GUVERNAN CORPORATIV I AUDIT INTERN

1. Care sunt condiiile pentru ca guvernana corporativ s influeneze pozitiv valoarea

de pia a ntreprinderii?

In primul rand , guvernarea corporativa trebuie sa contribuie la sporirea veniturilor

actionarilor intreprinderii, si

In al doilea rand, piata financiara trebuie sa fie suficient de eficienta, pentru ca

pretul actiunilor sa reflecte corect indicatorii de performanta inregistrati de
firma.Aceste conditii sunt respectate mai frecvent in tarile cu piete financiare
dezvoltate.

2. Definii guvernana corporativ n viziunea lui Sir Adrian Cadbury din lucrarea
Raport of the Commitee on the Financial Aspect of Corporate governance, publicat
n anul 1992, la Londra UK.
Desi se vorbea in America deja in anii saptezeci si mai ales in ani optzeci despre
guvernanta corporativa, un cod de guvernanta corporativa in UK a fost elaborat
abia in anul 1991 de catre Adrian Cadbury, de unde apare si numele de raportul
Cadbury. Acest comitet a aparut in anul 1992 cu Cadbury Report si cu Codul
bunelor practicipentru a impune un standard mai inalt in Marea Britanie a
guvernantei corporative
In cadrul raportului Cadbury se sublineaza importanta persoanelor neexecutive din
cadrul entitatii care au rolul supravegherii activitatii si, implicit, duc la o buna
guvernanta corporativa. De aceea este important ca aceste persoane sa fie
independente. De asemenea se prevede o separare sa posturilor de conducere si a
directorilor pentru un mai bun echilibru al personalului de conducere
Raportul Cadbury sustine selectia personalului cu o buna pregatire profesionala.
Raportul Cadbury sustine si ideea introducerii a trei comitete care sa usureze
activitatea

comitetului

de

conducere,

si

anume

Audit

Comiteee

si Nomination Comittee si Remuneration Comittee, care sa fie compuse, pe

cat se poate, din personalul care nu face parte din conducere
3. Care sunt problemele cu care se confrunta managerul atunci cnd se refera la pieele
de capital, pentru a obine finanare?

Cum sa fie garantati investitorii ca au fost selectate cele mai reusite proiecte?

Au fost depuse suficiente eforturi pentru a dezvolta intreprinderea?

Informatia relevanta a fost dezvaluita in mod corespunzator? Si nu in cele din

urma:

Cum sa fie remunerati investitorii?

4. Conform OCDE (Organizaia pentru Cooperare si Dezvoltare Economic) care sunt

principiile unui sistem eficient de guvernare corporativ?
1) Asigurarea bazei pentru un cadru al guvernantei corporative:

Cadrul guvernantei corporative trebuie sa promoveze principiile de

eficienta si transparenta a pietelor, sa fie in concordanta cu reglementarile
legale si sa indice cu claritate separarea responsabilitatilor intre autoritatile
de supraveghere, normalizare si implementare

2) Drepturile actionarilor si functiile cheie ale dreptului de proprietate:

Cadrul guvernantei corporative trebuie sa permita protejarea si facilitarea

exercitarii drepturilor actionarilor

3) Tratamentul echitabil al actionarilor

Cadrul guvernantei corporative trebuie sa asigure un tratament echitabil

tuturor actionarilor, inclusiv celor minoritari sau straini. Toti actionarii
trebuie sa aiba oportunitatea de a fi recompensati pentru pierderile suferite
in cazul incalcarii drepturilor lor.

4) Rolul actionarilor

Cadrul guvernantei corporative trebuie sa recunoasca drepturile actionarilor

instituite prin lege sau conventii mutuale si sa incurajeze cooperarea activa
intre companii si actionari in ceea ce priveste crearea bogatiei, a locurilor
de munca, precum si sustenabilitatea financiara a companiilor

5) Raportarea si transparenta

Cadrul guvernantei coperative trebuie sa asigure existenta unei raportari

corecte si oportune cu privire la toate aspectele de natura semnificativa
privind compania, inclusiv pozitia financiara, performantele, capitalul si
guvernarea companiei

6) Responsabilitatile consiliului de administratie

Cadrul guvernantei corporative trebuie sa asigure o indrumare strategica a

companiei, monitorizarea efectiva a managementului de catre consiliul de
administratie, respectiv asumarea de responsabilitate de catre consiliul de
administratie

5. Care sunt atribuiile Consiliului de Administraie n implementarea G.C?

Consiliul de administratie al unei societati este responsabil de administrarea
emitentului. Acesta va actiona in interesul societatii comerciale si va proteja
interesele generale ale detinatorilor de instrumente financiare emise de aceasta prin
asigurarea unei dezvoltari sustenabile a emitentului respectiv. Consiliul de
administratie va functiona ca un organism colectiv, pe baza unei informari
complete si corecte
Consiliul de Administratie al unui emitent se va intruni ori de cate ori este necesar
Consiliul de Administratie va adopta reguli corespunzatoare pentru evitarea
situatiilor in care membrii sai sau angajati sau parteneri ai emitentului ar putea fi
declarati vinovati de tranzactionarea pe baza de informatii privilegiate sau de
manipularea pietei instrumentelor finaciare emise de emitent
Consiliul de Adminstratie va elabora un set de reguli referioare la comportamentul
si obligatiile de raportare a tranzactiilor cu actiunile sau alte instrumente financiare
emise de societate
Responsabiliati:
-

Examinarea si aprobarea planului strategic

Evaluarea adecvarii structurii organizationale, administrative si contabile

Evaluarea performantei generale a societatii

Examinarea si aprobarea in prealabil a contractelor incheiate de emitent

Evaluarea, cel putin o data pe an, a marimii, compunerii si performantei

Consiliului de Administratie si ale comitetelor sale, dupa caz

Introducerea informatiilor in Capitolul privind guvernanta corporativa

6. n funcie de actorii implicai n cadrul G.C care sunt modele de G.C. ?Dezvoltai un
model.

7. Ce includ drepturile fundamentale ale acionarilor?( de pe net)

-

Drepturile fundamentale ale actionarilor includ:

asigurarea metodologiei pentru inregistrarea proprietatii
transferul sau instrainarea actiunilor
obtinerea informatiilor financiar-contabile relevante la timp si pe baza reglementarilor
participarea si votul in AGA
alegerea membrilor CA
cota parte din profitul companiei

8. Care sunt principiile de guvernan corporativ.?

1) Asigurarea bazei pentru un cadru al guvernantei corporative:

Cadrul guvernantei corporative trebuie sa promoveze principiile de

eficienta si transparenta a pietelor, sa fie in concordanta cu reglementarile
legale si sa indice cu claritate separarea responsabilitatilor intre autoritatile
de supraveghere, normalizare si implementare

2) Drepturile actionarilor si functiile cheie ale dreptului de proprietate:

Cadrul guvernantei corporative trebuie sa permita protejarea si facilitarea

exercitarii drepturilor actionarilor

3) Tratamentul echitabil al actionarilor

Cadrul guvernantei corporative trebuie sa asigure un tratament echitabil

tuturor actionarilor, inclusiv celor minoritari sau straini. Toti actionarii
trebuie sa aiba oportunitatea de a fi recompensati pentru pierderile suferite
in cazul incalcarii drepturilor lor.

