Sunteți pe pagina 1din 27

NGRIJIREA POSTOPERATORIE

1. ngrijirea n sectia de terapie intensiv


Sectia de terapie intensiv (STI) este organizat fie pe
spital, fie n sectia pe care o deserveste (chirurgie,
ortopedie, ginecologie). n Serviciul de Terapie
Intensiv bolnavul este supravegheat continuu de ctre
personalul medical specializat si de ctre un numr
mare de cadre medii (fat de celelalte saloane ale
sectiei). Aici sunt supravegheate activ functiile
aparatului respirator, cardiocirculator, urinar si digestiv.

NGRIJIREA POSTOPERATORIE
n STI moderne, supravegherea este efectuat
dintr-un punct central pentru toti bolnavii cuplati la
sistemul de control.
Prin monitorizare (moneo = a supraveghea) se
ntelege determinarea continu a unor parametri a
functiilor vitale.

AVANTAJELE MONITORIZARII
a) permite adaptarea continu a tratamentului
administrat la starea biologic a bolnavului;
b) permite depistarea precoce a unor complicatii si
luarea de msuri terapeutice imediate;
c) permite aprecierea corectitudinii tratamentului
aplicat si eventualele complicatii legate de terapia
administrat.

PARAMETRI MONITORIZATI
1) Aparatul cardiovascular: puls, tensiunea arterial,
alura ventricular, presiunea venoas central, ECG.
2) Aparatul respirator: frecventa si ritmul respiratiei,
amplitudinea miscrilor respiratorii.
3) Aparatul urinar: curba diurezei cu debitul urinar,
densitatea urinei, ureea sangvin si urinar.
4) Aparatul digestiv: starea abdomenului, staza gastric
(cantitate, calitate).
5) Curba febril.

PARAMETRI MONITORIZATI
(continuare)
6)

Sistemul
nervos
intracranian.

central:

EEG,

presiunea

7) Probe de coagulare: timpul de coagulare, timpul


Howell, tipul de protrombin
8) Echilibrul acido-bazic: pH sangvin, PO2, PCO2.
9) Ionograma: Na, K, Cl, Ca.
10) Hematocritul, hemograma.

NGRIJIREA POSTOPERATORIE
GENERALA

Indiferent de amploarea operatiei, bolavii


beneficiaz de ngrijiri speciale:

NGRIJIREA POSTOPERATORIE
GENERALA

a) Pozitia bolnavului n pat este de regul n decubit


dorsal. Dup anumite interventii, pozitia poate fi
modificat: decubit ventral (interventii pe coloan),
decubit lateral (interventii pe rinichi), pozitie
Trendelenburg (circulatie cerebral deficitar), pozitie
Fowler (drenaje pleurale, insuficient respiratorie).

NGRIJIREA POSTOPERATORIE
GENERALA

b) Calmarea durerii postoperatorii. Intensitatea durerii


postoperatorii urmeaz o curb ascendent cu un
maxim n noaptea de dup operatie, apoi diminueaz
progresiv.

NGRIJIREA POSTOPERATORIE
GENERALA

c) Mobilizarea bolnavului trebuie nceput ct mai


repede: pentru operatiile mici si mijlocii, chiar n ziua
operatiei; pentru cele ample, n functie de starea
general a bolnavului. Astfel se previn: tromboflebitele,
bronhopneumoniile, escarele.

NGRIJIREA POSTOPERATORIE
GENERALA

d) Reluarea alimentatiei se va face n functie de tipul


operatiei, ct mai repede posibil. La nceput i se
permite bolnavului s bea lichide (ap, ceai putin
ndulcit), apoi se prescrie supa de zarzavat strecurat,
srat normal, dup care se pot aduga iaurtul,
laptele, piureul de legume, carnea fiart, n functie de
reluarea tranzitului.

NGRIJIREA POSTOPERATORIE
GENERALA

e) Reluarea tranzitului intestinal este un parametru al


evolutiei postoperatorii favorabile. n mod normal la 4872 ore de la operatie bolnavul va emite gaze, apoi are
primul
scaun.
Pentru
combaterea
parezei
postoperatorii se folosesc: amestec alfa-blocant plus
colinagonist, ulei de ricin sau parafin, clisme usoare
(contraindicate n suturile digestive joase), supozitoare
emoliente.

NGRIJIREA POSTOPERATORIE
GENERALA
f) Prevenirea si combaterea complicatiilor inflamatorii:
1) Complicatiile pulmonare se previn prin aspirarea
secretiilor, gimnastic respiratorie, masaj toracic,
mucolitice, tuse asistat, antibiotice.
2)

Complicatiile trombo-embolice se previn prin


mobilizare precoce dar supravegheat, anticoagulante.

3) Complicatiile urinare se previn prin evitarea sondajului


vezical, medicatie de stimulare a mictiunii (alfa si beta
blocante)

NGRIJIREA POSTOPERATORIE
GENERALA

g) Supravegherea evolutiei plgii si a drenajului.

NGRIJIREA POSTOPERATORIE A
PLAGII CHIRURGICALE

Orice interventie chirurgical se ncheie cu sutura


plgii operatorii. Scoaterea firelor de la nivelul plgii
constituie actul final al vindecrii, care permite
externarea bolnavului chirurgical.

NGRIJIREA POSTOPERATORIE A
PLAGII CHIRURGICALE

De la punerea firelor si pn la scoaterea lor, plaga


trece printr-o serie de faze. Dac plaga evolueaz fr
nici o problem, firele se scot n a 5-a zi la operatiile
mici, n a 8-a zi la operatiile mijlocii si n a 10-12 zi la
neoplazici, vrstnici, denutriti.

