Balenele cu cocoasa emit uncle dintre cele mai frumoase si mat misterioase sunete fn ocean. Initial biologi an fost derutatt de aceste sunete, dar acum ei te pot inregisira $i, identificdna Strigdttele indivizitor, le pot urmdri migratiunea in ocean de-a lungul a mit de kilometri, deailicarea balenelor in lp. edit Joc Sree ss tna: lave pate din tp, da etl de aps lag, boot, salt de apcosimaty 3m src in ae cd rf baler exec intaltcl distinct Blenele cu coccast dar adesea cu totl afar cn apa. “spaggd apa” (ind venical nas) cv an salt caacise ancl pre lung ce spot 5m iar plea Ue pe it Cun ede varia ab. cu amen ce vamenor de stint 31 dervatorlr tram de ase scufua Iivkenele eu coccast ormea see de migraine stabi inte zonele de hranire din pele ret ale Reghunt arctic sf ale Artarcle Slecteva zone tpicale de tammiltnealese cu Boj In emisters nocd, kena eu eocOns Se inmuiteste in. jul. Insbleloe Veirane 5 Hawai, in deepal Coustes cin Baja, Caloeni in Insulele Antilcle Mich 4 in ul sesaelor uli Vere. Ih emistor sudiea. ea poste fi Init in canal Moameuli, in avant de pe coasta de nonlest si de ‘nordvest a Rustalie, in jul Insulelor Noile Hebride, ij 3 Samoa $1 in depts! coasteloe ci fork est Brailes Desi baler cu cocaasé petrece mai mule luni din aa tn sceste ape ealde, ex nu se hlnese aici, Apele Wopicale contin brand putind, asifel incit balencle postess pind and pult now nascar devin destal de puter ‘nich pening inact fala fnapoi in apele reek fle zonelor de hrnite Hrana $i vanatoarea Balena cu cocoagh se hrineste [a suprafoga pel propulsdnelurse inate pentru a culege roiusi de planeton, pest micl su crevete fas forescente. Inghitind acca “sup” aut hlene Aitreset excesul de apa pe lature ‘ill sule prin staturi de fanoane, eave action heed asemencs unel site pentru extagerea ticle pri, Populaia cin Alaska a alenelox cu cectunh a Jezvollal 0 teinied extruded har, cea a “plaset de bul, care implict se fundiacea lat aproximativ 15m, de unde | Aniwave sf eLANtE Balene cu cocoasa ‘ger0a ape este 0 forma de comunicare sees inti in onele tropieala de inperechere ale Sirind cu total afr din ap intrun nor stropi, balena ev ‘coconp folosaste Nanitoare, deoarece yoaul provecat de Inmpact I sperie po pest gi buirdcete, £ gruputi de balene cu ocoagh au amen {at barci care av patruns in zonele bor de imperechere, spre ele sl schim banduidirecia abla Inula secund3, hoalenele expint ger penn a crea un ja Ge ule care se ridica penina st ficoos sa prince in capcana pes nied cae Toa dea Supra clr guta lang deschisa, balenele Tinnareseftul pe un trseu spa, angling! Fh supeatia ev gue plina de apt sh pri {neon balenele ei cocoa vaneaza con ind, fleind “plise de. bul peinderes in eapcand peti, Cx oree mamfer baler resplca ace, dar raul este 6 nat special sda puta stuae pe CANTECUL BALENEI CU COCOASA Balenele cu cocoasd produc cole mai Jungl s1 mal variate cantece din regnul | animal, folosind 0 serie complicaté de fUnete, Poeniturle dureaza mal putin {do 1/100 de secunda si au 0 trecventa do 30 kHz. Cantecul poate dura pand ia 430 do minute, Viabitatea aste redus in adancurle ocaanelor, iar sunotul se Aransmite bine, astfel Ineat cantecul ‘sta 0 cale bund de comuricare. Stiga tele pot parcurge sute de kilomet astfel populatia se poate organiza so- dal, Cele mal vocale balene cu cocoasa sunt maseullsolitan afiayl In chutarea linei petechi, CAntocul este. vorsl balenele eu cocoas’ ru cinta dact in aproplere 1¢ afld priditori si nu ist folorete eAntacul pentru ecolecatie sau pentru gisirea hrane'.[Bm azne cu coconss ‘© Mascull balenel cu cocoapt pot chnta timp de pina la 24 de ore, parcurgand un repertoriu bogat de “cantece"? ‘© Balenole sociablle pracum balena eu cocagh se ating merau prietenepte? cand 0 eur 0 adulmect, se {roach unele de altele ss mingtle. Sn Antarctga, alana cu coconsh se hnagte cu cravete fostorescente, dar ‘Mi omistera nordled minded pest! care ‘oath In bancurl, precum eapelinul, hhamia 51 codul? Unele balene cu eat: iA urmbrese vasale de pescar! pentru refita de rexiduurtle lor, spate, EXe Inconjuraia de cute groase dlirw-un yes foute elastic, cave in mod mal pésteari nara perfec: fnchist a halene este un la oameni, deoarece balenele ser Ineca act gear deschice aura sub apa Inmultirea Jn Mestre es, amet aXe ve Tntore fn ace ont e injperechere, care este plik de clrtecele mascullorsingurtic care incearet ‘ts aimgt 0 pereche, Duplo periondd de gestae ce un an 4e nage un pul Goarte me od tn apele lée sle- aces zone de imperechoe, Ec leur tet ne mart pul feb min imprevnd’aproxin legtrave are Toe pe la lun, pint tnch uk ge cel putin 4 fis oe ape ela mama Relatia cu omul Vintioares comercilt de balene & adus populntia de balene cu cocoasi In pragul dis: € Ulla parte ca péritel Bolena este proteial de moratorki, eu cocoagh Gund nants de pe bot. cast Comisiei Taternationale de Viatioae 1 sa lmersd care poate ‘exemplar Inoate cu lth tehned, tnd Blenelor, dar populaia st este acum aut de ape sau s& bklulesch apa amenintator. ‘apul rdieat vertical deasupra vaurlor. poste fidenticnta redust (rw mal mult de 6,000 de indivi) Incit bolle prexccate de pojvaren maslor Pesos nu sinc disnibuki egal im male lumi E se aglomerea2a in anumite regivn, lunde curenpi-ascensionali de apt rece scuc brand, Explozt are” de catre hareile de pescut ccontrelate prin apa tos, ¢ dus a supruexpleatsres oceanelot, sto celle de pest din lume find ‘Aceastt evaltate erescind® fom in unele loca precum bineurle de cod tin Newfoundland repeezined 0 noul amenin- tare pentru helena co cocoa Balen cu coconsa (Megaptera novacangilee)apattine ordinuiul Cetacee 51 subordinului Aystcet! (Bale- rele mar), Familia este Belaenopteridea Galene cu inotstoare dorsal). Lungimea: ia mascull in medie 14,6 m, 1a femete in media 15,2 m, Groutatea: in medio 30.000-40.000 kg, smile s0x {WERELOR MARINE] Slants 159 ~ CONSERVAREA Mil