea raselor de ovine ce se cresc in judet si a ariei de raspandire a lor in functie de conditiile
naturale si economice.
Cresterea in rasa curate, ca metoda de baza in ameliorarea ovinelor in directia productiei de laptecarne lana, folosind complementar incrucisarea de absortie pentru grasimea ritmului de
uniformizare a populatiilor locale prin:
1. crestera numerica a ovinelor in toate zonele judetului.
2. asigurarea unui material biologic valoros.
3. folosirea tuturor resurselor furajere.
4. cresterea performantelor productive ( productie de lapte, spor in greutate,
productie de lana.)
5. imbunatatirea indicilor de reproductie.
Obiective in ameliorarea ovinelor
Activitatea de ameliorare a ovinelor se va orienta spre urmatoarele obiective:
a ) infaptuirea structurii de rasa pe zonele de crestere ( colinara, montana, ses );
b ) realizarea unui tip de animal, la majoritatea raselor, care sa intruneasca insusiri de productie maxima;
c ) cresterea greutatii corporale si imbunatatirea conformatiei, in special a dimensiunilor de largime si
dezvoltarea regiunilor cu pondere in productia de carne de calitate superioara;
d ) ridicarea potentialului genetic in directia productiei de lana si a insusirilor calitative, cu accent pe
lungimea suvitei si uniformitate;
e ) imbunatatirea productiei de lapte, atat pentru asigurarea unor sporuri mari de crestere a mieilor alaptati,
cat si a unei productii marfa convenabile;
f ) selectia ovinelor pentru consolidarea genetica a insusirii de prolificitate in scopul obtinerii unui numar
cat mai mare de miei si inlocuirea anuala a efectivelor matca.
Zonarea raselor de ovine are in vedere conditiile pedoclimatice si geografice, cerintele biologice
ale fiecarei rase, adaptabilitatea castigate in procesul filogenetic, traditia existenta si posibilitatile de
intensivizare a cresterii si exploatarii acestora.
Aria de raspandire corespunde in general cu cea actuala, cu urmatoarele precizari:
rasa Tigaie se va creste in zona colinara a judetului;
rasa Turcana si metisii acesteia se va creste in general in zona inalta a judetului;
rasa Merinos Transilvanean existenta in nuclee izolate se va creste in zona de sud a judetului.
Directiile de ameliorare a ovinelor
Lucrarile de ameliorare se vor desfasura in etape si diferentiat de la rasa la rasa, corespunzator
conditiilor materiale, posibilitatilor biologice, nivelului muncii de selectie atins si potentialului valoric
acumulat pana in prezent.
Mijloacele principale ale ansamblului de actiuni tehnice ale programului de ameliorare va trebui sa
cuprinda:
a ) organizarea nucleului activ ( ferme de elita ) ale rasei, necesare realizarii progresului genetic
urmarit ;
b) metoda de crestere in fermele de elita si in cele de productie;
c) producerea dirijata a reproducatorilor de inalta valoare zootehnica, aprecierea calitatii
reproducatorilor masculi prin testul performantelor proprii si al descendentei, importul de ovine din rase
ameliorate;

29
d) difuzare insusirilor valoroase ale berbecilor testate amelioratori, indeosebi prin insamantari
artificiale,etc.
La efectivele de ovine din judet, imbunatatirea productiei de lapte si lana se va realiza prin selectie
si crestere in rasa curate. Pentru imbunatatirea productiei de carne sub aspect cantitativ si calitativl se vor
face incrucisari dirijate cu berbeci din rase specializate de carne din import ( Texel, Sufolk, Alb norvegian).
Pentru acestea se vor folosii cele mai bune efective din gospodariile populatiei.

