an univ.

2011 = 2012

SEMINAR NR. 1, REZOLVARI

Algebr
a liniar
a si Geometrie analitic
a

LINIARA

ALGEBRA
1. MATRICE. DETERMINANTI.
SISTEME DE ECUATII

LINIARE
1:1: Matrice. Determinan
ti.
Denitia notiunii de matrice-vezi curs.
Nota
tii 1: Fie (K; +; ) un corp comutativ. Not
am multimea matricelor cu m
linii si n coloane, 8
m; n 2 N 0cu
9
1
a11 ::: a1n
<
=
Mm n (K) = A; A = @ ::: ::: ::: A ; aij 2 K; 8i = 1; m; j = 1; n .
:
;
am1 ::: amn
Cazuri particulare:
Dac
a m = n se
9
8 obtine mul
0 timea matricelor
1 patratice
a11 ::: a1n
=
<
Mn (K) = A; A = @ ::: ::: ::: A ; aij 2 K; 8i = 1; n; j = 1; n :
;
:
an1 ::: ann
Dac
a m = 1 se obtine multimea matricelor linie
M1 n (K) = A; A = a11 ::: a1n ; a1j 2 K; 8j = 1; n :
Dac
a n = 1 se ob
imea matricelor
coloana
8tine mult0
9
1
a11
<
=
Mm 1 (K) = A; A = @ ::: A ; ai1 2 K; 8i = 1; m :
:
;
am1
Deni
tia 1: Fie 8 (A; B) 2 Mm n (K) Mm
dou
a matrice A si B prin
A = B , aij = bij ; 8i = 1; m; j = 1; n .

(K) : Denim egalitatea celor

Deni
tia 2: Pe multimea Mm n (K) denim operatia interna de adunare a
matricelor
+ : Mm n (K) Mm n (K) ! Mm n (K) ;
8
0(A; B) 2 Mm n (K)
1 0 Mm n (K) ;
1 0
1
a11 ::: a1n
b11 ::: b1n
a11 + b11 ::: a1n + b1n
@ ::: ::: ::: A+@ ::: ::: ::: A = @
A:
:::
:::
:::
am1 ::: amn
bm1 ::: bmn
am1 + bm1 ::: amn + bmn
Propozi
tia 1: (Mm n (K) ; +) este grup abelian , adic
a
3
(GA1 ) 8 (A; B; C) 2 Mm n (K) : (A + B) + C = A + (B + C)
(adunarea matricelor este asociativ
a);
(GA2 ) 9 Mm n (K) 2 Mm n (K) (numit
a matricea zero) astfel nct
1

8A 2 Mm n (K) : A + Mm n (K) = Mm n (K) + A = A;

(GA3 ) 8A 2Mm n (K) ; 9 ( A) 2 Mm n (K) (numit
a opusa matricei A) astfel
nct
A + ( A) = ( A) + A = Mm n (K) ;
2
(GA4 ) 8 (A; B) 2 Mm n (K) : A + B = B + A
(adunarea matricelor este comutativ
a).
Exerci
tiul 1. S
a se precizeze
2
a) A =
si B = 3 7
5
2
b) A = 3 7 si B =
5
2
1
c) A =
si B =
3 5
Rezolvare.
a) NU.:
b) NU.
2
1
c) A + B =
+
3 5

care dintre urm

atoarele matrice se pot aduna :
;
;
1
3

1
3

1
6

6
7

Deni
tiile 3: Fie (K; +; ) un corp comutativ si m; n; p 2 N : Se numeste produsul matricei A 2 Mm n (K) cu matricea B 2 Mn p (K) (n aceast
a ordine)
matricea 0
1 0
1
a11 ::: a1n
b11 ::: b1p
A B = @ ::: ::: ::: A @ ::: ::: ::: A =
am1 ::: amn
bn1 ::: bnp
0
1
a11 b11 + ::: + a1n bn1 ::: a11 b1p + ::: + a1n bnp
A;
:::
:::
:::
=@
am1 b11 + ::: + amn bn1 ::: am1 b1p + ::: + amn bnp
adic
a
!
m
P
2 Mm p (K) :
A B=
aij bjk
j=1

i=1;m;k=1;p

Operatia : Mm n (K) Mn p (K) ! Mm p (K) nu este o operatie intern

a
pe vreo multime.
Pentru m = n = p; pe multimea Mn (K) denim operatia interna de nmultire
a matricelor pe Mn (K)
: Mn (K) Mn (K) ! Mn (K) ;
8
Mn (K) ;
0(A; B) 2 Mn (K)
1 0
1 0
1
a11 ::: a1n
b11 ::: b1n
a11 b11 + ::: + a1n bn1 ::: a11 b1n + ::: + a1n bnn
@ ::: ::: ::: A+@ ::: ::: ::: A = @
A:
:::
:::
:::
an1 ::: ann
bn1 ::: bnn
an1 b11 + ::: + ann bn1 ::: an1 b1n + ::: + ann bnn

