t

,;.!

Liv,'c^

ilrcf

inifie

CURS I
REFRACTTA OCUr,q,nA

tJn dioptru erste o suprafafl care separd cloua rneclii transparente,

()mogene, cu indice de reft'acfie dit-erit.
Dioptrii succesiyi sunt:
o l)ioptrr"ri corleeeur anterior: separd rnediul exterior de comee.
Dioptrul-cofireean posterior separ6 comeea cie umoarea ap<lasi

.'
'

separi umoarea apoasd de cristali,

separI cristalinul cle
'itros succesiv,
O raza ltrntintlitslt traverseaza cliferitele mer]ii transparente.

tlinfa$inspate,inait:ted'eaatingeretina:
gristalinul" vitrosul
{IORNEEA 'l'ransl:arenta

este calitatea esenfialli a comeei. Raza de

curburd a corlleei nu este constant[ pe toatd suprafafa
sa. Ea este mai
llttlttbat[ ilt centru, tttlcle este lntre 7,5 - B mm. Puterea reliactivd a corneei
tste intre 40 si 44 dioptrii, rePrezent6nd 2/3 din puterea refr.activ[
totajS 6

r,ch iu

lui

LIRISTALIN l-JL se prezintr strb lbrma unei lentile lriconvexe,

transparentf,,
r'itunti-i intre iris [i vitros. El este sus]inut in pian
frontai, de corpul ciliar, pri'
irttcrmediul agn-ulerzun. Avascular
Ei fhri inervatie, schimburile sale
rnetabtllice sc f'ac pr:in traversafEa capsulei sale" Caracteristicile
sale
sunt urntdtoarele: lentiier biconvexa, aolatizarir antero ptl
Iu:i.l"qic*
rirametrul
tron{al 9.-1QRrm, iardiametrui
Fata
ittiterioari a cristalinului corespunde irisului gi *it* r*tauu
cie umoarea
iil:oasd din canteret posterioarfi. Fa{a posterioard cor.espunde
hialoidei
ruterioare a vitrosului.
'tC'OMODA'I'IA este ansamblul de {'enoniens care pennit ochiului cte a
"'eclea clar obiectele, situate la distan{e rJiferite. Fen;menul se bazea zir pe
rlodiflcarile c:ristalintllui, dupa relaxarea zonuiei. t.irl rol irnportant jr:nca
il
,rupila' Iristtl, situat intre cofitee gi cristaliu
este de {apt itiafragrnul anat'rnic
rl ochiului.

@.

{MIITROi}TILE
LIn ochi este flMEl,ROll arunci c6nd iinaginea unui obiect
situar
rrrljnit se ,ix'nreaz[ pe r.etinf,,
Dacir imiiginea se lirrmeazf, inaintea retinei, ochiul
este VIItlp.
Dacii inragiriea ser fomreazd in spatele retinei, ochiuJ

est;-

IITERMbTIIO!

ga

la

se crnsiderd o AV normari. cAnd-"ae.easta e,ste egalii cu girrcr_dela_i!3

r,

,ffi

MflOPIA este o tultrttrat'e cle refiaclie, caracteriiuta p.i"t**

ciezechilihru
iitii'* puterea sistelnriliri tlioptric qi liingimea axuiui iinterr,-postericir.

DacI ochiul are un ilx antero-po$terior prea lung, razele paralele venite
cle la inl'lnit. converg intr-un punct situat in f4!er plauUlui rqtiniAn. Hste
vorba rie MIOPIA AXIALA."
) Un alt tip de
. Astfel, poate fi
crescut[ refringen{a mediilor transparente. Aceast6 cre$tere a
refringerrtei poate fi datfi cle cristaliri (debutul cataractei, subluxa{ia
traumaticl) sau cle rnugchiul ciliar (spasnrul acomodatir,).
3. Exista ii MIOPIADE CLIRBUITA care este deseori insotit[ de
I

miopie

astigmatisur.
'
I; rsificarea tniopi i lor:
Mic6 pfinl la 3 I)
Medie intt'e 4- 6 I)
Mare irrtrc 6 - 10 t)
Forte itttt'e l0 - 20 I)
n Fortissinrir peste 20 D
Statisticile aratd ca I5 -2A % din popurla{ia occidental5 suf'era de
riiiipie. in Cli irra gi .laponia, numero$i autori atestit un nivel de o0 * 7A 0,6 de
rriopi. Miopia este considerat[ ca gi stabilizatir cdtre 25 de ani.
IVliopia s!_mrplfi" micl este evalua[[ la5o o din popula{ie. Apare ?rr jurul
,rirstei de 8 l0 ani (miopia qcolamlui). Vederea de aproape este normal[.
1:rr copilul nLr vecle la tablfl. Examenul arati o miopie mich, perfect
:orectabil[ cu ochelzrri. llvi:lu{ia miopiei este progresivd cul I - 2 D, piria la
i;irsta de20llc ani, c6:nd de obicei se stabihzeazd.
Mionia boalln mio-pia degeneratb,fl. miopia nralignl este o anomaiie
:ongenitald transmisibilI adeseori genetic. Tulburarea cle refracfie se
;:onstatd de la nagtere, cu varlori dioptrice mari . peste 10 D. Progreseazh de-a
Irrngul vie{ii. pfrnei la valori iliriptrice de 20 * 30 D gi mai rnult. Debutul este
l")r'eooce. porrle fi diagnr:sticat[ in prinrii ani cie vial[. I-a primele examindri,
rnir"ipia poate atingt 5 *"6 D.
ir, fulpiomato logia tunctional 6 este :
o AV sc[r-utf,, chiar: qi cu lentile corectoare
,, CV reciuts concentric
Sirntul lurninos este subnormal: la rnirrii miopi se manifestd
hemeraiopia.
I ! i rn ptomatoiogia ol?iectiv-d:
Distertsie scleralfi * intereseazh rnai aies polul posterior; pi:ate genera
strabisnre convergente in miopiile lbrle
u Conu{-r'rl miolric ipur., initial i*r,rno,,*l cir o semiluna alb-glllruie la
marginea papilei, ulterior clevine circular realizAncl aspectul

"
".
'

oflalmoscopic "stali loni miopic posterior"

Leziuni cor_oidierre surb fbnn[ cie placarcle illbe diseminate. sunt

datorate atr*oljilor coroidiene. Apar lbcal'e de atrolie: zone.

depigmentate. alternAnrj cur zcine pigmentate. ge claur.LLll.asp-e,ct tigrat.
Vasele cclroidiene devin vizibile.
(-unrplicatiile mi opiei simple :
Frecvent apare strabismul divergent. Devialia strabic5 se accentueazra
c;rr rcl pacientul prive;te aproape.
t

cbqtr, erri[,'tt

.,lrrrplicatiile

il* g.,n.rat v 5 este c ar6 $erizatd,prin tr- o ero are refiactivf, m ai

rrrrrl'c cie 6 D, o lr"rnsime axiali a globtrlui ocular mai mare de 26 min, cu
;trrtrtualii corioretiniene evolutive. Miopia este consicterati ca fiincl a 7-q
cu_rrzii de cecil.ate la adultii din Europer_ si SUA.
fvf

iopi

ai

r. s rrarhi sm Wffiuffi

[r. I )egenerescen1a.jivratl

/a,/i4 ; r* ;* Teuf
se carSct erizeazlprin

d(

lbrma prcecuatorial[ - prezenla unor pete albe, strilucitoare, dispuse

c{ifuz, intr- o bzrndir circulard
" :fbrrna difuzd - se prezintl ca o semhndturd de pur:cte albe, ciisemjnate
inapoia orei serrata fonndnd o band[ retroorard
. firrma localizat4 - leziunea este in insul[ ovalar'f,. cr-r liniite nete,
intAlnitir l1'ecvent in sectorul superior, bilater:al gi sirnetric.
r':"1 )cgenerescenta palisaclisl. sau.in grilaj
sediul prefbrential este in sector:ul
rr:rrrJrcrral superior qi este bilateral in 50 0z6 din cazuri.
rl"!- I ernoragi i rnaculare.

c.@*existen[auneisc5deriaAV,lent69iprtlgresivaqi
'
,,,*tr*r.rrf.rfrrii

,li*r*t*

flI]Mesteceamai{iecVentagiceamaigrav6conrplicatiea
rriropiei de toal.e gradele. Apare mai fi'ecvent Ia miopiile de grad mare iprr"e 8
i6 D, vdlslit predilecti fiincl intre 40 - 60 de a:ri. Se consicler.[ ca miopia
t'rrnr;tituie urr hctor pr:edispozant pentru dezlipirile de retind confuzionai*.
X
-- opacit[t1ile in vitros, la ochiul miop.
srtrtf la inceptlt mici gi fine, devin in timp numeroase Ei fbarte pronun{ate,
irtili ales in gradele mari de dioptrii. Adesea aspectul este cle ierburi n:arine
r:rtre sunt agitate in toate directiile de rnigcfrrile ochiului. Prin numiyul nl.ar"e
:;r ;rl'in grosintea 1or, aceste opacitffii produc, o scadere pronuntatl a AV gi
rre lirtiqtesc pacientul. yr i,77trofi
'i'ratarnerrt: r,itreoclar, frter:ffiffi,
no,r*iitu tutei#iutein omega 3, nutro 1. . v,i,#.k
iri.!!&tilcta este cea mai fi'ecventd conrplicalie a rniopiei, iii special a celei
rrraligne. Ea se instaleaz[ la o r,6rstir mai precoce tlecit cea senii6.
i,, L,tlxatia-cristalinrllLLi este ntai fi'ecventir la miopi dec1t la hiperrnetropi siig
utrtelropi, spontanl, triluutaticS., retreori congenitaln gi se clatoreazir fragil:itntii
/,onrrlti Iui Z-,inn.
*
.i. (ilaucqmul p[reriie sunt inipdr:!ite: unii ollalniologi pretincl cE intre

_*:mplicatiil

fN

,t,{f

rtriopie gi glaurcorn ar exista un antagonisur. lniopii avdnd o TO sc6zr-rtd, alfii

arr gasit glaucomul toarte frecvent in or":hii miopi, sco!6ndu-l in unele caz.r-rri
l'esponsabil de producerea miopiei. Din punctul meu de vedere, glauconrul
cslc mai frecvent la hipenuetropi (axr,rl antero-posterior mai mic).
I-ll PBRMETROPIA este un defect vizual extrem de r5spdndit. Este o
lrrlirui'are de refi'actie, in c'dre raz,ele de luniirrl ven ite de la infinit, intr-un
llrriuicul paralel se unesc: iri spatele retinei. Vederea ochiului hipermetrctp in
totrdifii de repaus acomodativ este diminuat[;i la distanfa pi cu atdt rnai
tttttlt pentru apt'oapei Persoanele tinere compens eazd deJiciturl de
ri{lrvcl'gn}a al sistemului optic prin acomodatie. Ochiul hipermetrop
ir( onrodeaz[ penrranent comparativ cu ochiul emetrop.
Pentru a deternrina\)btealga realS qi totala a hipennetropiei, examenul
r',:ii'uu:tiei oculut'c trehuie et-ectuafdug[ paralizia complet[ a acomodatiei
i rit ropinA, ciclogyl, midrum. nilefiin)"
Lliopatqgenia hip
l ).p,d.v. etiologic hipermetropia poate fi:
hipermetrol2ie axialf, - ochitrl este mic, cu ax antero-posterior prea
scurt in ra;;ort cu puterea sa de refi:acgie. O reducere a a:iului cu I mm
deternrini o hipermetropie de 3 t)
hipermetropia de curburd - o cre$tere a razet de curburd cu I mm
condulce Ia o hiperrnbtropie <Je 6 D
hinermetrtipia de indice-este le-satI de o scldere a puterii refiactirie a
cristalin u lr.r i
i i.p.cl.v. al valorii delicitr"rlui dioptr:ic, hipermetropia este de 3 grade:
Mic[ panir la 3 D (fr-ecventir)

'

*
e.
*
.
.

qi

n pt

Mijlocieintre4-6D
Mare peqte 6 I)
omatoIogie h ipermetropiei
Datoriti eirtrtu lu i acornclclali v prmarlent.

iper:metropuI poate

grrczent&:

" ciureri cle c.ap k:calizate supraorbitar

" discorrfbrl
tlrlbu,riiri pasagere, de yedere
" hiperemiecoqiunctivaid
'
Idcrimare
"
l lttrtul

de acomodalie. pentru a vedea clar de aproape, se tracluce qi prin

contractia mugchiului tiontal gi orbicr-rlar, fiind descris de oftahnologii ctin
t rccut taciesul hipermetropului, thctor cle blelar'ospasm.
.!-[ipcnnetro,piile mari, peste 6 D, se inso]esc de sc:hderea irnportant[ ir
vr:clerii, uneori cu arnhliopii hilaterale.

!'lrpila nelYului optic este mic[" roz, uneoii hiperemicir, putAncl lua aspecnri

rlu lirls edern papil4!', cu pnpii;r

rogie-sri,

cr-r

nrargineanazalil gtears6:

perrletropi c[.
l-llpcrrrnetropia la copi] este liziologica la nagtere, atingdnd aproximativ 3 D.
l::r tlirninua qi dispare in.iurui vArstei de 3 ani. La copil hipermetropia poate
si cxiste frrf a li diagnosticati decAt atunci cdnd apare un strabism
c{)tivergent. La copilul de vdrstS ;colar6, hiper:metropia se relev[ pr:ir:
rlit'icultate ia veclet'r:a de apl'oape iirsotitS ile cefaiee. Clopitul se apropie mult
rJt: tcKt, adesea tii-'liii sunt congestionali, existi cefaleea gcolar[ tipica sprc]
pt'rittz qi ora 17. [:xalnenul reft'actiei se face dup[ ciclopegie pentru a elimina
";1i;tstnul aconttttlatirr. care masclteazfr hipermetropia. Erroh,rtizr se face cltre
rlirrritluarea prou.r'c$ivi cu r,6rsta, prin alungirea globului ocular odati cu
i:rr"1terea. Adescl fAniit'ul hipermetrop va renun{a Ia ochelari spre vArsta cle
psc

clonerrrit[

hi

I i 16 ani.
llrlrcrrnetropiillirr'{e nu atinge valori mai mari de t0 - l2D.Axulantexrlrrrrtct'ior este ijc l9 mm, adesea existE rnicrooftalmie, se asociazd.cu
rli,urstoze cretttio- fhciale. retard mintal, nistagmus. AV este slabl, chiar pi
i:u'u:ctat6, iar exrnrenul FO relerrd existen{a unei pseudonevrite

lrilrurrneffopicc.
L]

acorrffi

I','ii.ttropia
-Acomodafia cuprinde ansamblul de modificari
i:ri:rtaliniene carc pemrit vederea clarl a unui otriect situat la o distan{zi rnai
rriii.:ir de 5 merri cle ochi. in perioada copillriei (intre 1.5 4.5 arri)
Irr1tcrnretropia iavorizeazd aparilia stratrismuiui convergent concomitent.

Cle,

aduttii tineri (18 - 25 d" rir'

a. Astenr:rpia acomodativi sau ohoseaia ocular[ - amplituclinea
acomoclativ[ este normal[. persoanar incepe lecturai thra ditlc.ultate, dar

efurtLr-i nu poate

fl suslinui. Exista

incelo$arga pasageri a vede_rii dupii

un anllnlil interval de tirnp cle lectura, {lsconiitrl lips4 cle randarnent,
clifictrluiri tle concentrare asupra lectrrrii. I)aca lectura este intreruptl
pentru ciiteva momente, privirea liind indreptatlr spre infinit" leptur:a
pgd!g_!_t reluat[" dar
. 'lr;rtanrentul const[ in
corectat'ea tulburarii de refi'aclie cu lentile convexe - care s[ asisure
con lbrtu I necesar lecturii.
b. SpasnrLrl acomodatiei * reprezint[ relaxarea insuficientd a
mu$chilrlui ciliar. Se manifestl prin tr.rlbural'ea vederii Ia c{istanlt $i
p[strarea ei normalzi la aproape. [..lneori se ir:sogei;te de cefiilee, chiar.cr.l
caracter nrigrenQ.s pi de l]ugza Se poate dezvolta in cazul
hipenrc,tropiei necorectaLer sau incorer:t corectate sau in cazul
astigmatisnruluri hipertnetropic. [rste nrai {i:ecvent la qopii li tinpr.i, rrrli
ales la cei ce lucreazl nriil{ lucruri cle flngfg sau la nilcroscop. Dui:ii
cititul pl'elLlngit, irdultii tinrri plrt nlani{esta clisconli.:rt pentru r,*cjer*ii

1a distan1f,.

Simptomele includ: rulbur:area vecierii la distztnla, ilurere ocularfl,

cefalee, clistorsiune vizu al[ (microscopi e sa.u macr<lscopie )^ eventual
diplopie intermitentd sau persistentd.
$qm,pficatjile hiper
a. Ocluzia cle ram venos retinian * prezenfa hipermetropiei mai mare
de 2 D. datorit6 faptului ca ochii hipermetr:opi au vase cu calibru mai
ntic, constitr"rie un t'actor: de risc pentru ocluzia de ram venos retinian.
b. Glauconiul cu unghi inchis prin mecanismul blocajului pupilar prin glauconr cu r"rnghi inchis se inlelege o stare patologic[
caracteriztttd, printr-o ridicare a'1'0 ca rezultat al obstruc{iei fi:nctionale
Irau orgaltice a scurgerii umorii apoase la nivelul unghiului camerei
atrterioare (bloc angular). Forrr:a cle glaucom primar Lru unghi inchis
prin blocarea f'unclionald clintre marginea pupilarl a irisurlui gi
suprafafa anterioar5 a cristalinului se nulne;te qlaucom clr blocaj
pupilar:. Blocarea funclionala ir"idocr:istarlinianE cauz eazd o acumumare
cte umoare apoas[ in camera ptisterioarir, ceea ce cletermin6 bombarea
anterioarir a irisului periferic, $i inchiclerea consecutiv[ a unghiului
camerei anterioare.
,'\S'I'IGMATI$iMUL este o anomalie de retiaclie in care sistemul optic
r it'q1f ;1p. pentru rrn ttlriect re-alizeazi
te. 1n
)
tir!

ltllrcledelunrirr[veniteparaleIae.ta.'iiitinit.aupa@rului

rir trial', nu se reunesc intr-Un singurpunct, cleci focarul nu este punctifbrm. ci

t::;ie filrmat dintr-o multitudine de puncte, ce furmeazl fle focare liniare. fle
r1rr5gglele. Di*
astigmatisnlele
i
se clasi ficd:
(itr
cere eristii un nteridian c:u razd de curburd rnai
.,* igmlttisme tYg-.ulutq
nrare rii un meridian curazra cle curburfl mai mici)

r.*

ilst,igrntisme neregulate.(ce prezintd o variatle a razei cle curburd).

iii;logie *"nra.ioritatea astigrnatisrnelor sunt cle originc conreeanl:

i. Anonialii de curbur[ conieeern5 pot fi prirnitive (transmise genetic)

J.

i.

sau secttndare deter:mittate de perturbarea tlifler:itelor presiunj ce se

exercitii asupra comeei (presiun ea p leoapei suqrerioare, chalazion,
lumord, presiunea orbitard, tumori orbitare, trac{ir-rnea limbici
exercitat[ de muE;chii clrepti, traunratisme corneene prin cicatrici
posttra ulnatice, bol i corneene) prin cicatrici pos tinllzrmatorii, u lcer.
herpes colneean, lieratocclri )
Astigmatisme extracorneene se clato#resc cristalinului in c:az cle
i
tle{'crrnilri cr:istalinicne sau subluxa[ii.
Asligmatism de or:igine retiniand in niictp.ia lcrlq, in carc'p9l5l
pttsteritlr es1 e deplasai optic" di n caLrza sta fi l on mel or" posterioare,

'Fr

('lrrsiflcare:
a: in-functie tJe pozitia celor 2 fi:care in raport cu corneea:
o Astigrnatism conform rpgr"rlei.,- c0nci r:reridianul cel mai retringent este
cel vertica.l sau vecin cu rneridianut vertical
Astigmatismul invers regulEinra,rdl-,*-iai-dul cel mai puternic
.
reliingent este cel or:izontal
,b. lit. functie de
in rapofi cu retina
Astigmatisrne qimple - unul din fbcare este pe retin[.. iar cel[lalt este in

poz

"

.
.
.
.

ap retinei lastignratisnr miopic sinrplq),sau-in spatele retinei

(astigamtisrnhipermetropicsimplu)

""

Astigmatisme compuse - c'6nd armbele {bcare sunt situate inainte

retinei (astigar::tisrn miopic-conrpus) sau ambele {bcare sunt situate
posterior de retin[ (astigmatism hi]rerrneiropic cclmpus)
Astigm;ilisme rnixte - in care un focar este sifuat anterior si alrul iir
spatele retinei
Astigrnatisme cu axe la 0 $i 90 gr:ade {a* leIlt
Astigrnatisme cu nrer:idiane phlice - perpencticr-rlar:e unul pe celdlalt

5 r rt Lplgrnalclliigie

'\:;lismatul.,llY vede clar la nici o distan1f,. inraginea unui puncr pe retina este
urr ccrc de difuziune.
I'.r,'icntul poate sd prezinte cet-alee, oboseald, fbtofobie, dirninuarea veclerii.
.rirrr'uzia literelor. Examenul obiectiv pune in evidenld discretd congestie
L'trtt.iuflctival6, Iiicrimare, atiturcline coml:ensatoare(micsoratefrfantei
dtu<
s,;rlgrcfupi1le gi privirea printre gene).
Ar\IUOMETROPIA reprezintd condilia in careVifrfir de iefracfie de la un
,rt:[ri este diibr:it de cel de [a ochiul celilalt.
i'lirsiflcarea se firce in turrclie de:
l. numrirul cle dioptrii:

kk 1;-Qi/.rr&-;;*

.
.