4) Rolul actionarilor

Cadrul guvernantei corporative trebuie sa recunoasca drepturile actionarilor

instituite prin lege sau conventii mutuale si sa incurajeze cooperarea activa
intre companii si actionari in ceea ce priveste crearea bogatiei, a locurilor
de munca, precum si sustenabilitatea financiara a companiilor

5) Raportarea si transparenta

Cadrul guvernantei coperative trebuie sa asigure existenta unei raportari

corecte si oportune cu privire la toate aspectele de natura semnificativa
privind compania, inclusiv pozitia financiara, performantele, capitalul si
guvernarea companiei

6) Responsabilitatile consiliului de administratie

Cadrul guvernantei corporative trebuie sa asigure o indrumare strategica a

companiei, monitorizarea efectiva a managementului de catre consiliul de
administratie, respectiv asumarea de responsabilitate de catre consiliul de
administratie

9. Care sunt pilonii guvernanei corporative?

A. Actionarii- directorii- managerii procesului

Proprietarii/ actionarii/ mandatarii numesc directorii care supravegheaza

organizatiile/organismele corporative. Directorii analizeaza asteptarile
pietei si cerintele societatii si isi elaboreaza o strategie cu scopul atingerii
obiectivelor propuse. Pentru realizarea acestora, directorii recruteaza
managerii,

supraveghetorii

si

personalul

operational

in

vederea

implementarii strategiei.

In situatia in care directorii si personalul angajat ar fi in totalitate

competenti, profesionisti si onesti atunci modelul guvernantei corporative
ar trebui sa lucreze eficient

Actionarii verifica performantele generale si rezultatele financiare ale

corporatiei pentru a se asigura ca investitia lor este intacta, ceea ce va
presupune ca vor incasa dividendele la care se asteapta

Directorii au datoria sa intreprinda tot ce considera necear pentru a proteja

afacerea si trebuie sa fie responsabili pentru activitatile ce decurg din
actiunile lor.

Mandatarii trebuie sa inteleaga rolul organizatiei si ce beneficii au din

partea acesteia si, astfel sa hotarasca asupra sistemului guvernantei
corporative care va fi implementat

B. Dimensiunile conformarii performantei responsabilitatii

Pentru toate obiectivele se stabilesc indicatori de performanta- cheie (profitabilitatea,

pozitia concurentiala a firmei, dezvoltarea resurselor umane, relatiile interpersonale,
relatiile publice) are reprezinta tinte de atins si acre se vor materializa in rapoarte de
performanta:
-

Obiective financiare: profitul per actiune, rentabilitatea capitalului

actionarilor, fluxul de trezorerie

Obiective strategice: cresterea cotei de piata, calitatea produselor,

satisfactia clientilor, satisfactia angajatilor

Performanta, conformitatea si responsabilitatea - concepte ce ar trebui sa alcatuiasca

un cadru pentru conduita corporativa in care spiritul idealistic este implementat, ca
parte a culturii organizationale

Indicatorii de performanta cheie- trebuie sa asigure ca efortul organizational sa se

adune in jurul unei misiuni clare, viziuni si al unui set de valori care intra intr-o gama
echilibrata de masuratori ale performantei si ca riscurile sunt sub control

C. Legislatia si reglementarea corporativa conturile finale standardele etice

Cadrul legislativ care reglementeaza domeniul corporativ este in general

stufos si trebuie luat in considerare in totalitate , ceea ce presupune o
problematica foarte diferita si complexa cu care se confrunta organizatia,
precum : - organizarea muncii (nr de ore lucrate, sistemul de salarizare,
concediile)

Reglementarile privind activitatea comerciala

Protejarea consumatorilor

Concurenta

Lupta antifrauda

Modul de functionare a bursei

Modul cum sunt tratati angajatii si partenerii s.a.

Conturile finale ale organizatiei sunt verificate anual de o firma externa de

contabilitate si/sau audit pentru asigurarea managementului

Standardele Etice- in vederea asigurarii atingerii obiectivelor programate,

care, odata elaborate sunt aduse la cunostinta angajatilor

D. Auditul extern :

Auditorul extern cauta sa testeze tranzactiile relevante ce reprezinta baza

declaratiilor financiare

Auditorul extern cauta sa consilieze managementul general asupra

existentei un solid sistem de management al riscurilor si al controlului
intern pentru operatiunile semnificative ale organizatie

E. Comitetul de audit

Preocuparile esentiale ale comitetului de audit sunt concentrate in directia

organizarii si asigurarii bunei functionari a sistemului de monitorizare a

riscurilor si a controlului intern, a implementarii si functionalitatii auditului

intern si colaborarea cu auditul extern;

Membrii Comitetului de audit nu sunt auditori interni si nu trebuie sa se

confunde cu acestia, cele doua activitati fiind total diferite

In comitetul de audit pe langa directorii non-Executivi sunt prezenti si

participa la lucrarile acestuia si controlorul sef, auditorul extern,
presedintele/managerul general si auditorul sef executiv

Consiliul de administratie ar trebui sa stabileasca un comitet de audit

alcatuir din cel putin 3 membri, care ar trebui sa fie toti directori nonexecutivi independenti

Comitetului de audit ar trebui sa i se asigure suficiente resurse pentru a-si

putea indeplini sarcinile

Presendintele comitetului de audit ar trebui sa fie prezent la intalnirea

generala anuala (AGA) pentru a raspunde intrebarilor transmise prin
presendintele consiliului de administratie

F. Auditul intern
G. Performanta, angajament si abilitati

Angajamentul reprezinta implementarea valorilor guvernantei corporative

in mintile si inimile tuturor celor care au interes fata de companie

Abilitatile au legatura cu pregatirea profesionala, bugetul, durata in timp si

inteegerea a ceea ce este necesar pentru noi angajamente precum sarcinile
de autoevaluare a controlului

Managementul riscurilor ar trebui sa reprezinte un sistem robust de

administrare a riscurilor in cadrul sistemelor organizationale si a proceselor
ce intra in sistemul de raportare a asigurarii si care, in mod normal, se
organizeaza pe compartimente in intreaga entitate