Propozi
tia 2: Propriet
ati ale nmultirii matricelor:
a) 8 (A; B; C) 2 Mm n (K) Mn p (K) Mp q (K) :
(A B) C = A (B C)
("asociativitatea" nmultirii matricelor);
2

b) 8 (A; B; C) 2 Mm n (K) (Mn p (K)) :

A (B + C) = A B + A C
(nmultirea este "distributiv
a" la stnga fata de adunare);
2
c) 8 (A; B; C) 2 (Mm n (K))
Mn p (K) :
(A + B) C = A C + B C
(nmultirea este "distributiv
a" la dreapta fata de adunare):
Denumirile puse ntre ghilimele sunt numai pentru m = n = p:
Propozi
tia 3: (Mn (K) ; ntre m atrice ) are o structura de monoid, adic
a sunt
vericate:
3
(M1 ) 8 (A; B; C) 2 Mn (K) : (A B) C = A (B C)
(asociativitatea nmultirii matricelor p
atratice);
(M2 ) 9In 2 Mn (K) (numit
a matricea identitate) astfel nct
8A 2 Mn (K) : A In = In A = A:
Propozi
tia 4: (Mn (K) ;
cu divizori ai lui zero.
1 0
de exemplu:
0 0

ntre m atrice ; +)

0
0

1
0

are o structura de inel necomutativ,

=

0
0

0
0

Observa
tia 1: n (Mn (K) ; ) operatia de nmultirea matricelor nu este comutativ
a. n (Mn (K) ; ) nu orice matrice este inversabil
a.
Exerci
tiul 2. Se dau matricele:
2
1
1
7
A=
si B =
:
3 5
3 2
S
a se calculeze, dac
a este posibil, produsele AB si BA: Este adev
arat
a egalitatea
AB = BA?
Rezolvare.
2
1
1
7
5
12
AB =
=
3 5
3 2
12 31
1
7
2
1
19
36
BA =
=
3 2
3 5
12
7
Se observ
a c
a AB 6= BA:
Exerci
tiul 3. S
a se calculeze, dac
a este posibil, urm
atoarele produse de matrice, si s
a se comenteze rezultatele relativ la dimensiunile matricei produs:
2
3 7 ;
a) AB =
5
2
b) AB = 3 7
;
5
2
1
1
7
c) AB =
:
3 5
3 2
Rezolvare.
2
6 14
3 7 =
a) AB =
;
5
15 35

b) AB =
c) AB =

2
5

2
3

1
5

= (41) ;
1
7
3 2

5
12

12
31

Exerci
tiul 4. Demonstrati asociativitatea operatiei de nmultire a matricelor.
Exerci
t0
iul 5. Fie 1
matricele0A; B; C; D 1
3 0
1 5 2
A = @ 1 2 A;B = @ 1 1 0 A;
1 1
4 1 3
0
1
3
1
4
1
1 A;D =
C=@ 2
:
2 0
4
3
Calculati acele matrice dintre cele enumerate mai jos care sunt denite: A +
B; A + C; AB; BA; CD; DC; D2 :
Rezolvare.
A + B nu0are sens. 1 0
1 0
1
3 0
3
1
0
1
1 A = @ 1 3 A:
A+C =@ 1 2 A+@ 2
1 1
4
3
5 4
AB nu0are sens.
10
1 0
1
3 0
0
12
1 5 2
4
2 A:
BA = @ 1 1 0 A @ 1 2 A = @
1
1
10
5
4
1
3
1
1
0
0
3
1
14 3
4
1
1 A
2 A:
CD = @ 2
= @ 10
2 0
4
3
22
4
DC nu are sens.
4
1
4
1
14
4
D2 = DD =
=
:
2 0
2 0
8
2
Deni
tia 4: Pe multimea Mm n (K) denim operatia externa de nmultire a
matricelor din Mm n (K) cu scalari din corpul K
: K Mm n (K) ! Mm n (K) ;
8( 0
; A) 2 K Mm n1
(K) ;0
1
a11 ::: a1n
a11 :::
a1n
@ ::: ::: ::: A = @ :::
:::
::: A :
am1 ::: amn
am1 :::
amn
La capitolul Spatii liniare (vectoriale) peste K vom ar
ata c
a:
Propozi
tia 5: Mm n (K) are o structura de K-spatiu liniar (spatiu liniar peste
corpul comutativ K) n raport cu operatiile denite anterior (K poate considerat R sau C), adic
a sunt vericate:
a) (Mm n (K) ; +) este grup abelian.
b) (SL1 ) 8 ( ; ; A) 2 K2 Mm n (K) :
( A) = (
) A;
(SL2 ) 8 ( ; ; A) 2 K2 Mm n (K) : ( + ) A = ( A) + ( A);
4

