PATOLOGIA RESPIRATORIE

Fiziokinetoterapie in pediatrie

PARTICULARITI SEMIOLOGICE
Frecvena respiratorie n funcie de vrst:
Nou nscut: 40-50 resp./min.
Sugar-2ani: 40-30 resp./min
>2-14 ani: 30-20 resp./min.
15-17 ani: 18 resp./min.
Adult: 16 resp./min.

Tipuri de respiraie
Nou-nscut
Respiraie abdominal, ritm deseori neregulat
Aerul ptrunde pe nas (respiraia oral nu este posibil din cauza
situaiei nalte a limbii); n caz de obstrucie nazal se poate
produce DETRES RESPIRATORIE.
Sugar
Progresiv respiraia devine toraco-abdominal
De la 6 luni poate respira pe gur
DISPNEEA ACUT
respiraie dificil
adaptare a organismului la lipsa de oxigen i acumularea de CO2

Tipul
respiraiei
Polipneea

Bradipneea
Hiperpneea
Ortopneea
Apneea

Tirajul

Stridorul

Wheezingul

Caracteristici

Condiii de apariie

Respiraie superficial, rapid

n orice afeciune respiratorie

Alte circumstane: efort fizic, emoii

Scderea frecvenei respiratorii

Micri respiratorii ample
Poziia cu torace ridicat
Oprirea respiraie mai mult de 15
secunde sau pauz respiratorie mai
mic de 15 secunde + bradicardie i
cianoz
Retracia inspiratorie a prilor moi
ale cutiei toracice

Alcaloz metabolic, depresia SNC

Acidoza metabolic
Edem pulmonar, Criza de astm

Creterea presiunii negative

intratoracice generat de rezistena
mrit n cile respiratorii
Sunet aspru, provocat de
+ disfonie: origine glotic, afectarea
ptrunderea prin laringe sau trahee corzilor vocale
(cu calibru modificat) a aerului
+ dispnee inspiratorie, fr disfonie:
inspirat
origine subglotic
Expirul prelungit n efortul de
Astm bronic, Broniolite
eliminare a aerului

PATOLOGIA OBSTRUCTIVA
BRONHOPULMONARA
Principalele entitati clinice:
Astmul bronsic
Astmul indus viral la copil ( wheezing recurent postviral)
BPOC (bronhopneumopatia obstructiva cronica)
Bronsiolita obliteranta
Emfizemul pulmonar
Bronsiectazii

BPOC
Bronhopneumopatia obstructiva cronica
Boala caracterizata de limitarea fluxului aerian in caile

respiratorii,care este incomplet reversibila

Este o afectiune progresiva
Se asociaza cu un raspuns imunologic anormal
Cele 2 boli asociate cu BPOC
bronsita cronica
emfizemul pulmonar
Este un complex de afectiuni

CLASIFICARE BPOC
( dupa gradul de severitate)
GR. I usor VEMS > 80% ; tuse si expectoratie cronica
GR.II moderat VEMS 5080%; dispnee accentuata de activitati fizice
GR.III sever VEMS 3050%; tuse si expectoratie persistenta, dispneea se
agraveaza
GR.IV f.severa VEMS< 30% ; se asociaza insuficienta cardiaca dr. si
scadere ponderala

BRONSIECTAZIA
Dilatatie anormala si permanenta a bronhiilor
Poate fi difuza sau localizata
Modificari la nivel bronsic;
- edem,infiltrat inflamator,
- metaplazie epidermoida
- ulceratii mucoase
-distrugerea peretelui bronsic
-dilatare bronsica sacciforma
Clinic: tuse productiva, cu sputa abundenta, bogata in germeni
ca Pseudomonas, MRSA, H.influenzea, fungi...