Aniz<lrnetropie < 2t)

Anizometropie > 2D
"1. i,iciul de re:fiac{ie: hipermetropici sau mii:pici
t ', rrrr plicatiile .anizometrop,iei
Iti i:cc tnai n:are petrte a cazurilor, reft'actie celor'2 ochi este egalf, saru
;ri)r'uape egall. AfLrnci t--and dif'erE:n}a de refrac]ie intre 2 ochi este mai trlare
i[: ] [), fie trrr ochi etnetrop gi celalalt tripermetrop. miop sau astigmat.
( ituz.ilt dezvoltarea unilate
,'\rrrl-loplia -- in anizomett't-tpie, imaginea mai pulin blna este abalclonatd.
lrliolriile {or:te unilaterzrle deterinina alnbliopie cg at6t mai 1:ecvent c6 cdt
(r()r'cctia t:pticii a fost aplicatir ntai-tArziu. I-liperrnetropiEr clt o diferenta mai
nlrrc de 2 D intr:e un r:clii qi altul, l-ac:e cra cchiul hiperrnetr-gp sd cleviph

-ffi

;rlllhlilltl ( ) ruttcl.rr:pic itttportarrti. necriri"iaili niult timp cluce la anrbliopie,

' rllr tttt tttai cste t't:versihila prin corectia opticir. Adesea,

lljlgmgrolgll_
:ttrtllliti1rittl'ectteobservateparriilitvarsta;ccllal.[.i,,acea@

tjrl1iiliir,icir[0lxTsAnd.inactivochiulcu
rlrlrlrllirlic: clc l'eliactie. S-a creat o ambliopie prin nefolosintA
$i, chiar dacd se

l;it,..rli:ill.CCtiCcrlnrpleti1avir:iuIianretrop

st:itztl{ii. C'a Urnlare Apafe SeCUndaf S rabiS.mU., Ca O COnSeCint[ a

,trttbliti;rici carc ira atrage atenfia f-arniliei. Dacd diferenta de refiactie este
rrrirr rllilt't: tle 2 " 3 D intre cei2 ochi se reculge Ia coreL:fia cu lenttlgLlg*
. ,rlrl;,i(:i. i't trtiopie, anisometropia nu are etect anrbiiopigen
iLndIa 4 * 5 D
, 1,.'. r, rlil,.:e rrc lr i rr I rn i op uti liz,eaiaveclerea
I a aproape.
I'lt:L'l'A MI !iN'X't l L, Vldl[ItOR Dm REFR,ACTfE
t.'ur*c-clia cLl lentile aeriene (ochetari)
i'or.ectia cu lcntile de contact
t rru:r,llgltin nretode
- I-asik; pRK (keratectomia
li rlorr:liactivl c,u laser excimer)
l l.{.rrrt.;_rr'()ten t hipermetropie), Difrarel-E, Mirtilene (miopie).
t'l{[, 1.!il(]1,1,4
Irr nrurl rronltitl. pentrtr vederea cle a
" la distanta de 25 cm, un ochi
In jururl vdrstei c{e 40 de ani ochiul
.rr r' ;irirJriitrtclittc asomodativh nun:lai dc 3,5 D, cleci nu
va mai vedea clar Ia
-" , rrr lie llexr-ll imediat este de a iliclepafta suprafap rle lecturf,. Acezrst[
lrrlhrtt;rl'Lr it veclerii de aproape sare a.pare dupav6.rstade 40 ani, datoritl
li'rlttr"'r'r'ii liziologice a arnplitudinii acomoda{iei poarla denumirea de
r;rrrrilrr'l':

i
I
i

chi

.l

l'fil

,/.l,,l()l,lE.

i'".i'r'ri.r.'t:rlrtir. se
,

rr'rrlrrru:.

r:;r

manifest[ subiecti' prin oboseald la lectur6, infepdturi

et:(irlcc. tendin{d la somnolen{[, iar ohiectiv paote s6 aparr g

lt:(Ir cor'tgstitie corrjunctirralir.

v,r ltsil,{

AMPL,ITL]DINEA

A:c()}1-o_Dl\]]rrir

4Oarii

+3,5D

i,JvltL.L)

5{) ani

55 arii

:12 Ll

(r0 alr i

tr5 urri
7{t ,',,1

1,5_D

*l !_
9,5

ll-

0 (ZERO)

CORECTTA OPI'rCA
l
!

+0,50D
1-

. ,r\1,\ltld
, I \lllrL'tiir extri*.r:apsulard a cristalinului
I

r:,r'r

ttlr I Ilrl<.

I'5[,,

trl)()FAKIA

rteut'nrittii cle inlplantarq:a tnrui

lv -L
C]UI{S 2

FATOLOGIA PL E OAPE I.,OR.

Pleroapele sunt 2 pliuri muscuio-cutanate situate la nivelul hazei orbitei,
itvtnd un rol intportant in proteclia globului ocular. infi:e suprafeiele- yr
nterrginale avem deschiderea sau fanta palpebralii . ; b.&{J*,-q
tr. Fata anterioar:a (cutanatE) este reprezenffip{in tegumen trrl
pleoapelor la nivelul c6ruia, marginal sunt implantati-cilii cu glandeie
accesorii sehacee (gianclele ciliare Zeiss).
2. Fala posterioarii este l'eprezentat/a de conjunctl"va palpebralli, r,ine in
contact intinr cu glohill ocular $i aic.i se gf,sesc orificiile excreto?lre a
ceicrr 30-40 giancle sebacee din tars (giandele tarsale h4eiboraigs).
Iitraturile sunt in nuir5L de 5 ;i se susced in urrndtoarea ordine cje ia
sr.r pralbla spre profunzime :
i . slratul cutanat
2. stratul lesutuiui celular sutrcuternat format din teslrt confunctiy iax (unde
se ltrcairzeazd edemul palpebral;
3" st.rat tnuscular striat este reprezentat de un murgclri plat, circular, sutl
fr.rrnril de sfir:cter. nutnit mupchiui orbicuiar"* hrchiderea tantei * n. facial
4. stitltt.tlfibros,, a cirui portiune centr:al5 mai consisteptd pgart5 nun:ele de
tat's * lesuf coniunctiv dens, carrilaginos, cEptugit de conjunctiva tarsail
5. stratul niucos reprezentat de coniunctiva paipebrala

< *^
i#-

!,

+C,/t/,(f

* d*W*

I i Afecfiuni eongenitale
t

a)@_lipsadesr-rbstan{aceintereseaz-5toate
strntttt'iie, de forrnd triunghiularA, care dac6 ester situat in 1i3 meclie a
pleoapei produce' lagoftalmia. C'olobornul palpelrral se procluce ca ur]naie
Iipsci de fuziune sau a fuziunii incomplete a fiiusurilor embrionari
paipehrali, cel mai flecvent ctatorit5 prezsnfei br:idelor amniotice. in
cololromul total. lipsa de substan{h intereseazE toate planurile pleoa
Trati'rmentul este chirurgical, in fi,ncfie de intinderea coloboinuh-ri: ?n
cctlchoaiaele mici se practicl sutura rnarginilor, iar ir: cele extinse prricedee
plastice de inlocuire a fesutulrilor" litris[.

[r) Epicnntus - cuta mclngoloidir - se transrnite autclzq:inal clominant,

dar: Ia populafia mongolI este trziologic. tipicantusul se fbrmeaza flq
prin exces tegumentzu, fie printr-o inser:tie aberanid a fibrelor
or:bicularulul. Se caracleriz,ea'2.5 pr:in prezenla unui pliu cutanat sau
nrusculocutanat cu direcfie rrertical6.,, masc6nd unghiul palpebral intern
ryi carurncula gi ddnd aspect asiatic. O caracterisitc.h esenlial6 este
[:ilateralitatea, aceasta pern:ifd:ld dil'erenfierea de {brmele secutrdare
Exista 2 forrne de e;ricantus: direct in care pliul cutanat por:ne;te de la
nivelul pleoapei super:ioare gi invers in care pliul ponreste de la pleoapa
inferioard gi acoperI cantusul intern.
-Uatamsgt : indep [l'tare a e x c.e s u u i tegu rn entar.
q.LPtozA palpebnald comgenitatrS bilateralfi
l:isle una din anomaliile llecvenle ale pleoapei gi corrstd in deschiderea
rncompletl a {antei palpebrale, liecventa sa fiind de 609'o din cazuri. Este c>
anolnalie de dezvoltare a rnu$chiului ridicator al pleoapei.
I)toza palpebrala poate fi totala c0nd pleoapa superioard nu se schiteazi
rrici o miEcare de ridicare gi este partial6 cAnd pleoapa efectueaz6 doar o
mirycare incomplet[ de ridicare. Ptoza este mai evidentd cand este
,

urrilutera[f,.
{'litiic, in alara reducerii diniensiunilor desciriderii palpebrale gi a
sinretriei sale se evidentiazd- o atitudine tipicl a l:olnavului ce incearc5 sd
cornpenseze insuficienta ridicare a pleoapei. Se mariil'est[ pr:in ridicarea
spt'iince-rtelor, prin contraclia frontalului gi bascular.ea pqsterioq:a a capulL!.i.
Important[ pentru diagnostic este clispari{ia $an{ului orbito}ralpebral, iar
sinrptornul revelator care pern:ite diagnosticul dife-rgrtial fafa de ptoza
dobfuidit[ este rlrn6nerea in urm6 a pleaopei superioare [a privirea in.f os.
Anonialia apare la naqtere pi riim0ne constanta toat6 via{a.
'I ratmentul este chirurgical.

2) Af'ecgiuni inflamatorii
Bl,fl.flr&[{-$.TELE surt inllanialii ;rle nrarginii libere a pleoapelor, izola.te
sau asociate cu coniunctivita : blefzuoconjunctivite. Pot fi eritematoase.
lcuanloase sau uiceratirre. Factorii ]ocali liavorizanti sunt : l'actori mecanici
(praf, lurn), factori lizici lumiditate, fiig, radialii) seru factori
-n1{,.,,
(coliruri, cosmetice). Viciile-de refiac[ie necoreclate detennin[ reflex
]t:)',11""
stare cle congestie
!|le,fa,rito eritemaloasd ' congestia gi tr.rmetierea marginii libere plapebrale, Wf'
ccingestia c:onjtinctivei palpebraie. Subiectiv existS. senzatie de pruril sau

croniIS"c"ar;;;

chimici
o

nt'h

u-:rlurmq' Sirnptomele se exacertreazii clup[ expl]nere

Ia internperii (f,nr.
ciupd efbrruri oc,urare prerungire
sau,opfi

llffi),
Iiuarita

scuamoasd: pe frndur eritematos gi

tumefiat, la niveh_rl
rir;r'sinilor libere apar scuame gElbui,
uscate-*
Dupa indephrtarea scuameloffi
*^

i,ffi-.

lllc-l'urita ulc'era-tit"ti: prezenta stafilococului

aureus determi*[ aparifia unor
rrric:roabcese sub fonna unor puncte,
i;pilafia cilului care centreazf, .-,,, ,rri.rr*bG
va fi urmalta cle evacu area
t:<lntinutuIuipuntIentryiri,rrriiri.
t"icatrizarea acesttx ulr:eratii
;r'oclur* i*.ti*fir-i i;i c1ei,ia{ia aLrertrntfr a
r : i I i Ior restanti (trich
iazii).
'iralamgut: igiena locala riguroa.sii (pentru incletrlar:t ateascuamelor,
a
:;ccretiilor uscate), antibiotice. nrasaie
cu nitrat de argint (irr brerar-ita
rrlcerativd, dup[ epiiarea cil,lui
ryi evacuur*ri microal]cesnir-ri, pentru
(rirtarea ulceraliei restante),
Hclarrplg4nppo._F.ste i,rrporiu.rt
.a pacientul
:;, tie informar asupra caractd'iii;i
r*"c"uot ar h'rii.
n c0liruri cu antibioticre:

,iIfiLW

si{icetint-runguent
ttrhrex

1-

unguenl

ffit
,tr,fihrrt'ful,-4

*r;r2- affi
- *7

e c,liruri cu antibiotice si a,tiinflamatoare

tohradex * unguent
tlat'asone*ungueltt . n
ntaxitroJ ?+n.:t cLt I
,

flurnetol -r unguent
hctahio;rtal

uerya@@
py'7

4dt[t2
+ tt4ifr{Lt'1+a. t'ruuWt&,ir
3) Af'ectiuni ale gl*ndelor palprehrane

ORCEL,IITI]Lesre

unmic

narurii stafil.cocica ce deternrina

dureroasi in grosinrea preoapei *-

@.ffi
p,,illffi'ge

+'7f{/*ult+4r-24

(@trJe

;rand la 5-6 mrn.

leguntcntuIpiconiunctir,asuritcongestionateiiup,1.;fu

gllbui

care se e\/acueaza spontan

sirr*t* ,*icrjva. i,, ,uirie'oruliei

se

fufu ,,,x,/*rr.,,?(',/i*{
iritittrtlce ahcedarea ut'matii cle o nticii ulceriltiei sAnger'61clit. Nu se incizeazii,
tristr aplicapr:i;nile reci la inc*put;i carlde mai t5r;riu (perltru a 1ayoriza
Itlrccclarea), clrenajul poate f i ajutat pr:in epilarea cilulUi cal"e c.entrezir
Itbcesul, iar local se administreazfi coliruri cu antii:iotice. Se adrninistreazl
illlUbj-Qlcg pe cale gerreralfr dac[ arneninli sI se transforme in abces
iirril''angitic, iar in caz de recidive fi'ecvente se inclic[ vaccinareir
;rrrtistafilococicf,.

('I-IALAZIONUL

este un gra.ttulom ir:flarnat,or al cartilajirl-ri tar:snl (al

rrlailcielor Inleibomius) 1;i re;rrezirttl o reactie infla.rnatorie cronicd la
;r,':tiunea divergilor agenti nticriti;ieni. Apare clatorita obliterarii clrificiului
';rt.tr
landci $i consecutiv se acufiluleazl secretiile
:iilLl poate sun/eni prin transfirrtnarcil granuiomatclasl-a unui or.felet
irrcomplet vindecat. Nu este ggntrat pe un cil cer orgeletul, se piezinta cer *
rrricfl tumoretl fbrmir, situatir irr srosirnea pleorrpei, iar sinlptomele
infiamaliei Iipsesc sau sun1. discrcl.e. se extirpr. chirurgical pe cale

canalulul<i

r rilrjuflctival[.

a! Modificlri de pozi{ie ale ;rtreoaglelon

;lNT'I{OPIONUL reprezintir riisl'iangerea merrginiil palpebrarle
in{'erisare
:,;pre globul acular (rEsucirea pl*oapei). Cilii fiin<i indreptafi
spre glob pot
ilctennina abraziunea asupra conleei. Poate fi spastic (afec{iuni aL poiului
;rrtterior) sau cicatricial (pclsittrarrnriutic sau dupa kerat6conjupctivits
f

i:r'onice).
'l'r'atament:
Iceratyl
hrunac
e,r':estil

Iacrivisc
lacrigel
c{rrnel'egc-l

viclisic

filCTIt()PIONtl[., reprezintl deviafia inspre erterior a marginii

liher:e:

Jralpctrrnic -- lag,lftul,rro-cu lrscdciunea coi'neei. Se formeazd din cauza

rlczvttllririi iltsullcieitte a tegumeritului pieoapei supeirc"rare. pgate fi senil
Irll.onic nluscLrlal'ii), cicatriceal (i:osttraurnatic) sau paralitic (cel mai
ll'ccvcrrl * ;ra.r'alizia I'ac.iald centrald sau periferir:i), iar tratamentul este
r:lr

irurgical.