(SL3 ) 8 ( ; A; B) 2 K Mm n (K) :
(SL4 ) 8A 2 Mm n (K) : 1K A = A.

(A + B) = (

A) + (

B);

Deni
tia 5. Fie 8A 2 Mm n (K) : Se numeste matrice transpusa matricei
A matricea AT 2 Mn m (K) ce are drept linii, respectiv coloane, coloanele,
respectiv liniile matricei A:
Propozi
tia 6: Propriet
ati ale transpunerii matricelor:
2
T
a) 8 (A; B) 2 (Mm n (K)) : (A + B) = AT + BT :
T
a) 8 (A; B) 2 Mm n (K) Mn p (K) : (A B) = BT AT :
T
a) 8 ( ; A) 2 K Mm n (K) : ( A) = AT :
Exerci
t0
iul 6. Fie matricele
1
1
2
3
2
5
4
A = @ 1 1 A;B =
;C =
6
4
1
2
0
2
Calculati, dac
a este posibil, urm
atoarele matrice:
a) 2B; b) C; c) 3A; d) C 3A; e) C 3B; f ) AB; g) BA; h) BC; i) CB:
n cazul n care calculul nu se poate face, explicati de ce.
T
T
j) Calculati, dac
a este posibil, matricea (AC) si vericati c
a (AC) = C T AT :
Rezolvare.
3
2
6
4
a) 2B = 2
=
;
6
4
12
8
5
4
5 4
b) C =
=
;
1
2
1 2
1
1 0
0
3 6
1
2
3 A;
c) 3A = 3 @ 1 1 A = @ 3
0
6
0
2
d) C 3A nu are sens;
5
4
3
2
4
10
e) C 3B =
3
=
1
2
6
4
19
10
1
1
0
0
1
2
15
10
3
2
9
6 A:
f ) AB = @ 1 1 A
=@
6
4
0
2
12
8
g) BA nu are sens;
3
2
5
4
17
16
h) BC =
=
:
6
4
1
2
34 32
5
4
3
2
39 26
i) CB =
=
:
1
2
6
4
0
1
0 15 10 1
1
2
3
0
5
4
j) AC = @ 1 1 A
=@ 4 2 A
1
2
0
2
2
4
3
4 2
T
(AC) =
0 2
4

C T AT =

1
4

1
2

1
2

0
2

3
0

4
2

2
4

Exerci
tiul 7: Fie 8A; B 2 Mn (R) : S
a se demonstreze c
a
(A + B) (A B) = A2 B 2 , A B = B A:
Rezolvare. Fie 8A; B 2 Mn (R) :
" ) "Presupunem c
a
(A + B) (A B) = A2 B 2 :
Atunci, folosind presupunerea si propriet
atile operatiilor cu matrice)
A (A B) + B (A B) = A A B B )
A A A B+B A B B =A A B B )
A B = B A:
" ( "Presupunem c
a
A B = B A:
Atunci, folosind propriet
atile operatiilor cu matrice)
(A + B) (A B) = A (A B) + B (A B) =
A B=B A 2
=A A A B+B A B B
=
A
B2:
a b
2 M2 (R) : S
a se demonstreze c
a
c d
A2 (a + d) A + (ad bc) I2 = Mm n (K) :
Rezolvare. Fie
a b
A=
2 M2 (R) :
c d
Atunci
A2 (a + d) A + (ad bc) I2 =
a b
a b
a b
1 0
=
(a + d)
+ (ad bc)
=
c d
c d
c d
0 1
a2 + bc ab + bd
a2 + da ab + db
ad bc
0
=
+
2
ca + dc cb + d
ac + dc ad + d2
0
ad bc
0 0
=
= M2 (R)
0 0