BOLI ASOCIATE CU BRONSIECTAZII DIFUZE

Infectii respiratorii virale sau bacteriene

Mucoviscidoza (Fibroza chistica)
Dischinezie ciliara primitiva (sindrom Kartagener)
Hipogamaglobulinemie
Deficit de alfa 1 antitripsina
Aspergiloza bronhopulmonara
Colagenoze
Pneumonie de aspiratie
Inhalare de gaze toxice

BRONIOLITA ACUT
Definiie:
Obstucie inflamatorie a broniolelor.
Este cea mai frecvent infecie a tractului respirator inferior la
sugar (70%).
Patogenie:
Obstrucia broniolar prin edem i mucus determin zone de
emfizem sau atelectazie.
Consecina o reprezint alterarea raportului V/P, ducnd la
instalarea hipoxemiei (insuficiena respiratorie acut).

Etiologie:
Virusul respirator sinciial (VRS)
ntreg parcursul anului (70%)
lunile de iarn (80-100%)
V. paragripale
Adenovirusuri (27%)
V. gripale
2% cazuri se complic cu infecie bacterian.

Tablou clinic:
Febr
Sdr. funcional respirator: tuse, polipnee expiratorie, cianoz,
tiraj, wheezing
Sdr. fizic pulmonar:
torace emfizematos cu hipersonoritate
diminuarea murmurului vezicular, expir prelungit
raluri sibilante subcrepitante
Tulburri cardio-circulatorii: tahicardie, cord pulmonar acut,
miocardit.
Encefalopatie hipoxic: somnolen, convulsii, com.
Tulburri digestive: anorexie, vrsturi, diaree, deshidratare.

Tratament:
Terapie patogenetic:
Corectarea hipoxemiei
Combaterea obstruciei broniolare
Hidratarea bolnavului fr suprancrcare volemic
Oxigenoterapia: este indicat la pacienii cu hipoxemie (SpO2 92%)
sau cu detres respiratorie.
Aspiraia nazofaringian
Bronhodilatatoare (adrenalina, ventolin, flixotide aerosoli,
glucocorticoizi iv)
Kineziterapie
Antibioterapie

ASTMUL BRONIC LA COPIL

Definitie: Boal inflamatorie cronic a cilor respiratorii ce presupune
existena urmtorilor factori:
Inflamaia, reprezentnd cauza hiperreactivitii bronice (HRB)
HRB, reprezentnd cauza episoadelor de wheezing, dispnee, tuse
i constricie toracic.
Factori de risc:
Predispoziia genetic (atopia n familie)
Atopia, reprezentnd sinteza crescut de IgE ca rspuns la
contactul cu alergeni de mediu.

Atopia/Alergia
Reprezint un factor predispozant pentru astmul bronic.
Se pune n eviden prin decelarea unor valori crescute ale IgE
totale sau specifice i prin testri cutanate pozitive la diferii factori.
Atopia este prezent la aproximativ 50% din bolnavii astmatici.
Alergia reprezint expresia clinic a atopiei.
Hiperreactivitatea bronic
Reprezint constricia cilor aeriene la aciunea unor factori de
mediu care, la subiecii non-atopici, nu provoac ngustarea lor.
Poate fi:
motenit: gena responsabil este localizat pe cromozomul 5q i
este comun cu cea care regleaz sinteza de IgE
dobndit: n relaie cu inflamaia bronic

Factorii de mediu produc sensibilizare la primul contact, ulterior

acionnd ca factori trigger. Se pot clasifica n:
Alergeni de interior
praful de cas: acarieni;
alergene animale (pr de pisic, saliv, urin, fanere);
fungi
mucegaiuri
Alergeni de mediu
polenuri (arbori, iarb, graminee)
fungi (specii: Aspergillus,Penicilinum,Alternaria)
fum de igar
poluani externi (smog industrial, gaze de eapament)
infeciile respiratorii
medicamente (aspirina, alte AINS)

TABLOUL CLINIC IN ASTM BRONSIC

3 tipuri de manifestari clinice
1. Criza de astm bronsic
2. Starea de rau astmatic
3. Starea intercritica

CRIZA DE ASTM BRONSIC

= paroxism de dispnee expiratorie reversibila la bronhodilatatoare
precedata (uneori) de semnele unei infectii respiratorii: febra,
stranut, obstructie nazala, tuse.
Tabloul clinic
- dispnee expiratorie, cu tiraj , wheezing,
- tuse initial uscata, apoi umeda
- cianoza
- copil anxios, in ortopnee.
Obiectiv - torace fixat in inspir
- percutie: hipersonoritate
- stetacustic: raluri sibilante, ulterior si subcrepitante
- durata crizei: o ora 24 ore ( la sugar )