Performanta managementului reprezinta raspunsul la idealurile guvernantei

corporative

10. Componentele guvernanei corporative, n ordinea implementrii n organizaie.

11. Care sunt cele 10 principii coordonatoare pentru o guvernan corporativ?

1) Controlul actionarilor asupra afacerilor
2) Raportarea publica credibila si completa
3) Evitarea concentrarii puterii la nivelul de varf al conducerii
4) Compozitia echitabila a consiliului de administratie
5) Consiliul de administratie puternic si motivat
6) Un element independet in structura de conducere
7) Monitorizarea efectiva a managementului de catre consiliul de administratie
8) Competenta si angajament
9) Evaluarea si controlul riscurilor
10) Un proces de audit solid
12. Conform cadrului legal din Romnia care sunt modelele de guvernan corporativ?
Dezvoltai un model.
Cadrul legal in vigoare prezinta doua modele de guvernanta corporativa aplicabile
societatilor pe actiuni:
Modelul (sistemul) unitar respectiv
Modelul (sistemul) dualist potrivit acestui model, societatea este guvernata de un
CONSILIU DE SUPRAVEGHERE si de un DIRECTORAT. In cazul guvernarii
corporative de tip dualist, societatile comerciale nu dispun de cenzori, dar sunt supuse
auditului extern si, prin urmare, au obligatia de a organiza si functia de audit intern
CONSILIUL DE SUPRAVEGHERE
-

membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre AGA

numarul membrilor consiliului de supravegehre este stabilit prin actul

constitutiv si nu poate fi mai mic de trei si nici mai mare de 11

COMITETUL DE AUDIT
-

In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac

obiectul unei obligatii legale de auditare financiara, crearea unui comitet de
audit in cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie

Comitetele au obligatia sa prezinte consiliului, in mod regulat, rapoarte

asupra activitatii lor

Cel putin un membru al fiecarui comitet consultativ trebuie sa fie

independent

Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa detina relevanta in

aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar

DIRECTORATUL

Consiliul de supraveghere desemneaza membrii directoratului si atribuie

totodata unuia dintre ei functia de presedinte al directoratului

Conducerea societatii pe actiuni revine in exclusivitate directoratului

Directoratul

isi

exercita

atributiile

sub

controlul

consiliului

de

supravegehere si poate fi format din unul sau mai multi membri, numarul
acestora fiind intotdeauna impar
13. Enumerai ordinea implementrii elementele modelului COSO.
A. Mediul de control
B. Evaluarea riscurilor
C. Activitatile de control
D. Informare si comunicare
E. Pilotaj (al controlului intern)
14. Definii conceptul de control intern.
Controlul intern reprezinta ansamblul de dispozitive stabilite de conducere si
implementate de catre responsabilii de orice nivel pentru controlarea functionarii activitatilor
15. Care sunt actorii controlului?
o Daca managerii, de la toate nivelurile ierarhice, sunt responsabili de dispozitivul
de control intern in sfera lor de competenta, acestia nu sunt singurii actori. Tot
personalul, de la top management pana la personalul de executie, trebuie sa fie
implicat, sa participe la acest demers
o Managerii stabilesc dispozitivul de implementat, dar pot delega pilotajul
operational la compartimentul vizat de demers
o Restul personalului implementeaza activitatile de control
o In multe organizatii, directiile financiare au o functie transversala de pilotaj si de
organizare a dispozitivului de control intern
o Anumite administratii au instituit directii de management al riscurilor

15. Care sunt caracteristicile controlului intern?- pag 70

Din practic au rezultat o serie de caracteristici ale controlul intern i
anume:
- procesualitatea;
- relativitatea;
- universalitatea.
a) Procesualitatea controlului intern
Controlul intern este un proces i nu o funcie. Toate funciile conducerii, inclusiv funcia
de audit intern, includ activiti de control, care contribuie la evaluarea procesului
managerial. Mai mult chiar fiecare activitate trebuie s aib componenta ei de control,
care o ajut s funcioneze.
Controlul intern, privit ca proces la dispoziia managerului, este un proces dinamic, care
i adapteaz permanent instrumentele i tehnicile la schimbrile survenite n cultura
organizaiei determinate de gradul de competen al managerilor.
Controlul nu este un scop n sine, ci un mijloc. Astfel, controlul nu este organizat de
dragul controlului, ci rolul lui este s confirme ateptrile managementului prin utilizarea
unor procedee, tehnici i instrumente specifice.
b) Relativitatea controlului intern
Orict de bine ne-am organiza nu putem pretinde c vom fi la adpost de toate
neregulile sau disfuncionalitile/abaterile care pot s apar de la un ecart stabilit. Dac totui
controlul nu exist, i se tie bine acest lucru, atunci este posibil s apar situaii care nu pot fi
stpnite. Scopul organizrii controlului intern este acela de a oferi o asigurare rezonabil
mpotriva riscurilor i nu o asigurare absolut. O asigurare rezonabil este mai mult dect
minim i se raporteaz ntotdeauna la obiectivele entitii. Conducerea i Consiliul de
administraie al entitii ateapt de la controlul intern asigurri rezonabile bazate pe
evaluarea riscurilor, prin concentrarea pe principii ale performanei (economicitate, eficien
i eficacitate).
Orict de bine ar fi planificat i executat controlul intern nu poate asigura dect o
certitudine relativ, deoarece un control intern care ar viza atingerea tuturor obiectivelor
propuse, n condiii de eficien, ar fi costisitor i neeconomic. De aceea, controlul intern nu
este conceput pentru a garanta succesul organizaiei, ci obiectivul su este relativ i rezonabil.
c) Universalitatea controlului intern

Sistemul de control intern reprezint nu numai formulare, proceduri, tehnici,

programe, instruciuni, calculatoare i manuale de politici, ci i oameni la fiecare nivel al
organizaiei.
Controlul intern este un proces realizat de ctre personalul de la toate nivelele,
respectiv: Consiliul de administraie, conducerea executiv, ntreg personalul. El este
efectuat att de managementul de la vrf, dar i de managementul de linie, adic
responsabilii de compartimente, cat i de toi ceilali oameni. Fiecare membru al entitii
este responsabil pentru controlul su intern.
16. Care sunt fazele care trebuie parcurse n implementarea unui demers de contro
intern?
Initierea acestui proiect presupune parcurgerea mai multor faze:
Crearea unei echipe pilot ce are ca atributie pilotajul actiunilor ordinul nr.
946/2005 al ministrului finantelor publice prevede in acest sens constituitea in
cadrul fiecarei entitati publice, a unui grup de lucru
Realizarea unui diagnostic al sistemului de control managerial existent: trebuie
analizate procedurile si practicile existente in cadrul entitatii raportate la
prevederile standardelor. Acest diagnostic reprezinta o etapa decisiva deoarece
conditioneaza natura si sfera de acoperire a masurilor care urmeaza a fi
implementate
Elaborarea unui plan de actiune care va constitui tabloul de bord al desfasurarii
demersului. Actiunile trebuie ierarhizate in functie de strategia entitatii
17. Care sunt prghiile de care dispune managerul n implementarea sistemelor de C.I.?
Actiuni de comunicare si de pregatire, care sunt indispensabile pentru a convinge
in privinta utilitatii colective a demersului si a implicarii managerilor, si pentru a
da nastere unei culturi comune in acest sens in cadrul entitatii
Implicarea personalului prin participarea directa la conceperea dispozitivului de
control intern, in special in faza de diagnostic. Aceasta poate avea forma de
ateliere de lucru. La aceste ateliere de lucru trebuie sa participe manageri, de la
toate nivelurile, dar si persoane fara responsabilitate manageriala. Dezbaterile din
cadrul acestor ateliere favorizeaza identificarea factorilor de risc si definirea
masurilor de control intern corespunzatoare. Participarea la aceste ateliere a
personalului, insarcinat ulterior cu implementarea acestor masuri, favorizeaza si
mai mult aderarea lor la demers.

