Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea: tefan cel Mare Suceava

Specializare: Management i audit n afaceri i


administraie
Anul: I

PROIECT LA DISCIPLINA AFACERI


INTERNAIONALE

Maxim Eduard-Sorin

Teme proiect:
1.Realizai un comentariu de maxim o pagin cu privire la ireversibilitatea procesului
globalizrii, utiliznd bibliografie specific.
2.Realizai un eseu despre economia global pornind de la urmtoarea bibliografie:
1. Stiglitz, Joseph, Mecanismele globalizrii, Editura Polirom, 2008
2. Voinea, Liviu, Corporaiile transnaionale i capitalismul global,
Editura Polirom, 2007
3.Utiliznd datele cele mai noi de pe site-ul OMC (http://www.wto.org), realizai
urmtoarele clasificri:
Primele 25 de ri cu cele mai rapide creteri ale comerului
Primii 10 exportatori si importatori n comerul cu bunuri (produse
manufacturate) ri;
Primii 10 exportatori si importatori n comerul cu servicii ri;

Tema nr. 1

Nu exista o definitie a globalizarii intr-o forma universal acceptata, si probabil nici


definitiva. Globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamica
variabila atingand domenii diferite ale unei societati. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o
strategie, sau toate la un loc.Globalizarea este termenul ntrebuinat pentru a descrie un
proces multicauzal care are drept rezultat faptul c evenimente care au loc ntr-o parte a
globului au repercusiuni din ce n ce mai ample asupra societilor i problemelor din alte
pri ale globului.
Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbrilor n societi i n
economia mondial, care rezult din comerul internaional extrem de crescut i din
schimburi culturale. Descrie creterea comerului i a investiiilor datorit cderii barierelor i
interdependenei dintre state. n context economic, este des ntlnit referirea, aproape
exclusiv, la efectele comerului i, n particular, la liberalizarea comerului sau la liberul
schimb
.n decursul istoriei, omul a adoptat diferite sisteme filozofico-economice. Pentru a
nelege actuala organizare social, ne putem limita la menionarea a doar 2 sisteme, cel
socialist i cel capitalist. Existena a doua sisteme care preau amndou viabile atat
economic ct i din punct de vedere al nivelului de trai, producea o concurenta la nivel
filozofic, care pn acum mai mult de un deceniu ne era imposibil s o realizam datorita
interdictiei la gandire.
Globalizarea este un proces care lrgete cadrele determinate ale schimbrii sociale
la nivel mondial ca un intreg, trebuie mers dincolo de enumerarea ctorva indicatori de
performanta ai societatilor transnationale de comunicaiile prin satelii, o limb general
acceptata, problemele ecologice.
Tendina de globalizare a vieii economice nu este un fenomen nou, ns n
lumeacontemporan aceasta capt trsturi distinctive i se extinde cu o vitez uimitoare.
Procesul investitional si decizia de a investi, de a mobilize fonduri financiare pentru o
anumita perioada de timp in speranta obtinerii de profit poate reprezenta in acelasi timp un
risc dar si o oportunitate de a face fata mediului puternic economic global.
Asadar globalizarea este un proces amplu si complex ale carui consecinte pot fi cu
greu conturate cu exactitate de analistii economici.Datorita numarului mare de factori de care
globalizarea depinde si prin urmare a multitudinii de evenimente aferente
acesteia,ireversibilitatea ei este pactic imposibila intrucat istoria ne-a demonstrat intotdeauna
ca lumea nu mai este aceeasi dupa un astfel de eveniment cu implicatii la scara mondiala;ar fi
posibila poate doar o ireversibiliate partiala.
In defintiv orice proces,orice schimbare are atat parti pozitive cat si parti negative;ramane de
vazut daca avantajele sunt mai multe decat dezavantajele sau invers.
Globalizarea este o realitate probabil ireversibila si orice tara care-si pregateste
temeinic viitorul se vede nevoita sa interfereze cu ea. Tarile n curs de dezvoltare sunt de
parere ca cea mai izbitoare asimetrie n procesul globalizarii consta n distributia inegala a
puterii economice n economia mondiala. La aceasta se adauga dezechilibrele existente chiar
ntre fortele economice internationale, cum ar fi liberalizarea financiara rapida, care a separat
finantarea de comertul inter-national si de investitii si a dus la volatilitatea crescnda a
fluxurilor de capital.
Liberalizarea comertului international nu a avut drept rezultat eliminarea protectionismului n multe domenii care intereseaza tarile n curs de dezvoltare. Cu toate
dificultatile ntmpinate, tarile n curs de dezvoltare recunosc ca globalizarea este un proces
3