Strategia de dezvoltare a S.D.B. Sighetu Marmatiei

Desi este unica si cea mai veche statiune de crestere a taurinelor de rasa Bruna din tara, nu-mi este
la indemana sa fac consideratii de nici un fel. Practic in momentul de fata se afla in ultimele spasme de
supravietuire atat ca unitate de cercetare cat si ca unitate care in timp a contribuit la realizarea a ceea ce
reprezinta astazi rasa Bruna. Comentariile nu sunt de prisos deoarece toate eforturile organelor de profil din
judet facute la nivelul MADR si ASAS, nu au avut nici un efect, actuala statiune mai existand doar cu
numele. Ramane in continuare sa intervenim la fel de insistent si poate ca odata, dar nu prea tarziu, sa fim
auziti, nu noi, ci nevoile in care se zbate zootehnia romanesca.
Staiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Bovine Sighet a fost nfiinat n conformitate cu HCM nr.
1733/1972 i are sediul n Sighetu Marmaiei, jud.Maramure. Teritorial face parte din unitatea
geomorfologic Depresiunea Maramure, strbtut de vile raurilor Tisa, Iza, i Mara, care imprim un
aspect particular, caracteristic ntregului ansamblu.
Terenurile unitaii sunt amplasate la diferite altitudini, ncepand de la 2070 m ( terasa albiei raului Tisa )
pn la 1200 m altitudine ( Rancul Spanei ).
Staiunea este instituie public de interes zonal i naional , cu o tradiie de peste 37 ani n creterea i
ameliorarea taurinelor de rasa Brun de Maramure .n unitate s-au desfurat activiti complexe de
cercetare i n domeniile reproducia i nutriia animalelor, ameliorarea pajitilor, cultura plantelor furajere,
cu rezultate recunoscute atat pe plan naional cat i european , printre care :
Aspecte pozitive :
y a realizat recordista absolut a rasei, vaca IZA, care la lactaia a IV-a a produs 11.660 kg. lapte /305
zile ;
y a furnizat n decursul anilor peste 1.912 cap. tauri pentru monta natural, peste 1.204 cap. tauri
pentru reeaua SEMTEST, de la care s-au recoltat i difuzat n teren peste 3.500.000 doze material
seminal pentru nsamanri artificiale i peste 11.000 cap. femele pentru prsil;
y n premier mondial la rasa Brun s-a fondat tipul de taurine fr coarne (AKERATOS), cu
avantajele cunoscute ( nu necesit ecornaj artificial, spaiu mai mic de furajare la iesle, riscul minim
de accidente etc.);
y s-au format dou linii sintetice : A i B ( A- pe linie elveian , B- pe linie american) i una hibrid
C;
( ncruciarea ntre AxB i BxA);
y pe linie de reproducie, pe lng alte metode moderne de combatere a infertilitii la taurine, s-a
aplicat cu succes trasferul de embrioni, obindu-se 7 produi;
y a realizat studii i cercetri cu privire la relaia sol-plant-animal n ecosistemele din Maramure, pe
baza crora s-au obinut rezultate i informaii valoroase;

30
y a elaborat pe baza unor cercetri minuioase, tehnologii noi i a contribuit la optimizarea
tehnologiilor de cretere i exploatare a taurinelor de ras Brun, respectiv optimizarea nutriiei la
diferite categorii de taurine, a ngrrii tineretului taurin etc.
ncepand cu anul 1998 cercettorii de la S.C.D.B.Sighet au fost printre primii din ar care au
ntocmit proiecte de cercetare, obinand finanare prin concurs pentru un numr de 6 proiecte, din
domeniile: nutriie, reproducie, ameliorare, mbuntirea pajitilor . Aceste proiecte au fost
finalizate, cu toate c unitatea se afla ntr-o situaie grea i a fost nevoie de sacrificii deosebite din
partea cerccettorilor.
Faptul c s-au catigat atatea proiecte, n situaia dificil a unitaii, demonstreaz c la staiunea
din Sighet a fost un colectiv de cercettori foarte valoros.
Din cauza lipsei finanrii de la buget a cercetrii, unitatea a acumulat datorii, astfel c nu s-au
mai putut accesa alte proiecte, ceea ce a determinat plecarea majoritaii cercettorilor, rmannd n
unitate doar doi.
ncepnd cu anul 2006 la staiune se deruleaz un proiect, n colaborare cu S.C.D.B. Tg. Mure
( unitate eligibil pentru proiecte), din cadrul Planului Sectorial de Cercetare, cu tema:
,,Perfecionarea tehnologiilor de cretere i ngrare a tineretului taurin de ras Brun n
condiiile pedoclimatice din Nordul rii, cu finalizare n anul 2010.
Aspecte negative:
migrarea specialitilor spre alte arii de activitate din zon;
cldirile, echipamentele, aparatura, uzate fizic i moral ceea ce duce la stadiu de inutilizare ;
pierderea unor mari suprafee de teren prin retrocedari unele discutabile etc,o parte fiind n litigiu;
acumularea unor datorii foarte mari miliarde de lei vechi, care duce la imposibilitatea accesrii
de fonduri prin proiecte i a subveniilor pentru animale;
lipsa unor reglementri legale privind statutul cercettorului i a unitilor de cercetare;
lipsa fondurilor, unitatea nefiind finanat de la buget, ci doar prin venituri proprii;
lupta permanent n cadrul personalului tehnic n a demonstra c unitatea nu mai poate fi
manageriat.
Posibiliti de revigorare
reorganizare, transformarea S.C.D.B. prin lege, H.G. etc , staiune de cercetare , agent
economic de dezvoltare regional;
parteneriat economico-social cu structuri nonprofit cu activitate n domeniu;
atragerea specialitilor formai la S.C.D.B. ,sau a altor nou venii, pe baze contractuale noi;
finanarea unor programe proiecte minimale de cercetare prin programul sectorial al MAPDR
prin care s se asigure stabilitatea specialitilor i formarea noilor cercettori;