NGRIJIREA POSTOPERATORIE A
PLAGII CHIRURGICALE

Plaga va fi controlat zilnic la vizit. Dac evolutia


este normal, ea este supl, nedureroas, iar
pansamentul este curat. n acest caz pansamentul se
schimb la dou zile. Pansamentul mbibat cu secretii
se schimb zilnic, iar dac secretia este abundent, se
schimb de mai multe ori pe zi, pentru a evita iritarea
pielii prin stagnarea secretiilor.

NGRIJIREA POSTOPERATORIE A
PLAGII CHIRURGICALE

n cazul unei evolutii nefavorabile a plgii, n a treia


sau a patra zi de la operatie, apare febra nsotit de
senzatia de tensiune, durere, usturime la nivelul plgii.
La ridicarea pansamentului se constat o zon
congestionat (rosie, bombat cu tegumente locale
calde). Uneori printre fire se scurge lichid seropurulent.

NGRIJIREA POSTOPERATORIE A
PLAGII CHIRURGICALE
Explorarea plgii se face cu un stilet sau cu pensa,
constatndu-se aparitia unei serozitti, snge sau
puroi. Aparitia puroiului impune scoaterea firelor,
debridarea plgii, splarea cu ap oxigenat si
cloramin, si eventual drenarea ei. Se va recolta puroi
ntr-o eprubet steril pentru examenul bacteriologic si
antibiogram. Plgile supurate pot conduce la
complicatii severe (septicemii, gangrene, evisceratii
etc.).

NGRIJIREA POSTOPERATORIE A
PLAGII CHIRURGICALE

Plgile drenate din timpul operatiei, vor fi controlate


zilnic pentru a se urmri eficacitatea si calitatea
drenajului, permeabilitatea tubului, cantitatea secretiilor
drenate. Cnd secretiile se reduc, tuburile vor fi
mobilizate, scurtate si fixate cu ace de sigurant.

NUTRITIA BOLNAVULUI
CHIRURGICAL

Nutritia bolnavului n perioada preoperatorie se


realizeaz prin aport caloric constituit din cel putin
dou din cele trei principii alimentare (glucide, lipide,
proteine), la care se adaug apa, electrolitii, vitaminele
si oligoelementele.

NUTRITIA BOLNAVULUI
CHIRURGICAL

n evolutia bolnavului chirurgical, organismul


parcurge pe plan metabolic 4 faze: catabolic, de
inversiune, anabolic si de recuperare. Odat cu
aparitia complicatiilor, faza catabolic se prelungeste
ducnd bolnavul la diferite niveluri de denutritie, ce
impun o terapie complex, n care nutritia artificial are
loc preponderent.

NUTRITIA BOLNAVULUI
CHIRURGICAL
Necesarul de calorii n 24 ore la aduli este de 3040 kcal/kgc, astfel:
1) 50% din calorii realizate din glucide (glucoz, fructoz,
sorbitol, xilit);
2) 30% din calorii se asigur din protide (solutii de
aminoacizi);
3) 20% din calorii se asigur din lipide.
Necesarul de azot minim este de 5,2 g/zi.

NUTRITIA BOLNAVULUI
CHIRURGICAL
Cile de administrare n nutritia artificial sunt:
a)

Calea parenteral, care const n administrare:


intravenoas prin perfuzii periferice cu ace sau flexule;
perfuzii prin catetere centrale n sistemul cav superior;

b) Cale oral, este preferat cnd tractul digestiv este


tolerant, se efectueaz cu o sond naso-jejunal;
c) Calea stomelor chirurgicale: gastrostom, jejunostom;
d) Calea subcutanat, rar folosit, se administreaz numai
solutii izotone;
e) Calea rectal, prin clisme mici la fiecare 4 ore;
f) Calea intraosoas, rar utilizat doar la nou-nscuti, cnd
nu exist alt posibilitate

NUTRITIA BOLNAVULUI
CHIRURGICAL
Complicatiile nutritiei parenterale pot fi:
1) tehnice - de cateter,
2) septice,
3) tromboflebitice,
4) metabolice,
5) hiperglicemie,
6) acidoz respiratorie, s.a.

NUTRITIA BOLNAVULUI
CHIRURGICAL

n cazul nutritiei enterale, cea mai folosit cale de


administrare a solutiilor nutritive este calea nasogastric. De preferat este administrarea de solutii
alimentare predigerate pe cale naso-duodenal sau
naso-enteral avnd n vedere diferenta de peristaltic
ntre stomac si intestine.

4. NUTRITIA BOLNAVULUI
CHIRURGICAL
Complicatiile nutritiei enterale pot fi:
1) diareea,
2) distensia abdominal,
3) crampele,
4) balonarea,
5) greturile,
6) vrsturile,
7) refluxul gastro-esofagian,
8) eroziunile mucoasei faringiene, esocardiale si gastrice.

4. NUTRITIA BOLNAVULUI
CHIRURGICAL
Indicele de prognostic nutritional (PNI) (se
calculeaz cu o relatie) si se utilizeaz n chirurgia
digestiv pentru: stabilirea riscului complicatiilor, a
deciziei de introducere a nutritiei artificiale, a riscului
aparitiei complicatiilor, a pertinentei anastomozelor.
Astfel, pentru:
1) PNI < 40

riscul este mic;

2) 40 < PNI < 49 risc mediu;


3) PNI > 50

risc ridicat.