Arhitectura > NR, 3/2014 (651) Cautari, exemple, tendinte in proiectarea actuala a locuintelor colective ‘Txt: Magdalena Stanculescu 253 Adpostirea, element definitoriy in evotutia omeniri, este in coordonate moderne smporane un spatiu destinat sigu- ranfei, relaxdrii si sAnétati individuale. Desi aparent locuirea presupune satisfacerea acelorasi necesitayi de baza, in prezent, modul de ocupare al cladiritor de locuit este intr-o permanent ‘schimbare. Programele se cumuleaza si devin tot mai complexe sau, dimpotriva, tind cdtre o ,sarécire” si simplificare, astfel ined, arhitectul este pus in permanent in fafa uner situati nil, Ca o consecinta a evolutiei generale, asistam azi la: accep- tarea ideilor de schimbare continua, 2 studierii domeniilor de ‘granifa, a unei noi atitudini in privinga valorilor provenind din Culturi diferite, rediscutarea nevoilor umane si o reintoarcere a atentiei citre om, cdtre beneficiarul sau utilizatorul arhitecturi Din fazele incipiente ale proiectarii si pan la sfarsitul executiel ‘ladiri, dar 51 post-executie, se genereaza un intreg ansamblu de intrebari, indoieli si contradicti, care sunt proprit unui orga- nism viu, complex iin permanenta schimbare. Arhitectura tinde catre rezolvarea unor genuri noi de probleme: ale comunitatilor, colectivitatilor, bazandu-se pe acceptarea diferentelor culturale si de gust, precum si pe accentuarea importantei emotillor $1 perceptillor ummane. Reflectand 0 seam de cAutiri personate, dar si pentru a {njelege si diagnostica stari de fapt regisite in prolecte recente, ‘ncere surprinderea unor relatii de tip cauza-efect in programul Ge arhitecturd al Locuiri colective. Subliniind aspecte si tendinte do ultima or8 din experienta practica internationals, incepand ‘cu abordarea conceptualé a proiectului si finalizind cu inserarea ‘biectulul de arhitectura in contextul urban al vecinatatiiimed ate, apropiate sau indapartate, consider c& exemplele alese si prezentate, vorbesc de la sine. Inserarea intr-un context urban determinat Marea majoritate a exemplelor de locuire colectiva se sub- serie acestei caracteristici, aceea de a relationa cu un context turban mai mult sau mai putin conturat, Caracteristica evident ‘a i dezvoltarea planimetricd si volumetric’ in concordant cu vecinatatile diferite, condifionata de un numar mare de restric- ce rdspund solicitarilor zone, De exemplu, dezvoltarea in adancimea lotului, intre doua calcane propusa de ari. Philippe Gazeau In Rue de VOurca 46, Paris, in 1993, sau prezenta unor volume interconectate pe toata lungimea lotului proieciate de Herzog & De Meuron, Schutzenmattstrasse 11, la Basel, tot in 1993, sunt exemple ce reflecta condigionarile dificle impuse de context, Fiind in principiu cladiri cu mai multe etaje, ce respect configuratia tramel stradale, relationata cu inaltimea, orientarea cardinal, cu volumetria ce defineste tipotogia structuralé, pen tru locuinjele colective se contureazd urmatoarele optiuni de ofientare a incSperilor principale: cAtre strad& sau catre curtea jn multe cazuri curtea interioara este direct conectat’ la nivelul parterului cu’ spatiile strézii sau curtea poate servi ca spatiu semipublic, spre care se deschid balcoane, logil; avem al fexemplul de alipire la calcan prin extensii ale volumului major ‘genernd curti succesive - project Herzog & De Meuron, Rue de Suisses, Paris, din anul 2000. Una alt exemplu este cladirea Alp, 2 biroului de arhitecturd Akihisa Hirata. Volumetria sculptural mimeazi clédirile gi acoperigurite din vecinatati. Masa intunecats Dosar tematic de beton este partitionata de nucleul format din circulayile inte tioare descoperite, generand