Exerci
tiul 8: Fie A =

Exerci
tiul 9 : Fie A =

4
1

3
0

2 M2 (R) : Folosind relatia

A2 = 4A 3I2
si inductia matematic
a, s
a se demonstreze c
a
n
n
3
3
3
1
A+
I2 ; 8n 2 N2 :
An =
2
2
Deni
tia determinantului unei matrice p
atratice si reguli de calcul-vezi curs
Exerci
tiul 10: S
a se calculeze determinantii:
2
2 1 1
2
1
3
1 3
3 2
3 :2 0
a)
; b)
; c)
1 0
9 1
2
1 2
3 4
2 0

1
2
3
1

1
1
0
1

0
1
0
2

2
1
1
1

Rezolvare.
2
1
3 2
a)
2
1
2
2
1 3
b)
1 0
3 4
=2 (

+1 (

c)

1
2
3
1

1
1
0
1

3
0
= 35:
2
1 1
3 2 de ex., dezv. dupa l1
=
9 1
2 0
1 3 2
3 3 2
1+1
0 9 1 + ( 2) ( 1)1+2 1 9 1 +
1)
3 2 0
4 2 0
1 3 3
1 3 2
1+3
1 0 1 + 1 ( 1)1+4 1 0 9 = 256:
1)
3 4 2
3 4 0
0 2
1 1
= 1:
0
1
2 1

Exerci
tiul 11. Fie A 2 M7 (R) cu det A = 17: S
a se calculeze det 3A2 :
2
7
7
2
Rezolvare. det 3A = 3 det A det A = 3 17 :
Deni
tia 6: Fie 8A 2 Mn (K) : spunem c
a A este inversabila dac
a
9A 1 2 Mn (K) astfel nct A A 1 = A 1 A = In :
n acest caz spunem c
a A 1 este inversa matricei A:
Teorema 1: A 2 Mn (K) este inversabil
a , det A 6= 0:
Exerci
tiul 12.
0
2
a) A = @ 1
1
0
1 1
c) A = @ 0 2
1 0
0
1 1
B 0 1
B
d) A = @
0 0
0 0 0
1 1
B 0 1
e) A = B
@ 0 0
0 0

S
a se determine,
a exist
a, 1
inversele matricelor
0 dac
1
1 0 1 1
2 3
B 0 0 1 0 C
C
1 0 A ;b) B
@ 1 1 1 0 A;
2 1
1 0 0 2
1
0
1
1
2
1
1
1 A R
0
1 A;
asp. A 1 = @ 1
1
2 1
2
1
0
1
1 1
1
1 0
0
B 0 1
1 1 C
1 0 C
C R
C;
asp. A 1 = B
@ 0 0
1 1 A
1
1 A
0 11
0
1 1
0 0 0
0 0
1
1 1
1
B 0 1
C
1 0 C
1
1
1
C R
C;
asp. A = B
A
@
1 1
0 0
1
1 A
0 1
0 0
0
1

1
B 1
f) A = B
@ 1
1

1
1
1
1

1
1
1
1
0

Rezolvare. a) A = @

1
1
1 C
C R
asp. @A 1 .
1 A
1
1
2
2 3
1
1 0 A
1 2 1
3
0 = 1 ) 9A 1 :
1
1

2
2
1
1
1 2
Metoda 0
liceu-schita
2 1
1
1 2 A
AT = @ 2
3 0
1
1 2
1+1
= 1;
a11 = ( 1)
0 1
2 2
1+2
= 4;
a12 = ( 1)
3 1
2
1
1+3
= 3;
a13 = ( 1)
3 0
1
1
2+1
= 1;
a21 = ( 1)
0 1
2
1:
2+2
= 5;
a22 = ( 1)
3
1
2 1
2+3
a23 = ( 1)
= 3;
3 0
1
1
3+1
= 1;
a31 = ( 1)
1 2
2
1
3+2
= 6;
a32 = ( 1)
2 2
2 2
3+3
= 4:
a33 = ( 1)
3 1 0
1 0
1
1 4
3
1
4
3
1
1
@ 1 5
3 A=@ 1
5
3 A:
A 1=
A =
det A
1
1
6
4
1 6
4
Metoda Gauss relaxat
a
Se efectueaz
a transform
ari elementare asupra liniilor matricei cu blocurile
A; In (adun
ari de linii, nmultirea unei linii cu un scalar nenul, permut
ari de
linii) dup
a regula (Aj In ) ::: (In j A) :
a transform
ari elementare asupra liniilor matricei cu blocurile
Etapa 1. Se efectueaz
A; In ; (Aj In ) ; pn
a se obtine pe primul bloc o matrice superior triunghiular
a,
dup
a algoritmul:
pasul 1. Se p
astreaz
a prima linie a matricei (Aj In ) si se face zero pe prima
coloan
a, sub diagonala principal
a a matricei A;
pasul 2. Se p
astreaz
a prima si a doua linie si se face zero pe a doua coloan
a, sub
Cum det A =