PAT'OL(}C I A A i}A ITA'I'tr-J L [.] tr LAC}$MA [,

,t pa ratul lacrimal
I ilr:rlentul secretor este graricla lacrinral[pgncipaki

lacrimale superioa'e,si infbricffi)punctul

r'rrirlc- lacrimale sutrreri_grq";;i ir*tl%Isr5,ac Jacrirnal

lacrinral
F
-/
,liu,.f,fj..-t?ffi,fri,',(:-llzl7).olu,Z,-7,.l_

r:unerle

I) IIACRIOADENIT'A *rr* ir#

*^i{{ffiffii

lacr:imate princiirale,
Debuteaz5 cu dureri orlri{arc ce iracliia in regir.urea
frontala
ten:poral[" apoi aparr: tLrnre{ierea glancJei cLr *a** palpebral Ei
consecutiv def.orl}lat't:a picoa;:ei superioilre. 'Iegumentele
sufit ro;ii,
c:u temperatura Iocalii trcscutil gi uangiionii
pn*n*i.urlari sunt

hiperh:ofiafi. poate li :
;rlrrr:tttIt: mai fi'ecventE la r:opii. irr caclrul lrolilor"gener:tlc
eru]:tive. mairar
rticiustaze septice (granulour tlcnlar'). Sirbiectiv
exista l5c:rimare gi dureri ii:
rrlrtthiul superoextern, obicctiv e rii;tI hipertrofia
glandelor lacrimale cu
rlr:{irrrnalea pleoapei 1s italic}. iar rrrr,r,ii*,rtul
este g*,,*rrl gi in*nt *,,
rlt'zinl''ectante, prisnile reci. decorrues{iilnante.
Poate evolua spre ahces,
l1r'rtnon, cazuri in care trettanicn[ul estc clrirurgical (incizie
+ drsnrl,).
f r) i:r'onic[: fie$'ent este [rilatcraii
ar:e
o *uoliitie tcirpida. S,6 marginea
5i
i rsorlsll a orbitei se palpeazii glanda lacrimald
indurata, ,*nrilrita.
2) DACRIOCISTITA estc irr{lanratia sacurlui ]acrinral.
Mucoasa
sacului poare fi infuctatii pf irt contiglritate, prin lacriprile
c&re
vehiculeaz6, agenfii palogtni cJe pe ionjun.iiua,
prin abssrLrri,
secreliei din nas, insd ce I mai fiecventlnfeclia este
secr-rnclari
obrstruc{iei canaltlltt i Iau'i nronzizal. I-acrinrile
stagn eaz[,tin sacul
Iiicrimai. apoi se suprililtf'ccteazi, astfbl IuiincJ ,*!t*,r*
cJacri,cistita.
Are evolufie cronici cJc la inceput, subiectiv existd
llcr.imare
continua, iar obiectiv cxista tulmef'a.ctier irl unghiul
intern, ia apf,sar.ea
cirruia se evacu eazd r: secre{ie rrucoasd sau mucopu*rrent6.
'l-ratanrelttul
constfi in repermeahilizarea tr:aiecrului la..rinronazai
cir
srutclit (cateterism)
tlacriocistorinostornie. iar: la vArstnici extirpa:.ea
.sire*lui lacrimar gi nriii nou extirparea gra'dei
lacrimare.
3 I I) 4{'IdI()CISTITA N {}U-NASjCUTtrl,t.lt
rep;:ezinta iihstnr*ia
c()lrqtrnitallr a canalului lacrilnonazal. lni$a.l erista
secrelir. l**iin,rf o
Cotttilt(llt. ilpoi se {r;rln eazit o.tume{'actie. Tratarnentul
c.,st6 irr clreniii
sl)rllit[uri e'r-r lic:lrid suh presittne apisare soncia.j (iii
pr-i,r*ri*"5t-']''
Itrrri). liaci apere inflama{ia acutl (peridix:r.iocistitai
*i:
-"- p.u.ti.i.
r'irrir:iziir

{lcunronuiui.

cLIld$ 3
FATOI-OGIA {I{}N.}[JNCTIVEI

iL

I"

ft

,
II
I

[. Notiuni de fiziopatologie
Conjuncf;iva este o mlroc)asd ce tapeteazfi fala pcisterioarl a celor <iouit
prlecrape pi fa{a antelioarH a sclerei. Seorelia atcestei mucoase impreund ct"t
lacrimile contribuie la Iubrilierea corneeri. D.p"d.v. tcipopgr:afic gi clinic se
distirig:
1. CON.ILINCTIVA PALPEBLARA tapeteazi fala posterioarl a
pleoapelor.
2. CONJIINC'"X-IVA FI""INDLII-.[]] DE, SAC- - de pe fata posterioari a
pleoapelor'" coniunctiva se rellccth pe fafa anterioard a globului
ocuiar, iornr6nd fundurile de sac oculo-coniunctirrale.
i. CON.ILINCITIVA BL]LBARA este netedf,. sutrtire ;i transpareutd,
tapeteazE segmentui anterir:r al globului osular gi prezint[ 2 por{iuni
(sclerall gi limliicl ).
h4uccasa coni unctivald indepiinegte urmitoarele func{ii:
L tie protectie * prin bariera nrecanicl impermeatrild la inrrazia
nricroorganismelor.
2. de ap6rare - prin prezenla celulelor l-angergi"lans care au pe
supr:afa1a lor antigene de histoconrpatii:ilitate.
3. cle letinere si stabilitate a lilmr-rlui lacrimq] -- pr:in ir:icr:opliurile
lnuooars,-ri care {bnnear,Ir urt lalrirint. de creste qi gan{uri ce retin
lacrirnile.
inflama{ii ale coniunctivei
11. Patologia inflamatorie: Conir"rnctivite
S I MPT'OME STJBIECTi VE:
sr:nza{ie de corp strSin
o infep6turi sau-arquri subple<lape. .ieni ocr.rlarE
fotofohie (,uneori)

*
- Al nu este modificat6
l9l

n-gene (ker:atita

Punctat[)

l,il.\tL:l
uL,T0ME

oBrECTlVEre

isltvit)'t'oMll
il-

.
r

EllQLacIE
OLC}GIE:
I

aT'I{}LOGIE

iVIRALE
I

ICL,A.MII}IT
iEIER(;ICT,
aiBACTERIENE
________
_*- ___+___-i|
- -r

-.I--Generalizal.ri
I

lGener:alizatii
lGeneralizara
lGeneraliz,atii
__*__+_*_-**_-_r-**--.
l--*---------.- i*-

lProfi.uttia MocleratA Moderata

jlvlirrinia
iMucoasd.
i(Yl.Ll\,\.7c.)Cl. r]lucolllLrU(lMuc-,ess1, ntucoilvlLl.L,tr{1il4)
ll.tU.LLr' l.Ylll.tlllld

I ircr irnare

,11*.UlLllL.
Sr:crctic:

i
i
tvtinim
-----i-

lconiunctivald

i''il'-'r
l'nrrir

l,

Senzalic cle cor;:

:;lritiniiii

lModeratir

lMininra
i.M.tllltl.Id

lpurulenta, ipurulentl
tr:urulentir i
t,{ioi,o
ilutiuin,
---I------,i

i--_=

lir4ctclclat

i S*o*,'
--i -- * -- -,

i:,

Atieuopatie iPrezentZr i Inconslantii Prezenti

i

| 1.'i.

g,osp,rliei

Monocite

:ii

}Jactci:ii

poliruorlirnrrcleare

iAbsentn
i

I'olirnor:Lonucleare iLilozinotil.e

se impune tinAnd seama de contagiozitate coniunctivitelor.

Sc iau rnisuri de profilaxie generaiI (depistare" izolare $i trertament) 1;i
proli I ax i a in dirri duall (respectarea regul il or de .,i gi enE .pei:soJral6
i:lementa
oOmprese stet:ile).

IROFII,AXIA

't' rp.tArnentul trehuie sa

tind se4fr2t de urmdtoarele principii:
o nlr s0 poflsefiZI (perit!,/evitafga stagnarii seireliei confunctivale
cre$terii virulentei fl6rei micrcibiene)
ri l=recvent6 si incleoir:ta
a secretrer

$r

antifptice
instil'$ii de/oliruri antiseptice" astringente $i antibiotice contbnx

cu solupii

antibio
nettaci

rei: sificetind, genticol, ol<acine, floxal, ciloxan, tobrex,

immedi
antiinflamat<lare
ndsteroidiene, inieclii subconjurnctivale cu dexametazonf,.
./

COF{Jt}NCTMTE BACTERTilNE * etiologie: hacil Weeks,

bacil
P1'eit'i''er, cliplobacil Morax-Axenfi::ld, pneunlococ (sapr:oI'tt al sacului
coniurrctiva.l ). gonocilc, streptococ, stafilococ. Se clasil.rcir in :
ir ) catarald acutd * debutul apare dupril incu"ba{ie de 2-3 zi\e. Simptornele
ircnerale sunt asern[:ritoare gr:ipei cu: cefaiqe"]r$c;ar5 f'ebr5.. dureri
Jtslrior:bitare. Local exist[ p$ri1, senzalie de coql str[in, fo-lofbirie,
j-;i.crimare, l"riperernie superficialfi a coniunctivei tarsale, a fudurilor_rie
;ir.g. chemozjs asociat cu edem palpeb,r4l. secrelie conf unctivala mucoas4 gr
I)

hpil4?///tufi-n'f{*'"'!'/
v

lli()i l3uilgpg]tdglQ insofitlr de afl,lu[inni:ea cililor', hde]ropalie preauricularrf,

1i Srllrra.nqlibut-ar[. [ir,,olutia este de I -- l5 zile. Cornplicafiile ce pot szi fuffi{t/fr,
blethrite sau uicer:e mar:ginale ale corneei. Tratamentul
rrntiscptice, antibiotice (Nettacin, Gentico,l,"&bIrI,

;rlrrrr'.i sunt:

cu fapf.ry"

tj&gt4'ffi;r,'YWflI-

'd{i&

i.rt-cnrtarala subacuG este cletenn'lnatE cle cliplobacilul Morax -Arenfeld ^C,lrpq:'/

gfi1l1lggatry, care este saprofit al mucoasei nazale gi care se pr:opagd
.llsccudentprin canah"rl lacr:inlgnazal in sacul coqiunctival. Se
i:aracteri t,eazd prin hiperernie superficiaiii pe conjunctiva bulbara, tarsali qi

r"insulari, seclelie cor{iunctival6jl] unghiulgalpelrral interri" aglutinarea

!-:tliur gi eczernatizarejr urlsiriului (cle aici ;i denumirea de coniuncl"ivitir
:tirgulari)in forrnele severe poate apfrea * hipertrofie pa]:ilar:[ iil nive]ui
. Ltvti|r-ltiv. al''ec1iunea del,ine din unilater:al5
ila cletrut). bilatenalir. Se poate'cl'oniciza pi recicliveazE.mai ales in sezonul
calci. Clomi:licaliite apa.r in lipsa tratarnentului: blefarite, eczeme
Lalpebraic. ulceratii cqrneene n:arginale, ectropionul pleoapei inl'erioare.
I'ratarnent: antiseptice. antibiotice.
,:j cataralTa.crclnic6 apare dupS conjunctivite acute sau subacute, afec{iuni
::cnerale (hepatice, enclocrine, gastro-instestinale) sau este determinatd de
rgenli ir:itanli (f\zict, chirnic). Cllinic existf, hiperernie_Iedus5 a curfiiunctivei
{rrrsale, secretiLconjunctivalf, ntoderath cu aglutinarea cililor, cu sau farh
. Se inso{egte de ectropion lacrimal. Examenul
biomicroscopic eviden{iazir hiperlr:ofia papiiar[ siau i]rezen{a de fblicuii.
( lornplica{iiie ce pot sb apard sunt: infiltrate gi ulceralii rnarginale ale
;i)ilr,ggi, eczeme palpebrale, ectropion Al pleclapei ir:ferioare. Tratarnent:
,roliruri antiseptice. antibiotice, corectarea i,iciiior de refraotier $i
liatamentu I afecliunilor generale.

tjat"unculel

l,.izematiztI'ea

d ) coNJUNCTIVIIA

GOI{OCOCIC,{ A NOU-NASCLnULUT este

rlcterminiatii de Neisseria, fiind una dirr cauzele de cecitate a copilului.
{. '<lntminarei} se face in momerrtul nagterii pr:in trecerea Irlrului prin {iliera
j1Jy11ee1{4i} datorir5 contztctului direct cu secrefia vaginalS a mamei" prii:

@(rnfi:r[,instrumentai.)sau,dup6nagtereprirl]err.ierie

Ul!'d4rc (caz in cart. debutul este tarciit,, la 7 - I0 zile dupa nagtel'e).

l,rebute@A ILr 2 - 5 zile de la n&iter:q.
( iinic existl I faze:
* Faza de inflar{rp1ie ce dr"u:eaa[ 2 - 3 zile pi const6 ln edern palpeLrral

accentliat. chem<lzis (edenr al conf uuctivei lrultra.r:e), secretie mucoasi]

s6ptlun*rri gi se cat'acterizeazit
printr-rr secr:elie mucoilurulenti, galbert-t,erzuie" ce se scurger pe
crbraz gi f:anta palelrbral[ nii se nrai deschicle. Dac[ se,ct'etia sLagneazit
se prodr:ce macerarea corireei gi apoi ulcer coffIearl serpiginos cu
tenilint.a la extindere tn tot globul '= pano&Alnlj-e (supura{ie cu topirea
globului ocular)
o Faza cie regresie ce persist[ rnai multe sapt[mfini rii copilu] prezintii
in durarfi a pl eoapel or" h iperern i e c,oqiu n cti vald gi secrefi e cataralS.
+'onlDlicatiilcpot
ti loc.ale (ulQere coureeng ce lasi leucom corneean dupf,
'-I..
t
lir:atrirare).
:'nteloda
l iatament: profilactic (solutie Nitrat cie arEinl l-ozb Ia na$ter:e
r jecle) 9i curatir, (Penicilina 400.{}(X) I.600.000 [) gi Suliamid[ i th. in 4
gi anLiirltiticci. {lonfirmarea vinclecirii este
1,i"ize, instilaqii cu antiseptice
ilrt[ de 3 secretii coniunctivale stcrile.
lrazal cle pioree. ce clureaza2 ^" 3

TCON.ILINCTIYITE C-L-l CIF[B-,AM\l[][t *'fRAi{OMtJL este o bolair

ulgricd. endemicl fbane contagiclash, cu evolu{ie trilater:aii $i extensie spre
t.'u1r1ee, prclclus[ de Chl.lrn]:cliB tr:achornatil tip A gi Cl. Hste consideratii
l,llla rnizeriei, rirm0nind c car-tzir de cecitate in ![rile in care condiliile:
.,ritrioecononiir:e sunt defbvt'ri'abile (in RonrAnia se mai int&lnesc cazuri in
Irclta Dunf,rii). Ilrezintir 4 sticlii evolutive:
l llrahom incipicnl * durcaz,:r c0t.evit luni. con-functiva este iripererniatl.
lliii-luciu gi tra.nsparen[i, pt'ezentAncl toliculi albicioFi. in intediata
1,,.:cindtatg a Iilnhtrlui sunt prezeute fine arcitdg -rlascuiai:e . ln pr:odusul de
r';rilai al epiteiiului coniunctir.,al se glsesc incluzii intracelulare, corpusculij
.t

i'rr:tt,azeck.
lr ) trahorB l'lorid *- dureazd de la 2 ltlnila. 2-3 aUi, subiectiv acuzele smt
li:urte intense, iarr pleoapele superioare grele sunt cotrordte in fap fantelor
;r;ilpebrale, clind lrolnavului uu aspect caracteristic (parch ar fi adormitl.
(',.rniunctiva tarsalS a pleoapei superioare prezint5 toiiculi cu aspect de icr:g
gi apare panusul (prin invazia coflreei de
.r.rr: stiuca ce se spilrg prin c,iipit
t:iitre vasele superfic.iale) ce are a$pgg1ile perdea, generind fotofobie,
lau1mafe qi scldelea ved.erii. Dup6 aparil,ia panusului, la perif.eria corneei,
prit si airai'i firliculi care. dr"r$ra resorbtie laEadepr:esirur!-sau i'ostte
girrginale ce dilri astigrnatism.
c)
Egal -"poate clura qativa ani, ioliculii =s-unt fnai redusi
nurneric. pe goir.',i-!Uictiva ta-rsal6 se g[sesc cicatrici iieregualte, stelate Ei
caracterisiticir ar:estui stactiu este linia AItTi.,, o iirlie albicioas[. parale]I cri
n r ii r"g i ne a iihr e i"l p i,l I p e l]-a I i-i . .la ff i c [t ciis tiln ta . cl e e3.

11ahoru

'r"

i r II()L[LE UFIGENIIITAT'I V Hi A [,h] f,.i{}NJ tJNC']'tVm[

rr) l'inguecula este o afecfiune extrenr cle comunfi Ia adulfi, mai frec'r,ent[ lir
hl1tr0ni. Apare sub forma unot pr:oenrinente gdlbui, in aria I'antei
1i,i1[epbrale., rnai ales in sectorul nazal al c_lirliunctic],ei, in, imediata

}r1@.Esteodegener.escerrf5eIasto.ic1dacoIagenuluice
rlccteazd gi tesutul subcclnjunctiiral gi stralurilr: super{iciale ale sclerei.
Apare in special ia persoanele in vflrstir. lripercolesterolernjce $i gste
lieerrolutivd. in general nu se face iratarrierrt. dar in cazrd,e.rrlflaneelai ,.,rW
r',Jpetate se aclrriristreazd coiiruri gu c:orticcxteroizi?.r{pffir1,ffii#i[{;practica excizia ibrmaliuni i.
l, ) E1er:i gi on u i cste deggrer:escenta con"ir-rlctiv gi br:lbjre, avAnd lcrr:r a unu
pliu triunglriular. cu Lraza spre corriunctiva nazal[, iar vArful spre c.onlee.

4pare la persoane expuse fenonrenelor ir:itative prelungite"

rrlicr:qtraurnaLisrirelor. radiAliilor ultr:aviolete,.praf. rr6.nt. pulberi. fiun care
. Neovasele
1lt:teqfriinii
irlccate de Ia coniunc.tir,,6 rror invada conreea pentru a acoperi aceste
rricera{ii. Pterigionr-rl preziutf, r"u: cap aderent la cornee, care este inconjurzrt
rlr () Zofi6 gelatinoasii avascular[, ugor proeminent[ la supraf'a{a comeei gi
un corp mobil pt: con.iuttctiva bulbara cu doul margini (superioarS gi
irrf'ericlar5), desplirtite de coniunctiva sclerald prin cdte un $an!. Are o
rj_ulgjielentfl, fie cle opt'ire spontan[, fie spre invazie rapidl a corrreei pimi
lrr centrui ei.
_l ratamentul depinde de evolu{ia pterigior:ului: la debut sunt irrdicate
instilatii sau iniecLii subconjunctivale ou corticosteroizi. Daca este gros pi
tirsc.ularizat, evolutir, gi inestetic, se face excizie simpl5 sau cu gre{b de

nricr.r

!:0Jlr-uuquva.

I'iurigionul pclate recidir:a, iar evitarea recidivei se face prin indeplrtarea

lirctorilor iritativi prin fotosirea de ocheiari furnurii" prin practicarea
tchnicilor chirurgic.ale cal'e nu las[ cicatrici conjunctivale orizontale in ar:ia
Iitntei palpehrale., instilatii cu corticosteroizi pi vasoconstrinctoare.