 Exemplul personal al managerilor, indeosebi al managerului general constituie o

parghie determinanta pentru reusita intregului demers de control intern. Aceasta
conditioneaza esential adevziunea fiscala a personalului entitatii.
18. Prezentai etapele procesului de implementare a C.I.
I.

Pregatirea implementarii activitatilor de control- Implementarea activitatilor de

control intern, indiferent de ce natura ar fi ele, presupune definirea misiunii,
stabilirea sanselor de reusita si cunoasterea regulilor ce se impun a fi respectate.
In definirea misiunii aferente fiecarei activitati, se porneste de la premisa ca fiecare
functie sau activitate din cadrul entitatii de exercita pe baza unei politici generale
si fiecare manager al unei activitati sau functii trebuie sa defineasca, sau cel putin
sa cunoasca politica pe care trebuie sa o aiba in desfasurarea activitatii respective.
Prin intermediul fiecarei politici se va stabili, asadar care este misiunea
responsabilului,precizand actiunile pe care trebuie sa le intrprinda, scopul si
domeniul de aplicare.
Atunci cand in desfasurarea misiunii sale auditorul intern va trebui sa aprecieze si
sa evalueze aceste dispozitive de control, el nu va putea face acest lucru decat daca
va cunoaste misiunea incredintata managerului activitatii respective. De aceea,
prima sa intrebare va fi: Care sunt obiectivele misiunii dumneavoastra?, urmata
apoi de o alta intrebare : De ce? pentru a intelege astfel misiunea incredintata
respectivului manager.

II.

Stabilirea activitatilor de control intern

O data aceste faze prealabile ale implementarii controlului intern fiind indeplinite,
este moementul trecerii la urmatoarea etapa si anume aceea a stabilirii activitatilor
de control, in vederea implementarii.
Aceste activitati sau dispozitive de control trebuie sa fie foarte bine cunoscute atat
de manageri cat si de auditori, a caror misiune va fi aceea de a le aprecia.Aceste
activitati de control vor fi identificate prin intermediul Chestionarelor de control
intern, iar ele pot fi grupate in urmatoarele sase categorii:
1. Obiectivele- dupa precizarea obiectului misiunii sale, prima indatorire a
managerului sau responsabilului unei activitati va fi aceea de stabilire a
obiectivelor pe catre trebuie sa le atinga pentru a indeplini sarcina care i-a
fost incredintata
2. Resursele: resurse umana, resurse financiare, resurse tehnice

3. Sistemele de informare- sisteme informationale si sisteme informatice.

Sisteme informationale- au in vedere toate activitatile pentru a permite un
control eficient.
Sistemele informatice- sunt reprezentate de partea automatizata din cadrul
sistemului informational
4. Organizarea
5. Procedurile
6. Supervizarea
III.

Ierarhizarea activitatilor de control intern- Managementul de linie, sau, mai exact,

managerii de compartimente, realizeaza o lista activitatilor de control, avand ca
punct de pornire baza piramidei organizatorice si mergand pana la obiectivele
situate in varful acestei piramide
Din acest punct de vedere putem imparti activitatile de control astfel:
Activitati de control care revin managementului general- obiective, resurse
si sisteme de informare
Activitati de control care intereseaza in mod deosebit managementul de
linie- organizarea, procedurile, supervizarea

19. Ce presupune controlul riscurilor ?

Tolerarea

Tratarea

Transferarea

Incetarea

Oportunitati

A. Tolerarea riscurilor- Riscurile pot fi acceotate fara sa fie necesara luarea vreunei
masuri
B. Tratarea riscurilor- marea majoritate a riscurilor sunt controlate cu scopul de a fi
tratate. Tratarea ineficienta a riscurilor poate produce o criza corporativa care sa
conduca la pierderi semnificative
C. Transferarea riscurilor- exista riscuri pentru care cea mai buna solutie este
transferarea lor. Aceasta optiune este benefica mai ales in cazul riscurilor
financiare sau patrimoniale si poate fi facuta printr-o asigurare sau prin plata unei
terte persoane care sa gaseasca o modalitate de asumare a riscului.

Transferarea riscurilor se poate realiza fie prin reducerea expunerii la risc

Nu se pot transfera riscurile legate de reputatie, de brandul organizatie, astfel
exista riscuri netransferabile sau netransferabile integral
D. Incetarea activitatilor- anumite riscuri pot fi eliminate sau mentinute in limite
rezonabile numai prin reducerea activitatilor sau prin desfiintarea acestora
Trebuie mentionat ca aceasta modalitate este caracteristica sectorului privat
E. Beneficierea de pe urma oportunitatilor- aceasta optiune trebuie luata in
considerare ori de cate ori un risc este tolerat, tratat sau transferat
In aceasta situatie exista urmatoarele posibilitati:

Simultan cu reducerea evenimentelor, riscul apare ca oprtunitate

Existenta unor circumstante care negenerand riscuri ofera chiar oportunitati

20. n ce const controlul intern i implementarea acestuia n practic?

Conform definitiei cel mai des utilizate la nivel international, controlul intern
reprezinta ansamblul de dispozitive stabilite de conducere si implementate de catre
responsabililii de la orice nivel pentru controlarea functionarii activitatii
Aceste dispozitive sunt menite sa ofere o asigurare rezonabila cu privire la
realizarea obiectivelor organizatiei, iar managerii sunt direct responsabili
Conform celor indicate in standarde, obiectivele unei entitati publice pot fi grupate
in trei categorii: - eficacitatea si eficienta operatiilor
-

Fiabilitatea informatiilot interne si externe

Conformarea la legi, regulamente si proceduri interne

Prin urmare, aceasta definitie a controlului intrn nu se limiteaza la simpla verificare a

operatiilor
21. Definii noiunea de risc. Categorii de riscuri.

