Introducere

Sub numele de pesticide se grupeaza o serie de substante chimice toxice, intrebuintate n

agricultura n vederea protectiei plantelor fata de boli si diveri daunatori, asigurandu-se astfel
obinerea unor recolte mari i stabile.
Preparatele contra daunatorilor,au fost cunoscute de foarte mult timp. Datorita
progreselor in chimia de sinteza,s-au putut obtine cele mai numeroase i eficace substane.
Toate acest substante sunt periculoase n diferite grade, unele reprezentand toxici dintre
cei mai puternici.
Pentru om, riscul de intoxicatie, acuta sau cronica, poate fi de natura profesionala,
accidentala sau voluntara si prin contaminarea mediului inconjurator sol, surse de apa,
alimente, aer cu mari implicatii ulterioare.
Aceste substante de uz fitosanitar reprezinta substante chimice sau combinaii de
substante chimice, care se impart in functie de aciunea lor asupra agentilor fitopatogeni in:

fungicide

erbicide

insecticide

raticide

acaricide

bactericide

Definiie
Erbicidele sunt

substante

chimice care distrug

buruienile duntoare

agriculturii.

Buruienile sunt plante nedorite care cresc ntr-o cultur i concureaz pentru resurse,
cum ar fi substane nutritive, ap i lumin.
Buruienile pot provoca, de asemenea, alte probleme de duntori i boli prin adpostirea
acestora, interfernd cu operaiunile de recoltare, i creterea costurilor de curare i uscare
produse culturilor.

Clasificarea erbicidelor
Erbicidele controleaza apariia plantelor i a buruienilor nedorite. Potrivit US Fish and
Wildlife Service, caracteristicile comune dintre erbicide sunt folosite n clasificarea lor.
Acestea includ :

cum i ce parte al plantei este afectat

substanele chimice active

calendarul de aplicare precum i daca acesta afecteaza numai plante specific sau
orice gasete in cale
Erbicidele pot fi:

de activitate
erbicide de contact
erbicide sistemice

de utilizare
erbicide aplicate pe sol
erbicide de incorporare in plante
erbicide folosite inaite de germinare
erbicide folosite post germinar


Erbicidele de contact - afecteaza numai esutul plantei n contact cu
substanele chimice. n general, acestea sunt cele mai rapide erbicide care acioneaz. Ele sunt
mai puin eficiente pe plante perene, care sunt capabili s se reproduca din rizomi, rdcini sau
tuberculi.

Erbicide sistemice - sunt translocate prin planta, fie de la aplicarea foliara

pn la rdcini, sau de la aplicarea de la sol pn la frunze. Ele sunt capabile de a controla
plante perene i poate fi acionat mai lent, dar n cele din urm mai eficace dect erbicide de
contact.

Erbicide aplicate pe sol - sunt aplicate la sol i sunt luate de ctre rdcinile
plantei int. Exist trei tipuri principale de erbicide aplicate pe sol.

Erbicide incorporate de plante sunt aplicate solurilor nainte de plantare

i mecanic ncorporate n sol.

Erbicide aplicate inainte de aparitia culturii sunt aplicate pe sol nainte

ca cultura sa apara ,i pentru a preveni germinarea sau faz incipient de dezvoltare a semintelor
de buruieni.

Erbicide aplicate dupa aparitia culturii sunt aplicate dup cultur ce a

aprut.

Mecanismele principale de aciune

Ierbicidele ajunse n planta acioneaza ca niste inhibitori.Se cunosc urmatoarele categorii
de inhibitori

inhibitori ALS: (de asemenea cunoscute ca sintaza acetohydroxyacid, sau

AHAS) este primul pas n sinteza de-chain amino acizi ramificat ( valina , leucina i
izoleucina )..

Inhibitorii ACCASE: sunt compui care ucid ierburile. Acetil coenzima A

carboxilaz (ACCase) face parte din prima etap a sintezei lipidice.

Acetil coenzima A
Aceste erbicide distrug ncet aminoacizii din plante , care n cele din urm duce la
inhibarea sintezei de ADN.

inhibitori EPSPS: enolpyruvylshikimate 3-fosfat sintetaza enzim EPSPS este

utilizat n sinteza de aminoacizi triptofan , fenilalanin i tirozin . Glifosatul (Breviar) este un
inhibitor EPSPS sistemic, dar inactivate prin contact cu solul.