\.,
-

i
\

''t'"

,lr lru.l&.U c&U!UCga]_- titlic,ulii sunt inloc;r-lili cu tesut cicatr_icial ce

il'.'{r'r'r}iinI {''enornene contr;lstile (ei:lrtipr i 5i 1:anusul se subtiazfi. dar'

va

rillMcea ram6rle
, putdnd prezenta leucoame
r, uscualrizate ce determira sc[derea vecter:ii.
i'rirlAUe$: protllactic ligienfr general[ gi Iocalir]. antibiotice cu spectru larg
'ri srrlf'arnicle, instilatii cu nitrat de argint I96, sulfat de cupru I9rl,, nrasajr.rl
ririrulnic al ioliculilor pi cautenzarea l,--rr. operalii piastice pentru tratarea
, t rrrptica{iitor. ,

-ii,'g't;., ec\toi-ri;;;5rf;;;"6tr?ff*71
'7Lrlr46=?oLr. ffi'cpA-i, w&,e.fN,
.t i CONJLiNCTIV
- llprpetiga - este fbrma secdndari n'rfi!*)fi!
Aia!

rril.:ctiei lrerpetice. Se intdlne;te la tineri. L.ste iurilatgr:qla. de tip folic.ular 0{*trraw

iii"rrl clt adenopatie pr:eauriculartr*ryi discrcth a.lterare a st.lr:ii generale.
i trologia herpetic:6 este conlinmatl de a;raritia de vezicule palpelrrale sau a
l, L:r'atitei herpetice. Con|unctivita herpetic[, in aLrssnta cornplis_?]$iilor
. Se poate complica cu obstruciia
r, rLrli-gelL9*$e--Y-illdec[ in 2 - 3
r':lnllliculelor lacrirnale ir: veciltatatea punctelor lacrimale. TlratamqnlUl:
i1.ri1tli.Qglc)bina
- 0ft-aimo-llelpin in instilalii conjunctivale
:rsnciat,cu Antiherpin (r,,accin antiherpetic adiministrat prin scarilicarea

antih

li:iItll110fltuluiiriprizerepetatelaosiiptirnfurf,),zov.irax'ry,]9!VI

/AW

{ } CONJUNCTIVTTE AL-ER GICE

6f; Cedu$ctivita prim5.vzu:aticfl este o boal[ cronic4 ce afecteaza arnbii
trchi, cu caracter sezonier (prinrfivara $i tclamna,), mai fiecventd la sextrl
Iri;"Ugglln, intre 6 gi 20 de ani. Dispare spontan la vArsta adult6. se
rnlinif"'estd prin senza{ie de mancarime, usturimi, fotoibbrie" secrelie
I ilernentoas6 in r"rnghiurile palpebrale gi eozinofilie marc atd la examenul
:ii::c:rgti0i conjunctivale. Bolna,r,ul are aspect somnoros datorita fotofobiei
r't: tjetermin[ n:icgorarea lantei palpetrrale.
l'ristii 3 fbr:rne clinice: perlpehr:alI sau tarsala (hipertrofia papilarE cu
rus;rect de pavaj), l:ulbarl sau limbicS (irrgroparea alb gelatinoasl a
t:orriunctivei la nil,elul IimLrului) ii miXla (cele prezentate anter:ior).
l'r-rlament: local (antiseptice, solutii de corticosteroiAi" erol:fiSiic.d:etr
;*t+di$) pi seneral (rritairrina B $i C, Calciu. antihistaminice),
r r t i i n I:1 anrato;ur to hra clex . garas ort e, ophaflie-so-n e. in d o co I I
;,

irrrrralerg;..,/op,G7,-1@qi

b*,,T,fiirtt,tu*,ffi

I
CURS 4
PATOLOGIA C'ORNEEI

1's6oee este pafiea anterioar5 a globului ocular, transparentd care

inrpreund cu sclera, fornteazl,tunica externl a glotrului ocular. Este
avascualrl qi bogat itrervatf,. D.p.d.v. histologic este alcdtuitd din 5 straturi

\
I
t

'fl
B
5

'

an

1. ..epiteliul corneean
- este un epiteliu pavimentos stratificat,
rrek erattnizrt
2. menrbrana Bclrvmann-- se rnai nume;te ;i limitanta anterioarS, are o
structur[ fibrilar6, lipsitS de celule, nu se regenereazd qi nu are
calitafi elastice.
3. stroma corneean6 este denunit5 gi {esutul propriu al corneei,
reprezentdnd 8A% din grosimea acesteia gi este fbrmatS dintr-un
sistem de fibre conjunctive dispuse in fascicule
4. membrana Descentet -- se mai nume;te gi limitant[ posterioar[, lamd
elaslic[ posterioar6 sau membran ilbazaldposterioard. Este o
mernbrana elasticd, fbarte rezistent[.

'

rand de celule, turtite, -cu citoplasma clarf.', cu contur poliedric carJ ii

cla aspect rJe inozlic. La nagteqe con{ine 1.0,00.000 dircel,1le adultul
are in jur'de 500.000. Nu se regenereazd (dupa traumatisme, dupa
traumatism ocular operator), fapt pentru care se face num6rltoarea
lor inainte de interv'en{ia chirurgicalS pentm cataructd
t
li
J,

I) KBRATITE SUPERFICTALE

l\ krutite pttnctate

superticiale realizeaz6 un sindrom frecvent int6lnit in

clinic[, Llgor de recunoscut, dar de eticllogie fbarte diversd gi multiplS.
Siniptomele sunt variahile, de la absEntri tatald,,, keratita punctatE fiind o
descoperire intdrnpl[toare Ia un exatnerl sistemic, pAnd la acuz.e
zgoniotortse: durere ou senza{ie cie. corp striiin saul clurere inffpsa de tjp
ciliar cu blefarospasn'r, fotofobie, Iicrimare refle*d.
2l Ulcere cornegne hugteriene * Eftglogie: stafiloccic aureus, strefto{{c,
pneumococ, pseudomonas, proteus,, E. cclli, neisseria. Clinic: dupi un"
traumatistn tninim sau fErI ci cauzl apar*ntri. l.:olnavul ilr:uzd durere cu
srlnzalie de corp strSin. lhcrimare. fotofobie. sciderea vederii. secrelie
c:2njunctivala fllant[ in f'undul de sac,inferior, _@,
ulcera{ie corneeanl evidentiabi16 prin ccilorareii cu fluoresceind sodica 2o/o .
(se coloreazd in verde). C0nd ulceralia a ajuns ia rnembrmtaDescemet.
aceasta apare in fundui ulceraliei ca o proemineriti rotundf,, negricioasa pe

/ Mfr)ut h#

,\

k, /

,!

: lirrtclul altr al infiltra[iei corneene in.jur. Acesta este DESSEMET..ELUL

, cilre anunfd
. Evolutia nefa,orabila este
; caracterizatdprin:
r' ' persistenfa ulqerului (ulcerul devine aton, atrofic, gi vindecarea se
I prc,duce cu sublieiea comeei gi leucorn corneean )
@(esteanunfatddeocIu,.,.,i"Jl,,acareesteurmatd

'

de scurgerea pe obraz a unlrilicnia carcr.

.-urour-, ,p""ra,
u , ,,!,,'),1,':7,:,cedeazd. se produce panoftalmie cu ftiria *iJuorril
ulc:erttl cu hipopion: ulcer serpiginos
al corneei sau ulcerul seceratorilor
este fb'ma cea mai gravr de kerati-ti
s'perr.r;;;G.
traunratism minim (ulcerafie corneeana
prin fbaie
Germenur
cel nlai fi"ecvent incrirninai este
dar acelagi tablou clinic il
pot realiru

;ilffi

i-'o;#;; ffi;;;"'-

p".**i".rr,

$i.

l*;;;;,b).

;;;;,,
unnr determinI o formd rapid e"t.nriur,;
ecrozarrtri, cu hiporioticare
umple camera anterioar[ gicond,*. ,upid
la perfbruii*
subiectiv existi dureri oculare cu iradieri perioculare,
rsw'r
fotofbbie,
-' l6crimare,

scrderea

A.V.

Obiectiyexistdochirogu,
,@
t crtundr cu marginea
i1 '
;,ryff*urdard care .
dac5seintindeinprofu",i*@*in,otqi.a.reac[ie.

irtdociIiar6 toxicose , hiporipn6ijn camera

anterioarff, decriv),
sin echii ( aderer4.
;;rciate pe crisraroi da an reri oard.
Evolutia poate fi: restitutio ad
r"teg*i",, Gu*o* ,in plu sau leuconr
aderent cu complicafii
1rin..f,il
Jecular, glaucom
' bfor"jr r'"r--w, srsv\
secundar,

p*toi;;ffi;r)'$;

cataractd, cornplic
Tratetnrent:

ffi*,

at6).

pup

Iocal sirnptomatic
.n.. antiseptice,
dezinfectante"
coliruri cu antibiotice dupr antibiog ramd,
controrur per:meabiritrlii cdilor racJrnare
midriatice pentru combaterea reacfiei
iricrociliare
abrazie cu iod
termocauteriz.are pentrur linritarea
extensiei ulcerului ?,
pr-ofunzirne
local etiologic p dnd raob{inerea antibiogramei
se fac injecfii
subconjunctivare sau paraburbare ru
utifilotice cu spectru rarg +
unguente; ochiul se oanseaz[
tratame,tul general (antibiotice cu spectru
rarg, antiinflamatoare).

.
'

'
'
.
'

'
'

F,et)* opr^,t
xru,Er'trt , T//{:4-Lotr; bprve,eatnfzt/a'a'/tv t/rlrtza^,F b rrulp ru pFr?luoF/_rt{
_!

xi

.:

,f f"

'j:{ -

iT

^i

3) Kcratita herpeticf,
cortstituie fornra maiora de contantinare a nouU:$csul genital
ttiist:tttului, {.ie prin trecerea tbtului prin filiera pelvigentta1d,fie prin
ii

inlcclia ascendentl cfi"rpd ruptura prematur[ a membranelor. Aceasta se

lratltlce Prin cirnjunctivitd" keratiti. corioretinitd" retinita" cataracta, cu
l,:zirrrri izolate sau asociate,recidivante, alteori..cu r.*fr*Gffit* nagtere.
Cloniunctivita se rnanifest[ printr-o hipermie a coniunctivei bulbarl gi
pa I pebral e fira hip.ttrofi r fo li..rl u.a
ateralr.
ffi
C)rrrr.itrnctivita apare intre 3 zile $i 2 s[ptaln6ni dupd na$terc, put6,cl
prcc:ede aparilia leziunilor,66l6rate. Coniunctivita se suspe cteazd a fi
her"petica in prezenla unei infec{ii genitale a mamei.

l
+

poate fi lirnitatd la o keratitS punctati superficiald, axpectul clendrirlic

este foarle rar, mai fi'ecventd
.
Cataractdcu opacit[1i

fiind

Corioretinita
Prinroinfecfia ocularh herpeticr se poate: mainifesta prin:
blefarit6 cu vezicule localizate la marginea liberd a pleoapei

.-

rj
r
1

conjunctivitI tilliculard acuta

-keratoconjunctivtxcuadenopatiepreauricul.ar59ileziuniconr.eenecare
Apat la7 * 10 ztle dup6 eruplia cutanatd qi aq aclesea un caracter atipic:'
.

keratitd punctatri nespecifi c'a,leziumi microdendridice,lu1cer serpiginos

linear cu leziuni epiteliale, excepfional - leziuni stromale
O bi e ctiv el e tratam entului in keratit[ herpeti cr[ :
1 ) Limitalea replic[rii virusului herpetic se realiz eazdprin
tratamente
Lizice cu pelaj al marginilor ulceragiei, evitdndu-se astfel alterafiile
epiteliale prof'unde stroamle. Se asociaz5 cu tratament antiviral.
2) Lirnitarea fbnornenelor imunitare se realiz eazdprin fglosirea
corticoizilor care perrnit dirninuarea inflam atiei corneene gi au
impiedicat apari{ia alterafii lor sfi omale pi encloteliale ireversi bile.
Deoarece corti co izii fav o fizeazd m ultipl i carea v iral[, utilizarea I or
nec es i ta as o c iere a tr atamentului antiviral .'lratamen tul
cotticoterapeutic constl in adrninistrarea de coliruri ((iarasone" ,l,,do/&t
Maxitrol. Maxidex" Tobradex) seru injectii subconjunctivale cu
hidrocortizcln acetat, dexamet azonh,
31 Restituirea unei acuritdii vizuAle utile este posibill in cazul alteral.iiior
stromale maiore cu sc[derea irnportnatl a acuit[1ii vizuale, prin
keratoplastie.

1L

L,

t'

i,
:

:i

i Medicamentele antivirale utilizate:

rr

.
.
.

Idoxiuridin (IDUsau stoxil sau Denclrid sau Flerplex)

Vidarabin sau ara A (r.ira * A)
1'rifluridin (Viroptic) l
Acyclovir
. I'F'l' - trifluorotimiclin (Virophta)
h) Tratamentul corticoitl se administreazr locel in
colir-urri, injeclii
subconjunctivale, injecfii laterobulbare gi general (per
os, i.m. qi i.v.).
/
''
(lrr:ticoizii trebuie prescrigi r:espectAnd anumite
reguli:
r sri fie adminiitrati inkeraiita stromal[ cu atirigerea axei vizusale
trebuie asociati cu antivirale pentru a preveni recdderile
' epitaliale
virale
. dozele folosite trebuie sd fle cele mai ,rici posibile
I oprlroa tratametttului trebuie sa fie progresivd pentru
a evita o
I

lziii:u*\' la {orc*

revenire a

inflarnatiei

c) Tratamente fiziee
obiectiYul lor este indepdrtarea celulelor epiteliale lezatecare
confin rnai
rnult virus replicat. celule inflamatorii qiiuiru eliberat i"
. trettatnente nu trebuie sdlezeze membrana Bor.vman
sau stroma gi trebuie
sd fie uqor de rea.lizat. Se utilizeazd:
cauterizare chimicd cu iod" ioduri de
rritrat de argint gi.acicl
tficloracetic
crioterapie prin aplicarea timp de 6 8 secunde a unei
criocle la - 7A
grade C, de-a lungul rnarginilor ulcerafiei dendrirJice
sau geografice
debridarg sau pelaj
cauterizare termicl
{otocoagulare Iaser:
d) Tratamentul chirurgical: keratoplastia
Tratamentul chirurgical al herpesr.rlui ocular se adreseazd:
fo,nelor stromale profr,nlle, rezistente la tratament medical.
pertirrafiilor ciirneene ryi sechelelor stroma I e care altercazdued*r.o
fbrmelor profunde stromale care por prezenta o ameliorare
con si derabila uneori vinclecare, dupd keratcplastie
iirrrrt* ianti
efbctlratd conccimitent cu un tratament antiviral
a perforafiei comeene care indicl intervenlia
chir-,"gi"uld d* urgenfd
I tratam entu I sechel elor vi zuale care necesitb
keratoplastie larnelard

,f.*-ii;.;..*

r
r
.

$i@

&

T
n
B

$i
E

E
iT

a
c

'iNrrgtiUffiItlilig{t este una din manifestarile cele mai tipice ale sifilisr"rlui
r.trrrgt-rnital. Debrfieazdintre 6 gi i5 ani gi se caracterizeaz\, prin triada
tirnptornatic[ Hutchinson la care se mia adaugd gi alte stigmate cle sifilis
congcnital:

:."u*giUa

,:rlr

: clinti I,lutchinson

- cicatric-e injurirl qurii (din viafa intrauterin6)

. nricropoliade
- artropatii
l]volueazd in 3 stadii:
de infiltralie - in porliunea centralS a corneei existf, un intiltrat albgdlbui cu tendilrfa Ia vascularrzalie gi extinderea c[tre periferie
de vasculariaatie - din zona limbic[ se dirijeazd pachete de neovase
cu tendint5 la dihotomizare spre centrul infiltratiei - aspect specific

. de'resorbtie -- vasele de neoforma{ie se reduc , ilpffi insule de cornee

.transparentft +i ir', final i[m6n zone mici, opace, in centrul,corneei.
'fratamentul:
lLctllr.vrllllr.
:

[, AdreBal infi p entru. deb locage a pupi lei)

mi driati ce (Aff

cortizon

mru;t

,?-,'

pin

,la,

/eCr.(%"',

14ac
7'l"r,r*rrf,.f
i Zr,f"
"-7 l'"
iolfi=%/

AINS (Aspirinir, Fenilbutazon, fnilornetacin)

penicilind (dupa schema de tratament a sifilisului activ).

PATOLOGIA SCI-,EREI

I.r1tr":nrhrlni oculari. Fibroasd qi inexisterrsibila, sclera are rolul de a menline

. \:trhrnrul.-{orrni.r $i tonusul. globulr-ri oc:ular. Sclera este un {esut opac, de
I culoarc alb-sidefie la adult, albastt'r-r c{cschis la nou-ndscut gi gdlbuie la
'_ hl,itriini daforit[ proceselor de calciliere Ei hialintzare.

I r str. superf. - EPISCLERITA

i r str. prot'. - SCLERITA 1l'
--t.^--r ^ ^--a
-'rt
vecinf,taiea Iinlhrrlui
anterioarl
, . localizare
- in -,^^:.*x+,
I . localizare posterioarS - spre nervul optiq
i SCLERITELE SUpUnafE sunt scleritele acute. Motlalitdfile de
-ir

i
i

contarninare sunt multiple, dar in majoritatea cazuriior originea

endosen[ prin embolie bacteriand constituie fbr:ma tipic6: stafilococul
este cel mai des implicat (ahces dentar, impetigc, furunculozd), mai rar

.
'
i
,
:

pneumococul.
:-"-.
1-^.---^:-:,Sxosen[ prin propagarea locoregionalf, a unui fbcar de infecfie
:

este

foarte rar6, gi se produce Prin:

inoculare sclerald direct5 prin plagd sau intervenlie chirurgicali
. t-- 4-- ^1-a----' ' -- ,-t-- -l' --I':--!!
r
l.- -----l--I
asupra sclerei, mai ales in chirurgia ctecolarii de retin6; :
extensia la sclerX a unui focar infectios periocular (dacriocistit6.
sinuzitd) sau endocular (uveit[).
Sclerita anterioarl afecteazi subieclii tineri, mai ales femeile. Se
caracteri zeazd printr-cl zond de edem profirnd ro$u sau violaceu, cu Iirnite
difuze, situati in vgcin[tatea lirnbului" cu conjunctiva supradiacentl
lnobil[. Durerile sunt vii, exacerbate de migc[rile g.o., vederea este pu{in
afectata. Zonele de congestie profundd se miresc Ai, pri$ extensie pot
irrcodura comeea, rcalizdnd tabloul de fglefilajggk$. In aceste cazuri, la
nivelul infiltra{iei difuze pot s[ apard mici npduli gBlbeni sau albi, de
mlrimea unei garneilii de ac.
Episclerita furunculiforrnI se prezintf, ca. un abces circumscris al iimbului
pi evolueazl itr 3 stadii:
3 debut rapid cu dureri de intensitate variabil[ gi congestie
conjunctival[ in zona tn care se va dezvolta abcesul;
in perioada de stare apare un nodui cu tent[ g5lbuie mai ales la
nivelul rrArfului, inconjurat de o aureolii ropiaticS, aderettt la
conjunctiv[ gi sensibil la prersiune; lestul la adrenalinl (dispare
hiperemia, nocittlul rimdne ropu)

R,

TryTi

r i* ciitcr,;r eilc lt6,-:,.:sttl ct'cltu: in rroltlttr, viirfitl sc l'ltln0le;te, laSe

linrirllt t'tn puroi gros' galtrel' care
auriu.
**u,r,*n.rl bect,;riol.gic aratft boglr[ia in sta{'rlr)coc

se
flS,$glId-g slttttttittt 9i

*-frU;c Pita

qtio@

tltAlAlr4lrNl':

midriatice,

I.cal cu antisepli ce, clezi n r'cctirnte, clecotrgcstionante,

e -- obligatoriu)
crrrtizon (col irirri sau in iecfi i subcort,|Lrrrctival
gciteral

antibiotice (la nevoie)

cortizon (in forrnele rezistente)
voltaren)
antiinflarnatoal e nesteroidiene (aspirinir, indontetacin,

i{

.t
F.EfIATITELE PUNCTIIAiF E*$*4F#FII IAI

Ie**e**trts rtli( ropunctate s g.i,reu

g'6g6g6.a

tlr

t*

c+cuetr*i

*lritrliului corneean

ttrp. str6in, durcrt, rr* rft#$* *.Sefdrtillrrr5rn, fotofobie,

i& Frrr+*g # frr rgrt.r ial sc5derea acuif S[if v.$tr**@

.t!llrt

f'e+#***tlt, puttctate superfirtnln E**t++ r?*+ f r-llllllii de origine

liimic5, alergici, rtu1# e*;+*rt*tw ln rrllraviolete
intaepitt:li,rle *c+ +$H regril&,rrrlr:agi etiologie
fr#ftriki-grrrnctate
f*t F*t;e rlnftr ll de vitamina A
&c+a*itrle lrunctate subepitr:li,rltl eu +*e *ryrllg ;1{t,r)dgi etiologie
tii g*r** lrnlromul
I tx *ilrel r:,1 [6pgg1'afiCd Suggt (,nr& e****fury*S
. I l. Jr ,,. (-are intereseazit lll llrkr**,* fl *rrrrr,rli
:
rrrfectii'cu stafilor
.:
.()xpunere corner,
. t:ntropion
,,.
,' F 1., in 2f3 inferioalr, ,tlr: r rrnreqgi
gttfu+{&*eu}cI, r

..
:

ur
.

t
I
',
{r

keratite neurop.lr,rlll h e
cxpunere cornc(, la l!V &sil ri_{Fc! x
F lt.',. ifl 1/3 superio;rr',1 fl ( *r.rr*ii
trahom
conjunctivita pr irrr;1vfri ,*tir 5
1,. p..,. centrale
keratOCOnjUnct tvil.t I rl *rl lrtr I iir ,1
,,.
l. .lr
difuze
conjUnCtivite ar rtl, ititr lrrr ttir tr:

toxicitatea

colrr I lr ili

rr

r.,,. limbiCe
pterigion
degeneresctlttt.,',rr l rr ri,,
tumori ale lrrrrl rr rlrrr
K..11.s. liniar Vr1it , rh,
corpi strainr l)(,( ()nlun( ltv,r t,u,,,t1,'l
1.. ,
J

f;

t'

ti
q
r1

cuRS&-MIi ?
MOTILITATEA OCTTLARA
Globul ocular este suspqndat in interiorul orbitei de c6tre mugchii oculari. El

se

in interiorul capsulei Tenon precum capul articular in cavitatea sa articulard.

