Ministerul Educatiei

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Lucru Individual
la disciplina
Metodica cercetarii unor categorii de infractiuni
pe tema :
Medotica de investigare a violului

Elaborat: Lisnic Ion,student anul IV,grupa 1 (405)

Profesor: Gheorghi Mihail
doctor habilitat n drept, profesor universitar
Chisinau 2016

Medotica de investigare a violului

1. Caracteristica criminalistica a violului. Circumstane ce urmeaz a fi

stabilite

Obiectul al unui atac de viol, este inviolabilitatea sexual a femeii. n acest caz, victimei ii este
cauzata daune de ordin fizic, moral, i de multe ori, de asemenea, pagubele materiale.
Violena fizic mpotriva victimei poate fi sub form de bti, sufocare, deasemenea uneori
violatorul desfoar planul su, dup o lupt ndelungat, atunci cnd victima este slaba i nu
poate oferi mai mult rezisten. De multe ori in cazul violului nu se opune rezistenta (n cazul n
care pe fptuitorul imobilizeaza victimei, ameninnd cu moartea sau cu cauzarea leziunilor
corporale). Practica cunoaste, de asemenea, o mulime de cazuri n care victima violului este
adusa inconstient ntr-o stare de neajutorat prin intermediul alcoolului sau drogurilor.
Cele mai multe violuri sunt comise n apartamente. ans de savarsire a unui act de viol poate fi,
de asemenea in hambare, subsoluri, mansarde, zone mai retrase ale satelor, zone de pdure. In
cele mai multe cazuri violurile sunt comise n timpul orelor de sear, nainte de sarbatori i in
timpul srbtorilor.
In cazul violului ,de obicei,sunt depistate o serie de urme, pe corpul victimei, pe hainele
acesteia, la locul unde a fost savarsita crima, precum pe corpul i mbrcmintea violatorului .n
plus, mereu sunt depistate semne perfecte - victima, de obicei, poate descrie aspectul
infractorului n detaliu, i hainele acestuia. Mai dificil sunt cazurile n care are loc violul n
locurile lipsite de aglomeratie, n ntuneric, sau n cazul n care un infractorul ataca victima pe
neasteptate , aducnd-o n stare de incontien, de exemplu,prin lovirea victimei cu un obiect
tare in zona capului. Detectarea i investigarea unor astfel de infraciuni este de obicei foarte
dificila.
In cele mai multe cazuri, infractorii sunt cei , cu care victima a fost mai mult sau mai puin
cunoscuta. Atacurile asupra femeilor de ctre strini apar mult mai puin frecvent. De obicei,
agresori sunt persoane cu tendine de huligani pronunate,ce manifestate n cinism in
comportamentul lor si lipsa de respect pentru societate. Victimele, de asemenea, de multe ori
sunt fetele sau femeile,care emana comportament usuratic sau care cel putin dau impresia de
comportament uor disponibil (cu entuziasm accepta de a face cunostinta intimplator, merg acasa
la persoane necunoscute, utilizeaza alcool, etc. ). O alt categorie de victime ar fi fetele tinere
lipsite de experien, care, din cauza naivitii sale pot fi victime ale violatorilor.

n cazurile de viol sunt supuse la stabilire urmtoarele circumstane:

1) dac a existat actul sexual, i dac da - cnd i unde;

2) dac acesta este un viol, daca da - sub ce form specific se manifest (btaie, amenintare cu
moartea sau aducerea ntr-o stare de neajutorare);
3) cine este victima , dac este fizic sau mintal bolnava,daca nu este minora;
4)cine a savarsit violul, daca acesta nu a mai comis crime similare nainte, nu este
recidivist ; daca nu a fost savarsit de un grup de persoane, daca da care este gradul de vinovie
al fiecrui;
5) Care sunt consecinele violului,daca acestea sunt sau nu grave (decesul victimei,vatamarea
integritatii corporale grave, boala psihica, boala venerica, etc.);
6) Care este prejudiciul material cauzat victimei, ca urmare a violului;
7) ce circumstanele au contribuit la svrirea infraciunii.