Glifosatul
Aceasta se refer la modul n care
metabolismului acestora.

erbicidul afecteaz funcionarea plantei sau

Glifosatul
Este un erbicid foliar, sistemic, cu spetru larg de actiune, utilizat in combaterea specillor
de buruieni anuale sau perene, fiind unul din cele mai utilizate erbicide pe plan mondial.
Potrivit Agentiei de Protectie a Mediuhui (Environmental Protection Agencyglifosat
reprezinta cea mai folosita substanta activa in agricultura, atat pe plan mondial cat si in Europa,
utilizarea sa crescand Cu 41% intre anii 1999-2002, situandu-se in prezent Ia peste 350.000 tone
anual .
Glifosatul ocupa locul al II-lea in ceea ce privesc erbicidele utilizate in gospodariile
particulare si gradinarit, preconizandu-se o rata de crestere de 20% pe an . Este aplicat cu succes
in combaterea buruienilor din agricultura si horticultura, in culturile de: porumb, grau, sorg,
cartofi, ceapa, Iamai, asparagus, cafea, arahide, precum si Ia specii nealimentare care includ
plantele omamentale sau specii forestiere.
Glifosatul se comercializeaz in mai mult de 100 de tari, fiind formulat preparatul tehnic
ca sare de izopropil-amina in solutie apoasa, reprezentand substanta activa a preparatelor
comerciale Roundup (Montsanto Company), Rodeo (Dow Agrosciences), Aquamaster
(Montsanto Company) .

Aplicatii
Aplicat pe plante glifosatul este asimilat prin frunze sau alte tesuturi verzi ale plantei si
este rapid translocat prin floem in intreaga planta inclusiv in radacini.
5

Modul de actiune al glifosatului

Modul de actiune al glifosatului este de a bloca formarea de aminoacizi esentiali
triptofani, tirozina, fenilalanina care reduce sinteza de proteine, inhiband creterea plantei.
Desi glifosatul a fost incadrat de catre EPA in categona de toxicitate E, ceea ce inseamna
cu efecte toxice minime asupra mamiferelor, pasarilor, pestilor, insectelor si majoritatea
bacterilor, totusi, studiile pe termen lung si cercetarile sustinute efectuate in ultimii ani, indica
faptul ca utilizarea glifosatulul implica posibile riscuri asupra omului si a mediului inconjurator.
Toxicitatea erbicidului glifosat creste indeosebi in preparatele comerciale de tip
ROUNDUP sau RODEO ca urmare a incorporarii de surfactanti inainte de aplicare pentru
controlul efectiv al buruienilor.
Studiile toxicologice au demonstrat capacitatea glifosatului si mai ales a preparatului
tetinic Roundup de a cauza mutati genetice, Institutul National de Sanatate Publica, in raportul
privind efectele toxice ale substantelor chimice din 2004 declarand (N-fosfono-metil-glicina) ca
substanta cu potential mutagen si cancerigen.
Efectele negative ale glifosatulul asupra mediului ambiant au fost studiate atat in ceea ce
priveste contaminarea apei cat si persistena in sol sau plante. Studiile de literatura indica nivelul
concetratilor de glifosat in mediu, dupa aplicarea erbicidelor, ca fiind in intervalul de valori 0,091,7 mg/l in lacuri, 0,02-1,237 mg/I in ape curgatoare, 0,162-1 mg/l in apa de suprafata si 0,112,82 mglkg in sedimente.
La aplicarea tratamentelor cu glifosat, o parte din substanta activa intra in contact cu
suprafata solului, adsorbindu-se de componentele solului, in timp ce o alta parte ramane in
solutia solului. In functie de aceast repartitie, de natura suprafetei adsorbante a solului, de
proprietatile sale fizico-chimice si activitatea biologica au loc o serie de transformari chimice si
biochimice a glifosatului.Studiile de Iiteratura arata ca biodegradarea glifosatului este imediata si
rapida fara faza de latenta, iar degradarea sa in sol conduce la metabolitul sau principal acidul
aminometilfosforic (AMPA) si a altor metabotiti secundari, care in prezinta mai putin de 1% din
cantitatea aplicata de glifosat.
Glifosatul este relativ imobil in majoritatea solurilor ca urmare a adsorbtiei sale puternice
pe particulele de sol. Durata de semipersistenta, timput in care cantitatea Initala de pesticid se
reduce Ia jumatate, este variabila si depinde de tipul de sol.
Rata de degradare a glifosatului variaz in functie de tipul de sot find corelata cu
activitatea microbiologica a solului, dar neflind influentata de pH-ui solului, deoarece in general
procesul de degradare este influentat de temperatura, cele mai multe studii de literatura
raporteaza acest aspect.
Glifosatul este degradat biologic de ctre microorganismele din sol si prezinta efecte
minime asupra microflorei solulul.
6