constituirea unui portofoliu de proiecte de cercetare specifice pentru arealul de deal i

submontan;
proiecte pilot care s fie reaplicabile n regiuni similare din jude si din ar; ex. tehnologii de
cretere a taurinelor n ferme de mrimi i dotri diferite, obinerea produciei ecologice,

31
monitorizarea activitii de reproducie etc. Proiect pentru conservare i ameliorare genetic a
tipului cu ecornare genetic, fr coarne (AKERATOS);
clarificarea situaiei terenurilor S.C.D.B., astfel ncat s existe o stabilitate n privina resurselor
furajere etc;
reactivarea parcului de utilaje agricole din dotare.
n unitatea de cercetare Sighet exist un efectiv de 70 cap. taurine de ras Brun, din care cca. 35
cap. efectiv matc i deine o suprafa de cca.400 ha teren. Deasemenea dispune de spaii de cazare pentru
animele: dou grajduri cu sistem de ntreinere legat ( din care unul dotat cu adptori automate i cu o
capacitate de cca. 90.cap.) asigurand condiii bune pentru cretera i exploatarea vacilor i un grajd pentru
creterea tineretului taurin de cca. 80 cap. compartimentat pe boxe comune.
Avand n vedere c situaia staiunii este n continuare dificil, pentru redresarea acesteia propunem
urmtoarele msuri:
anularea datoriilor de la buget, deoarece din cauza acestora nu se poate accesa alte proiecte de
cercetare i nu se primesc sbvenii pentru animale;
reorganizarea Consiliului de Administraie din care s fac parte cei mai buni specialisti
(A.S.A.S., A.N.A.R.Z., A.N.C.A., A.N.S.V.A);
s se respecte principiul , ras-mas-cas, n acest scop respectandu-se i folosindu-se aciunile:
- presiunea seleciei prin masculi;
- reforma selectiv a vacilor multipare:
- testarea primiparelor;
creterea numeric i calitativ a efectivului de taurine de ras Brun prin folosirea la IA. De
M.S.C. de la cei mai valoroi reproductori de ras Brun din ara sau strintate n vederea
obinerii de produi cu o nalt valoare genetic : masculii destinai chiar utilizrilor SMTEST din
ar pentru testare sau pentru MN, iar femelele pentru prasil;
s se acorde o atentie deosebit creterii i ngrijirii tineretului taurin nc de la natere pn la
faza de adult i n continuare;
s renfiineze cultura porumbului furajer pentru producerea de porumb siloz folosit la furajarea
animalelor ;
s se mbunteasc compoziia floristic a punilor n vederea obinerii de furaje de cea mai
buna calitate atat n perioada de punat , cat i n cea de stabulaie.
punatul s se fac raional de preferat cu gard electric;
n hrana animalelor s se administreze supliment de nutre concentrat sau tre.
s se fac zilnic igiena corporal a animalelor ( eslat, periat, etc.)
alocarea fondurilor de la buget pentru cercetare , respectiv pentru angajarea personalului de
specialitate i modernizarea urmtoarelor laboratoare:

ameliorare genetic;

reproducie;

32

nutriie i biochimie;

cultura pajitilor;

tehnologii de cretere i exploatare a animalelor;

alocarea de fonduri pentru investiie;

renovarea grajdurilor ;

instalatii de ap, electricitate, evacuare dejecii;

maini i utilaje agricole;

organizarea de loturi experimentale pentru culturi furajere : graminee i

leguminoase etc.