aspectul unui canion, inca de la intrare, Locuinfele muttfamiliale asigura avantajete unet tocu- ine unifamitiale: numér mic de ocupanti, orientarea pe toate patru laturile, elatia cu spatile verzi (gr&dind), factori determi- rant ai calitati locuiri Toate aspectete mentionate anterior cu privie la itegrarea intr-un context urban dat se pot descoperi Fin exemplul locuinfet multifamiliale, propus tn 1999 de arhi- {ect [sa Sturm si Urs Wolf, Rontgenareal, ta Zirich, in exemplul Onurayama Apartment, Kazuyo Sejima & Associates, Yokohama, Japonia, designul acestor nova unitayi de tocuire in jurul unel curt interioare ondulate conferd fiecSreia accesul catre o terasd proprie sau catre gradina, aducénd un caracter unic ansamblului Comparativ cu vecinatatile. Ca o tendinta generala observata la exemplele enunfate, ag marca interpretarea a doua moduri de integrare a obiectului de arhitectura in context: prin asemanare sau prin contrast, ca find modalitajile prin care arhitecti fg ta intentia de a se impune sau a se subordona acestuia.. Pine cazeau rrtlciog be newer, SER narogs ocien, isi an Sam is sw i Urs wot RecreateProiect conceptual ce devine clédire icon in general, sunt structuri punctuale ce au urmatoarele carac~ teristic: nu sunt conditionate sau restrictionate din partes ladirilor invecinate, au posibilitati multiple de orientare fats de punctele cardinale; sunt cladiniizolate cu geometrie deter- mminat3 conceptual, cu un grad ridicat de efcienta economica la nivel constructiv ional; unitate aflate la nivelul parte- tului sunt legate de spatille verzi din cadrul curtilorinterioare (curt alocate), cu o mare varietate de rezolvare a aparatului de acces; calitatea functionals si a aspectului plastic-arhitectu- ‘al este posibil a f amplificatd la maximum pentru unitatea de locuit: apartamentele sunt dezvottate orizontal, vertical, duplex, triplex, etaje decalate, supante etc. incercnd s& stabileasca cri terile unui nou concept de locuire colectiva, a aparut proiectul cunoscut sub numele de Balena (arh. F Van Dagen, Amsterdam, 2000). Acesta prezinti o volumetrie aparte, inchegat’ in jurul interioare centrale, avand ca dominanta morfologica ipicd de cazare desfasurata perimetral. Coltul mai ridicat al volumulul marcheaza si amplifcd importanta intrril princ- pale, conferindu-i acel aspect asemandtor unei balene. Tot un aspect aparte are si ,Superblocul” propus de arhitectii Hans Kollhoff si Christian Rapp, in Levantkade 8, Amsterdam, in anul 1994; acesta domin& intregul areal, desi nu'si impune imaginea prin stridenta vizavi de context, ci mai degraba prin dimensiu- nile masive. Turnul de tocuinge proiectat de Santiago Calatrava se impune ca 0 cladire emblematic’ in contextul oragului Malmo, ‘Suedia; aceasta volumetrie avelté se torsioneaz’ catre cer, deta~ sAndu-se net de linia de comis& a orasului. 58 mai amintim si de turnurile rezidentiale interconectate, propuse de Mecano Anchitecten in orasul Heerien, In 2004; acestea se desfisoara pe 25 i, respectiv, 31 de etaje, impletindu-se ca intr-un dans ‘ pare ‘succesorul fostelor siluete ale turnurilor de r&cire de la tina Orange Nassau, ce féceau odinioard parte din peisajul Uutban. Toate aceste exemple puncteazd tendinga de imprimare 2 unui caracter special, unicet,clidirilor de locult,astfel ineat si aceastA functiune s8 figureze alaturi de cladirile de birouri si ‘ele culturale in cursa pentru afirmarea emblematicS a oragelor. ecpattaone ‘pieces tea ‘Grrarnecdenotesn” eta ‘Tendinta ,eco-green” si relatia cu un element natural dominant Hoi atitudini gi curente au apdrut, dupa criza petrotului, ca © consecint a problemelor de protectie a mediului