Erbicidul glifosat este rezistent la degradarea hidrolitica si fotoIitica. In plante glifosatul

este metabolizat Ia acidul amino-metit fosforic (AMPA). Timpul de injumatire a glifosatului in
produse vegetate este intre 10,4-26,6 zile, iar in fructe cantitatea de reziduuri devine neglijabila
dupa 20 de zile pentru blueberry si 13 zile pentru raspberries.

Metode de determinare
Studiile de Iiteratura indica mai multe metode cromatografice de detectie glifosatutul ca:
cromatografla de lichide de inalta performanta (HPLC), cromatografia de lichide cuplata cu
spectrometria de masa (HPLCIMS), gaz-cromatografia (GC),gaz-cromatografia cuplata cu
spectrometia de masa (GCIMS), etectroforeza capilara (CE), extractia ultrasonica urmata de
analiza prin cromatografie pe strat subtire (TLC) . Toate aceste metode se caracterizeaza prin
sensibilitate ridicata, reproductibilitate si limita de detectie scazuta.

Structura chimic a erbicidelor

Erbicide sunt grupate n familii n funcie de structura chimic.
Familiile comune includ fenoxi, acid picolinic, sulfonilurea, triazina, uracil .

Erbicide fenoxi pot fi absorbite n/prin frunze sau rdcini.

Erbicidul acidul picolinic este folosit pentru a controla buruienile foioase.

Erbicidul sulfonilureic actioneaza lent pentru a controla buruienile foioase i

iarb.

Triazina, uracilul i erbicidul ureic sunt absorbite n mod diferit, dar ele
perturba toate fotosinteza plantei.

L- Tiroyina

Uracil

Ureea
7

Situsul de absorbtie si erbicidele cele mai utilizate

Aceasta este, de obicei, la nivel celular n cazul n care erbicidul ntrerupe procesul de
cretere.
Situsul de aciune nu este cunoscut pentru multe erbicide, iar unele erbicide au mai mult
de un situs de aciune. Aceasta se refer la aceea ca o parte a plante absoarbe erbicidul. Ea poate
fi absorbit prin frunze, tulpini sau rdcini.
Erbicide sunt clasificate n funcie de ct timp stau activitatea in sol.
Acestea pot sa fie:

Persistente

Nonpersistent
Erbicidele persistente - sunt erbicide care controleaza buruienile pentru o lung
perioad de timp.
Un erbicid nonpersistent nu rmne n sol pentru o perioada lunga de timp, isi face
efectul dupa care devine inactive.
Din aceasta categorie fac parte urmatorii compui

Aacidul 2,4-diclorofenoxiacetic, abreviat deseori 2,4-D.

Este uor i ieftin de fabricat, precum i ucide multe plante foioase lsnd n acelai
timp ierburi neafectate n mare msur (dei doze mari de 2,4-D, la perioadele de cretere
cruciale poate afecta culturile de iarb, cum ar fi porumbul sau cereale)

In 1950 a fost introdus erbicide din familia triazine, care include atrazina , care
are distincie de a fi familia erbicid e de cea mai mare ngrijorare cu privire la contaminare a
apelor subterane.
Atrazinul nu se dispare uor (n termen de cteva sptmni), dup ce a fost aplicat la
solurile lasand un pH neutru .
Sub solul alcalin ,atrazinul poate fi absorbil in straturile solului atat de mult cat apa
subterana provenita de la ploi este absorbita in interiorul acestuia astfel cauzand contaminarea
solului.
De aceea antrazilul este nedorin in compozitia erbicidelor .