STAREA DE RAU ASMATIC

= paroxism de dispnee expiratorie, cu toate caracteristicile
insuficientei respiratorii severe.
3 criterii de diagnostic:
severitatea insuficientei respiratorii ( plus manifestari cardiovasculare si neuropsihice )
durata paroxismului ( > 24 ore )
lipsa de raspuns la bronhodilatatoare

STAREA INTERCRITICA
Intre crize, copilul este de regula asimptomatic
In formele severe ( AB necontrolat ) exista manifestari traduse
prin prezenta unei obstructii bronsice reziduale:
dispnee de efort, tuse
raluri bronsice
evolutie in timp spre insuficienta respiratorie cronica.

PARTICULARITATI IN ASTMUL BRONSIC

LA SUGAR SI COPILUL MIC
Diagnosticul se bazeaza pe criterii clinice (30% debuteaza in primul
an de viata si 50% in primii 2 ani de viata)
Criteriul clinic esential repetarea a cel putin 3 episoade de
wheezing , dupa excluderea altor cauze de wheezing la aceasta
varsta: RGE, fibroza chistica, corpii straini intrabronsici, displazia
bronhopulmonara, imonodeficit.
Atopie in familie
Antecedente personale de alergie
Bronsiolita cu VSR in antecedentele recente
Expunerea la factori de mediu: poluare, fum de tigara

MEDICATIA ANTIASMATICA
relievers =de criza
controllers= de fond
Medicaie relievers = Beta2-agoniti inhalatori cu aciune de scurt
durat (salbutamol, albuterol, fenoterol, etc.)
Efect: bronhodilatator.
Indicaii: terapia exacerbrilor sau a crizei; profilaxia astmului de
efort.
Avantaje: aciunea debuteaz rapid;
efecte secundare minime;
sunt indicai la orice vrst.

MEDICATIE ANTIASMATICA CONTROLLERS

scopul administrrii:
meninerea controlului
administrare cronic
Antiinflamatoare : glucocorticoizi inhalatori;
antileucotriene ( Singulair )
bronhodilatatoare cu durat lung de aciune
SEREVENT numai la copil mare
Antiinflamator corticosteroid cu bronhodilatator de lunga durata
SERETIDE 25/50 ; 50/100

EVOLUTIA ASTMULUI BRONSIC

MUCOVISCIDOZA
(FIBROZA CHISTIC)
Este cea mai frecvent boal monogenic cu transmitere autosomalrecesiv la populaiile de origine caucazian
Are expresie clinic doar la homozigoti; riscul de apariie n cazul
parinilor heterozigoi este de 25%, fiind cea mai frecvent cauz sever
de:
boal pulmonar progresiv
insuficien pancreatic exocrin

Reprezint o cauz frecvent de:

polipoz nazal
prolaps rectal
ciroz biliar

Gena CTFR codific sinteza unei proteine transmembranare (Cystic

Fibrozis Transmembran conductance Regulator) a crei principal
funcie este de canal de transport al ionilor de Clor la nivelul
celulelor epiteliale ale glandelor mucoase i seroase

FIZIOPATOLOGIE:
Afectarea funciei proteinei CFTR va determina la nivelul
epiteliului glandelor mucoase o secreie sczut de clor i o
accentuare a reabsorbiei sodiului i apei => deshidratare a
secreiilor glandelor mucoase cu creterea vscozitii acestora
=> favorizeaz obstrucia canalelor excretorii.
La nivelul glandelor seroase (salivare i sudoripare) exist o
eliminare excesiv de sodiu i clor datorat unei reabsorbii
defectuoase la nivelul canalului excretor; pe baza acestei
modificri se bazeaz testul sudoraiei.