legate de economia de materiale, reducerea consumurilor energetice, reciclare, atentie crescuta asupra problemel deseurior ete acest moment, toate domeniile de activitate umand, implicit si locuirea, trebuie s8 tind cont de consecintele pe termen lung $i impactul avut asupra mediulul Inconjurdtor. Probleme de medi ce includ design ecologic, consumurile energetice, costurile de intreyinere sunt acum abordate inc de la faza de proiect. Teh- nologia ofera arhitectitor si proiectantilor de diverse specialitati rtati, dar si constrangeri, materiale moderne pentru un design modern. Evolutia expresiel arhitecturale urmeazi cu constiinciozitate tendingete arhitecturii ,eco-green”, limi- tele referindu-se doar la bugetul alocat, care in cazul cladirilor rezidentiale este, in general, moderat. La proiectul propus de arhitectii Helin & Siitonen, Experimental House in Boras Suedia, totul este privit in conexiune cu natura inconjuratoare, intro incercare de @ minimiza interventia asupra acesteia. Pentru a ica aceasta, volumele conectate pri atrium central ce contine accesele la apartamente sunt acope- rite cu ample terase verzi inclinate. 0 alt propunere este tot in Suedia, Tango Building din oragul Malmo, SWECO Arkitekter, unde elevatite nesofisticate ale volumelor, ce variaza intre doua 5i patra etaje, integreaz8 soluti de design ecologic si se deschié in jurul unei gradini peisagere in care pluteste un spa~ fiv insuler de socializare. In faponia aver un exemplu din care Feiese decicatia absoluta pe care athtectul Shigeru Ban o aduce unui grup de copaci mari, rmasi intro z0n8 linigtt& din Tokyo; acesta a conceput cladirea mulandu-se in jurul arboritor flecare generdnd cite un spatiu de recteere. Studiind aceste propuneri observim conturarea tendinte! de reconsiderare a tiparelor, prin formularea unor propuneri adecvate cu realitatile ecologice, tehnologice, economice, sociale. Urmarind dezvoltarea eta- pizata a proiectului lui Tadao Ando de la Mount Rohko, in Kobe, Japonia, desfasurat intre anii 1981-1998, observém cum totul este priv intro perspectiva restructuranté, revenind mereu termeni ca: dezvoltare, variabilitate, libertate de expre i esentializare a spatiului sia instalatilor, reducerea chettuielitor de investitie si de exploatare, capacitatea de adaptare in timp, exploatarea intensivé a spatiului. De asemeni, am surprins idea de cucerire a unor noi locuri de relaxare si interconectare cu inatura, cu potential ridicat din punct de vedere spatial si vizual, datorits dispunerii terasate a ansambluritor,creand nol atractii in nuantatea segregarii spatiilor semiprivate si private. th tng one, Eerie nbs ‘Loreen architecture -en.wihipedia.ora/witi/ ‘Sustaimable-architecture, envitipedtacera/niti/Gréen_ building, 2° Exemplu publicat tn arniractura nr 62(3)/2008, pag. 70-7Ahitectura > WR, 3/2014 (651) Fro wn Feponer Conversie functionali si extinderea pe baza unor performante structurale remarcabile ‘Anumite reatizri in domeniul cladirilor de locuinte colective uuimesc prin indrazneala gi performante structurale remarca- bile, prin modul in care au imbinat cerinfele functionale cu cele estetice. Acestea aduc in prim-plan un alt aspect, acela al revalorifcdrii fonduluiconstruit ca element de plecare pen- tru 0 constructie noua. Este un proces firesc determinat de eficientizare. Atunci cand vecniul nu mai poate fl adaptat con- ijilor moderne este lasat 58 coeniste cu noul,reintalnim tocuri familiare, pline de amintiri si simboluri care pot f revitalizate Conversia poate fi vizuta si ca 0 incercare a oamenitor de a-si pastra identitatea si de incerca s& mentind vie o imagine, chi dacd doar la nivel de