In cea de-a treia faza, aceea a arhaicului tarziu, are loc definitivarea celor t

rei ordine (stiluri) arhitecturale grecesti: ordinul doric, ordinul ionic si ord
inul corintic
Ordinul (templul) doric:
- acoperis in doua ape
- intre cele doua ape ale acoperisului se constituie frontonul cu sculpturi (scu
lpturile zeului caruia ii era dedicate templul respective) (reprezinta triunghiu
l format de cele doua pante ale acoperisuri si este decorat cu basoreliefuri sau
statui adosate timpanului)
- cornisa sprijina acoperisul
- sub cornisa, triglifele alterneaza cu metopele (formeaza friza) si se sprijina
pe arhitrava continua
- la ordinal doric, arhitrava este monolita (o barna unitara din piatra) si imit
a grinda
- arhitrava se sprijina pe coloane
- prin urmare, antamblamentul este format din cornisa, friza cu trigligfe si met
ope si arhitrava.
- coloana dorica are doua parti componente: capitelul si fusul coloanei
- partea superioara a coloanei, capitelul este format din doua parti:
- partea superioara a capitelului, abaca - o plinta patrata, aflata intre arhitr
ava si partea inferioara a capitelului, care sustine arhitrava.
- partea inferioara a capitelului - echina circulara (specifica ordinului doric,
asezata imediat sub abaca) sub forma de trunchi de con rasturnat (abaca este sp
rijinita
suprapusa
pe echina in trunchiul de con rasturnat)
- a doua parte a coloanei este fusul, traversat in lung (vertical) de 16-20 cane
luri cu muchii ascutite.
- coloana dorica se sprijina direct pe soclul
stilobat - format din trei trepte
retrase succesiv (de fapt, stylobatul este treapta superioara
a treia
a soclului
format din trei trepte)