Toate miqc6rile sg fac prin rotalie in jurul unui punct fix, care este centrul de rotafie,

miqcS

situat pe axa anteroposterioar6 la 13 mm inapoia corneei. Migcdrile de lateralitate in

in jurul axei verticale. Migcdrile de

verticalitate (de ridicare gi cobordre a ochiului) se fac in jurul axei transversale, iar
afard (abduclie) sau induntru (adducfie) se fac

cele de rotalie prin care extremitatea superioard a meridianului vertical.comeean este

inclinat6 in afard (rotafie in afard) sau induntru (rotafie induntru) se efeotueazilinjurul

La nivelul sclerei se distinge o inserlie muscular6 anatomicd gi una fiziologicd.

.ln'se4ia anatomicd corespunde punctului de joncliune al tendonuiui cu pclera, iar cea

ll

fiziologic6 corespunde punctului tangenfial de.atingere a mu$chiului cu globul ocular.

pli

Distanfa intre cele:2 punite constituie arcul dg contact, valabil in frurcfie de starea de

contraclie a mugchiului. Aceast5 distantS se reduce pe mdsurd ce muqchiul se

contracti gi ochiul desdvdrgegte migcarea sa de rotafie. Atunci cdnd contracfia este

maxim6 cele 2 inserfii se confundi.

Mugchiul drept intern determin6 adducfia, mugchiul drept extern determin6

abduclia globului ocular, ei executAnd numai migcSri de lateralitate. Muqchiul drept
superior este ridic6tor c6nd globul ocular este in abducfie, iar mugchiul drept inferior
este cobordt c6nd globul ocular este

in

abduclie qi cdnd globul este

in adduclie el

devine rotator in afar6. Marele oblic este rotator induntru qi in acelasi timp cobordtor

gi ugor abductor. Micul oblic este rotator inafar6 gi in acelagi timp ridicStor gi uqor
abductor.

}i

2) Paraliziile oculomotorii pot fi detenninate de o leziune a mugchiului

qi

in cel

mai frecvent cazde o Ieziune a n. oculomotor.

Subiectiv :

o Diplopia

vederea este tulburat5, diplopia constituind dedublarea

obiectului fixat' Penthr ca diplopia sfr poatd constitui un
simptom al urei paralizii

oculomotorii, ea trebuie s5

fie binoculard;

deoarece

existi dipropii

*;;;;.

produse de un astigmatism neregulat, cataracte, Iuxape

de .ri*rrtin, colobom irian.
Poate fi omonirnS (cdnd imaginea falsfr este de'aceeagi pafie
cu ochiul deviat) sau
heteronima / incrucigatfi (cdnd irnaginea falsa se aflfr de partea
opusf, ochiului deviat).

Falsa proiectie

constl intr-o apreciere eronata (mult mai departe)

obiectelor in spaliu, intotdeauna in direclia mugchiului paralizat.

Tulburflri reflexel- ,e manifest6 prin senzafie de amefeala,

grea[d,

*frrsdturi, mers nesigur.

.l

Obiiectiv :

Deriiatia globului ocular

se produce prin rnsuhcrenla

mugchiului
paralizat, globul ocular deplasdndu-se sub acgiunea mugchiului
antagonist omolateral.

invitam bolnavul s5 urmfrreasc5 cu privirea degetul nostru pe

care-l deplas5m ?n cele
4 .puncte cardinale.

'

Torticolis

paralizia turui oculomotor poate

fi

par,hal compensat5 printr-o

ml$care compensatorie a capului. Pentru a evita diplopia, subiectul

ffebuie sd plaseze
ochii in pozilia opus6 cAmpului de acfiune a mupchiului paralizat.

-}.

paralizis n. oculomotol poate fi total6 sau parlial6 afect6nd nrunai fibrele cele
rnai fragile

Paralizia totalfl

determind ptozd, iar la ridicarea pleoapei se constatS

diplopie rnanifest6 cu strabism divergent. Pleoapaptozatd este flascd gi'se lasd ugor
ridicati. La ridicarea pleoapei apar gi celelalte simptome : glob deviat in afar6 pi pufin
in jos (brin acliunea dreptului extern gi a marelui oblic), ochi aproape complet'imobil,

capul inclinat pe spate din cauza ptozei gi intbrs spre partea sdn6toasd, diplopie
heteronimd gi oftahnoplegie internS cu pupila in midriaz5 9i areactivE.

o Paraliziq parfialfl - este mai frecventl atunci c6nd numai unul din rnu$chi
este paral izat. Celmai frecvent afectat este ridic6torul pleoapei, apoi dreptul superior
gi dreptul intern. hoz:a izolatdpoate

3)

StnAgISMUL

fi un semn al unei paralizii

de

IIL

o definifie corectS 9i completfi a sffabismului trebuie

colnpone{rta motbrie

sd

: unul dintre ochi (ochiul strabic) ocupd o pozigie

:

anormal6

f4a

de ochiul congener care este in pozilie normald (ochi fixator)

:,

componenta senzorial5 este secundard deviagiei axelor oculare. Stimularea

punctelor retiniene necorespondente va determina aparifia fenomenelor compensatorii

patologice.

Strabismul reprezintfl o tulburare a vederii binoculare, care duce la.neperceperea

uneia din cele 2 irnagini vdzute de cei 2 ochi, Vederea binoculard exist6 cdnd cei
ochi oferfi o imagine unicd a unui obiect. Aceasta depinde de

o
.

integntateaanatomicfi 9i dioptricS a ochilor

obiectele sd fie vdzute concomitent de cei 2 ochi, de unde rezultd necesitatea
unui c6mp wzualbinocular integru

cele 2 retine gi elementele nervoase ce le compun s5 flinclioneze

in armonie,

adicd sd existe o corespondenf6 retinianfl normalS

cei 2 ochi sfr fie orientaf frre dificultate cfrtre obiectul

fixat, adicd s5 existe o
integritate motorie

Punctele corespondente retiniene

. in condifii normale,

dacd

oclii

fixeazfr

,n

obiect, imaginile se proiect eazd pe maculfr. Maculele constihlie

puncte corespondente
:p*rt
ale celor 2 retine' Fiecare punct de pe una din suprafefele retiniene
are
omolog pe cealalt5,'in a$a fel incdi retina temporala a unui
ochi corespurde retinei

nazalea celuilalt ochi:

utvlll '

rmaginile formate in punctele corespondente ale celor

2 retine ajung la nivelul
cortexului lntr-o p.t..pgi. unicd gi, ?n acest caz iederea
binocular5 este posibil6.
DacE', din contr6, imaginile nu cad in puncte corespondente
retiniene, ci de exemplu
pe foveea unui ochi 9i intr-un punct retinian periferic
Ia celalalt ochi, apare diplopia.
In strabism una din cele 2 imagini este suprimatd. Devierea
ochilor (semnul cel
rnai evident din strabism) este consecinla tulburfrrii
vederii binoculare.

in n rc6e

de direcgia deviagiei,

poate

fi

convergent (ochii deviafi in5untru)

divergent (ochii deviali in afard)

vertical (deviafia se produce in sens vertical)

g_

(refracfia unui ochi diferitf, de

celuilalt

hipermetropie, miopie, astigmatism). Fuiunea imaginilor diferite

furnizate de ochi
fiind imposibilfi, apare strabismul.

'

Stiabismal acomodativ

convergenfa este strdns legatd de acomodafie

: un

lripennetrop forte necorectat solicitd convergenfa, de unde

se creeaza. strabism*I.
Apare la vdrsta $colar5, cdnd incepe sr fie solicitatd acomodafia gi

este ameliorat de

purtarea ochelarilor.

Strabisnrul de ori.gine

paraliticd o parezS in primii

ani impiedic5 vederea

trirroculard nonnal6. Strabismul persistS dup6 disparigra parezei

strabismul a apdrut dupa

(in

acest cM

ur traumatism, o maladie infecfioas6 sau dup6 ffaumatism

obstetrical la naqtere)

Strabisme congenitale (precocq' survin in primele 6 luni de via!5. Ftiologie

tulburare de maturafie, de dezvoltare a sistemului oculomotor. Clinic

Unghiul de deviafie orizontal este imporlant gi existd o preferinf5

de fixafie in adducfi e, adicd dacd se acoperd un ochi, congenerul va fixa cu ochiul in

convergen!6, iar pentru ca imaginea

si se formeze pe fovee va fi nevoit s5 fin6 gapul

intors (torticolis)

in ridicarea unui ochi c6nd'

acest ochi este acoperit: Apare mai t6rziu, la circa I an de la aparipa deviagiei
Devia{ia vertical5 disociatS const6

orizontale

Nistagmusul manifest latent const5

in 'aparifia secuselor

nistagmice la ochiul acoperit cu ocluzor translucid

sau inafarfi -(excicloducfie) sub ecran

translucid Scfupiekirann.

Strabisme esenliale din mica copildrie apar pdndla v6rsta de 3 ani. Deviafia

strabic6 poate

fi provocat6 fie printr-o perturbare a regldrii nervoase,

dezvoltare insuficienta

a reflexului de fuziune, fie prin dereglarea

fie prinh-o

sinergismului

acomodagie-converg enld,. Clinic strabismul se instale azd progresiv, este alternant satt

monolateral qi deviafia onzontalfi se asociazd"frecvent cu devialia verticalS.

Strabisme tarclive apar uneori brusc dupd v6rsta

de 3-4 ani, put6nd fi

declangate de o boalfl a copil5riei sau de un episod febril. Exist6 o perioadd tranzitorie

de diplopie care poate

fi

semnalatd de copil sau pur qi simplu se manifest5 printr-o

Iipsd de indemdnare. in scurt timp diplopia dispare datoritfi instalirii neutraliz6rii.

Studiul clinic al unui strabism.

l)

se efectueazd

diferit, in funclie de v6rst5

la copil (pdn6 Ia 4 ani)

skiascopia (sub atropin5)

studiul excursiilor ochiului, invitdnd copi[trl s6 fixeze succesiv un obiect

in diferite pozilii

AV este greu de precizat cu cdt vdrsta este mai mica

la sugar este foarte important ca strabismul sd nu fie determinat de

rnaladie a ochiului (trunor6 retinian6, cataractf,, etc.)

2) la copilul de vdrstd $colard

refraclia

AV.
excursiile globului ocular

stabilirea tipului de strabism: alternant (caz

in

care fixalia poate fi

preluat6 de un ochi sau altul, pe rdnd, iar AV este egal6) sau strabism cu ochi directoi

(acoperind un ochi, apoi celfilalt, oricare ar

fi

ochiul acoperit, se ajunge in final ca

numai unul din ochi s5 fie deviat, iar celelalt ochi fixator. Ochiul nefixator, de obicei
este ambliop)

ex Ia sinoptofor permite precizarea caracterelor strabismului. Se prezrntd

in fala maculei fiecfirui ochi o imagine diferita. La subiectul normal cele 2 imaglni
fuzioneazS impreur5. Strabicul

nu vede una din cele 2 imaEru (ieptne cu flori in

mdnS). Sinoptoforul examneazrt, corespondenla retinianfr anormal1,.

La strabic zona

retinian6 a ochiului deviat se asociazd cu macula celuilalt ochi (se creeazfi o maculS
fals6), astfel exist6nd o falsl proieclie (o corespondenld retinianS anormalS).

l^

h)

Strahisme divergante (exotropiild sunt

mai rare comparativ cu cele.

cc)rrvcrgclrte. in declanqarea lor inlcrvin izolat sau se asociazd,urmdtorii factori

Disinergismul acomodafie-convergen!6

;,rcornodafia redus6 favoiieazfr deviafia

in

gi

miopiile

in

care

divergen!6.

Pozi;ta de repaus (unghiul static)

in divergenffl. Intrapartum gi

imediat dup6 naqtere existd o exodevialie fetalfr, iar vergenfa tonic6 (Maddox)
tinde id
corecteze aceast5 dev'iafie. Dacfr fo(ele compensatorii srmt excesive se prod,ice
o
convergen!fr a axelor, iar dac6 sunt insuficiente se produce divergenfa.

Factorii inervagionali se pot suprapune peste o pozilie de repaus

nonnald determinf;nd o divergenl6 la fixafie.

Strabisme diverqente congenirale debuteazd inaintea varstei de 6 luni qi apar

datoritl unei lipse de maturitate a sistemului oculomotor. Clinic se

clevia{ia verticald disociatfr, deviafia torsional5 disociatfr

declangeazd

qi nistagmusul

manifest

latent....:..
'' Strab.isme diverqente intermite'nte srurt cele mai frecvente, apar dup5 v6rsta de
llan 9i se manifest6 mai frecvent cdnd pacientul fixeaze lih distanli (strabism
..:

divergent tip exces de divergen{fr), dar se poate manifesta'gi la privirea de aproape (tip
insuficienf5 de convergen!5).

Datoitd caractemlui intermitent,

vederea binoculara se

pdstreazd bun5 mult timp.

'

Strabisme divergente de cauzd acomodativd constituie < sdr. premiopic >

qi

apfie la copiii a cflror refracfle se modificfi in cursul anilor pentnr a deveni miopi
Apar cu caracter intennitent in mica copilf,rie (dupe 2 ani), c6nd copilul are o
lripermetropie mic5.

La v6rsta de 6-7 ani apare miopia, iar

deviatria devine

pennanentS. Miopia apare la inceput la ochiul nefixator gi, ulterior la cel fixator.

.&

"

INDICATII TERAPETJTICE :

1)

Dacfr un ochi are o ambliopie organicd

se opereazg la v6rsta de 10 ani
scop estetic

?n

2)

Hipermetropie forte : corecfie opticf,

maxima, ex ortoptice pentru reeducarea
vederii binocurar e- Dacdstrabismur:persist,,
se indicd
operagia.

3)

t5

In arnbliopie: dezambliopizare. La copilul

mic. se acoper6 ochiul bun (total
zile-3 siptf,rndni' La copilul rnai mare,
unde existd or;

;;xafle

excentricf,

se

incearcfr inhibigia acesteia prin stimularea

maculei in scopul relu5rii functiei.
Av a celor ochi este conservatfr se v.a face
reeducare ortoptic5,
operahe, unnatd de reeducare ortopticfr.

'l

'

pane

vdrsta de

2 ani este necesard

refracfiei de 2-3 ori in primul an de

o

r corecfia optici

repe tarea cicloplegiei

e

fratament

'

gi a examinf,rii

a fuipermetropiei, miopiei, astigmati'smurui

penalizarea totald a ochiurui fixator

sau alternant6 cu cicropleEcq
o : qrat chirurgical
deplasarea inser,tiei rnugchilor oculomotori
pe globul ocular
ot"T..a le modifica acliunea gi a restabili paralelismul bchilor.
restabileqte vederea binoculari.

'

Trat.*+;"*

o corecfia opticfr - hipermetropiile

mici (p6ne la 3D) nu vor fi corectat

e,

hipermetropiile rnedii gi mari se va prescrie

coreclig care asigr*fr AV maxirnd.
Trat. ortoptic - ocluz ia 2-3 orerzia ochiurui
fixator.
Trat' Prismatic in scopul prevenirii tulburdrilor

'
'

prismele cu baza nazal, imaginea

va

iar la

vederii binoc,lare. plasand

fi

deviata de pe retina temporald pe

maculd gi
astfel se intrerup conexitrnile binoculare
anonnale intre macula
$i un punct retinian

extramacular.

Trat. chinrgical este indicat dupfr 6_7

anl

I
il

CTIRS IO

I'ATOI,OGIA OItI}ITEI
(ilobul oculat'este

sitr-rat
pr:ote.ieazh,.

in cavitatea osoasd a f'e1ei, ot'ltita,care

?l ascuncle

irr ;rarte 5i il
I{itpclrturile perelilor orbitei cu sinusurile osoiise ale t'etei sunt:
peretele superior - sittusul liontal (anterior) gi aripa nricri a sler:oiclului
(posterior:)

pSfelefg1ryJggg: - sinusul niaxilnr gi osul palatin

pgretgls__gxlcfn --osul rnalar ;i ari;ra nliil'e a sl''enoiclului
pCrete"lguilgn -- siuusul etnioiclal ;;i sl'enoidal
l, $E tu!l{}!--()-{t t E-e LNfe A
;r)

lilMP'fOMIi
sciide rea

AV

in i.rfectarea clirec'I.ii a nervului optic-, perlurbarea

cicukitiei sanguirre oculare

tliplotrlia * ?n pt'ocese patokrgice ce intereseaz-[ unul sau nrai nrr-rlti
mu;;chi cxtrinseci ai globului ocular'
clurere ocular;i spontattit sau Ia migeririle globului ocular - in
porcrtsc inllanlatorii ale orbitei.