Etiopatogenia afectrii respiratorii n

mucoviscidoz
Exist 3 faze care se desfoar aproape simultan i interfereaz:
Obstrucie mecanic cu mucus vascos
colonizare bacterian
faza imunitar legat de fenomenele endobronice excesive

MANIFESTRI CLINICE:
Aparat respirator: Debutul este precoce n primele luni de via la majoritatea
cazurilor:
tuse seac, ulterior productiv, cu expectoraie vscoas, purulent
dispnee expiratorie cu wheezing
bronite, broniolite, bronhopneumonii de etiologie bacterian sau micotic cu
evoluie trenant, recidivant, n evoluie aprnd...
diskinezie ventilatorie (emfizem, atelectazie, broniectazie, pneumotorax,
fibroz pulmonar), ulterior...
boal bronhopulmonar cronic obstructiv i restrictiv, evolund ctre... cord
pulmonar cronic.
Complicaii:
evoluie sever a infeciei respiratorii, flora agresiv (Stafilococ, Pseudomonas),
rezistent (infecii nosocomiale frecvente)
Hemoptizie; pneumotorax; sindrom de hiperreactivitate bronic

MANIFESTRI CLINICE:
Aparat digestiv:
insuficien pancreatic exocrin, cu sindrom de malabsorbie lipidic i proteic,
retardul creterii
ileus meconial (poate fi prima manifestare a bolii)
abdomenul dureros recurent; prolaps rectal; reflux gastro-esofagian
diabet zaharat
sindrom pluricarenial: hipoproteinemie, hipovitaminoze (n special cele
liposolubile A,D,E,K i vitamina B12), hiposideremie
Manifestri rare: pancreatit acut, recidivant; calcificari pancreatice; invaginaie
intestinal; colonopatie fibrozant
Alte manifestari:
ORL (sinuzite purulente, rinite cronice, polipoz nazal); hepato-biliare; sexuale
(pubertate ntrziat, azoospermie cu sterilitate) , soc hiponatremic (hipovolemic: la
sugari, n anotimpul cald, favorizat de pierderi de lichide i electrolii)

Tratament
Antibioterapia
Fluidificarea secreiilor respiratorii
Aerosoloterapie cu mucolitice pe baz de N-acetil-cistein
Administrare de expectorante pe cale oral
Kinesiterapia respiratorie
este esenial pentru mobilizarea secreiilor, reducnd riscul de
obstrucie bronic i suprainfecie
Aerosoloterapia: antibiotice (Tobramicina), mucolitice (N-acetil-cisteina),
antiproteolitice (antiproteaze-antielastaze care reduc efectul distructiv al
enzimelor proteolitice eliberate de celulele imunitare); dezoxiribonucleaza
(cliveaz ADN-ul provenit prin degradarea polimorfonuclearelor, reducnd astfel
vscozitatea mucusului)

Alte msuri terapeutice; Transplantul cardio-pulmonar;

Susinerea psihologic; Sfat genetic

DE REINUT
Este cea mai frecvent boal cu transmitere autosomal-recesiv la populaia
caucazian.
Este cea mai important cauz de boal pulmonar progresiv i de insuficien
pancreatic exocrin.
Manifestrile clinice se datoreaz vscozitii crescute a secreiilor glandelor
mucoase care determin obstrucia glandular i favorizeaz infeciile
respiratorii.
Diagnosticul pozitiv necesit cel puin 2 teste ale sudoraiei pozitive,
certitudinea fiind dat de indentificarea mutaiilor genei CFTR pe cei 2
cromozomi.
Tratamentul corect al infeciilor respiratorii, aerosoloterapia, kinesiterapia,
dieta adecvat i tratamentul insuficienei pancreatice, cresc calitatea i durata
vieii.

PARTICULARITATI ALE COPILULUI

Tusea este superficiala, ineficienta;

Nu stie sa tuseasca profund pentru a-si face toaleta eficienta a bronsiilor;
Complianta la terapie scazuta;
Masurile de Kineziterapie vor fi efectuate ca un joc, fara obligativitate;
Masurile de Kineziterapie vor fi schimbate frecvent pentru ca pacientul
mic sa nu se plictiseasca;
Trebuie cointeresata familia : mama instruita + frati care sa efectueze si
ei aceleasi masuri ca un joc colectiv;
Eventual recompensat pentru efectuarea corecta a terapiei;
Constientizarea eficientei terapiei la copilul mare si cointeresarea lui in
aplicarea Kineziterapiei;
Masurile trebuie efectuate zilnic, permanent;

