Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Blaise Pascal
Blaise Pascal s-a nscut pe 19 iunie 1623 n Clermont i a murit
la Paris n 19 august 1662. Tatl lui, un judector din Clermont, avnd
la rndul sau un anumit renume n tiina, s-a mutat n Paris n 1631,
pentru a-i continua propriile studii pe o parte, i pentru a-i educa
unicul su fiu care dovedise deja abilitti excepionale. Micul Blaise a
fost inut acasa pentru nu se obosi prea mult i din acelai motiv
educaia lui a fost mai nti restrns la nvaarea limbilor straine,
neincluznd evident matematica. Acest program a simulat curiozitatea
biatului i, ntr-o zi, la doisprezece ani, a ntrebat ce este geometria.
nvaatorul lui i-a rspuns c este tiinta construirii figurilor exacte i a
determinrii proportiilor dintre diferite pari ale lor. n curnd Pascal se
apuca de studiat geometria, sacrificndu-i timpul de joac i n ciuda
restrictiilor care i erau impuse, i
singur multe proprietti ale figurilor. Cea mai important este aceea
privitoare la suma unghiurilor unui triunghi care este egal cu dou
unghiuri drepte, respectiv 180 de grade. Se pare c dovada consta
simplu n mpturarea unghiurilor peste figur astfel nct vrfurile lor
s se ntlneasc n centrul cercului nscris n triunghi. O demonstratie
similar se poate obtine prin mpturarea unghiurilor astfel nct ele s
se ntlneasc pe piciorul perpendicularei duse din vrful unghiului cel
mai mare pe latura opus. Impresionat de aceast demonstratie
inteligent, tatl su i-a dat o copie a crtii Elementele de Euclid, pe
care Pascal o citete cu interes pn cnd o nvat.
a creat
calculul
probabilitilor.
Medita asupra cstoriei cnd un accident l-a determinat iari s
se concentreze asupra religiei. S-a mutat la Port Royal unde a trit
pn n 1662.
Singura lucrare matematic care o mai scrie o a fost un eseu
despre cicloid n 1658. Suferea de insomnie i de o durere de dinti
cnd i-a venit idea i spre surprinderea lui suferina i-a trecut. Privind
aceasta ca un semn divin a continuat problema, lucrnd fr oprire opt
zile, i a terminat o lucrare relativ complet despre geometria cicloidei.
Lingurar Adrian