diagonala principal
a a matricei de la pasul 1 ;
s.a.m.d.
Dac
a la unul din pasi, la intersectia dintre diagonala principal
a a primului bloc
si linia corespunz
atoare pasului apare elementul 0; atunci se introduce un pas
intermediar, in care se permut
a ntre ele linia cu elementul 0 cu o linie situat
a
sub ea.
1
1
0
0
2
2
3
1 0 0
1 0 0
j2j 2 3
pas2
pas1
@ 1
@ 0 j 4j
1 2 0 A
0 1 0 A
3
1 0
l1
l1
1 0 2
0 0 1
0
6
5
1 2 1
l2
l1 + 2l2
3l2 + 2l3
l1 + 2l3
1
0
1 0 0
2 2
3
@ 0
1 2 0 A
4
3
1 6 4
0 0
1
Etapa 1. Se transform
a matricea superior triunghiular
a de pe primul bloc al
matricei obtinut
a la Etapa 1 n matricea unitate, efectund transform
ari elementare asupra liniilor dup
a algoritmul:
pasul 1. Se p
astreaz
a ultima linie si se face zero pe ultima coloan
a a primului
bloc, deasupra diagonalei principale a matricei de la Etapa1;
astreaz
a ultima si penultima linie si se face zero pe penultima
pasul 2. Se p
coloan
a a primului bloc, deasupra diagonalei principale a matricei de la pasul
1;
s.a.m.d. (dac
a matricea este de ordin mai mare dect 3)
pasul nal. Se face 1 pe diagonala principal
a a primului bloc a matricei de la
pasul
anterior.
1
1
0
0
2 2
3
2
2
0
4
18
12
1 0 0
pas10
pas20
@ 0
@ 0 j 4j 0
4
3
4 20
12 A
1 2 0 A
3l3 + l1
l2 + 2l1
1
6
4
1 6 4
0 0 j1j
0
0
1
3l3 + l2
l2
l3
l3
1 pas 0
1
0
4
16
12
1 0 0
1
4
3
4 0 0
f inal
@ 0 1 0
@ 0
4 20
12 A
4 0
1
5
3 A
1
l
0 0 1
1
6
4
0 0 1
1 6
4
4 1
1
4 l2
l3
0
1
1
4
3
5
3 A:
Etapa 2. S-a obtinut matricea invers
aA 1=@ 1
1 6
4
Metoda Gauss cu matrice e
salon
Valoarea unui determinant nu se schimb
a dac
a la elementele unei linii adun
am
combinatii liniare formate cu elementele altor linii. n unele probleme cu matrice e necesar
a aplicarea de transform
ari elementare asupra matricei pentru
aducerea ei la o form
a superior triunghiular
a, nct n pasii intermediari s
a se
p
astreze determinantul. Metoda Gauss se poate folosi cu modicarea de mai
9