MECANISMELE OBSTRUCTIEI BRONSICE

1.Mecanismele intraluminale:
Hipersecretii bronsice (bronsita cr.)
Obstructie partiala prin corpi straini, edem pulmonar
2.Modificari ale peretelui cailor aeriene:
Contractia musculaturii bronsice,hipertrofie glandulara,
inflamatie si edem
3.Mecanismele extraluminale:
Emfizemul pulmonar(pierderea tesutului elastic)
Compresie prin adenopatii sau tumori
Edem peribronsic

ALTERAREA MUCUSULUI BRONSIC

OBSTRUAREA BRONSIILOR

CERC
VICIOS
INFLAMATIA
CRONICA

INFECTIA
POLINUCLEARE
NEUTROFILE
MEDIATORI AI INFLAMATIEI IL-8

DEGRADAREA PULMONARA
Factori pro-inflamatori ce influenteaza degradarea
pulmonara: IL6, IL10, IL1B, IL1, TGFB1 (factor de transformare a cresterii 1 Beta)

INFLAMATIA SI HIPERSECRETIA MUCUSULUI

- hipersecretia de mucus apare datorita stimularii celulelor secretoare sau cresterii

numarului acestora;
- mediatorii acestui fenomen provin din sistemul nervos si din celulele inflamatorii
mediatori pro-inflamatori: prostaglandinele, leucotrienele si interleuchinele;
- inflamatia apare ca o etapa comuna;

EXERCIIILE FIZICE
Esentiale in fizioterapia bolnavului cu BC, ca parte a terapiei de crestere a clearance a
cailor respiratorii;
Efectuate n asociere cu terapia de mobilizare a mucusului;
Asociere de exerciii de for, rezisten i mobilitate pt. coloan, torace, gt, umeri;
Exercitii de expansiune toracica;
Adaptate vrstei, efectuate de cel puin 3 ori /spt., ca o joac pt. copii;

sarituri cu coarda, sarituri la trambulina, pe salteaua elastica, exercitii la sol => toate
sporturile ce presupun intensificarea respiratiei;
mers pe bicicleta, alergare, patine cu rotile, bicicleta ergonomica => antrenarea
sistemului cardiovascular si muscular;
exercitii in aer liber si apa, drumetii, jocuri cu mingea (volei, baschet), inot =>
exercitii de calire;
tenis de masa, de camp, mini golf => exercitii de stimulare psihologica si relaxare;
Exercitii fizice in tulburari de statica;
Atenie!!! => pericol de bronhospasm.

FIZIOTERAPIA N BC
- se bazeaz pe tehnici de clearance pulmonar:
A. CATR (ciclul activ al tehnicii respiratorii ) pentru mobilizarea i eliminarea
secreiilor bronice n exces.
Componentele CATR:
1.) CONTROLUL RESPIRATOR
- respiraie normal, uoar, utiliznd toracele inferior cu relaxarea regiunii
toracale superioare i a umerilor.
- pauzele necesare odihnei i prevenirii creterii obstruciei cilor de aer.
2.) EXERCIII DE EXPANSIUNE TORACIC
- exerciii de respiraie profund, cu o accentuare a inspirului i un expir uor
neforat
- o pauz de 3 secunde la sfritul inspirului
- 3-4 exerciii de expansiune toracic se combin cu percuia toracelui, urmat
de controlul respirator;

SCHEMATIZARE CATR (ciclu activ al tehnicii respiratorii)

CONTROLUL
RESPIRATIEI

TEHNICA
EXPIRULUI FORTAT

EX. DE EXPANSIUNE
TORACICA

CONTROLUL
RESPIRATIEI

CONTROLUL
RESPIRATIEI

EX. DE EXPANSIUNE
TORACICA

3.) TEHNICA EXPIRULUI FORAT (TEF )