.
j,

l,) SEIIXNE
lnociif icr'tri cle protrwie a gleihului ticular

"

- e,xoflainria sau enolialnria

lintiture'u nilsc:iirilor oculare --in anurnite leziuni neurologice sau irr

f ractrrriIc plar:;eului orbitar'
edcm p*{pebrul Si cortjwnctival- in 1;rocese inl1arnatorii gi tunrt-rrale cu
cre$terea l'apiclii

s{ttfiile oftulmoscopiu : Ttulo*r'e pugtitttrrt, e$ewt pustilur, $unt vnscular

oplico-ciliar', I'aldLrri corioletiniene in tunrorile r"rrbitei sau in
r: {'in I rnil tr'rai i ;r t i ro i rl i t rr ir." tl cr,l i p i rc d* t't, ii rt ti

Y-

{il$il:{ls7'tGATttt_E

{;

g)j2gu n inirri de I aborattr r

uzu;tle VSII crcsct-it. leucocilozi,,

r"ear:iivii

l'ilrrirlrlgen crescut, proteina

('

irr procese inflamatorii orbitilrc

antigen carcinoemhrionar cre$cut "' il"l carcinom ortritar

aeill vantlilnrandelic crescut ''- Ii.l col;ii cu nellroblastorl nietastatic
tr) Lilal::Snu} radiqlggic Al qHlei eviclentiazi anomaliile per:efilor orbitali,
firsei glandelor lacrimale, canalului oyltic. lantr:i slenoidale ;i
sf'enornaxilare ;i a sinusurilol'
c)llri:ngl.lulscogl'allc al orbitgi este intiicat in diagnosticul clit'erenlial
tliutri.' t-r leziune vascularii. nrctastaz[ sau pseuciotul'nori inllamatorie.

ff

)'fomogralia computerizatd este indicat[ in exoftalmie progresiv6,

lirrmatiune tumoraia orbitara palpabil[., sciiderrea AV fhr:a cauzit ocular5,
turnori frontale ce afecteaz6 orbita
c) Rezonanta magueticfi nuclearai este contraindicata la cei cu corpi str[ini
inlraorbitari nretalici nragtletici, ctl pacelneaker cardiac.
t') punctia--Lriopsiq orbitarl este indicatfr la bolnavii suspecti cu metastaze

tl

orbitare sau neoplasnte secundare

pentrtr studiul
i:) Venogralia pentru cliagnosticul varicelor orbitare 9i
.iuusglui cayegros. Se iriie'cteazf, substanga cle ctltrtt'ast in Vena fioutal6.
lr; Arteriogr.at-ia orbilEi la suspeclii cle ancvrisme. stenoze afieriale. Se
irr.lecteazi sLrbstanla de contrast tn .utotid, i,rt.Jtri.

fft.E$QIIALMA

l,rotialnria (lat. exo:iu aihlir -. gf,gphtalnio:i =" ochi) ittsearttnii protruzia

ochiului in alara globului ocular.
l'.xist[ o varietate cle exoltalnrii:
e Pernli.-![Eu1a xuunteryulg$a (r'ascularl )
r aQutlr seru cronicfi (trarutlstic[. iptlarnattlrie)

r
r
.

o
e
*/\.

izolat0 SAu asociatir ctr alte s-inlptqlne

lrulsatila sau nepr"rlsatilfi
cloct"i nit ) sarr ir:educti[r i l[ (tu nroral[
fgi!_,-LEli tr i l li ( r,asculari sau cn
ztxittlit (glionul tten'ttlui optoc) sar"r latqlall
Lrnjlitlcijd3 (tlauuraticir, inllantatorie, r,ascularf,, endr:crittit satt
tttttttlt'tt lii

X--' . bilatgulA (i6t'lamstorie, *ndgcrit:It sitt-t tttnlr:rall)

' i,, .or,,l ,'.r,Ll!-et!tLi-gi-b!-utelu!etrcbtrie sii tte giinclirrr la :
h incrtil',Iitlistti
oxrce!nl-u
.til:lulur-c--btlatcral-q
lsugglr ie . macroglo
u:aliuLiicle: sisten:
rnal acl ia f{eclilinghatrsen
I 1 exqlitrlrui0 Lrnilolercrld.trebrrie s[ iincttr cotrt cle varstit:
pn* !1 r,iirstit cle.2 ilni exol'talnlia Jloate sugel'a un mliningqq-e].
ii*rfirn..,litlnr. chist dernroicl. cxterrsia orhitarii a utttli rctinoblastorn

t'ffigg1trebrries[trcgarrclirrrlaotttlur:rrImerIigrrI:SzlrL]0I1}'
our. I i nl fti s-lll'c p nr . ia b dp rn i o $AfL:(Ul
(gliom.
la iUhlcscent tre[gie sit uc g0nclirn la tuntori tle tten' optic
sau ang.losarconl
fUgliUglA11]), teratoamc cu clezvoltare tardivir
nclinr Ia rnalaclia t)a*s_ellg-rf:, tneninigioatne,
Ia acltrtt
reti

c'-u I g s a

rc

trehuiE-

ff

pseudotunrori, tumori nraligne extirlse de la sinusurile

Ia baU'Ar:_r, sincl'ornul exol'talmic apare ilr nraniIestdr:i pa&ncqpl&igg,
nralisne saLr metastaze ale acestorzl
tumori
.-+
,sinclroruul
trebuie piil,it gi din alte puncte de vedere:
dupd trauniatisnr poate fi herniltonr extra sau intraperiostic
dacii errolialrnia este insotita de senure inllamatorii acute tretruie si ne
gdndini la cslUlj!{gtfuei, I'l$grnon orbitar sau coleclii purulenre in
vecini:rtatc (sinusuri;. t.o,rrbofl.trita de
ernos
daci setttttcle inllamatorii sunt atenuate, trc'buie s[ ne grinclirn la lues,
"I'BC,
paraziloze
Ia pacientii cu lulrrori cerebrale, hich'oce{zrlia intenrir poate da erotlalrnie
exolialnria pUl,,sAttla este semn pultognonlonic in anevrbq3pl de;rrteri
caroticlii irrternl

ex,

|n{-YrisT'I(;

_cl.lNIeE:

'\. Anarnrle zir

I

1.,,\cu

itatcl r,,/ztrall

('.Ciirnp vi'ry'al
[

l'.
t

tir'[litei la lumina di{uzfi

Palprlt4a orbitei

). Exzrmerr/r I

i ilx/n)urul nrotilitntii ocrrlitt"e

I I .() l/al rno:;c( )l)ia

I.I

:.x6ftalrriorrrrlliir

| ,.

lixatnr'rtc ntclir:logicc

..\. ANAIVT N I|ZA:

Nc irttcresclrzri:
lurtcr:cclcn tc persortzrlc

;i

lrcredo-ctllatcraie

rcunrs tuntele aparitie i

clacii cocrisrzi gi clurereir
claci prczi ntii di;rlopie
c

dacf, nrc

ll. A(l

tJ

modiliciiri de cdmp vizual gi eventual progresivitatea lor

II'A'I'llA VIZTJALA

sc sttrcliir;rir atat lrcntru detrlartc clit gi penl.ru aproape, cu pi

vedercir cu[orilot'.
( ,.CAi\,I I'T I[, VI ZL]AL:
carnpi rr rctrie Coldniann
pct'i rtrcI ri c uutoLnatizatl.r

_)

ss

llrir corectie

I).IiXAMIiNUI", ORBITEI LA LUMINA DITI-TZA:

I'ie edit'icir calacterul exoftalrniei; claci procesul patologic se afla in
t'ccinltatea r,flrlului clrbitei sau in interiorul conului muscular, exoftahnia
cste nriald, iar dacri procesul patologic se afl5 in vecinltatea unuia din
llcrelii orbitci. e.xoftalmia este luteruld.

l. I'/{LI'A I{F:A OIiI IEI:

I'.rc aiutir la irprccierea recluctibilitilii snr"r irecluctibilitdtii exoftalnriei gi
lrrczen{a sau ahsenta unei m.lse turnorale intraotritare.
l'. ,\tJSCtll, !-Af IA:
i.je zrjutti Ia rlccclarea unei exottaln:ii pulsatile prin gunt arterio-verlos.
( ;. IixAM I,.N ti L h{OTILITATII OCUALRE:
tcstul Hcss-l.ancaster (coorclirrornetria) purle in evidenti al'ecllu'eer seru
ncaf'ectarcr.l rnlrgchilor oculornotori (parcza sall paralizia unui mugchi
salr a mai nrultor nrugclti)
cxanrenul cu sticlir rogie sc utiliz,ear-ir pclitrLl clepistarca cliplo;:iei
I I. OFTAI,NIOSC]OPIA:
l)cpistcazh rnotlific[rile de {irnd clc c,chi" intelesarci} sillr rlLr a nervului
optic, prezcnta unei eventLtale tuniori ilrtraoculare.
I. I;, XOFTA I, M (}METIT.I A :
'rt-' cfectuazii cu niutorul e.\olialtrrrxrictrului I Ieltel. Nr:rnral, apexul
t'onree&fl sc allii la circa l4 I 6 rnrtt antclior cle rebilrclul or'biterr exteln.
'irrb l4 turrr sc vorbegte cle enoftalrtric (sindlourul ('iauc!c Ilcrnarncl*l-lorner,
lrircturi clc plil$cu orbitar, stirlile cagccticc din bolilc crxlsurirptivante" boli
,liurcicc).
I tU:Ail{gnLqL:ti{:c * yuletil$ e
tkfi;eyki
I

l. il.C()(]ltr\[.'lA:
i'cnrritc diugrrosticul topogl'alic al lczirrnil*r r:lir: or'[ritih li consistenta unci
i'\ cntrralc Itrrnori irttraortritar*.
ti. il t- Iic"r' rr ( ] tt],rrN (x i ]t AIVi A :
\c bazertta py{xistenla unic rlil'crcnt.c tle polcntial intl'c polul ar:rcrior';i
rolul lrostclior al ochir"rlr.ri.
i,. E [", Ec"l', ll()0{l ti LOG R
l',ste o inrcgistrare in r:epryls a clil'br:itclor potenfiale existentc intl'e strat.irrilc
.'\tcnrc (ncgativc) rii inty'r'r"re { pozitive ).
I

Nr.

I Ln("r'RoOcu

MI{X;I{.AtilA:

l viclcrt!ilzri dcficiepfele ocr:lcitnotot'ii. stuclirrl strahislnului Ei paraliziilol

lonl()tori i, a I y'rbliopii lor organice 9i firncl iortalc. dcpistal'ea

rr I cct iu rr i lor rluydiel in izante.

()rrLr

';5

N.POT E N'!' I A l-, E, Y lZlJ AVli, UVOCA'I' Ii :

Ne ajutfi Ia stabilirea penffabilitirtii cirilor optice sau absenla ei.
O. EXAM IiN Ii TIADIOLOC]ICE:
incidenla cle Ia![ - pozilia nas - [rirrtrie
pozilia fl'unte -- nas
inciclenla lulcralI
inciclen!a pcrrtt'tr g[urile optice (Rhese)
rirclioglalja l't'ar,et crani ul ui (Hirtz)
t0n10grallir urbitari
-tr.tt'i{oggafirl+azoasa-

l'lebograllr orbitard
at'teriogru

II

a orhitarzi

tehterrnogra fi a dinrinticei in in{,iartr$rr

tor):logra Il l c:om pu terizatf,
fezonanl,.l nrilgneticI nucleal.ir

r-

PIII N CI PI I D E T'II"AI'A IVI TIN'T'

I.. MEDIC:A M IIN'I]OS:
tratanrcntul t'onirtt<:tivitai irsocial"c
tratantctttrtl kcrcttitei lrunctula,sultt:t'lic'irrlt,, rrlt't,t'tttit'i t'orrtc.enc
t*. CHI l{.11 l{.(; ICr\L:
- orlriiottttiit: anterioarl, trattsetrrroiclalii. tlrtrsrrrirxilln'a. ILru[]oralii,
Ir'arts li'orr talh

Ll:,ENAfl'.lIllM

Are la brtzlr i ciu"rze principalc: arnonr._r.!i"r_fllU-.,tLt!i1!--c_ (poslurrrnralicc.

rniu'oo{lulrrr ic, de{ccte cotlgenitalc ), i1ltltl-ir-t.-t'r1i{rl_trttr-LiLi_rrrlrtUu- (rlLrpii
iLadieLi trlcrrlru tutttori rnaligtte, r,trt'icc ot'[ritlrrc. sclct'rlrlcnrict ii Lltt:lUrni
{irr r-,icatrici llostin{lantatorii sau scurtali ulc rrrrrSclrilor cxtrilrscci). l)olrtc {l
UUlatc:Idla (traunraticti situ sdr. CjlaLrdc-llcrlr6u'fr1 Iorncr'== [)tr)ZI.
c:nolialrnic. rrriozl) sau bilater:ala (in ['roli ca;icctizante sau flJ(', ncol.rll)sn1c
:';au in boli tlcslridratante ca hokril, tlizentcrie).
V.A F E{'T' I II

TN

FL,AIIT,4'TO R I I

0S_LliQl-'l'1il O$T(tAOltB I-l-AltA- ptirt c Ii acuti (in boli ilr Ier:tiolrst'

!:cncrale slrr infecfii de vccirriitrrtt: sittuzitc pt.tt'ulente), suhacutir 1?n sil'ili.
conrrt-'nitirl saLr dobdndit in firza sccurrrl:rri slttt tcrtiitt'it cr-t localiz.are

:t

s3

orbitari) sau cronicd (inlectarea se poate produce prirnitiv prin rnetastazd

clrbitarl sau :iecundar prin extinderea clircctf, cle ln strucutrile vecine). Se
manifestti prin:
exoftalrnie ariala sau lateral[ dur:eroasd, care la incepttt este
redurctibilir
e durerre sllontand si la palpare
a diplop iq

ui orb ilgr'
(ro;Ll. r,iolacelt, ditreros, caicl)
edenrj,ralpehral infla

chenu,rzjl

ttrme f zrctia reb-gr:dul

Iirlitarcrr rniiiciir:iIel:.g&ibului ocular

o Iebr[, ti'isoz]ne
'Ir'atamentul
c:ortstd in prilnile reci. antise ptiq
aniiinflalratorii. incizia-$i drepqiuI colcglici. I;irr[ tratantent deterrnin[

{/\

al'rcedare, flstuliz.are, urmatti de cicatricc ttclerentf, la retrordr"rl orbitar.

0IiBITAIIA esle inl]arrraric ilcura seroa:la si di{irza a
trlcnl,tlLl'l'A
- /::

lcsutului ccluloatlipos al orbiter.

fr;tiologie: pncrlultol:oc. staf ilococ rturiu, strcptoc6l:, iar la ct-lpiii sub 5 ani
trs i rt fluenzae.
drr).{c,rr): poslratrunztticii (tlupii

I-laenroph

o
o

lrllgi pu'{crilnl.c itlc llleoapelor L:u

retcntic tle (lS intraorbitar cr.te rrsic clr' Ia structurile I'ecine: sinr-rsuri
pat'anit/llc, fir[t:r, pleoupr:. tlirrti. cii llcrirnale. sac lact'intal;
inlt'ttrttltiturd: etrclol'tnhnie, pun()litlrtric, tlitcrioitclcnitii supuratit

ttfirlo,gt'n('t', hatctet'iemie 1:rritt elttlrol i scptiu:i

{,Jl!}jl: [ )c h t r u I e-'stc brttsc " t-tn i I at e t'a I
l"

adi

-uuUtctql]lir. Icbr4 i8-39

.lj,i.:eit1g-,t r -.:"lil.qg"*glglgl'!- r,iirsirtrrri,-.:!iltlrl,r:il.AY lirin cottlpresiuneii

$ultksUt-: d-urcrieicUlare,
uc

rv u l rr i o li l i c. l ircri rlr a rg.'* f clto{o ll!e'..

Lil:jg!'tir,: -t-'-rt{l,alntiu: progt'e-s.ivi,-it-xtdlr, !-li:l-!:till!:UlUiit.:l-Ug-XtCt*i*grlsil:

i:d.pghLl!-ctr trtic,Eorarea Iantei paI pc[rrrt Ic. cltctrtozis.
!!tt!u!j!jt': t: \. de laborator' [VSLI c:r'csct[. lr]-Lg!lcitoza cu t]cr,rtr.oliLU) I{.r.
sinLrstrri (:iirrrrzitI rnaxilarir sau tiontalii la adtrlli. clnroiclit[ la copii) cr.
llll=, c:... sl.t1r'r;rtologic (focare cle int'cctie)
i,'UUp_!jr'tttii'. localc'(abces sau {legnrrrn orbitRt'. uveite septice, ttevt'iti
oplicrr. ohstrue tic ACI(). la clistatr[I (prtlpagztrett ,:nclocrattiaul pe calea
ncrr rrlrri oplie dctenninI ahces cerci:ral. iltr prol)iigilrea pe sistemttl lt*t'l'us
r'lctcrrrri rrrr ul)ccs cerebrerl, sitttts cavertt()s).
.'lltL!tttUt,./// Llcltcral (ampicilin6 ?0() nrg/l<g,zi silr.r oxacilina 100 nrgil<gizi
l.V. ll copii strb 5 nni, pcrticilina 2 nril IJ, orlrcilinli 1,5 tttg ltt 4 ore I.V. la

k'

$r

de

G' in caz
hacili Grartr+ se atintinistreitzii Penicili*a
aciulti;
local (pIi;nile reci' anlispetice',
Cientamicinu)
adntinisteazii
se
Cranrbaciti
( incizie ;i drenaj in
periost*l
gi
atlcesurtri
)
clecongestionante
irr caz de,

dezintectante,

caz cle abces sau llegrnon)'

#ffi;;il;-;.Jr*,,1,r-rprinceneror

sau

{i:u'tii

- propagare p'*1 vena

I - t ] -.--- ,- -,..,, .1..*i.rr"X

denrarr
supurarfr . i,{.ectic arnigdalianr sau
EtglpgJg. st at-i I ticttc, streptococ
gracle c,
(.,li,ig:deb.t [rr.usc r-u stare generalil alti:,'*r.i:r. leb.ii'10-41
clelir'
c.rr i'liiii*re occipitalir. i,s'nttrie'
t.r.is.a*e, adinunric, celaree inste,sir
{antei
Violaceil' ctl vellO tLlfg'irscente' ittchiclereii
palpebral
cdcnr
QbwtL\::
hc*riat priri ii,rta ;lalpebrald' ,ridriaza
parpebrale. crrcrir*zis co,jun.iiuut
iru.rrillr, dureroaslr. i.'rr:
cu pupir* ,rcr-lcrir.ir. *"oiiurnrie axialir.
pri ttdet'ctt s i ti t t stt l tt i ca vertros'
iri latera li z-tt t'ca c i senlnilicir
clalatatc. tlll'gescellte, tortlloase
{i..r. {;,O. stnzli ,apilar'[ cu-ver]e
lit cleces'
tilai'ittttic[, t]rl'r tratatitcrtl. puliirld cluce

ilj;il;';;i;;;;,.die

l::;t,ctlr.t.tiu-csrc

ctl sl)*cit'tt litrg' itt eloze mari'

IA!--q-k-J!!;-l!.l5t?tucu atttitrioiicc
thellarirr[) l;i vitanrine
aclniinistralr: in per.lirzii I.v.. i:rrl.ico...'.Lrlarrtc
gmPul []' ('

fs

clin

CURS 14
rt
NERVL]L OPTIC
Nervul optic este format din a.xonii celulelor ganglionare ale retinei qi se
intincle de la nivelul retinei, unde igi are originea real[, pAn[ la nivelul
chiasmei optice, unde se incruciqeazd cu nervul optic controlateral.
I ) PAPIL*IJA (neuropatia opticl inflarnatorie anterioarl) se
carracterizeazd, prin dureri in strrecial la rniqcdrile globului ocular +/-

lbtopsi i (senzalii vizuale anormale)

C'auze: boli oculare (iridociclite, coroiclite, plagi perforante infectate)" boli
int'ec!ioase (scarlatind, variolir, grip[, reumatisrn, herpes zoster, sifilis,
'['BC, nreningita) infbclii de {bcar (amigdalite, sinnzite, clentare),
afeclitulea inflamatclrie a nervului optic,
i;ttnciul tle ochi:
papila apare roqie, tulbure
edern patrilar * de intensitate mai micl clec0t cel clin staza papilar[,
cu o proerninenfd de 3 - 5 dioptrii. Marginile papilei sunt gterse, iar
vasele retiniene centrale relativ liniare la ac:est nivel. Se asociazf,:
microanevrisme la nivelul capilarelor epipapilare
henroragii in fiacdri pe p-api16 qi peripapilar
exsuclate.
freg,ent apare un inel cle edent peripapilat', mai mult snu nrai pu{in
pronunlat.
AY este alteratti -"suprimarea conrpleti a AV spre deosebire de
cdenrul papilar cAnd AV cste relativ bun[.
prezintd cletlcite tipice atingerii fibrelor optice.
kirgirea petei oerrbe cleternrinatzi cle edernul papilar gi decolarea
ncuroepiteliului pelipapilar (c.r,. rec{us concentric)
$inrtuI culorilor este alterat (tliscrtntatopsii')
rr
x.--".Sj1njUUUfUigg$ este alterat de la de.but, pragul senzariiei luminoase
este urcat, aclaptarea la intuneric se lirce cu clificultate. iar
scnsitrilitatea ochiului la diferenlele de lumini este redr"rsi.
n Apgiogra{ia relevf, clilatarea czrpilarelor epi- Ei peripapilare, plezen[a
dc nricroauevrisme, fluorescein[ tarcliv[ ;i persistentir zr papile i, cu
di Iuziunea peripapilar5 a coltlrautului.
l1ifrcdqn5llAngfiiA evidentiazir nen,ul optic cu diametrul intraorbitar'
mirrit ;i ingrogare sclerotenonizrn[, ce atestir natura inf'lamatorie a
procesului.

.
.

"
"

r e,

r
/\_ .

"

I
,.