ireversibil, acest proces ramnnd o forta puternica si dinamica a cresterii economice si a


dezvoltarii.
Efectele negative ale globalizarii, manifestate prin marginalizarea crescnda a unui
mare numar de tari n curs de dezvoltare, sunt resimtite de catre acestea ndeosebi n trei
domenii esentiale: financiar, al comertului international si al tehnologiei.

Tema nr. 2
4

Procesul de globalizare a economiei mondiale, a inceput la mijlocul anilor '80, a


capatat noi valente si adepti in deceniul '90 si continua in prezent sa se manifeste cu putere
desi are de infruntat conceptii regionaliste si nationaliste
Cartea scrisa de Joseph Stiglitz, Mecanismele globalizrii. Scurt istorie a secolului
XXI nclzirea global este una dintre problemele asociate cu globalizarea. Atunci cnd n
atmosfer sunt eliberate cantiti din ce n ce mai mari de dioxid de carbon, gazele se
comport ca pereii unei sere, meninnd energia solar n atmosfer i nclzind Pmntul;
ghearii i calotele polare glaciare se topesc, curenii oceanici se modific, nivelurile
oceanelor cresc.
Problema pornete de la tragedia proprietii comune.
n cazul unei resurse comune, fiecare utilizator ignor modul n care aciunile sale ar
putea duna altora: se pierde din vedere binele comun.
Principiile economice subiacente sunt simple. Atunci cnd cineva face un lucru care
duneaz altcuiva pentru care nu d socoteal apare o externalitate negativ (externalitate =
atitudine de minimalizare a efectelor economice negative generate de poluare asupra
resurselor mediului ambiant). Exist 2 abordri:
1.
Privatizarea proprietii comune

Nu poate fi aplicat n mod realist n cazul problemei nclzirii globale


oricrui proprietar privat i-ar fi aproape imposibil s-i impun drepturile sale de proprietate.
2.
Managementul resurselor comune de ctre guvern prin restricionare.

Comunitile impun forme de control sociale i legale care previn tipurile de


externaliti negative.

Este unica abordare aplicabil n cazul resurselor naturale globale.


Din perspectiva istoriei nici soluia privat, nici cea public nu s-au dovedit
promotoare ale eficienei sau echitii.
Iniiativa pdurilor tropicale: o eficien sporit
Pn acum, cea mai mare atenie a fost acordat reducerii emisiilor, ns exist i o
alt modalitate: eliminarea dioxidului de carbon din atmosfer i stocarea sa: acesta este rolul
copacilor. Prin fotosintez, plantele extrag dioxidul de carbon din atmosfer, emit oxigen i
stocheaz carbonul. Prin urmare, plantarea de pduri reduce concentraia de gaze cu efect de
ser, iar despdurirea agraveaz lucrurile.
Dei la Kyoto a fost recunoscut rolul pe care l-ar putea avea plantarea de pduri rilor li se acord credit dac planteaz copaci nu s-a luat nici o msur privitoare la
despduriri. rile ar trebui stimulate s-i conserve pdurile.
Companiile energetice din Europa au voie s cumpere compensaii pentru emisiile de
carbon (care le permit s emit mai mult carbon dect ar avea dreptul) prin susinerea
financiar a plantrii unei pduri (sechestrarea carbonului) ntr-o ar n curs de dezvoltare.
Cartea scris de Liviu Voinea, Corporaiile transnaionale i capitalismul global
spune c: pe masur ce devine tot mai mult o realitate contemporana, globalizarea ajunge sa
fie si cel mai controversat concept din literatura economica si politica internationala. In aceste
conditii, autorul abordeaza un fenomen economic aflat in plina dinamica, aducind o
importanta contributie la intelegerea dezbaterii actuale pe marginea rolului jucat de
corporatiile transnationale in dezvoltarea unei economii mondiale din ce in ce mai
globalizate. Lucrarea constituie o excelenta introducere intr-un domeniu insuficient exploatat
in literatura noastra de specialitate, desi corporatiile transnationale fac de citiva ani buni
jocurile in economia romaneasc.
Vremea corporaiilor care ngduie o larg libertate de aciune filialelor din
strintate pare s fi trecut; corporaia transnaional este cu siguran o organizaie n care