Ca definitie cuvantul risc are semnificatia incertitudinii ca un eveniment care

afecteaza realizarea obiectivelor entitatii sa se produca, el poate fi masurat prin doi
parametri, probabilitatea producerii si impactul produs

Cuvantul risc deriva de la cuvantul italian riscare, care inseamna a indrazni. In

acest sens, riscul este o alegere, nu o soarta

Riscul este un eveniment viitor si probabil a carui producere ar putea geenra

pierderi

Reprezinta un inconvenient posibil, producator de prejudicii care poate interveni in

derularea unei afaceri

Reprezinta varabilitatea rezultatului posibil in functie de un eveniment nesigur,

incert

Categorii de riscuri:
A. Riscul inerent
B. Riscul rezidual
C. Riscul de control
D. Riscuri operationale
E. Riscuri financiare
F. Alte riscuri
A. Riscul inerent: - cunoscut si sub denumirea de riscul afacerii

Riscul sau eroarea aparuta datorita mediului in care entitatea isi desfasoara
activitatea

Exemplu: Riscuri legislative: - schimbarea legislatiei nationale, schimbarea

regulamentelor europene, schimbarea structurilor administrative

B. Riscul rezidual - reprezinta riscul ramas dupa ce luam in considerare actiunile care
au fost deja intreprinse de management, in vederea diminuarii impactului asupra
organizatiei si a probabilitatii de aparitie a acestuia
C. Riscul de control- este cunoscut si sub denumirea de risc de personal sau risc
organizational

Reprezinta riscul ca anumite erori sau neregului sa u fie prevenite, sau,

detectate si corectate, de sistemul de control intern implementat in cadrul
organizatiei

D. Riscuri financiare- Exemple:

Efectuarea de plati automate nesecurizate

Contractarea de imprumuturi la o rata a dobanzii variabila

Realizarea unor investitii in produse/servicii noi care se pot dovedi

neprofitabile

Fluctuatii mari si imprevizibile ale cursului de schimb valutar

Realizarea de operatiuni financiare cu risc ridicat, pe o piata instabila etc.

E. Alte riscuri. Exemple :

Riscuri legate de managementul informatiei

Riscuri legeate de securitatea datelor

Riscuri legate de securitatea echipamentelor IT

Riscuri legate de reputatia entitatii

22. Enumerai principalele obiective ale managementului riscului.

A. Gestionarea riscului este o componenta cheie a managementului strategic
B. Atitudinea pozitiva fata de riscuri
C. Abordarea riscurilor in momentul adoptarii oricarei decizii
D. Aanaliza oportunitatilor care apar in procesul gestionarii riscurilor si a amenintarilor
care pot impiedica atingerea obiectivelor
23. Cum se caracterizeaz cultura care accept riscul? Dar cea care nu accept riscul?
Cultura care ACCEPTA riscul, numita cultura se poate face ( can do), se caracterizeaza
prin:

Inovarea si motivarea sunt cele mai apreciate valori

Exista preocupare pentru exploatarea oprtunitatilor si cointeresarea personalului

Luarea deciziilor majore este problema managementului general, iar abilitatea

luarii deciziilor de rutina este transmisa intregii organizatii

Orientarea principala a organizatiei este externa, urmarind in general asigurarea

serviciilor clientilor

Strategiile si politicile se schimba frecvent pentru a reflecta schimbarea

circumstantelor

A gresi este destul de acceptabil- chiar incurajat dar a ascunde greseala este
innacceptabil
Cultura care NU ACCEPTA riscul se caracterizeaza prin:

Conducerea tinde sa se limiteze la ceea ce stie

Stabilitatea, experienta si cunostintele sunt valori esentiale si sunt atributele

cele mai cautate

Organizatia este foarte reactiva, tinde sa astepte sa se intample ceva rau si

abia apoi reactioneaza

De obicei, organizatia este extrem de ierarhizata si majoritatea deciziilor se

iau la varful organizatiei

Conducerea pierde mult timp incercand sa determine cum sa-ai desfasoare

activitatile mai eficient, in loc sa se indrepte catre nevoile de servicii ale
consumatorilor

In cadrul organizatiei, strategiile nu se schimba prea des, iar cand se

intampla, constituie un eveniment important

Greselile sunt personalizate, astefl incat oamenii sunt lipsiti de initiativa,

aceasta fiind tipic o cultura bazata pe vina

24. Enumerai tehnicile de identificare a potenialelor riscuri.- pag 52

1. Tehnica probabilititatilor care presupune urmatorii pasi:
Permite masurarea riscului major in raport cu ansamblul riscurilor
Evaluarea pierderilor probabile plecand de la instrumente statistice si de la o
abordare istorica
Evaluarea directa a pierderilor anuale
Constatari si extrapolari ,cu corecturi daca este necesar.
2. Tehnica factorilor de risc , care se identifica in prealabil plecand de la o clasificare
pe categorii de riscuri.
3. Tehnica matricelor de apreciere, plecand de la criteriile de apreciere si ponderile
riscului privind:
Impactul financiar( apreciere calitativa ) I- 35 %
Probabilitatea de aparitie ( apreciere cantitativa ) P-20 %
Nivelul controlului intern CI-45 %
25. Structura sistemului de control intern/managerial din Romnia.
n prezent, n Romnia, structura sistemului de control intern al unei entiti publice
cuprinde:
i)controlul financia preventiv
ii) controlul legislativ de conformitate
iii) controlul mutual - realizat n plan orizontal asupra lucrrilor primite i predate,
efectuat n aval i n amonte;

iv)controlul ierarhic - realizat n plan vertical de diferite niveluri ierarhice;

v) controlul de gestiune - avnd ca obiect principal controlul patrimoniului, al existenei
bunurilor i valorilor.
vi) controlul managerial
26. Cum se realizeaz implementarea managementului riscului n cadrul organizaiilor?