Atat pentru faptul ca au un pret de cost scazut ,dar mai ales pentru ca au o puternica
actiune biologica ,se folosesc frecvent preparatele 2,4Dsi MCPA din grupa acizilor
fenoxiacetici.Au proprietati toxice pentru om si animale .

Atat pentru faptul ca au un pret de cost scazut ,dar mai ales pentru ca au o puternica actiune
biologica ,se folosesc frecvent preparatele 2,4D si MCPA din grupa acizilor fenoxiacetici.Au
proprietati toxice pentru om si animale .

Modul de aciune al unor erbicide

Erbicidele sunt clasificate n diferite grupe corespunztor modului de actiune principal
din metabolismul plantei. Iat o list a diverselor moduri de actiune:

Inhibitori de fotosintez
Inhibitori ai sintezei pigmentilor
Inhibitori ai sintezei aminoacizilor
Inhibitori ai sintezei acizilor grasi
Inhibitori ai diviziunii celulare

Fotosinteza este unul din procesele esentiale ale metabolismului plantelor,fiind

astfel o tint foarte potrivit pentru actiunea erbicidelor. Inhibarea fotosintezei are consecinte
fatale pentru buruiana tinta,ale carei celule nu mai sunt capabile de a stoca energia provenind din
lumina solar.
Erbicidele pot afecta fotosinteza si indirect, prin inhibarea sintezei unor compusi
importanti pentru desfasurarea procesului pigmenti precum carotenoidele, clorofila si citocromii.
Fotosinteza - este procesul de fixare a dioxidului de carbon din atmosfera de catre
plantele verzi (cu clorofila), in prezenta radiatiilor solare, cu eliminare de oxigen si formare de
compusi organici foarte variati. (printre care si zaharuri)

Ecuaia general a fotosintezei putea fi scris atunci:

6 CO2 + 6 H2O + lumin solar C6H12O6 + 6 O2
Dioxid de carbon + Ap + Energie luminoas Glucoz + Oxigen

10

Fotosinteza are loc n cloroplaste i n zona citoplasmei care le nconjoar. La nivelul

cloroplastelor alturi de clorofila a, pigment activ n reaciile fotochimice, se mai gsesc i ali
pigmeni, cu rol de pigmeni accesori:

Clorofil b
Clorofil c
Carotenoizi
Flavonoide
Pigmeni ficobilinici = ficobiliproteine

Mecanismul clorofilei se pare c include 3 procese principale:

Fotofosforilarea
Fixarea i transformarea CO2
Fotoliza apei

Fotosinteza este unul din procesele esentiale ale metabolismului plantelor,fiind astfel o
tinta foarte potrivita pentru actiunea erbicidelor. Inhibarea fotosintezei are consecinte fatale
pentru buruiana tinta,ale carei celule nu mai sunt capabile de a stoca energia provenind din
lumina solara.
Erbicidele pot afecta fotosinteza si indirect, prin inhibarea sintezei unor compusi
importanti pentru desfasurarea procesului pigmenti precum carotenoidele, clorofila si
citocromele.