jos:
Se efectueaz
a transform
ari elementare asupra liniilor matricei cu blocurile
A; In (adun
ari de linii, nmultirea unei linii cu un scalar nenul, permut
ari de
linii) dup
a regula (Aj In ) ::: (In j A) :
a transform
ari elementare asupra liniilor matricei cu blocurile
Etapa 1. Se efectueaz
A; In ; (Aj In ) ; pn
a se obtine pe primul bloc o matrice superior triunghiular
a
esalon (cu 1 pe diagonala principal
a), dup
a algoritmul:
pasul 1p : Se face 1 la intersectia dintre prima linie a matricei (Aj In ) cu prima
coloan
a.
astreaz
a prima linie a matricei de la pasul 1 si se face zero pe prima
pasul 1. Se p
coloan
a, sub diagonala principal
a a primului bloc;
pasul 2p : Se face 1 la intersectia dintre a doua linie a matricei de la pasul 1 cu
a doua coloan
a.
pasul 2. Se p
astreaz
a prima si a doua linie si se face zero pe a doua coloan
a, sub
diagonala principal
a a matricei de la pasul 2p ;
pasul 3p : Se face 1 la intersectia dintre a treia linie a matricei de la pasul 2 cu
a treia coloan
a.
s.a.m.d. (dac
a matricea este de ordin mai mare dect 3):
Dac
a la unul din pasi, la intersectia dintre diagonala principal
a a primului bloc
si linia corespunz
atoare pasului apare elementul 0; atunci se introduce un pas
intermediar, in care se permut
a ntre ele linia cu elementul 0 cu o linie situat
a
sub0
ea.
1
1
0
1
3
1 0 0
2
2 3
0 0
1
1
2
2
pas1p
pas1
@ 1
@ 1
0 1 0 A
1 0
0
1
0 A
1 0
1
l1
0 0 1
1 2 1
0 0 1
1 2 1
2 l1
l1 + l 2
l2
l 1 + l3
l3
0
0
1
1
3
3
1
1
1
1
1 1
0 0
0 0
2
2
2
2
pas2
3
1
1
1
@ 0
A pas2p @ 0 1 3
2
1
0
0 A
2
2
4
2
4
5
1
1
l1
l1
0 3
0 1
0 1
0 3 52
2
2
2
1
l2
l
2 2
3l2 + l3
l3
1
0
1
0
1
1
0 0
1 1 23
1 1 23
0 0
2
2
pas3
p
1
1
1
1
@ 0 1 3
@ 0 1 3
0 A
0 A
4
4
2
4
4
2
1
1
3
l
1
0 0 1
1 6 4
0 0 4
1
4
2
l2
4l3
Observa
tie. Pasii 1p 1; 2p 2 se puteau grupa astfel:
0
0
1
1
3
1
1
1
0 0
1 0 0
2
2 3
2
2
pas1p 1
pas2p 2
1
3
@ 1
@ 0
0 1 0 A
1 0 A
2
1 0
2
2
1
1
5
l1
0 0 1
0 1
1 2 1
0
3
2 l1
2
2
1
1
l
+
l
2
2 l2
2 1
3
1
l
l
+
l
3
2 2 + l3
2 1

10

1
@ 0
0

1
1
0

3
2
3
4
1
4

1
2
1
4
1
4

0
1
2
3
2

1
0
0 A
1

pas3p

l1
1
2 l2
l3

1
@ 0
0

1
1
0

3
2
3
4

1
2
1
4

0
1
2

1
0
0 A
4

a matricea superior triunghiular

a esalon de pe primul
Etapa 1. Se transform
bloc al matricei obtinut
a la Etapa 1 n matricea unitate, efectund transform
ari
elementare asupra liniilor dup
a algoritmul:
pasul 1. Se p
astreaz
a ultima linie si se face zero pe ultima coloan
a a primului
bloc, deasupra diagonalei principale a matricei de la Etapa1;
astreaz
a ultima si penultima linie si se face zero pe penultima
pasul 2. Se p
coloan
a a primului bloc, deasupra diagonalei principale a matricei de la pasul
1;
0
s.a.m.d. (dac
a matricea este de
1
1 ordin mai mare
0 dect 3)
1
1 1 23
1 1 0
2
9
6
0 0
0
2
pas1
3
1
1
@ 0 1 4
@ 0 1 0
1
5
3 A
0 A
4
2
3
l
+
l
3
1
1
6
4
1 6 4
0 0 1
0 0 1
2
3
4 l 3 + l2
l3
0
1
1
4
3
1 0 0
@ 0 1 0
1
5
3 A
1 6
4
0 0 1
0
1
1
4
3
5
3 A:
Etapa 2. S-a obtinut matricea invers
aA 1=@ 1
1 6
4
1
0
1 0 1 1
B 0 0 1 0 C
C
b) B
@ 1 1 1 0 A
1 0 0 2
1 0 1 1
0 0 1 0
= 1 ) 9A 1 :
Rezolvare. Cum
1 1 1 0
1 0 0 2
Metoda Gauss cu matrice e
salon:
Etapa 1.
0
1
1 0 0 0
1 0 1 1
B 0 0 1 0
pas1
0 1 0 0 C
B
C pas1p
@ 1 1 1 0
0 0 1 0 A nu e necesar
l1
0 0 0 1
1 0 0 2
l2
l 1 + l3
l 1 + l4