- continuarea expirului pn la un volum pulmonar mic, ajutnd la
mobilizarea secretiilor din caile aeriene mici spre cele mai mari

secreiile

cile aeriene
proximale largi

eliminate

NU scitor, ca o joac pentru copil

- 15-30 minute durata total
- se aplic copilului mai mare de 2 ani
- la 8-9 ani exerciiile i le aplic singur.

expir forat
sau tuse ( huffs )

B. DRENAJ AUTOGEN tehnici ce utilizeaz fluxul expirator ca

for activ, utilizat pentru mobilizarea mucusului.
Tehnica:
1) Poziie culcat
2) Curirea cilor aeriene superioare
3) Inspir uor al aerului pe nas
4) Expir pe nas, corect, repetarea ciclului pn cnd se aude
vibraia mucusului pe torace; volumul respirator crete permanent
pn cnd mucusul ajunge n trahee i este evacuat printr-un expir
forat puternic.

C. DRENAJUL POSTURAL I PERCUIA

const n aezarea pacientului ntr-o poziie care s permit
gravitaiei s ajute la drenajul mucusului dinspre periferie spre
centrul plmnului.
de obicei se folosesc intre 6-12 pozitii de drenaj;
fiecare bolnav => program individual;
- poziiile difer n funcie de lobul pulmonar ce trebuie drenat
- sugarii pe genunchii asistentei,mamei iar copiii pe mese de drenaj
- percutia (tapotamentul) este adjuvant al drenajului postural
sedinte de 3-10 minute.
- 2-3 sedinte zilnice

 numarul de pozitii de drenaj pt. fiecare

sedinta sa fie limitat la 2-3 pozitii
tratamentul se imparte in 2-3 sedinte
zilnice;
drenajul postural si percutia => metode
eficace de eliminare a secretiilor in exces
la bolnavii cu BC;
unele studii bolnavii cu boala
pulmonara severa pot prezenta hipoxie in
timpul drenajului postural si percutiei;
la bolnavii cu BC si reflux gastroesofagian,
plasarea intr-o pozitie de drenaj postural,
cu capul mai jos poate agrava refluxul si se
poate produce aspiratia pulmonara;
drenajul postural se combina cu percutia si
cu vibratia;

Pozitia corecta a mainii in

timpul tapotamentului

TEHNICA DRENAJULUI POSTURAL SI PERCUTIEI (DP & P)

www.cff.org

A.

B.

POZITII DE DRENAJ BRONSIC LA SUGAR:+/_PERCUTIE

A. Drenaj postural decubit dorsal
B. Drenaj postural decubit ventral
C. Drenaj postural pe minge de cauciuc

 percutia peretelui toracic

are
efect
mecanic
pt
desprinderea mucusului de pe
peretii bronsici, dar si rol de
stimulare a tusei
la sugar si copilul mic,
percutia se face cu varful
degetelor
vibratiile constau din
scuturari ale peretelui toracic
in timpul expirului
mana fizioterapeutului
plasata pe torace produce
vibratii in timpul expirului
cele 2 tehnici sunt folosite
adesea combinate

POZITII DE FACILITARE A
RESPIRATIEI
postura are un rol deosibit intro respiratie corecta
majoritatea posturilor facilitatorii
au in comun aplecarea trunchiului
spre inainte pt relaxarea muschilor
abdominali si scaderea presiunii
viscerelor pe diafragma
posturile facilitatorii se aplica
pacientului pentru a depune cat mai
putin efort muscular intr-o respiratie
usoara
sunt diferite in functie de varsta
si de gravitatea cazului

 compresiunile toracice sunt folosite ca

suport pentru expirul bolnavului
terapeutul urmareste, la sugar si copil,
miscarea
respiratorie
comprimand
toracele si determinand o accelerare a
fluxului de aer cu efect in mobilizarea si
eliminarea secretiilor
se realizeaza in decubit dorsal, lateral,
ventral, sezand
compresiunile sunt combinate cu
drenajul postural (vezi mingea Pezzi) si
vibratiile