La decizia implementarii managementului riscurilor la nivelul entitatii

Stabileste apetitul pentru risc

Aproba actiunile/masurile de control necesare pentru diminuarea riscurilor

Aproba planurile de actiune elaborate pentru diminuarea riscurilor

27. Care sunt principalele instrumente i tehnici utilizate n procesul de analiz i

raportare a riscurilor?
Principalele instrumente si tehnici utilizate in procesul de analiza a riscurilor sunt:

Autoevaluarea riscurilor care se realizeaza in scopul aprecierii pastrarii profilului

riscului la nivelul intregii organizatii si se efectueaza de fiecare salariat in parte

Raportarea manageemntului de linie responsabil cu administrarea riscurilor, catre

managementul superior cu privire la activitatile pe care le-au intreprins, cel putin
anual, la inchiderea exercitiului financiar, pe langa cele trimestriale si semestriale,
pentru a actualiza registrul riscurilor si sistemul de control managerial, care sa
mentina un nivel corespunzator de functionalitate procedurile operationale de
lucru

Echipe specializate de revizie si asigurare a actualizarii procesului general de

administrare a riscurilor, prin care este analizeaza activitatea managementului de
linie cu privire la responsabilitatile ce le revin in domeniul de activitate pe care il
coordoneaza in privinta riscurilor si sistemelor de control managerial

Constituirea comitetelor de risc

28. La ce se refer cadrul de referin al auditului intern?

Cadrul

de

referin

al

auditului

intern

cuprinde:

conceptul de audit intern, care precizeaz cteva elemente indispensabile:

-

auditul

intern

efectueaz

misiuni

de

asigurare

consiliere;

- domeniile sale de responsabilitate sunt riscul, controlul intern i administrarea entitii;

- finalitatea auditului intern este aceea de a aduga valoare organizaiilor.
codul deontologic, care furnizeaz auditorilor interni principiile i valorile ce le permit
s-i

orienteze

practica

profesional

funcie

de

contextul

specific;

 normele (standardele) profesionale pentru practica auditului intern, care i ghideaz pe

auditori

vederea

ndeplinirii

misiunilor

gestionarea

activitilor;

modalitile practice de aplicare, care comenteaz i explic normele (standardele) i

recomand

cele

mai

bune

practici;

sprijinul pentru dezvoltarea profesional, constituit n principal din lucrri i articole de

doctrin, din documente ale colocviilor, conferinelor i seminariilor.

29. Prezentai funciile auditului intern.

a)Consilierea acordat managerului
Auditul intern reprezint o funcie de asisten a managerului, pentru a-i permite s-i
administreze mai bine activitile. Componenta de asisten, deconsiliere ataat auditului
intern l distinge categoric de orice aciune de control sau inspecie i este unanim
recunoscut

ca

avnd

tendine

de

evoluie

continuare.

Auditul intern este aproape de fiecare responsabil, precum agentul fiscal care consiliaz i
rezolv problemele legate de impozite i taxe. Responsabilul, managerul este consiliat de
auditorul intern pentru a gsi soluii la problemele sale ntr-o cu totul alt manier, n
sensul c, prin dispoziiile luate, s asigure un control mai bun al activitilor,
programelor

aciunilor

sale.

Rolul auditorului intern este acela de a-l consilia pe manager pentru abordrile practice
succesive deja elaborate prin analize i evaluri, de a da asigurri privind funcionalitatea
sistemului

de

control

intern.

n consecin se accept unanim c auditorul intern consiliaz, asist, recomand, dar nu

decide,obligaia lui fiind de a reprezenta un mijloc care s contribuie la mbuntirea
controlului pe care fiecare manager l are asupra activitilor sale i asupra celor n
coordonare,

vederea

atingerii

obiectivelor

controlului

intern.

Pentru realizarea acestor atribuii, auditorul intern dispune de o serie de atuuri fa de

management,

standarde
buna

practic

tehnici

anume:

profesionale

recunoscut

instrumente

domeniu,
care-i

internaionale;
care

garanteaz

autoritate;
eficacitatea;

- independena de spirit, care i asigur autonomia n conceperea de ipoteze i formularea

de

recomandri;

- cercetarea i gndirea lui sunt detaate de constrngerile i obligaiile unei activiti

permanente
b)

de

gestionare

Ajutorul

acordat

zilnic

salariailor

unui

fr

serviciu.

a-i

judeca

ntr-o entitate n care auditul intern face parte din cultura organizaiei, acesta este acceptat
cu interes, dar ntr-o entitate care se confrunt cu riscuri poteniale importante, cu absena
conformitii cu reglementrile de baz, cu o eficacitate sczut i o fragilitate extern a
acesteia, din cauza deturnrilor de fonduri, dispariiei activelor sau fraudei, este evident
c managerul respectiv va fi judecat, apreciat,considerat n funcie de constatrile
auditorului

intern.

ntr-un caz standard, misiunea de audit intern poate s evidenieze ineficacitate,

redundant n sistem sau posibiliti de mbuntire a activitilor ori aciunilor, dar
exist mai multe motive pentru care managementul nu trebuie s fie pus direct n discuie:
Obiectivele auditului intern au n vedere un control asupra activitilor care s conduc
la mbuntirea performanei existente, i nu la judecarea acestuia, aa cum specialistul
n

fiscalitate

ajut

la

mai

bun

aplicare

regimului

fiscal.

Realizrile auditului intern nu trebuie puse n discuie de cel auditat, iar dac totui acest
lucru

este

fcut,

se

efectueze

ntr-o

manier

pozitiv.

Responsabilitile auditorului intern trebuie s aib n vedere faptul c, adesea, analiza

cauzelor unei nereguli scoate la iveal existena unor puncte slabe care i au originea n
insuficiene
c)

asupra

crora

Independena

responsabilul
total

nu
a

are

un

bun

auditorilor

control.
interni

Funcia de audit intern nu trebuie s suporte influene i presiuni care ar putea fi contrare
obiectivelor fixate. Standardele profesionale de audit intern definesc principiul
independenei

sub

dou

aspecte:

- independena compartimentului n cadrul organizaiei, de aceea el trebuie s funcioneze

subordonat

celui

mai

nalt

nivel

ierarhic;

- independena auditorilor interni, ceea ce le va asigura obiectivitatea n activitatea pe

care
Respectarea

o
standardului

vor
privind

independena

desfura.
presupune

unele

reguli:

auditul intern nu trebuie s aib n subordine vreun serviciu operaional;

auditorul intern trebuie s poat avea acces n orice moment la persoanele de la toate
nivelurile ierarhice, la bunuri, la informaii, la sistemele electronice de calcul;
recomandrile pe care le formuleaz trebuie s nu constituie n nici un caz msuri

obligatorii

pentru

management.

Auditul intern este o activitate independent i obiectiv, care d unei organizaii o

asigurare n ceea ce privete gradul de control deinut asupra operaiunilor, o ndrum
pentru a-i mbunti operaiunile i contribuie la adugarea unui plus de valoare.
Auditul intern ajut aceast organizaie s-i ating obiectivele, evalund, printr-o
abordare sistematic i metodic, procesele sale de management al riscurilor, de control i
de conducere a ntreprinderii i fcnd propuneri pentru a le consolida eficacitatea.
30. Care sunt atuurile auditorului intern fa de management, n ceea ce privete
consilierea acordat managerului?

Standarde profesionale internationale

Buna practica recunoscuta in domeniu, care ii da autoritate

Tehnici si instrumente care-i garanteaza eficacitatea

Independenta de spirit, care ii asigura autonomia in conceperea de ipoteze si

formularea de recomandari

Cercetarea si gandirea lui sunt detasate de constrangerile si obligatiile unei

activitati permanente de gestionare zilnica a unui serviciu

31. Care sunt regulile ce trebuie respectate pentru asigurarea independenei

auditorilor?