prevaleaz caracterul ierarhic al lurii i implementrii deciziilor, o organizaie mult mai


puin democratic dect multe state naionale care au adoptat principiul descentralizrii i al
autonomiei locale.

Tema nr. 3
Primele 25 de ri cu cele mai rapide creteri ale comerului:

ara
1. Chile
2. Noua Zeeland0
3. Peru
4. Irak
5. Nigeria
6. Kuweit.
7.Emiratele Arabe
8. Azerbaidjan
9. Filipine
10. Qatar
11. Libia
12. Luxemburg
13. Irlanda
14. Ucraina
15. Suedia
16. Grecia
17. Turcia
18. Singapore
19. Federaia
Rus
20. Canada
21. Danemarca
22. Mexic
23. Elveia
24. Serbia
25. Georgia

Anul 2013
0,07
0
0,01
2,41
0,73
0,57
6
0,94
0,02
0,25
1,09
0,57
2,69
21,22
13,77
31,81
120,74
1,11
40,27

Anul 2014
10,71
0,06
0,12
23,23
4,81
2,85
28,27
4,19
0,07
0,73
2,80
1,42
6,56
47,76
29,67
67,73
252,52
2,20
74,96

Creterea
14330%
4361,72%
1216,45%
864,19%
557,02%
404,78%
370,88%
344,66%
336,68%
191,58%
157,09%
148,98%
143,34%
125,03%
115,55%
112,91%
109,15%
98,39%
86,16%

2,20
7,82
0,99
14,42
32,91
10,29

4,01
14,17
1,69
24,13
54,76
15,62

82,71%
81,25%
71,65%
67,38%
66,39%
51,83%

Primii 10 exportatori si importatori n comerul cu bunuri (produse manufacturate) ri


-primi 10 exportatori: Ucraina
Comunitatea Statelor Independente
Federatia Rusa
Orientul Mijlociu
Arabia Saudita
Africa
Emiratele Arabe Unite
Nigeria
Brazilia
America de S si N
-primi 10 importatori: Brazilia
Nigeria
Ucraina
Comunitatra Statelor Independente
Chile
Federatia Rusa
America de S si America C

Arabia Saudita
Africa
Orientul Mijlociu
Emiratele Arabe
Primii 10 exportatori si importatori n comerul cu servicii ri
-primi 10 exportatori: Federatia Rusa
Comunitatea Statelor Independente
Brazilia
Egipt
China
Orientul Mijlociu
Argentina
Elvetia
Japonia
America de S si America C
-primi 10 importatori: Ucraina
Federatia Rusa
Brazilia
Comunitatea Statelor Independente
Egipt
China
Orientul Mijlociu
America de S si America C
Argentina

Bibliografie
1. Martin, Hans- Peter, Schumann Harald - Capcana globalizarii, Ed.Economica,
Bucuresti, 2000

2.Voinea, Liviu, Corporaiile transnaionale i capitalismul global, Editura


Polirom, 2007
3. Stiglitz, Joseph, Mecanismele globalizrii, Editura Polirom, 2008
www.wto.org
www.arisinvest.ro
http://www.scritube.com
http://www.evz.ro
www.zf.ro

10