11

pas20

l2 + l1
l2
l3

1 0
B 0 0
B
@ 0 1
0 0
0

1
B 0
B
@ 0
0

0
1
0
0

pas3

l1
l2
l3
l3 + l 4
Etapa 1.
0
1 0
B 0 1
B
@ 0 0
0 0
0

1
B 0
B
@ 0
0

0
1
0
0

1
1
0
1

0
B
B
@

1
0
1
0

1
0
1
1

1
0
1
1

1
0
1
1
1
0
0
0

0
1
0
0

1
1
0
1
1
0
1
0

1
1
0
1
1
1
0
1

1
pas
0 0 0
C
intermediar
1 0 0 C
0 1 0 A
l1
0 0 1
l3
l2
l4
1
0 0 0
0 1 0 C
C pas2p
1 0 0 A nu e necesar nu
0 0 1
1
1 0 0 0
1 0 1 0 C
C
0 1 0 0 A
1 1 0 1

1
1
0
1

1
1
0
1

1
0 0 0
0 1 0 C
C
1 0 0 A
1 0 1

0 0
0 0
1 0
0 1

2
2
0
1

2 0
1 1
1 0
1 0

pas10

l4 + l1
l 4 + l2
l3
l4
1

1 0
B 0 1
B
@ 0 0
0 0

1
0
1 C
C pas3
0 A nu e necesar
1
0
2
B 2
1
Etapa 2. S-a obtinut matricea invers
aA =B
@ 0
1

pas3p

pas2

e necesar nu e necesar

1
0
1
0

0
0
0
1

pas nal
nu e necesar

2 0
1 1
1 0
1 0

2
2
0
1

1
1
1
1

1
1
1 C
C:
0 A
1

1 2
a b
2 M2 (R) : Presupunem c
aB =
4 8
c d
este o invers
a a lui A: Ce concluzie tragem din conditia A B = I2 ?
Rezolvare. Observ
am c
a
1 2
det A =
= 0 ) A este matrice singular
a)
4 8
) A nu este inversabil
a, nu admite invers
a.
a b
Pentru B =
2 M2 (R) (pe care nu are sens s
a o numim "invers
a"
c d
sau "o invers
a" pentru A) impunem ca
A B = I2 )

Exerci
tiul 13 : Fie A =

12

0
1
0
0

1
1
1 C
C
0 A
1

pas20

l 3 + l1
l2
l3
l4

1 2
a b
1 0
=
)
4 8
c d
0 1
a + 2c
b + 2d
1 0
=
)
4a
+
8c
4b
+
8d
0 1
8
a + 2c = 1
>
>
<
b + 2d = 0
-sistem incompatibil.
4a + 8c = 0
>
>
:
4b + 8d = 1
Deci @B 2 M2 (R) care s
a verice A B = I2 ; ceea ce era de asteptat.
Exerci
tiul 14. Este unic
a inversa unei matrice? Justicati r
aspunsul.
Rezolvare.
Inversa unei matrice din Mn (K), dac
a exist
a, este unic
a.
ntr-adev
ar, e A 2 Mn (K) o matrice inversabil
a. Presupunem c
a exist
a B1 2
Mn (K) si B2 2 Mn (K) a..
A B1 = B1 A = In si
A B 2 = B 2 A = In :
Folosind asociativitatea nmultirii matricelor)
B1 = B1 In = B1 (A B2 ) = (B1 A) B2 = In B2 = B2 :
Exerci
tiul 15. Fie A si B dou
a matrice nesingulare de aceeasi dimensiune.
Ar
atati c
a matricea AB este nesingular
a si
1
(A B) = B 1 A 1 :
Rezolvare. ...
Exerci
tiul 16 . Fie A 2 Mn (R) si B 2 Mn (R) dou
a matrice care satisfac
relatiile
2
A2 = B 2 = (A B) = In :
Demonstrati c
a
A B = B A:
Rezolvare. ...
Exerci
t0
iul 17. Fie 1
0 1 0
A = @ 0 0 1 A:
5 0 0
Vericati c
a A3 = 5I3 ; deduceti c
a A ete nesingular
a si g
asiti A
Rezolvare. ...
Exerci
tiul 18. S
a se determine rangul matricelor
0
0
1
1 1
3 2
5
4
B 3 2
1
3
3 A ; b) A = B
a) A = @ 3
@ 0 1
3 5
13 11
5 4