Auditul intern nu trebuie sa aiba in subordine vreun serviciu operational

Auditorul intern trebuie sa poata avea acces in orice moment la persoanele de

la toate nivelurile ierarhice, la bunuri, la informatii, la sistemele electronice de
calcul

Recomandarile pe care le formuleaza trebuie sa nu constituie in nici un caz

masuri obligatorii pentru management

32. Care sunt limitele ce afecteaz independenei auditorului?

In realitate, independenta auditorului intern este supusa unei duble limitari:

Auditorul intern, ca orice responsabil din organizatie, trebuie sa se conformeze

strategiei si politicii directiei generale

Auditorul intern trebuie sa fie independent in exercitarea functiei sale, dar

respectand standardele de audit intern

33. Cum poate fi definit auditul intern?

 Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care da unei

organizatii o asigurare in ceea ce priveste gradul de control detinut asupra
operatiunilor, o indruma pentru a-i imbunatati operatiunile si contribuie la
adaugarea unui plus de valoare
Auditul intern reprezinta o functie de asistenta a managerului, pentru a-i
permite sa-si administreze mai bine activitatile
34. Prezentai trsturile auditului intern.
I.

Universalitatea

II.

Independenta

III.

Periodicitatea

1. Universalitatea functiei de audit intern trebuie inteleasa in raport cu aria de

aplicabilitate, scopul, rolul si profesionismul persoanelor implicate in
realizarea acestei functii
Auditul intern exista si functioneaza in toate organizatiile, oricare ar fi
domeniul de activitate a acestora. Initial el s-a nascut din practica
intreprinderilor multinationale, apoi a fost transferat celor nationale, dupa care
a fost asimilat in administratie
In Romania, auditul intern este impus institutiilor publice si structurilor
asimilate acestora si recomandat entitatilor din sistemul privat
Putem afirma ca acolo unde exista control intern, exista si audit intern,
deoarece materia prima a auditului intern este controlul intern
2. Independenta auditorului intern semnifica faptul ca acesta trebuie sa aiba o
gandire neincorsetata, fara idei preconcepute, ca de exemplu totul merge
foarte bine sau totul merge foarte prost
3. Periodicitatea auditului intern este o functie stabila in cadrul entitatii si este si o
functie ciclica pentru cei auditati. Frecventa auditurilor va fi determinata de
activitatea de evaluare a riscurilor. Astfel auditorii interni pot audita o entitate
8-12 saptamani si apoi sa revina dupa o perioada de 2-3 ani, in functie de
evolutia riscurilor.
35. Care sunt principalele preocupri ale auditului intern?
Auditul intern are trei principale preocupari:

Raporteaza managementului la cel mai inalt nivel pentru ca acesta este cel
care poate lua decizii, respectiv directorului executivului sau consiliului de
administratie

Evalueaza si supervizeaza sistemul de control intern

Ofera consiliere pentru imbunatatirea amnagementului pe baza analizaei

riscurilor asociate activitatilor auditabile

36. Care sunt obiectivele generale ale controlului intern?

Asigurarea obiectiva si consilierea, destinate sa imbunatateasca sistemele

informationale si activitatile entitatilor

Sprijinirea indeplinirii obicetivelor entitatii printr-o abordare sistematica si

metodica, prin care se evalueaza si se imbunatateste eficacitatea sistemului de
conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor
administrarii

37. Care sunt formele de control intern ce nu implic costuri suplimentare?

n mod concret, managerul stabilete pentru fiecare domeniu, compartiment, activitate
sau program formele de control intern care nu implic costuri suplimentare, menite s
limiteze sau s elimine riscurile asociate activitilor sub forma:

autocontrolului propriilor activiti efectuate prin respectarea de ctre fiecare

salariat a procedurilor de lucru instituite;

controlului mutual, realizat ntre fazele unui lan procedural, exercitat de fiecare
post de lucru asupra modului de efectuare a prelucrrilor n cadrul postului de
lucru anterior, pentru a putea aduga propriile prelucrri i a pregti controlul pe
care l va efectua postul de lucru urmtor;

controlului

ierarhic,

exercitat

pe

fiecare

nivel

de

responsabilitate;

controlului partenerial, care se realizeaz prin delegarea unor competene ntre

diferitele paliere de responsabilitate.
38. Care sunt formele de control intern ce implic costuri suplimentare?
Alturi de aceste forme de control intern, ataate intrinsec activitilor curente ale fiecrui
post de lucru, managerul poate stabili i alte forme de control intern care intr n lanul
operaiilor, dar care presupun costuri suplimentare, avnd reguli procedurale distincte,
fiind chiar structuri de sine stttoare, spre exemplu:
controale de calitate n diferite puncte-cheie ale lanului operaiunilor;
-controlul Financiar preventiv;

 -controlul Financiar De Gestiune(patrimonial);

-controlul financiar-contabil;
-controlul administrativ;
- inspecii .a.
39. Care este structura sistemului de control intern al unei entiti publice?
n prezent, n Romnia, structura sistemului de control intern al unei entiti publice
cuprinde:
i)controlul financia preventiv
ii) controlul legislativ de conformitate
iii) controlul mutual - realizat n plan orizontal asupra lucrrilor primite i predate,
efectuat n aval i n amonte;
iv)controlul ierarhic - realizat n plan vertical de diferite niveluri ierarhice;
v) controlul de gestiune - avnd ca obiect principal controlul patrimoniului, al existenei
bunurilor i valorilor.
vi) controlul managerial
40. Care sunt modalitile prin care un control eficace contribuie la succesul unei
entiti?

41. Care elementele eseniale ale modelului de control CoCo?

Modelul de control CoCo se aplic n egal msur unei echipe i unui grup de lucru.
Elementele
-scopul,
-angajamentul,
-capacitatea,

eseniale

ale

controlului

orice

organizaie

sunt:

-monitorizarea,
- nvarea.
42. Care sunt conceptele importante necesare pentru a nelege natura controlului n
modelul Coco?

43. Care sunt principalele responsabiliti n ceea ce privete gestionarea organizaiei,

ce revin consiliului de administraie pe linie de control?

44. Prezentai 5 deosebiri ntre auditul intern i auditul extern.

AUDITUL INTERN

AUDITUL EXTERN

Nr.
Crt
1.
Relatia cu
organizatia

Angajat al organizatiei

2.

Managerii de la toate nivelurile

Beneficiarii
auditului

Angajat

de

organizatie

printr-un

contract independent
Toti cei care doresc o certificare a
conturilor:banci, autoritati, actionari,
clienti, furnizori

3.

