anf é 3 |ATOLOGIE a dureroast, ious concarg static post 1 distribute jata cu cifoxt ele doua pur testate si fetei anteril “pvordarea pacientulté eu boli reumatismate coaps si gamba la diverse grade sub 90°. Da ‘gamba efectuata in momentul ajungerii la fsuplimentaré a durerii, manevra se numeste suferintele degenerative de diverse etiologi Ja aceast test se adauga flexia inghiul de durere maxima cu accentuarea Bragard. Radiculalgia apare in general in , dar gi in cele infectioase, metabolice, tnaligne. In spondilita anchilozanta are un caracter particular. Este o sciatica ,fnalta* jn care durerea iradiata nu depaseste fo: contralateral ,sciatica in bascula" poplitee si care freevent recidiveaza Articulatia sacroiliaca este cel mai freqvent afectata (uni sau bilateral) in cadrul sondilartropatilor seronegative. Se examineata pacientul in decubit ventral aplicéndu-se q.presiune importanta la nivelul sacrului eu ambele palme ale examinatorului sau in deoubit dorsal prin apasarea celor doua spine anterosuperioare. Durerea poate fi pro- ‘yocata si prin apasarea fiecarei aripiiliace in 4Mentinerea mobilitatii articulatiei cox: plului pe care aceasta il are in timpul mer principale de durere si handicap printre pers duluijin cadrul poliartritei reumatoide sau s fptobleme importante de mobilitate. Este de! fnimairprin examen fizic. Localizarea preciss arte cu pacientul agezat in decubit lateral femurale este foarte importanta datorita sului. Coxartroza este una dintre cauzele joanele varstnice in timp ce afectarea sol- mndilartropatiilor seronegative pune gi ea tul de dificla stabilirea clara a etiologiei ‘a durerii este foarte importanta deoarece | decfoarte multe ori pacientii indica drept durere de gold o durere iradiata din alte teritorii (coloana vertebrala lombara, pelvis eft-general afectarea articulatiei coxof inghinal, de-a lungul zonei antero-lat hernii inghinale, bursite trohanteriene wurale produce simptomatologie algica la ale a coapsei, dar gi iradiere la nivelul iului. Inspectia poate décela scurtafea membrului inferior observata datorita ei celor doud fese cu disparifia or ontalitafii liniei ce uneste spinele iliace iperioare si confirmeta prin masurdrea comparativa a celor doua membre. Se contracturi vicioase datorita unor @Rbracturi in flexie sau abductie. Int Miderartofia muschilor gluteali de acces Gmporianta, nu este de obicei vizibila suprafaté find inconjurata de 1 ‘strict articulara nu produce >sensibilitate difuza, Putem intl ailui/accentuata de decubitul lateral H:ischiale, accentuata edind paci 4 ischiogluteala. Tendinita ada Si la adductia coapsei con! ‘rebuie examinat atét in repa 8 poate produce mers schiopd port) sau durere la ureatul gi {8) pacientul este examinat| ‘lina greutatea corpului) este, ziti antalgice prelungite. Cel mai freevent resarea unilaterala a soldului se insoteste isi parte. Cresterea in volum a articulatiei, \deoarece articulatia este situata destul de jultiple grupe musculare voluminoase. le obicei durere severa la palpare sau se i durere localizata la palparea fetei laterale in bursife trohanteriene sau la palparea mntul este in pozitia gez4nd pe o suprafata luctorilor asociaza durere la palparea zonei 1ra unei rezistente. Js, dar si in timpul mersului, pentru cd pa- {tat (bazinul se inclina de partea membrului bordtul scarilor. Pentru efectuarea testului din spate, in ortostatism gi va fi rugat sa Picior cu membrul contralateral extins. Dac goldul examinat (cel intact, bazinul isi mentine orizontalitatea100 Esenfialul in REUMATOLOGR stu parte contralaterala se va ric, tn timp ce oafeetare artiulara va fi insotita & cAderea bazinului gi sprijinul biped datorita slabiciunii mugchilor abductori. Testarea mobilitati soldului negesita efectuarea migedrilor de flexie, extensi, abducts adduct, rotate interna si extelma. Abductia gi rotatia intema (testata prin fers acientul in docubit dorsal, urmata de rotate folosng le migeariafectate, Testul Patrick se face asemndtn numal c& dupa Mexia coapsei se poritioneazé cdlediul membruluitestat pe genunchig contralateral, iar coapsa este apo fotata extern cate planul patului. Acost test mai pay ‘ intalitin literatura si sub acronimul de FAB.ERE (Rexie, abducte, otaie exter Genunchiul este unul din teriforile aticulare intens solstate gi care benfiizay 4nga examonul fiz de posibilitatea efectudrii cu uguringa de explorari suplimentse Amanunfite care s-au dovedit af foprte utile pentru diagnostic (artrocenteza,artoscoie Este compus de fapt din doua articulati: patelo-femurala gi tibio-femurals. Dureres acest nivel se poate datora atit stfucturilor artculare si periarticulare (ligamenta, ten doane, burse), dar poate fi i iradjata de la nivelulartieulatei coxofemurale ea pra afectarea radacinii L4 (in acest caz asociazé cu scdderea sau absenta reflexului otulian) Examenul fizie debuteaza cu inspectia pacientului in ortostatism, care poate dese deformari in varum (deviere laterala a genunchilor cu aspect ,in paranteze“), in valgun (deviere mediala cu aspect ,in X“) gare Pot fi constitutionale sau datorate unei distructi importante de cartilaj, sau retroversia genunchiului (subluxatia posterioara a tii fafa de femur). Pot fi observate prin comparatie cu genunchiul contralateral site mefactiile articulare importante. Este necesara si inspectia partii posterioare - tune facia la nivelul foset poplitee in spbcial medial poate sugera prezenta unui chist Bole | Afectarea articulara eronicd se inspfeste de atrofia muschiului evadriceps. | Unul dintre cele mai cunoscute teste care se efectueaza pentru evidentierea prezentdl| lichidului sinovial este ,gocul rotulitn®. cesta presupune balotarea rotulel in ax verti de ctre indexul examinatorului, ¢onsecutiv comprimarii fundurilor de sac lateral, genunchiul pacientului fiind in extensie. Lichidul sinovial in cantitate mica (4-8 nl Poste fi decelat prin semnul ,umfldturii® sau yal valului* care necesita compresia {| mediale a genunchiului cu palma examinatorului si are ca rezultat impingerea lichidula catre fata laterala si invers (10). Thmefactia si acumularea lichidiana localizata strié anterior de rotula asociata cu durare la flexia genunchiului poate semnifica o bursil prepatelaré (genunchiul gospodine}"), in timp ce localizarea inferioara se poate dator inflamatiei bursei infrapatelare (,genunchiul preotimii*). Durerea i eritemul local | nivelul treimii superioare a tibiei pelfata mediala apare in bursita ansering sisse asociat frecvent cu artroza genunchiului Palparea dureroasa a zonei mediane sau lateralo a genunchiului se poate dato! distrugerii cartilaginoase din boald artrozica, dar mai ales afectarii meniscului s* ligamentelor eolaterale. Sugestiva pntru afecarea meniseului este si blocarea in tin? extensiei, craementele rugoase la mbbilizare sau durerea localizata median sau later | consecutiv hiperflexiei fortate a genunchiului. Durerea la erabductie/adduct! | realizata cu genunchiul in hiperextensie si femurul fixat de eatre examinator pledes#