11

Metode de analiz a pesticidelor

Printre numeroasele metode utilizate pentru determinarea pesticidelor, metodele
cromatografice cum ar fi Cromatografia de Lichide de nalta Performanta (HPLC) sau
Cromatografia de gaze (GC) sunt utilizate ca metode de referinta. Metodele enzmatice au fost
adoptate ca alternative la metodele clasice pentru determinarea mai simpla si mai rapida a unor
poluanti ai mediului
- Determinarea compusilor cu azot (nitrati, nitriti si amoniu) din apa si produse vegetale
utilizand metode spectrofotometrice (test Merck) si metode cromatografice HPLC.
Determinarea reziduurilor de erbicide (triazine, glifosat,2,4 D, etc.) prin metode
cromatografice utilizand Cromatografia de lichide de inalta performanta din apa, sol si matrici
vegetale
- Determinarea contaminarii cu micotoxine (patulina din fructe si sucuri de fructe), ochratoxine,
zearalenona si tricotecene din cereale.
- Studiul dinamicii erbicidelor in sol prin utlizarea de izotopi marcati si detectia 3H, 14C, 35S,
33P, si 32P .
Determinarea capacitatii de adsorbtie, levigare si metabolizare a moleculelor de erbicide
in sol
Tehnicile cromatografice utilizate in analiza contaminatilor din probe de apa, sol si
produse vegetale sunt tehnici performante care permit decelarea in urme a reziduurilor. Metodele
utilizate sunt standardizate si in concordanta cu cerintele europene. Acuratetea rezultatelor este
asigurata prin determinarea parametrilor statistici (incertitudini, limite minime de detectie,
coeficienti de regresie, abatere standard, etc.).
Determinarea capacitatii de adsorbtie, levigare si metabolizare a moleculelor de erbicide in sol cu
ajutorul sistemului Triathler- LICHID SCIENTILATOR si luminometru pentru probe
individuale pentru detectia 3H, 14C, 35S, 33P, and 32P reprezinta metoda performanta si exacta
care permite studiul dinamicii erbicidelor in sol.

12

Concluzii
Printre cele mai cunoscute erbicide sunt cele care inhib sinteza aminoacizilor, afectnd
astfel producerea proteinelor,inclusiv a unor enzime. Metabolismul acizilor grasi este important
n procesul de formare a membranei celulare.

Perturbarea acestui proces prin actiunea erbicidului conduce la dezvoltarea unei

cuticule mai subtiri si astfel la afectarea prelurii apei de catre celule.

Totusi folosirea erbicidelor are atat parti bune,deoarece usureaza munca agricola, insa pe
de alta parte duce la poluarea mediului daca nu sunt respectate cu strictete toate cerintele si
indicatiile.

Bibliografie
13

1. N. Sarpe ,Contributii stiintifice in domeniul erbicidelor in conditiile R.S.Romania,

Bucuresti, Volumele I, II si III (1961 - 1972)
2. Mihai Berca , Managementul integrat al buruienilor,Ed. Ceres,Romania, 2004.
3. Stephen 0. Duke, Overview of Herbicide Mechanisms
Health Perspectives,,Vol. 87, pp. 263-271, 1990.

of Action, Environmental

4. Director proiect : prof.dr.ing.ALEXA Ersilia ; Membri: prof.dr.ing. LAZUREANU

Aurel , Conf.dr.ing.SUMALAN Renata , Dr.ing.NEGREA Monica ; Dinamica erbicidului
Glifosat i a metabolitului sau AMPA n apa, sol,plante i IMPAC asupa mediului,2007.
5. Kenji Mori, Pheromones: synthesis and bioactivity, Department of Chemistry, Science
University of Tokyo, Kagurazaka 1-3, Shinjuku-ku, Tokyo 162, Japan
6. FAO, Agriculture towards 2010, in: C 93/94 Document of 27th Session of the FAO
Conference, Rome, 1993.
7. Standard methods for examination of water and wastewater 20th ed.; American Public
Health Association; Washington,1998; pp 6/85-6/90
8. M. Berca, L.Ghinea, I.Vlduu, Efecte reziduale ale erbicidelor, Editura Academiei
RSR Bucureti, 1987.

14

Cuprins

Introducere.............................................................................................................................. 1
Definiie.................................................................................................................................. 2
Clasificarea erbicidelor......................................................................................................... 2
Mecanismele principale de aciune....................................................................................4
Glifosatul................................................................................................................................. 5
Aplicatii................................................................................................................................ 5
Modul de actiune al glifosatului............................................................................................ 6
Metode de determinare........................................................................................................ 7
Structura chimic a erbicidelor............................................................................................... 7
Situsul de absorbtie si erbicidele cele mai utilizate................................................................8
Modul de aciune al unor erbicide......................................................................................... 10
Metode de analiz a pesticidelor...........................................................................................12
Concluzii................................................................................................................................ 13
Bibliografie............................................................................................................................ 14

15