$T

Et'oltt{ittbolii este acu td: zilelseipt., apoi re-qreseaz5, fllnc{iile vizualepe

restabilesc parfial, eclemul papilar gi hernia papilei se retrag, hemorgdiit.
dispar', clar in tirnp papila capdtd o coloragie albicioasd iar venele rarndn
u;or dilatate. Papila evolueazd spre atrofie papilard cu sclderea AV pdna
la cecitate definitivd.
Trut'.

: -

antiinflamutor (corticosteroizi pe cale generald - Prednison l- 1,5

mglkglzi I saptlmdnd +/- injec{ii retrobulbare cu corticosteroizi
solubili)
e.tiologic (asauarea fticarelor: de infeclie, tratament antibiotic asociat
totcleauna cu tratantent antiinflamator, care utilizat singur poate
deterntirta ttneori agravarea neuropatiei optice prin diseminarea
1111s1:1iei)

tl il a tatoure pe cale generald, retrobulbarl ('I bl

u rtt i c' o a gu I tr nt e ( I-Ieparin 5, Trornbo stop)

vcr s o

azolin, Papaverin[)

hipotensoare oculare
vitarninoterapie
2

\.--

) N S]VRIT

ULBARE

: neuropatie IIr:5 semne

oftalmoscopice. Itepr:ezint) inflarnafia n. optic posterior de locul

pltrundere a vaselor centrale in n. optic.

cle

litiologic:
a)

Infettii locale

se pot

insoli de un edern al papilei, dar in acest caz

i.rtiltgerea acuitalii vizuale gi eventual a cdlnpului vizual rezultd clin
lczir-rnile l'etiniene sau coroidiene gi nu traduc sulerinla n. optic. Eclernul
pltpilal', care de fapt este nrai ales o hiperernie cu dilatalia capilerrelor
strperficiltle, evoluerazii paralel cu inf-lanratia intraoculard. Acest aspect se
irrtalne;tc lnai ales irr endo/talmii bacterienc (proces inllarnator inl'ec[ios
strpurativ), t:orioretirtite\uve.ite intennecliare: pals plzura : zond.care aderir
clc vitros irrtre retina posterioar[ qi retina ciliard), retinitu c:u
c'itomeguloviru.s.

b) lnfectii locoregionale - fbcarele in caut.it se loczrlizeazd, in vecindtatea

aparatului ocular qi sunt reprezentate de sinlrzite, infeclii dentare,
anrigdalite.
c) Inl'ecti-i-gglgr.alg * parazitoze' ('toroplastna, oncocerct)za, cisticercoza,
clr ist h iclatic), m icoze ( candi da al tr i cans, astrrergi loza, acti nom i coza.
histoplasmoza), inl'ec{ii bacter:iene (nreningitn, septicenria, sililisul,
tuberculo za) Si infbclii virale (oftahnoneuromielita, scleroza in pl5ci, zonA
z<lster

).

/' ,t

af a;/o *6".1 -+(ff*

j-

$r

'

C'linic:
*' debttt bnnc (ore) rru scAderea accentuatf, a AV chiar: cecitate,
disparilia percepfiei lurninoase + dureri retroorbitare accentuate la

cu t

rnigclrile C0.
- clbctiunetr clebtieazd relativ ocut, cur scotom central, fArA modificdri
oltalrnoscopice, qi evolueazd,subacut sau c.ronic, flr[ agr:avari sau
atnelior5ri, ?n cazuri rare cu retrocedare. Sinrflrl cromatic gi luminos sunt
de asernenca profund alterate.
O.fialmo*coltic'papila este uormala. Modificarile func{ionale sunt prezente.
'l'ardiv, dtrpii 3-4 sdptarnfuti se poate
constata o decolorare papilar:I parfialii/

total[.
()biectit'

doar starea de rnidriaz6 a pupilei cu incetinirea/abolirea

t'enexului {irto
'lontodensiittmetric,
nervul optic apare cu diametrul ldrgit. Dup[ 3-4
siiptdrndni sc constatd o decolorare papilar[, limitatd de cele mai multe ori
lir.iumatateu extel:nd, alteor:i total6. Cu tinrpul, papila se poate decolora
Io[al, prin instalarea atrotlei optice.
l','r'olu{ie f'avot'at"lild: dupii aproxilnativ o Iund simptonratologia subiectivti
I'csreseazii ;i vederea revilre prin reducerea treptat[ a scotorrtrlui central.
-'=

'11'utamentul:

antiinflanrator (corticosteioizi pe cale generalS, injectii retrobulbare cu

corticostcro izi solubi li.;
etiologic (asanarea fbcarelor de ilrf'ectie)
tratatnent u I antibiotic asociat totdeauna cu tratament anti i nfl amator
vasodilatatoare
vitanrinc clin grupul B.

3. ATROTTII OPTICE
l)t'itt atroliu opticd se inlelege in primul r0nrl un aspect otialnroscopic
lrrrrl.icular c;lt'acterizatprin de.c:olorareu ytupileicare devine albI, (ca h6rtia
:iltu creta) tlc r-:ele tnai lnulte ori cu suprilnal'ea in parte sau in totalitate a
{trrrctiilor: vizuale. ,Re7z"e:intd stacliul ./inal u numeroa^se f i t,ru.ictte pro('e,\e
lttttologice cu ,veeliul tn ner^t', sau fn rerind cum ur Ji inflama[iile,
iulburiirile i,s'c'ltemice, leziunile trauntutice ,suu toxic'e. Oli cle cdte ori
llcl'\'ul optic cste seclionat, degenerat, courprimat sau ischemiat se
ItLt'ollaz[ . Srtn, nece,vare 3-1 sdlttcinuinica sa aparl decolorarea papilei care
i ndicd o{tal nroscopic atr:o{ia lui.
,\trtrliile optice pot fi ltar{iale sau totctle" clupai cum decolorarea
intcrcseaz-it tot discul sau lllllnai un segrnent al saur. Atrofia opticd par{iald

$8

prezintd ca <.r decolorare a jumdtafii exteme a papilei.

in cazul substarn[elor toxice, avdnd o acliune electiid asupra t-asciculfrlui
papilomacular cu dispozilie axiald in nerv, atrofia este segmentar5,
interes6nd.iunratatea externl a papilei.
,'\trofiile opticc pot fi uti- (indic6 mai ales o cauzd locald) sav bilaterctle
rindica o cauzir generala).
"fahloul
o.ftulmo,scopic este caracterizat pr:in decolorare papilar:d, care apare
nlb[ sau cu ttuart[e clif'erite de galben c.enu;iu. Aspectul papilei clifbr[ in
rliversele fonttc cle atrofie optica in raport cu diferitele lor etiologii
tsimpld; glaucornatoasS, retiniand, postuevritic[, de nutr:i]ie - ASC)
,\irttTstorttele :;trlriective dif'era: dacd atrofia optica se rnanit'estd totclealtna
llritt clecolot'lrt'ctt papilar:[. decolorarea nu inseamni insh intotdeauna
pierderea {unc1ici, Iiind bine cunoscut laptul cd aspectele atrolice cele rnai
cxpresive sLrilt uueori intOlnite la bolnavi cu lturctii vizuale apt'oape
Irormale. AV scr:rzutfi pdnd la cecitate, CV strAmtorat concentric sau in
:ie

scctor).
irr producerea atrofiei optice sunt incrirninali./uc'tori t,ctscttlari, infbcliorsi,
rttxici cor) pol lt::cr nu ntm'tai Jibrete optic'e. clar Si celulele ganglionare ule

i, or i gi nc'u .lihrelor.
l;ornrc clinice:

rt'

Ii

ne

-X tl

printcrrd este denumitl astl'el atunci cdnd

'
initial din care a rezultat atrofia a first cu totul
ntittim6. chilr rtull gi a evoluat cu nrarlit'estlri at0t de reduse inc0t atrecnt
nr'observat[, iut' ltoaltt ltu it putut fi diagnosticatd clecAt in stadir"rl final,
t'ind au apfu'tit clc{Lcitele Iunclionale gi aspectul atroflc- al papilei. Irapila
r'ste alb[, ul]rrot'i cu nuanlA r,erzuie sau alb[struie, bine. delinritat[, vasele
rlc c:alibrLt nolnlal, iar tardiv poate apirea excavatia atroficf, prin pierdere
tt,-' ljlrre optiec. Vederea este sc[zutd urieori ptina la c-ecitate, c.{rnpul vizual
t'stc str0mtot'itl cotrcetttric sau in sector'. Cauza clasicir este tabesul, sclerozzr
rrrultipl5, clAr irl'ec-tarea nervul optic poate sf, aparii la 10-15 ani de la
inl'ec{ia lueticir. ilr jurul varstei de 40 de trni.
-K
lr),liroliqrUti.i'ti ,securulurd_are acela;;i tablou otialnrologic ca ertrcllia
/\
' pritttarl de ciirc se deosebegte uurnai prin etiologie. Apare in urnta unor
l::zitrni trmrnrtrticc ({}acturd de ba'zlr de craniu, l}actura canalului optic) sau
(otnpresiLuti tlil'ecte (tumori) exercitate asupra fibrelor llen/oase vizurale in
rit'icare partc a traiectului lor de la lanrina criblat[ la corpul ge'niculat
l atcral.'['u lnr it'i le cerebrale deternr inei atroije secunclar:5 claca conrpri lni
cltiasrna sr:lr.r llcrvul clptic gi atr:olie poststazii dup[ edernul ;:apilar
tlctct'lttirtut tlc hipertensiunea intracrnnianri; in prirnrrl cat atrofia a af-ectat
.4tro,,fia optie'ti s'intplit suu
''irttptontatologia procesurluri

Ll

f3

disc optic ilt lrrealabil norntal, in al cklilea L:az, Lln disc care a prezerrtat
rurrterior edern llapilar.
c\ Atro.fia optit'tl vasculard sau cle ruiri{ie este cara cterizatd printr-o papilh
ulbd, bine delirnitat[, arterele sunt ,subyiri, filiforme, uneori transformate in
c'orcloane albe. Vcderea este scdzntd, uneori pdnd la cecitate. Apare dup[
tteurtrpatiile opticc ischernice qi consec.utiv r.rbsrrudrii ya,selor c.entrale.
tl) Atrytia optit'_i-glctucomatoa,sd este caracteri't.atd pr:in papil[ alb[ sau albcenttsie, bine dclirnitatS, nueori cu halou peripapilar de atrofie. Papila
prezinti excavirIie Lotald cu vizibilitatea larnei criblate, cal'e tnerge pdn[ la
ltrarginile ei (irr r:iildlru$A), iar vasele fac cot la lnarginea excavafiei.
l:rcavarea disuului este determinat[ de 2 factori:
presiLutc(t irrlraocttlard crescutd care acfioneazi mecanic prilr
impingcrcu posterioarl a larnei criblate
ilnoXia llrirr isc:helnie cronicd
4. SINDI{( )AME CHIASMATICE .- afectiunile regiunii
t'ltiusmatice se rnltnitesta printr-un ansamblu de sirnptome care asociazd
rrroclitic[ri clculurc, ueclroendocriue gi radiologice, constituind sindromul
t'lriasmatic.
Ln'l

#,
''
X.

'

t-

I Moclificlri oculare:

r I ,Scddereu .41'apilre precoce in inflama[ii sau tulnclri cu errolulie rapicld,,

l,rcalizate in I'cgiunea nrarginii posterioare a chiasmei. in general este
trrrtlivd gi se nuuril'cstzi cdnd papila este cleja atrollatl bilater:al.
l', t,l'[odi.fictu'au (' l'
[:lemiat]()psia [liternporalei - selnrl patognomonic pentru af-ecliunile
c:hiasmei, ca liind singura regiune uncle o leziune turic[ poate
clcterntitur lrcntianopsie bitemporalzr qi poate pdstra sau nu macula:
zonh t)t'itllu'lt ttgt-rr depresionat[ in retina pt-rsterioard ce con{iue celule
clr conut'i spccializarte in vederea cliunrii, l'brntelor gi perceperea

culorii.

'
n

r
.

Cecitatc clc o parte qi hemianop.sie temporala de alti parte - se

procluce cirrrl leziunea progreseazri 5i daca compresiunea este nrai
tnare pe o ltitrte, nrai ales pe partea anterioar[ a chiasmei.
Sct-rtonl piu'irceutral henrianclpsic bitelnp6lnl abscllut.
Scotottt ccntral caracteristic nevritei retrobulbare - este ctrracteristic
tuttei lcziurri inllatuatorii sair tunlorale ce cre;ter rarpicl.
Ilc:tttixlllrpsilt laterali ontortinrl - se obser:v5 cdnd con]presia se
crct'citt-t lit pat'tea posterioarti a chiasrnei gi mai ales pe bandelet[.
llcrttiartopsia nazald unilateral[ - relevd o conlpresie laterald a
ch iasnrci.

$,8

' .

Ilclttiattopsiu orizontal6
rule

c:hiasnrci

sau inferioare
- aparc in leziuni superioare
fr

ll

t'lodific'cit'i ofiulrtto,scopice - l'O poate fi normal. Mai tlirziu pot ap[rea:

. Atrot-ta optic'Ir prirnitivd, tarclivi gi simetrich. La inceput papila este
galben palidii 5i vederea normala. Mai tdrziu, paloarea se accentueazh
in sec-tot'u l tcrttporal, apoi in cel nazal gi este mai accentuatd la un
ochi.
. EdemuI pallilitr' _- este rar observat deoarece hipertensiunea
intracraniuni cstc rard in sdr. chiasmatic, in afhra
craniofari ng i or rr u lui.
. Sdr. Fostct' Kcrrrtedy' - traduce compresia n. optic de o parte asoc:iatd
cLl o hipcrtcltsi trne intracranianl.
I t'\ lodi/iccir i 1tt r 1ti I ut't, - uni:ocorie : inegalitate pupilarii
:l ,'|./bcturea narvilor'<,ranieni III. Itr/ Si l'l -prodLtce paralizii octrlornotorii
;rolate sau o{ialrnoplcgie par{ial[ saru totald in lezir"urea sinusului cavel"nos,
lrtevrisme, tuutot'i. Al'ectarea trigenrenului p<late cletermina tulburdri de
lr' s ibilitate conrccir nir.
't l,.ro/talmia unilutcral6, urai rar bilateralir, este prezeut[ in
sdr.
. lriasrnatic, in turrtori lc juxtaselare.
rr

t I I I alu ci ncr{i

vi:

t t it I

t:.

l.'lirltrurlri

ncu r'ocndocrine:

l'rtlhurtiri

c'r't',t/yts]].su;a

tt

tlc:

rlanisrn, gignntisln Ia t6:ndr. acromegalie Ia

trlult.

l.lrlburari ulc:./uJLltll_sex!!g!g.--anrenoree, fiigiditerte, irnpclten{I.

t.lipozitate. clistrolic aciipozo-genitald, c[derea plrului, lipodistrofie,
trt:irziere in clezvoltarea psihic[ qi genitalzi.
't l'ulhuriiri ula ,sotrrrtului *- hipersonrnie sau insomnie, apatie.
Ir l.'rrlhurdri wt,yeju:)!iuu- trlerloare, ciemoza extrenritdlilor; hipo- sau
r i 1rcrtensiune artcrial[.
'l lulburari clmubolism -. glucidic, al apei: diabet, insilricl,
ripclolissmie.
) l'rrlburiiri t{a tarmog{erte;d - pusee febrile.
',1'htlhuriiri p,sihic't: "* stiri contuzionale sau de excitatie, agresiviterte,
irlrtllnll*.
n

ft

r':rtli,logice - exanrcrclc
t tralonare tt ii lttt'cc.,sti (adenoanre),
*|]l;^,Y:liticii.i'i

radioto-{ice pot evidc,,ria or

rrrotlificari uG upot zeloranl"cri.are
"se
si.tu posterittitt'c (tlt'cttlcifieri, hipertnrlii)
prin hipertelsiunea irrtracra,iand
produsd dc tulrror.i,
Tttmorrlt'sttPl';tst:lare aplatiz.ctrzrr
1l;rrrcir superioar5 a geii 1i ,r..duc
cal c i Il cri'i s r r'r

'
.
.'

sc I a r.e (cr-a,ior,ar.

i rl ,.,

i,

rr

).

Glioutrc'r<'r'rri;r,\rrLri creform eazil

;,r,,,, irr ,nrega.
Tumrtrilc ittlt'rlst'lltt'c clistrug plangeul, invurkilrcl
sinusul sfbnoidul.
il,Ienirtgirtt,tt,lt, :il.iPii ruici alsfenoiclului pr.otltrc
calcificdri,
hiperostt)rr. lrr; irr rt.r r.i i ale t-antei sfenoidutc.

fd,

it

CURS T

TRAUMATOLOGIE
CONTLIZU ale polului anterior
Clasificare

'

conttrzii sttrvenite

in

cursul accidentelor nrtiere sau

in

procesul

muncii

contuzii prin activit6li sporti,e: lo,ituri

cr_r

mingea de tennis, de

handbal, cu minuga de box

contuzii prin agresiune, lovituri cu pumnur, cu obiecte contondente

din lemn, caucinc

contuzii produse de unda de goc rezultatfr in unna unei explozii

Indiferent de agentul trautnatizant

tnecanismul

gi de circumstangele

etiologice,

prin care contuziile iSi exercitfr acfiunea nedorit6

asupra

ochiului este comprirnarea gi dccornprimarea rapidd a globului. in general.

contuziile datr rnodificiri ale tuturor elernentelor polului anterior; aceste
rnodificfrri sttnt descrise sub numele de sinclrornrrl cle traumatistn contuziv al
t+"-'-.-%,

j*- l) PLEOAPEI,E -

o contuzie forte asrrpra ochiului atrage firesc un

contact irritial cu pleoapele, cu fanta palpebralfr cdnd aceasta ng a fost
inchisfr reflex- Efectul va fi sufi.ziunea sanguini subcutanat6, hernatgmgl

palpebral satt emfizetnul subcutanat (dacf, peretele sinrzal este clilacerat).

Resorblia colecfiei sanguine se face spontan, intr=un tirnp relativ scgrt.

sr

c-o-NrUNCTI\rA
sau chiar

poate prezenta sufuziuni sanguine, hemorlgii

dilaceriri de substanfi.

3) CORNEEA

- o contuzie forte poate produce rupturi ale membranei

Bownan, dilacerdri ale stromei, crr eclem corneean consectrtive, dar

ceea ce
este rnai grav, leziuni endoteliale gi nrpturi ale membranei Descemet,
ce
cteeaz6, prernisele

apariliei keratopatiei edematoase, foarte rebeld

tratament. O altfr situafie

o reprezintfr corneea

explozii cdncl, concomitent

la

agresionatfr cle suflul unei

cn

leziunile prezentate anterior apare o

irnpregnare difi.rzfr a corneei cu particule de piatrfr, rnetal
sau alli corpi
strfrini. Aspectul pulvenrlent, rnultituclinea gi profunzirnea acestor corpi
strfrini ntt pennit extracfia lor, de aceea de cele mai multe ori se ajunge
la
transplant perforant sau lamelar de cornee.

4) CAMERA ANTERIOARA

confinutul ei se poate modifica in

sensul trnor tulburfrri cle transparenffr clecelabile

fenotnen Tyndall (goc'.ti contr.rziv conduce

la ex. biornicroscopic

la o

alterare

ca

barierei

Iternatooculare cu cregterea nivelului proteinelor qi a elernentelor

celulare din
ulnoarea apoasd). in unele situalii. in camera anterioar6 poate ap5rea
s6nge.

tie ca o hemoragie preirianfr < in

masa irisultri,

pAnzfr >, c6ncl sAngele s*a extravazat clin

fie ca o ltetnoragie rnasivi, cdnd irisul a fost dilacerat, iar

vasele sale rupte.