D. FLUTTER TERAPIA
- genereaz o presiune pozitiv oscilant, controlat i produce
ntreruperi ale fluxului expirator in momentul cand se expira prin el;
- scopul este mbuntirea ventilaiei pulmonare i uurarea
expectoraiei;
- alcatuire: o piesa de gura, un con de plastic, o bila de otel si un capac
perforat;
- iniial o respiraie normal, apoi din ce n ce mai profund, cu nclinarea
n sus a flutter-ului i innd toracele fixat;
- dupa utilizari repetate pacientul poate efectua deplasarea dispozitivului
usor in sus (la presiuni si frecvente mai mari), sau in jos (la presiuni si
frecvente mai joase);
- edin de 10-15 respiraii, cu tusea reinut, apoi se produce
expectoraia mucusului total 10-15 minute;

RC - Cornet
- instrument modern => fizioterapia MV si a altor afectiuni pulmonare cronice:
emfizem, bronsiectazii, BPOC, bronsita tabagica etc.
- alcatuire: o piesa bucala, o valva conectata la piesa bucala, un tub curbat si un
amortizor de zgomot;
- PEP oscilanta care mobilizeaza mucusul, iar vibratiile supra-adaugate ajuta la
fluidificarea acestuia;
- expir 2-5 min de 3 ori/zi in cornet sau ori de cate ori creste productia de sputa;
- metoda care usureaza respiratia, se fluidifica secretiile, se imbunatatesc
schimburile gazoase, creste CV si se reduce rezistenta cailor respiratorii;
http://www.rccornet.com/

Acapella
-

combina beneficiile terapiei PEP cu Vibratiile toracice.

Pentru eliminarea mucusului din plamani
inspir usor -> mentinerea inspirului 2-3 sec. -> expir rapid;
repetari de 15 ori urmate de 2-3 accese de tuse;
procedeul se repeta de 6 ori in 30 minute;
prezentare: culoare albastru pt. flux scazut, culoare verde pt. flux ridicat;

E. PRESIUNEA EXPIRATORIE POZITIV INALTA ( PEP I )

- se realizeaz cu masca PEP;
- alcatuire: o masca, o valva uni-directionala la care se ataseaza rezistori pentru
expiruri de diferite dimensiuni -> intre valva si rezistori se instaleaza un manometru;

- expirul este msurat manometrul

(eficient 10-20 cm ap);
- tehnica: inspir in crestere, apoi expir
fortat impotriva rezistorului mastii
realizandu-se mobilizarea si transportul
secretiilor intra-bronsice;
- dup expir se scoate masca, se executa
huff-ul (expir fortat cu gura larg
deschisa)
- durat 10-15 minute de 2 ori/ zi

F. VIBRATIILE TORACICE
au ca scop mobilizarea secretiilor;
tehnica poate fi combinata cu compresiuni toracice, percutie;
G. COMPRESIUNILE TORACICE
ca si suport pentru expirul bolnavului, compresiunile toracice sunt
folosite pentru mobilizarea si transportul secretiilor;
la bolnavii mai mari, bratele terapeutului inconjoara si comprima
toracele si face compresiunui la nivelul sternului, partilor inferioare
laterale ale cutiei toracice sau amandoua;
la sugar toracele este comprimat de una sau ambele maini la sfarsitul
expirului;
H. TUSEA ASISTATA
in caz de clearance mucociliar deficitar, tusea ramane singurul mecanism
compensator pentru transportul secretiilor;
un fizioterapeut experimentat poate induce tusea prin aplicarea de
presiuni digitale usoare la nivelul traheei, suprasternal;

TERAPIA PRIN COMPRESIUNE TORACICA DE INALTA FRECVENTA

- introdusa si dezvoltata recent;
- des folosita in fizioterapia din tratamentul MV si a BPOC
- sistemul dispozitivului implica un generator de pulsare a aerului, o
vesta, tuburi pentru conectare, cablu de alimentare si telecomanda;
- generatorul de aer umfla si dezumfla vesta;
- vesta gonflabila acopera in intregime torsul bolnavului si are un sistem
special de distribuire pulsatila a aerului;
- aparatul aplica compresii toracice de inalta frecventa pentru a mobiliza
secretiile;
- frecventa si presiunea din vesta = ajustabile;
- dezavantaj: costul deosebit de mare al echipamentului care trebuie
schimbat des in perioada copilariei.