Consider c un ajutor financiar precum i o abordare corect a modaliti de organizare,

conducere i inplementare a unor proiecte tehnice i a unor tehnologii adecvate poate constituii un
instrument eficient de minimalizare a disfuncionalitilor, de redresare economic, de optimizare a
performanelor pentru a putea sta alturi de alte uniti de profil din at i inplicit din rile UE.

OFICIUL PENTRU AMELIORARE I

REPRODUC
REPRODUCIE N ZOOTEHNIE MARAMURE
MARAMURE

STATIUNEA DE CERCETARI ZOOTEHNICE SIGHETU MARAMATIEI

33

Strategia dezvoltarii industriei alimentare

In domeniul dezvoltarii alimentare in judetul Maramures se impune o reconsiderare a intregii
activitati din sectorul industriei alimentare care este ramura economica de prima importanta in procesul de
relansare economica a judetului pentru atingerea parametrilor de performanta, pentru a fi competitive pe
piata interna, europeana si mondiala.
Apropierea in scurt timp de standerdele de productie si competitivitate europene si mondiale in
domeniul industriei agroalimentare se impune ca o necessitate obiectiva avand in vedere integrarea
Romaniei la Uniunea Europeana si libera circulatie a produselor agroalimentare in interiorul Uniunii
Europene.
Productia agricola primara va trebui sa satisfaca in cea mai mare parte cerintele industriei
alimentare, a consumului alimentar intern, de asemenea sa contribuie prin export la atragerea valutei atat de
necesare procesului investitional din societatea romaneasca.

Ca obiective ale strategiei dezvoltarii industriei alimentare din judet

propunem:

ne

1. Cresterea cantitativa si calitativa a productiei agricole, in concordanta cu potentialul natural

si economic de care dispune judetul Maramure;
2. Asigurarea securitatii alimentatiei populatiei prin valorificarea la maximum a potentialului
productiv agricol judetean;
3. Cresterea performantelor producatorilor agricoli si a competitivitatii produselor agricole
romanesti, pe piata interna si externa;
4. Extinderea productiei de produse traditionale foarte cautate atat pe piata interna cat si externa;
5. Dezvoltarea fluxului de productie pe filiere de produse si valorificarea acestora in domenii
de mare activitate:
carne de porc
carne de pasare
industria laptelui
industria panificatiei
6. Stimularea si sprijinirea instaurarii unor relatii intre producatorii de materii prime agricole
si procesatorii din industria alimentara, prin implicarea acestora din urma , in cadrul unor
forme organizatorice integrante, in activitatile de productie agricola;
7. Cresterea performantelor tehnologice, printr-un proces investitional sustinut;
8. Sprijinirea difersificarii sortimentelor in cazul produselor agroalimentare;
9. Folosirea la intreaga capacitate a spatiilor de productie a produselor agroalimentare pentru realizarea
unor produse la prt de cost redus, competitive pe piata interna si externa;
10. Crearea de piete de produse < en gross > in vederea valorificarii produselor agricole si
alimentare intr-un cadru organizat la nivel judetean;
11. Reevaluarea politicilor comerciale in domeniul industriei alimentare, in contextul integrarii in U.E.
pentru a putea face fata concurentei.
Dezvoltarea sectorului de crestere a animalelor si industrie alimentara in dinamica sa v-a trebui sa
respecte toate normele de biosecuritate cu inpact asupra conditiilor de protectie a mediului inconjurator.

Dr.ing.Ioan MIHALCA
DIRECTOR EXECUTIV OARZ MARAMURE

34
Fabrica de produse lactate Multilact S.R.L.

FABRICA DE PRODUSE LACTATE SC MULTILACT SRL

Fabrica de industrializarea crnii Cetina S.R.L.

FABRICA DE INDUSTRIALIZAREA CARNII SC CETINA SRL