Ciuperca Champignon (Agaricus Bisporus)

Ciuperca Champignon (Agaricus Bisporus) ca aliment nutritiv i

factor terapeutic pentru om, este cunoscut din cele mai vechi
timpuri, de circa 280de ani.
Aceast ciuperc este denumit de marii specialiti i
carnea vegetal. Ea are un procent de grsimi foarte redus,
de 0,3% i este uor digestibil (conine tripsin cu rol n
digestie).
Aceast ciuperc i are originea din ciuperca de blegar
de animale, crescut pe pune.

1.2. Valoarea alimentar a

ciupercilor Champignon
Valoarea energetic a ciupercilor Champignon este de 22 kcal/100g
produs.
Valoarea nutritiv. Ciuperca de cultur Champignon conine:
Proteine - 5%;
Glucide - 2,3%;
Lipide - 0,3%;
Vitamine, ap i sruri minerale.
Coninutul n vitamine, arat c ciupercile sunt adevrate izvore
de vitamine, in special al celor din complexul B i vitamina D.
Ciupercile conin cantiti nsemnate i de vitamina A, vitamina
C i acizi organici.
Coninutul n enzime din ciuperci, in special tripsina, au un rol
important n digestie. Ciupercile sunt recomandate i ca aliment
dietetic, prin faptul c nu conin amidon, iar grsimile se gsesc

n cantiti foarte reduse i numai sub form combinat de

fosfatide, lecitine, agaricine, erosterine.
Ciupercile sunt indicate n stri anemice, oboseal,
demineralizare, regimuri fr carne. Sau fcut unele studii i
exist ipoteza c ciupercile Champignon sunt productori
poteniali ai unor aciuni metabolice capabile s opreasc i s
vindece cancerul.

Tehnologia
de
producere
ciupercilor Champignon

Compostul pentru cultur (clasic sau sintetic) are o dubl

folosire:
pentru cultura ciupercilor pe o perioad de circa 100 de
zile;
substratul uzat dup recoltarea ciupercilor se poate folosi
ca ngrmnt natural (grdina de legume).