2. Specificul intentarii urmaririi penale

Situaii tipice in etapa iniial a investigaiei i aciunile ofiterului de
urmarire penala

Dup cum cunoastem, n cazul violului fr circumstane agravante (art. 1, art. 131 din Codul
penal) se intenteaza doar la plngerea victimei. n prezena unor circumstane agravante, un
motiv pentru iniierea unei cauze penale poate fi o declaraie din familiile victimelor, mesajul
instituie medical, depistarea urmelor infractiunii de catre ofiterul de urmarire penala sau de alte
organe competente.
Pentru a decide dac s se intenteze cauza penala in baza ali.1 art. 131 din Codul penal trebuie s
se in seama de faptul c victima, sa scrie o declaraie cu o cerere de a desemna o persoan
pentru a rspune penal pentru infraciunea de viol, i apoi din diferite motive sa-si retraga
cererea. Prin urmare, atunci cnd se incrimineaza infractiunea de viol,este necesar de a se explica
partii vatamate ca urmarirea penala va continua, indiferent de dorina acestora.

n cazurile de distingem dou situaii tipice care apar n etapa iniial a anchetei
1) n cazul n care victima numeste in calitate de faptuitor o persoana cunoscuta sau cnd
recunoasterea suspectului nu este dificila.
2)atunci cnd infraciunea este comis de ctre o persoan necunoscut victimei,atunci
urmarirea devina mai dificila
Pentru prima situaie este necesar de a efectua urmatoarele actiuni iniiale:
1) examinarea victimei;
2) examinarea marturiilor i ridicarea imbracamintei;
3) cercetarea la fata locului;
4)expertiza medico-legala;
5) retinerea banuitului,perchezitia corporala,declaratiile banuitului, examinarea hainele;
6)declaratiile martorilor.
Deseori, la etapa iniial a anchetei se va efectua perchezitia la domiciliul banuitului.
Pentru a doua situaie este caracteristica aceeai procedur cu privire la victim: interogatoriului,
declaratiile,cercetarea si ridicarea hainelor,cercetarea la fata locului;expertiza medico legala,
precum i examinarea medico-legal a obiectelor (n cazul n care pe hainele victimei i alte
obiecte au fost detectate urme de snge sau alte urme ale infractorului) si expertiza criminalistica
(cel mai des - trasologice). Scopul tuturor acestor aciuni de investigaie ar fi pentru a obine ct
mai multe date despre personalitatea infractorului pentru ca acesta ulterior sa fie tras la
raspundere.

3. Specificul actiunilor de urmarire penala in etapa initiala

La etapa iniial a cercetarii infractiunii de viol se elaboreaza urmtoarele versiuni tipice

generale:
1) violul a avut loc n condiiile descrise de victima;
2) violul nu a existat, a existat un raport sexual voluntar, care victima il considera
viol,inconstient ducand in eroare organele competente ;
3)violul nu a avut loc,victima depunand declaratii false;

Interogatoriul victimei.
Cu toate ca interogarea victimei violului aduce atingere vietii ei personale,n literatura de
specialitate exist o serie de recomandari si anume - actiunile de interogare sa fie efectuate de o
femeie sau ofiterului de urmarire penala sa fie de o virsta mai mare dect victima. Oricine ar
efectuat interogarea, este necesar s dea dovada de tactica maxim atunci cnd pune ntrebri sau
incearca sa se exprime. Se recomanda s se permit victimei s dea declaratiile in scris, apoi sa i
se adreseze ntrebri concrete dupa declaratiile acesteia. Interogare trebuie s fie ntotdeauna ct
mai detaliata. Este necesar ca victimei s se aduca la cunosinta c coninutul declaratiilor sale
vor fi cunoscute doar unui cerc foarte restrns de persoane iar sedinta de judecata va fi de tip
inchis.
n timpul interogrii se determina:
1) cand a fost savarsit violul ;
2) cum acesta a fost savarsit si in ce conditii victima se afla la locul dat ;
3) de catre cine a fost comis;
4) circumstanele infraciunii (comportamentul i aciunile infractorului si victimei,daca a
amenintat-o,ce i-a vorbit, etc, n cazul pluralitatii de infractori- caracterul actiunilor fiecaruia
dintre ei);
5) dac a avut loc actul sexual;
6) dac victima a opus rezistenta, i dac da - ce urme au putut rmne pe corpul violatorului i
hainele sale;
7)daca victima este cunoscuta cu faptuitorul - n detaliu toate circumstanele in care s-au
cunoscut;
8)daca cererea a fost depus cu intirziere- care este motivul pentru ntrziere, si daca nu a
existat nici o ncercare de a influena decizia victimei;
9) daca cunoaste cineva despre incident, cine este persoana, cine altcineva ar putea comunica
careva detalii care ar avea importanta pentru cauza;
10) dac victima a avut anterior relatii sexuale ,si cand ultima dat a avut contact sexual;
11) care sunt consecinele violului etc.

Dac victima ofera declaratii neincrezuta in sine, este necesar s se afle motivele. Motivele pot modestie simplu, ingrijorare,efect al starii date fiind determinat de infractor (ameninarea cu
razbunare, mit, promisiune de a se cstori), sau presiunea din partea familiei vatamate care nu
doresc publicitate cazului. Pentru aceasta este necesar de a adresa victimei o intrebare - daca
aceasta s-a mai intlnit cu faptuitorul dupa ce a depus cererea la politie,cu familia sa, prietenii
sai, care au fost de natura i circumstanele acestor ntlniri,daca nu au ncercat aceste persoane
s influeneze victima.