),(-

5) IRISLIL

edem irian, rupturi ale sfinctenrlui pupilar, rupturi gi

dezinserfii periferice iriene. Sirnptornatologia unei iri6odialize'izibile (deci

neacoperitfr de pleoapfr) este diplopia monolateralfr. Dispersarea pigrnentglgi

irian care floteazfr in ttmoarea apoasfr gi se clepune pe cristaloiclf, sau pe fala

endotelialE a corneei sau la nivelul urrghiului carnerular pe trabecul este
de
aselnenea cvasiconstantd.

0f

6) PTPILA

- poate aperea rniclriazf, fixfr datoritfr paraliziei sfincterfiui

pupilar sau anizocoria datoritd paraliziei sfincterului pupilar ceea ce

detennind unele tulburiri de vedere. De asemenea, dilacerfrrile iriene pot
conduce la policorie. Eventualele reactii inflamatorii iriclociliare cletenninfr
prodttcerea sinechiilor iridocristaliniene qi chiar secluzie pupilarfr, qr
glaucom secundar prin blocaj pupilar.

7) CRISTAI-INLIL

pot apfrrea fisuri ale cristaloiclei anterioare, cu

Itemierea meselor in carnera anterioarfr, uveitf, facoanafilacticfr qi glaucorn

facolitic. In alte simafii. in cursul decompresiunii globului. zonula lui Zinn

cedeazd gi cristalinttl sa poate subluxa sau lnxa anterior in camera
anterioarfr

satt posterior

in vitros. Ectopia cristalinianfr se va insofi

cle iricloclonezis gi

glaucorn secundar. IJneori, cristalinul nu rnanifestd sernne de suferinffr

acut6
postconttrzivd,, insfr in tirnp se retnarci opacifierea progresiv6 a
cristalinului,
cataracta care ia nagtere fiind de regurfr o cataractfi < moale

8) llIoDIFrcARI ALE T.o.

>.

irnediat dup5 traumarism

To

scade

bntsc' Aceastfr hipotonie se datoreazfr "stopului secretor", a6icfr incetinirii

prodtrcerii active de ttmoare apoasfr la nivelul corpului ciliar. Stop*l secretor

drrreazi 24-48 de ore, drrpi care unneazd o hipersecrefie reflexfl,

cornpensatorie de umoare apoasi car.e, conjugatfr cu leziunile iriene,
cristalirriene gi ale ttnghiului, conduce rapicl spre glaucom secrrnclar.

9' MODIFICARI ALE REFR{CTIEI OCULARE

CCEA

CC

irrsofegte de obicei contuzia ocularf, este rniopia tranzitorie, rezultat al

edernultri corneean sau rnodificf,rilor cristaliniene. Ceea ce rdmdne dupfr

conttrzia oculari este paralizia acornoda{iei asociati

posttraumaticf, qi care regreseazfr lent in tirnp.

tr

cu

rnidriaza

Trat:

este sirnptornatic (hemostatice, antiinflamatoare,

inhibitoriiai

anhidrazei carbonice, antihistaminice de sintezd) qi/sau chimrgical (izeazd,

complicafiile sau

sechelele intervenfii

antiglaucomatoase, extracfia

cristalinului sau keratoplastia),

l)

PLEOAPELE

orice agent rtrlnerant care agpesioneazfr organul

vizual intdlnegte de obicei in calea sa pleoapele gi, eventual conjunctiv a. La
niveltrl pleoapelor vor apfirea plf,gi tf,iate sau intepate prodgse prin lovirea
cu
tm corp strfrin asctrfit satt prin irnpactul unui corp strfrin cle clirnensiuni re6use

(rnetal, piatr6, sticlfl, lemn). [,a suprafafa pleoapelor pot ap6rea sufuziuni
sanguine, escorialii, iar pleoapa capfrtfi o cdloare rogie vinefie gi se
edernafiazfr. Dacfr plaga intereseazfr numai pielea pleoapelor se va practica

toaleta plegii prin spfrlarea sa abundentfr cu o solufie dezinfectantfr, se vor

indep6rta eventualele resturi de corp strfiin ;i se va suhra plaga cu fire
de
tnfrtase satt nailon 3,0 avfindtt-se

in 'u,edere consemrea tuturor fraEnentelor

de piele. Obligatoritl se va face profilaxia tetanosului prin acilninistrarea cle

ATPA (anatoxin5 tetanic5 purificatfr 5i adsorhita) gi antihiotice.

2) CONJI-INCTIVA este seditrl trnei hernoragii subconjunctivale

< irr

pinz.i >- Pligile conjurrctivale apar de obicei asociate cu o plagi palpebrala

penetrantfr qi ele nu prezinti ur pericol deosebit, sutnra fiincl cleosebit de
simplfr, iar alteori nici nu este necesarfr. O plagfr conjunctivalfr poate ins.i

cele rnai rnulte ori

si

cle

asctrndd o plagd scleral5 penetrantfr, fapt care impure

ca, itlainte de a se trece la sutur6, orice plagfr conjunctivalf, sd fie bine

exploratfr.

58

3) CORNEEA

impacttrl rapid al tmtd corp contondent, cle obicei tf,lbs,

nepermildnd ap5rarea globului prin inchiderea fantei palpebrale, poate

da
nagtere la pl6gi ale corneei. Pligile nepenetrante trebuie diferenfiate
de cele
penetrante coaptate
peneranre
coaptate spontan pnn
prin ex, biomocroscopic
biomocrosc<
atent sau cu ajutonrl

test.lui Seidel (dupfr instilarea de

pe cornee, aceasta se
o cdt de rnici zond,de continuitate,

fluoresceinfr

decoloreazd progresiv atunci cdnd existfr

o perf,orare a corneei, loc prin care umoarea apoasfr se scrrge Ia exterior).

Plfrgile nenenetrante
predescernetice,

- /k-'

sunt secfionate strattrile corneene

AV este scdzntfr artificial prin e4ernul corneean

care

insofeEte plaga qi care detemrinfr o falsfr miopie prin ingro$area corneei.

Ele
necesitfr tul trat. de cornhatere a edernului corneean (substanfe hiperosmotice

aplicate local

- glicerol sau gltrco z.d, 33o/o), epitelizante, pansament steril

cdteva zile. Se cotnbate recfia iridociliara prin instilare de midriatice

antiinflamatorii local qi general,

j;,1--

b)

secfionatfr

Pl6eile perforante

cAnd memhrana Descernet a fost qi ea

9i tlmoarea apcasfr se scurge la exterior.

golindrr-se. [nten'enfia chinrrgicalfr poate salva

practicd

qi

carnera antedoarfr

glohll octilar numai clacfr se

in cel rnult 8 ore cle la prochrcerea accidentului gi postoperator

antihernoragice, antibiotice cu spectnr larg 5i antiinflarnatoare.

4) SCLERA

- o plagfr sclerald penetrantfr se insofe;te totdearrna de

Itemoragie vitreeanfr, iar riscul de dezlipire cle retinfr este crescut. Frecvent

ele se asociazfr ctr plfrgile corneene, astfle cle pl.igi

<<

rnixte > fiincl cele rnai

perictrloase datoritfr riscultri crecrrt de atrofie de glob sau c6iar de cftalrnie

sirnpaticd.

?T

.*-/\

5) IRIS' CORP CIL,IAR, CRISTALIN - un prim seilm este hemorGa

abundent5 in camera anterioari gi hiphema care poate masca o zon6 de

dilacerare iriand. Irisul este inclavat ?n buzele plagii corneene qi, eyentual
exteriorizat, Zona inclavatfr apare ternfr, '1nrrdarfr", in timp ce restul irisulrri
este edema(iat, ptrpila evident defonnatfr, iar carnera anterioarfr inegalfr. prin

buzele plagii poate s6 hernieze cristalinul a c6mi capsula este de obicei

spartfr. Spargerea capsulei detenninfr opacifierea maselor care floteazfr
retrocorrreean, arnestecate ctr sdnge

gi umoare apoasfr, sau se scurg prin

huzele dehiscente ale pligii. Irisul herniat nu mai poate gi nu trebuie sfr fie
reptls in camera anterioarfr dacfr vechimea plfrgii este rnai mare cle 8 ore. De

aceea,

irr astfel de sittra{ii este necesarfr iriclectornia (rezecfia irisului

inclavat) sau iridociclectornia, iar masele cristaliniene evacuate in intregirne.

A neglija extrac{ia tnaselor cristaliniene, clriar in

corneeanfr a fost perfectfr, inseatnnfr

cazul

in care sufura

condam-na ochiul respectir.,

la uveita

grav.i facoanafilacticd qi la glaucorn secrrndar facriiitic.

ARSURI corneo-conjunctivole
t-rz.ici

;i

srurt

produse de agenfi chirnici

irrtereseazfr pleoapele, conjturctiva

;i

corleea gi secrrndar restul

structurilor ocularc.

Closificare :

-/K.

l) Arsuri de erd. I -

sunt u$oare, producflnd lezirrni rninirne ce

vindeci rapid gi ugor, spontan

saLl

se

cll rninirn de tratarnent. Subiectiv existd

dureri redtrse, cu caracter de < usturime a ochilor )), senzafie de < nisip sub
pleoape r>, l.icrimare

gi fotofohie. Obiectiv

te-gumentele pleoapelor sunt

congestionate, conjunctiva hipererniatfr , iar comeea dezepitelizatfr

Arsuri de erd.

II -

sunt mai profilnde, rnai intinse gi rnai gra0e.

Actzele subiective prezentate mai sus sunt mai pronunfate, AV este scizutl,
sensibilitatea corneeani dirninuatd sau complet abolitd. Pleoapele sunt
congestionate

qi edernaliate, prezintd eventual flictene qi conjunctiva

este

chernotici, cll zone de necrozi sau de ischernie. Corneea este tulbure, la

examenul biornicroscopic se constatfr necrozi parenchimatoas6

a corneei,

edern difuz al stromei Ei pliuri descemetice.

-y{ -3) Arsuri de erd. III -

sunt insolite de zone intinse de necrozl profrurdd

la nivelul pleoapelor, care prezinti lipsd de substanfl acoperiti de cruste

hetnatice, iar la nivelul conjunctivei cap6ti un aspect porfelanat friabil,
corneea igi pierde cornplet transparenfa, este ulceratd gi edernafiatS.fotofobia
este foarte pronutfatd, durerile oculare rnarcate gi se adaugi blefarospasmul
ref'ler.

Arsuri chimice

- pot fi cu

1" '-

o Acizi
- sulftrric, clorhidric, acetic, de anhidri aceticd gi de anhidrfr
""
- /'"sttccittici.
Caracteristica lor este coagularea proteinelor la suprafafa

fesutului

lezat, proteiate fiind de insfrgi detritusurile lor. Rezultfr

penetrabilitate

redusii a strbstantei caustice.

)i

. Baze

soda causticd, substante corozive (fosfor, arsenic, clor,

sttlfttl, apa oxigertatd), substanfe lacrirnogene, solvenfi organici, detergenfi gi

ernoliente

t'r

Stadii terapeutice:

.Y.

Stadiul

I:

de urgenfi : sp6lare abundentI cu apd sau ser fiziologic

la locul accidentului +

inl6turarea resturilor de substanld chimicfr de la

rrivelul conteei qi conjunctivei + paracenteza camerei anterioare (daca arsura

a fost

provocatfr de

substan!5 alcalinf,; puncfia camerei reduce riscul

cornplicaliilor provocate de creqterea pH-ului unorii apoase. Umoarea

apoasfr evacuatd se inlocuieqte

cu ser fiziologic sau cu plasmd proprie) +

adrninistrarea antidoftilui specific (bicarbonat de sodiu 2o/o pentm acizi, acid

acetic l'2% pentru baze, ser fiziologic pentm nitratul de argint, sulfat

de

cupru 0,Soh pentnr fosfoml rnetaloidic) + antibiotice cu spectru larg local

qi

genaral +

-;\.

rnidriatice,

Stadiul

II :

4 4!;yrr(4

combaterea procesului inflamator (cu antiinflamatoare),

cotntraterea hipertensiunii- intraoculare

(cu

acetazolamid5), prevenirea

infbcliei (cu antibiotice) + rnidriatice + stirnulatori ai proceselor reparatorii

L:orrrccrlc (acidul ascorbic gi riboflavina favorizeazd, producerea de colagen

cle

citre clteratocite) + inhibitori ai colagenazei, enzirnd produsd de cdtre

cheratocitcle distruse de arsuri (edetat de calciu, L-cisteinf,, penicilamina).

Statliul

III :

trat. sechelelor, la 6 lurri-l an de Ia accidentul acut

tlacfr ochiul nu r5m6ne descoperit, existdnd riscul de infecfie corneeani. Se

practicd plastii palpebrale gi conjunctivale

keratoplastia larnelard sau

perforantfr sau keratofakoprote zarea.

ff

) Arsuri termice - se datoresc atingerii ochiului de flacdr6, proiectirii

-X--f
tde gaze sau lichide fierbinfi asupra ochiului, contactul cu metale topite.
Primele afectate stmt pleoapele care prin reflexul de clipire protejeazd,
ochiul. Bariera palpebrald este depSgiti fie datoritd unot temperaturi foarte

rnari care reu$esc sd distrugd intreaga pleoap5, fie datoriti unei acfiuni
extrem de rapide a agentului traurnatizant, ca in explozii. Trebuie subliniat
rolul protector al lacrirnilor, care prin evaporare contribuie la rdcirea partialS

a agerrttrlui catzal. Se indepdrteazd, resturile de corpi contondenfi incingi.

Itesturile de rnetal se pot gdsi ureori ca o veritabila scoici ce coafeazi polul

al ochiului. Testul Amsler

anterior

asupra viabilitafii acesteia

asemenea

se

(ciupirea conjunctivei) ne va edifica

in caz cd sdngereazS gi este sensibilS. De

testeazf, sensibilitatea corneeand, perrneabilitatea ciilor

la,.:rrrnalc, rnotilitatea oculari.

\---.'--(cu benzina)

2)

corpului, ext
alc extre

'"' 0)
, \

zd pf,(ile expuse ale

(fa!6, mAini ), rlirrd riCatrici cheloide intinse, necroze

ilor, ectropionlrat.l

Arsuri electrice

irr plastii.

sunt deterrninate de lovitura de trisnet sau de

clcctroctrtare. Arsurile-ugo-are sau tnedii se tradttc ttutnai prin congestie gi

cdern

al pleoapelor gi conjunctivei, alopecie

trecdtoare

sprdncenelor

gi

genelor, eroziuni corneene. Arsurile grave se rrtattif,estii prin edern gi trlcerafii

conreene recidivante,

irite fibrinoase sart ltetnoragice, midiazd fix5,

rnodificiri de transparenfI cristaliniand, tulburiri vitreene tnarcate,

edem

nracular gi peripapilar, teci de periflebita retiniattd, ltemoragii gi exsudate

I't

vatoase diseminate, edern papilar. Modificf,rile rnaculare pot evolua c5lre

cdem macular macrochistic, iar celelalte modificiri pot duce la retinopatir

proliferativi. Edernul papilar este inlocuit progresiv de atrofierea n. optic.

Srrpravie(uirea in arsurile grave este redusi.

'/t,. ,th)
/'

Arsuri actinice

fiind

sunt produse de radiafii, cele mai frecvente

Radiatiile UV

pot produce arsuri oculare fie prin expunerea

la strrsc aftiliciale, fie prin expunerea la sursa naturalfr de UV (soarele, rnai

alcs

in prima parte a dirninelii la rnare sau la rnunte, lumina fiind reflectatd

rlc irp:i sau ziipadd). Alte surse sunt ldrnpile cu vapori de mercur, aparatele de

sutlurii elcctricfr sau flac5ra oxiacetilenici. Manifestdrile clinice sunt cel rnai

li'ccverrt

la nivelul corneei .

dezepitelizarea superficiald

ce

detennini

lirtolilbic, licrirnare qi nurnai in fonnele grave, edernul palpebral qi mai ales

conrconn. [:ste irnportant de

refinil faptul ci UV tru penetreazd'pnn

cornee

qi tlc aceea structurile posterioare conreelle nu stmt afectate.

.
r

Radiatiile infrarosii

sunt purtdtoare ale urrei energii calorice

itlicatc. Sursele sunt : soarele (rnai alcs ?n cursul eclipselor

solare),

lirlgcrclc. cuptoarele pentru topit ttretalc, exploziile. Infiarogiile au o

pcnctratlilitatc redusfr prin cornee, dar ccle ctr lurtgittte de undd invecinati

tklrrcrrirrlui vizibil pot penetra pdnd la nivelul retinei, unde produc ef'ecte
sirrrilare fotocoaguldrii laser.

Alte rnodificiiri stutt licrirnarea,

fotofobia

(clirroritfr clezepitelizdrllor corneene), arsurilc supcrficiale ale pleoapelor

con jtrrrctivei.

lo

,rt

gi

Fototraumatisrnele necesitd

nunai

administrarea

de

calmarfte,

attcstezice locale, antiseptice. Formele grave nu benefi ciazd de tratament,

sirtgura solufie fiind profilaxia.

'l'ratatnentul celorlalte arsuri fizice

este sirnilar tratarnentului arsurilor

chitttice, rnai pufin adrninistrarea de antidot. De o irnportanf5 covdrgitoare

riun6rre tratarnentul chimrgical adresat sechelelor gi complicaliilor.

(,ORPI STRAINI INTRAOCULARI

llclcrrfia unui corp strlin intraocular este intotdeauna consecinta unni
It'itutttlttisrrt ocular soldat cu o plagi perforantfi. Localizarea corpului striin in

itrlcriorul globului este in frurcfie de forfa cu care acesta a fost proiectat

ilstll)t'il tlchiultri. Astfel, corpul striin se poate fixa in camera anterioard, in
crislalirt, sc poate inclava in corpul ciliar, irr peretele globului sau poate flota
litrcr'?rr vitros.

in cccil ce privegte -natura ior, ea poate fi

foarte variati

metale

(rrr:rgnctice sau nemagnetice), sticld, piatrd, lemn, grafit etc. Se remarc5

t:ot'pi strfrini din plurnb, aluminiu, securit,

sticli, ca fiirrd bine tolerati cfiiar

rrrlnttlr:ular.

Silttptolttatologia

unui corp strfrin irrtraocular este in

fapt

sittt;ltottt:ttologia unei plagi comeene sau sclcrale perfbrante, deschise sau

slx)lltiul ctlitptate. in spatele conteei perloratc sc poate decela o zond de

trttlotltitlizij satr de rupttrri a capsulei crislalirrierre, cu henrierea maselor
crisl;rlirticttc in camera anterioar5. Confinnilrcil prczcn(ci corpului strfrin se

vr

lircr: ;lrirr rrrijloace radiologice.

IJrr corp strdin rnagnetic se va extr:rgc ctr a.jtrtorul electromagnetului,

lirlosirtd poarla de intrare sau printr-o incizic in pars plana, in rneridianul cet

ttt;ti apropiat de corpul striin. Neglijarca urrui corp striin intraocular

/l

$5

llla$letic (din ofel sau un aliaj al fierului, nichelului sau cromului) condlce

la pierderea ochiului prin

sideroz6 (alterarea degenerativl

a retinei gi

coroidei prin impregnarea lor cu s5ruri de fier, nichel sau crom, rezultate di1
procesul oxidirii).

Corpii striini intraoculari din plurnb nu impun extragerea

deoarece

Itrlcranfa lor este foarte bund gi manewele de extragere sunt traum atizante.

Corpii strfrini intraoculari din cupru se vor extrage cu pensa sub control
rrlicroscopic,

in caz contrar duc la pierderea globului ocular prin

(alcc[iune sirnilarfr siderozei, dar produsd de sfrrurile de cupru).

IJ

$f

calcozd