Scopul

Serveste nevoile organizatiei

Serveste interesele unei terte persoane

auditului
4.

fizice sau juridice care are

nevoie de informatii financiare reale

Periodicitatea Activitate efectuata permanent in Isi desfasoara misiunile dupa sfarsitul
auditului

cadrul entitatii prin actiuni planificate semestrului sau anului, in restul

perioadelor auditorii nefiind prezenti
in entitate

5.

6.

Durata

Revizuieste activitatile organizatiei in Revizuieste,

auditului

mod continuu

Independenta Este

sale,

independente

obicei

anual,

inregistrate din declaratiile financiare

independent

functiei

de

in

in
a

exercitarea Are independenta specifica titularului

sensul

mintii

fata

unei unei profesii liberale, reglementate

de juridic si statutar

subiectele pe care le auditeaza. In -Este independent fata de clientul sau

acelasi timp este dependent prin:
-apartine organizatiei
-depinde de standardele profesionale
pe care trebuie sa le respecte
7.

Stilul

de Isi concentreaza atentia asupra unor Isi

lucru

evenimente viitoare

concentreaza

atentia

asupra

intelegerii evenimentelor trecute

45. Prezentai 5 deosebiri ntre auditul intern i controlul intern.

Nr

Domeniul de

CONTROLUL INTERN

crt.
1.

referinta
Beneficiarii

Angajatii,

2.

Obiectivele

linie si managementul general

managementul de linie
Stabilite prin planul anual de Stabilite de echipa de auditori si

managementul

AUDITUL INTERN
de Managementul

control aprobat de management supervizate

general

de

si

seful

cu scopul realizarii unui control compartimentului de audit intern

3.

Periodicitate

de asigurare
Activitate periodica in functie de Activitate permanenta si planificata

4.

Scopul

evolutia riscurilor
Instrumenteaza o

misiunii

abatere, disfunctiune sau chiar activitatilor

nereguka, Asigurare rezonabila a conformitatii

auditate

si/sau

iregularitate

prin

verificarea eficacitatii derularii acestora

cadrului normativ si procedural

5.

Comparatia

in vigoare
Asemanator cu inspectia

6.

cu inspectia
Personalul

Controlorul trebuie sa aiba studii Auditorul intern are studii superioare

Total opus activitatii de inspectie

superioare de specialitate

si, in timp, va trebui sa aiba si o

certificare in domeniu

7.

Modul

de Activitatile

organizare

de

control

se Se organizeaza sub forma unui

disperseaza pe fluxul proceselor

compartiment

de

audit

intern

constituit din minim 2-3 persoane

pentru a fi functional

46. Prezentai 5 deosebiri ntre auditul intern i inspecie.

Nr.

Domenii de
referinta

INSPECTIA

1.

Beneficiarii

Compartimentul in care s-au

Managementul

2.

Obiectivele

constatat disfunctiunile
Stabilite de management in

managementul de linie
Stabilite de echipa de auditori si de

3.

Domaneiul

functie de specificul actiunii

In functie de neregurile si

seful compartimentului de audit intern

Toate domeniile entitatii sunt activitati

de aplicare

abaterile care se produc in

auditabile

4.

Periodicitate

cadrul organizatiei
Activitate ocazionala

Activitate permanenta si planificata

5.

Scopul

Instrumenteaza

misiunii

abatere, infractiune

Crt

AUDITUL INTERN

neregula,

Modul
organizare

de

si

Auditarea unui domeniu, functie sau

activitate pentru a da o asigurare
rezonabila

6.

general

asupra

conformitatii

Se organizeaza sub forma unui

activitatilor auditate
Se organizeaza sub

compartiment daca se impune

compartiment constituit din minim 2-

sau

3 auditori interni

ramane

activitate

forma

unui

ocazionala pe care o solicita

7.

Rezultatele

managementul general
Stabileste
dimensiunea

Ofera

prejudiciilor

managementului

produse

persoanele vinovate

si

asigurare
general

rezonabila
asupra

functionalitatii sistemelor de control

intern
47. Enumerai principiile de funcionare ale controlului intern.

48. Care este sfera auditului public intern?

Activitatile financiare sau cu implicatii financiare desfasurate de entitate din
momentul constituirii angajamentelor pana la utilizarea fondurilor de catre beneficiarii
finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenta externa
Constituirea veniturilor, respectiv autorizarea si stabilirea titlurilor de creanta, precum
si a facilitatilor acordate la incasarea acestora
Administrarea patrimoniului, precum si vanzarea, gajarea, concesionarea sau
inchirierea de bunuri
Sistemele de management financiar si control, inclusiv contabilitatea si sistemele
informatice aferente
49. Care sunt tipurile de audit?
A. Auditul intern traditional se caracterizeaza prin faptul ca acesta corespunde
primei etape de dezvoltare a auditului intern, atunci cand auditul intern
reprezenta un pic mai mult decat o functie de control in mana unui controlor

Auditul intern era o activitate modesta localizara in interiorul unui

departament de control, iar principala menire era aceea de a verifica daca
operatiunile contabile ale organizatiei au fost realizate corec

Auditorii interni nu erau pe deplin constienti asupra produsului pe care il

ofereau, dar nici asupra pietei spre care se indreptau

B. Auditul intern modern- principala caracteristica a etapei auditului interrn

moden este data de extinderea produselor acestei profesii precum si tipologiei
de clienti spre care auditul intern isi indreapta atentia

Auditul intern moder ofera evaluarea controlului intern si servicii de

consultatnta interna catre management

C. Auditul intern neo modern- este o versiune modificata a auditului intern

modern

Daca auditorii interni traditionali, precum si un numar semnificativ de

auditori interni moderni urmareau obtinerea unei relatii exclusive cu
comitetul de audit, in schimb alti auditori prevesteau ca obtinerea unei
astefl de relatii exclusive cu comitetul de audit, poate sa produca in cele din
urma o anumita dezamagire.

Auditorii interni din sfera auditului intern neo-modern apreciau suportul

comitetului de audit dar considerau ca acest comitet nu le putea oferi
intregul suport de care aveau nevoie pentru a-si putea desfasura programul
de audit

50. Care sunt obiectivele auditabile pe care le auditeaz compartimentul de

specialitate?

51. Care sunt principalele obiective ale misiunilor de audit public intern?
Misiunile de audit public intern pot avea ca obiective principale:

Asigurarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor cu normele, regulamentele si

legile- auditul de regularizare

Evaluarea de profunzime a sistemelor de conducere si de control intern in scopul

inlaturarii eventualelor nereguli si deficiente din cadrul entitatilor publice auditul de
sistem

Examinarea impactului efectiv al atingerii obiectivelor si calitatii dorite stabilite de

entitate in conditiile utilizarii criteriilor de economicitate, eficienta si eficacitate
auditul performantei