Daca din momentul violului a trecut o perioada relativ scurt de timp, trebuie s se fac o
examinare a victimei i sa se examineze hainele ei. Actiunile vor fi efectuate de ctre ofiter de
urmarire penala-femeie; n alt caz actiunile se vor efectua de catre medic. n timpul examinrii se
vor fixa rnile de pe corpul victimei care corespund cu leziunile de pe haine, tot felul de urme
cum ar fi urme de snge ,cele care au fost depistate pe corp,cum ar fi de pr, microurme etc.

Urme similare pot fi detectate si in urma cercetarii hainelor. Rupturile identificate, pete,
murdrie sunt necesar de a efectua fotografia metrica la scara. Hainele ce prezinta careva urme
sunt sigilate i depozitate pn la cand situatia se clarifica.

Cercetarea la fata locului.

n timpul cercetarii la fata locului pot fi descoperite urmele atat a victimei,cit si a
suspectului,urme ca urmare a luptei intre acestia (dezordine in odaie, vasela sparta,flori/iarba
calcata sau rupta), precum si urme imediate de viol (obiecte mici care ar aparine inculpatului i
victimei ,parti ale hainelor,urme de igar, urme de snge i sperm, etc.). In cadrul examinarii
este necesar s se implice specialiti cum ar fi medicul legist si expertul criminalist, precum i
victima, care poate ajuta la depistarea urmelor.
O atenie deosebit trebuie acordat micro-obiectelor.

4. investigaii ulterioare

ntr-o etap ulterioar a investigaiei se efectueaza interogarea martorilor din rndul persoanelor
care pot furniza orice informaii cu privire la relaia dintre victim i suspect (n cazul n care
acestia erau cunoscuti), sau de a-i caracteriza.Se afla dac victima se cunoaste de mai mult timp
cu suspectul, ct de des s-au ntlnit, ce cunoaste martorul despre natura relaiei lor. La fel
trebuie de obinut un maximum de informaii despre stilul de via al victimei i suspectului, cum
se comportaau acestia nainte investigaie si dup investigatie ,ce a vorbit victima despre
intimplarea data rudelor i prietenilor. n cazul n care victima va schimbat mrturia i va afirma
c actul sexual a fost voluntar, martorii trebuie sa declare daca victima nu sa ntlnit cu
suspectul dup eveniment,cu rudele sau prietenii si,pentru a se stabili daca nu a existat o
tentativ din partea lor de a influenta decizia victimei.
ntr-o etap urmatoare a urmaririi penale se vor efectua diverse expertize - criminalistic (cel mai
des - trasologica), a scrisului de mn,si cea a materialelor (studiul obiectelor microscopice) i
altele.
n acele cazuri n care pe mbrcmintea victimei pot fi detectate urme si alte obiecte care ar
putea sa ne ofere careva detalii cu privire la personalitatea violatorului,se va numi o
expertiza medico-legal a obiectelor.

Aceasta ar putea sa ne raspunda la urmtoarele ntrebri:

1) dac exist pe obiectele respective urme de snge (saliv, sperm), i dac da, - ce grup din
care fac parte;
2) Care este originea singelui (din ce zona a corpului fac parte);
3) dac firele de pr sunt umane sau de origine animala,n cazul n care sunt umane - din ce
parte a corpului provin.
4) care este sexul persoanei careia ii apartine parul;
5) daca acestea au cazut sau au fost rupte , etc. ;
La desemnarea expertizei trasologice se ridic ntrebri cu privire la urmele lasate de
incaltaminte,daca au fost sau nu sunt lsate de catre suspect sau victim; urme de dini pe corpul
a unuia dintre cei doi,victima sau suspect,dinii unei alte persoane; amprentele de pe suprafeele
diferitelor obiecte (obiecte ale mediului camerei, pe geant de doamn),amprentele unei persoane
concrete. Cu ajutorul unei expertize medico-legal a solului se va stabilit, n special, dac
particulele de sol (murdrie)de pe pantof apartin unuia sau ambelor participanii,dintr-o zona
concreta.
Cu ajurotul expertizei de examinare a solului se ridic adesea ntrebri:
1) dac exist pe hainele suspectului fibre din hainele victimei i invers;
2) dac a existat un contact intre mbrcmintea suspectului cu cea victimei.

Rspunsuri pozitive la aceste ntrebri de multe ori ne permit s confirme sau sa infirme daca
suspectul s-a atins sau nu de ctre victim i au o mare valoare probatorie.
La fel se stabileste cazurile in care victima a fost adus n stare incontient, cu ajutorul
alcoolului sau alte substante narcotice