13

1 1
1 1
2 2
3 3

1
1
3 C
C;
6 A
1

1
3 2 1
c) A = @ 2 1 1 A R
asp. rang A = 2;
6 2 4
0
1
1
2 1 1
2 1
1 A R
d) A = @ 1
asp. rang A = 2;
1
2 1
5
0
1
1
1
1 1
B 1 1
1
1 C
C R
e) A = B
asp. rang A = 1:
@ 1 1
1
1 A
1
1
1 1
Rezolvare.
0
1
3 2
5
4
1
3
3 A
a) A = @ 3
3 5
13 11
Deoarece A are 3 linii si 4 coloane)
0 rang A min f3; 4g = 3:
Metoda din liceu 1 ("de la mare la mic").
Calcul
am toti minorii de ordin 3: Dac
a g
asim un minor de ordinul 3 nenul
atunci rang A = 3:
3 2
5
3
5
4
3
1
3
3
3 = 0;
= 0; 3
3 5
13
3
13 11
3 2
4
2
5
4
3
1
3 = 0;
1
3
3 = 0:
3 5
11
5
13 11
Deoarece toti minorii de ordin 3 sunt nuli)
0 rang A 2:
Calcul
am toti minorii de ordin 2: Dac
a g
asim un minor de ordinul 2 nenul
atunci rang A = 2:
3 2
= 9:
3
1
Deoarece exist
a un minor de ordin 2 nenul)
rang A = 2:
Metoda din liceu 2 ("de la mic la mare").
Dac
a toate elementele matricei A sunt nule atunci rang A = 0: Deoarece A are
si elemente nenule)
1 rang A 3:
Alegem un element nenul a11 = 3: Calcul
am toti minorii de ordin 2 ce contin
a11 = 3, obtinuti prin bordare cu elemente r
amase din liniile si coloanele matricei. Dac
a toti minorii de acest tip sunt nuli atunci rang A = 1:
3 2
= 9:
3
1
Deoarece exist
a un minor de ordin 2 de acest tip nenul)
2 rang A 3:
3 2
Calcul
am toti minorii de ordin 3 ce contin blocul matriceal
, obtin3
1
14

uti prin bordare cu elemente r

amase din liniile si coloanele matricei. Dac
a toti
minorii de acest tip sunt nuli atunci rang A = 2:
3 2
4
3 2
5
1
3 = 0:
3
1
3
= 0; 3
3 5
11
3 5
13
Deoarece toti minorii de ordin 3 obtinuti prin bordare cu elemente r
amase din
liniile si coloanele matricei sunt nuli)
rang A = 2:
Metoda Gauss relaxat
a
Rangul unei matrice nu se modic
a dac
a asupra liniilor sale se efectueaz
a
transform
ari elementare (adun
ari de linii, nmultirea unei linii cu un scalar nenul,
permut
ari de linii). Atunci se transform
a matricea initial
a intr-o matrice cu
acelasi rang, de form
a superior triunghiular
a, efectund transform
ari elementare
asupra liniilor dup
a algoritmul :
astreaz
a prima linie si se face zero pe prima coloan
a sub diagonala
pasul 1. Se p
principal
a a matricei (diagonala ce porneste de la a11 ) ;
pasul 2. Se p
astreaz
a prima linie si a doua linie si se face zero pe a doua coloan
a
sub diagonala principal
a a matricei de la pasul 1 ; s.a.m.d.
Rangul matricei initiale este egal cu rangul matricei nale de la algorimul
anterior 0
(egal cu num
arul elementelor
nenule 0
de pe diagonala principal
1
1 a):
3
2
5
4
3
2
5
4
pas1
pas1
@ 0
A=@ 3
3
8
7 A
1
3
3 A
l1
l1
3
5
13 11
0
3
8 7
l1 + l 2
l2
l1 + l 3
l 2 + l3
1
0
3 2
5 4
@ 0
3 8
7 A ) rang A = 2:
0 0
0
0
1
0
1 1 1 1 1
B 3 2 1 1
3 C
C
b) A = B
@ 0 1 2 2 6 A:
5 4 3 3
1
Metoda
Gauss relaxat
a1
:
0
1
0
1
1
1
1
1
1 1 1 1 1
B 3 2 1 1
B 0
pas1
pas2
1
2
2
6 C
3 C
B
C
C
B
@ 0 1 2 2 6 A
A
@ 0
1
2
2
6
l1
l1
5 4 3 3
1
0
1
2
2
6
3l1 + l2
l2
0

1
B 0
B
@ 0
0

1
1
0
0

1
2
0
0

1
2
0
0

l3
5l1 + l4
1

1
6 C
C ) rang A = 2:
0 A
0

15

l 2 + l3
l2 + l 4