simbol. Dintr-o multtitudine de exemple de interventii pe constructii care apartin patrimoniulu indus~ trial mondial, am ales unul care, din punctul meu de vedere, se ‘muleaz& cel mai bine pe tema aleasi aici, Este vorba despre con- versia fostelor rezervoare de gaz din Viena; in urma concursului au fost desemnate patru birouri de arhitecturd, fiecare dintre acestea s-a ocupat de cate un gazometru, si anumne: Jean Nouvel {corp A), Coop Himmetb(\jau (corp 8), Manfred Wendotn (corp ©) siateller Holzbauer (corp ). Desi ideea credirii unor locuinte in nteriorul unor constructiiindustriale istorice reprezentate de te cilindri enormi a parut la inceput greu de inteles chiar gi pentru specialist, acum nimeni nu mai criticd rezultatut: gazome- trele au redevenit repere in peisajul Vienel silustrari exemplare pentru valoarea adusd de o conversie bine fEcutd. O alta scurt incursiune in acest comeniu ne-ar rezerva destule surprize pli- ‘cute; motivul pentru care va prezint si proiectul urmator este acela c&, pe langi efervescenta asidua a cautarilor conceptuale 45i formale, debordeara energia pozitiva reflectata de viziunea unui mod contemporan de gdndire, a unui nou mod de ocupare a spatilor supra si subterane. itVRDV aduce un exemplu de spo- Tire a densittii de ocupare cu apartament, fSt& s8 se renunte ta spatiul liber deta nivelulterenului, suspendand o serie de 13 apartamente in consol pe fatada nordica a unel bare de cazare tipice. Exemplul este realizat in Amsterdam-Osdorp, Olanda, si poarta numele 100 Woz0co's. Dosar tematic ‘itera tcp ‘Sasterdoe cdo, aes) Concluzii Unele proiecte aduc nou in comparatie cu altele tocmai abor- darea conceptuala din multiple puncte de vedere si nu unilateral Proiectele prezentate propun modele de alocare a spatiului, in consens cu factorii de interes din domeniu, in vederea amena- inor ciddiri rezonabile din punctul de vedere al prefului i aspectului, flexibile gi functionale. Privité ca si un fragment de oras - cladirea ,aspira” sa devind accesibilé pentru fiecare; ea ramane fideld unui model de relafie directa, imediata, pro- moveazi relatile interumane, nedespartite de niciun obstacol spatial. Protejarea pietonilor prin acoréarea spatiului la dispo: zitia or, conexiunea cu stafii de transport in comun, crearea de poduri, conexiuni cu vecinatatile, dorite ca trasee pietonale vi bile, dezvoltarea sp cente locuinfelor colective, precum sia zonelor intermediate care fac trecerea de la spatiul public ta cel privat sunt tot atatea deziderate impuse prin gandirea initial din procesut de protectare. Exemplele men- fionate anterior pot sta a baza gésirii unor solutiiviabile pentru diverse alte cazuri concrete de proiectare. Necesitatea redefini continue a proiectarii spatiilor de tocuire colectiva este modali- tatea de a asigura prolierarea acestui gen de arhitectura bazata pe implicarea social a cetatenilo, tineri, mai ales, si cu rezul- {ate sustenabile pe termen lung. Cunoscénd temeinic trecutul, chiar gi cel imediat, de la care iavatam si din care ne inspirdm in permanent, puter fi pregitti si intampinm vitor alegind din multitudinea de variante posibile, pe cele preferabile. bibtograe PaArctra 60/2008, po. 707 4 Moto, New concoptem aparementbuld- ings e8, Structure, baretona, 2005 SGhtacusine th, Sore o ested a recon Scroes beta Pldelas Bucuresti 200% odie architecture in fran, iatehon, kan Germany, 2008, Sodid reece fpr, 68 Taschen, in, corny, 2007 eUkefele Moder architecture: London - Garton books’ toreon,2ocz Trice bs Grete ern Bigs, Canary ress, nites Kingdom, 2008 B Geen reiteue onahipedaora/ii/ Sustamobleoreitecurgentspetio ora sh /oreen ning. S nnweturaneese