Fizi

a povestit 
Cristian Presura
în lu ru

April 19, 2010

 i

Observatii:
• Dia riti ile nu au fost in a integrate.
• Permisiunile pentru materiale preluate nu au fost in a erute.
• Paginatia este aleasa doar pentru a  printata usor pe un
A4. Ea se poate s himba.
ii
Contents

1 Me ani   1
1. Lumea material  este ordonat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
2. Limbajul naturii este matemati a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
3. Despre Godel si limitele intrinse i ale matemati ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, 1
4. Astronomia în epe u iesirea din meditatie si m surarea mis  rii astrilor eresti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , , , , , 3
5. Cum putem m sura u un b t raza întregului P mânt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, 3
6. De e nu s-a învârtit P mântul pentru mii de ani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
7. Avantajul pra ti al stelelor xe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
8. Umbra e as unde m rimea Lunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
9. Cum putem m sura distanta pân  la Soare f r  s  mergem a olo . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, 6
10. Modelul lui Ptolemeu si oin identele sale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , 7
11. De e sistemul lui Coperni este on eptual superior elui al lui Ptolemeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
12. Povestea lui Kepler si num rul magi 1.0042 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, 9
13. Galileo Galilei si  derea liber  a orpurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, 11
14. Despre Newton si ele trei prin ipii ale me ani ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, 12
15. Desi diferite on eptual, masa inertial  si masa gravitational  sunt perfe t egale . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , , , 13
16. Cum ade Luna mereu pe P mânt, f r  s -i ating  vreodat  suprafata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , 14
17. De e se s himb  mareele de dou  ori pe zi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
18. Despre omete si mis area elipti   a a estora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , 15
19. Cum a fost des operit  planeta Neptun din penita stiloului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, 16
20. O teorie o întelegem bine atun i ând putem s rie un program pe omputer are s  simuleze numeri teoria . . . .
, 17
21. Forta de atra tie gravitational  dintre doi oameni este egal  u greutatea unei furni i, sau povestea lui Cavendish
, , , 17
22. Energia în zi   este un num r u unit ti de m sur , nu o notiune izoteri   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , 18
23. Notiunile zi e ne ajut  s  întelegem fenomenele, dar nu au existent  de sine st t toare . . . . . . . . . . . . . . .
, , , 19
24. Me ani a analiti  , sau despre um a ajuns o simpl  sme herie matemati   s  e "piatra din olt" a zi ii . . . . , , 19
25. Prin ipiul a tiunii minime în me ani a analiti   si e uatiile lui Lagrange . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , , 20
26. Prin ipiul lui Fermat si dilema salvamarului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, 23
2 Ele tromagnetism 29
27. Ele tri itatea a un jo . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
28. Dopul de plut  si âmpul ele tri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . . . . 30
29. Broas a ele tro utat  si aparitia bateriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , . . . . . . . . . 31
30. Polii magneti i nu pot  separati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . . . . 33
31. Câmpul magneti este generat de sar inile ele tri e în mis are . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . 34
32. Câmpul magneti a tioneaz  asupra sar inilor în mis are . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , . . . . . . . . . 34
33. Cum a m surat Millikan sar ina ele tronului de pe o pi  tur  de ulei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
34. Cum a m surat Thomson raportul dintre sar ina ele tri   si masa ele tronului . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . 37
35. Num rul lui Avogadro ne spune âte mole ule sunt în dou  g leti de gaz . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . 38
36. Cum putem estima masa si dimensiunea unui atom din experimentele de ele troliz  . . . . . . . .
, . . . . . . . . . 39
37. Sar ina pozitiv  a atomilor este on entrat  în nu leu, iar ele tronii orbiteaz  în jurul a estuia . . . . . . . . . . . 41
38. O s urt  enumerare a st rilor materiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
39. Materia vie, sau um er et m Universul în dire tia gresit  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , , . . . . . . . . . 44
40. Câmpurile magneti e variabile genereaz  âmpuri ele tri e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
41. Si âmpurile ele tri e variabile genereaz  âmpuri magneti e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . . . . 47
42. E uatiile lui Maxwell . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . . . . 48
43. Despre um se genereaz  undele ele tromagneti e si um au fost ele m surate de Hertz . . . . . . , . . . . . . . . . 49
44. Lumina este o und  ele tromagneti   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
45. Os ilatiile undelor ele tromagneti e si difra tia luminii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , , . . . . . . . . . 52
46. Cum a fost vizualizat âmpul ele tri al luminii abia a um âtiva ani . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . 55
47. Energia âmpului ele tromagneti este distribuit  în toate olturile spatiului . . . . . . . . . . . . , , . . . . . . . . . 56
48. Generatorii ele tri i transmit energie e hipamentelor ele tri e prin âmpul ele tromagneti din aer . . . . . . . . . 57
49. Cum are âmpul ele tromagneti masa inertial  si problema ele tronului lasi . . . . . . . . . . . , , . . . . . . . . . 59
50. Presiunea luminii si um am putea ânt ri lumina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . . . . 61
51. Potentialele âmpului ele tromagneti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . . . . 63
52. Forma analiti   a âmpului ele tromagneti si densitatea de lagrangean. . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . 65

iii
iv CONTENTS
3 Relativitate restrâns  71
53. Sistemele de referint  inertiale sunt e hivalente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , . . . . . . 71
54. E uatiile lui Maxwell sunt a eleasi în toate sistemele inertiale, sau um am zugr vit asa ve inului . . .
, , , . . . . . . 72
55. Câmpurile ele tri e si magneti e iau valori diferite în sisteme de referint  inertiale diferite . . . . . . . .
, , , . . . . . . 73
56. Viteza luminii este a eeasi în ori e sistem de referint  inertial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , , . . . . . . 75
57. Viteza luminii nu depinde de vitez  sursei e o emite. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
58. Lumina nu ir ul  prin "eter", pre um sunetul în aer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
59. P mântul nu antreneaz  eterul în mis area sa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . 80
60. De e trebuie a timpul s  se dilate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
61. Dilatarea timpului are lo nu numai pentru easuri, dar si pentru atomi sau ardeleni . . . . . . . . . . . , . . . . . . 82
62. Dilatarea timpului pentru sistemele ele tromagneti e se poate expli a lasi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
63. Dilatarea timpului este un fenomen universal, valabil nu numai pentru efe tele ele tromagneti e . . . . . . . . . . 84
64. Contra tia Lorentz ne spune   obie tele în mis are vor  turtite în dire tia mis  rii . . . . . . . . . . .
, , , , . . . . . . 85
65. Postulatele lui Einstein . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
66. Nu exist  un timp absolut, e are îsi du e u el propriul s u timp. Materia genereaz  spatiul si timpul.
, , , . . . . . . 87
67. Despre simultaneitatea absolut  e nu exist  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
68. Paradoxul gemenilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
69. Evenimentele se pot ordona într-un spatiu-timp 4-dimensional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . 91
70. Formularea lui Minkovski pentru spatiu-timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . 95
71. Cum numai un simplu prin ipiu de re ipro itate ondu e la transform rile lui Lorentz . . . . . . . . . . . . . . . . 97
72. Masa inertial  a unui orp reste u viteza lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , . . . . . . 98
73. De e ni i m  ar informatia nu poate dep si viteza luminii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , . . . . . . 100
74. Masa si energia sunt e hivalente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . 100
4 Relativitate generalizat  107
75. Teoria in omplet  a gravitatiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . . . . . 107
76. Prin ipiul e hivalentei si heia întelegerii relativit tii generalizate . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , . . . . . . . . . . 108
77. Geometria ne-eu lidian  exempli at  de suprafata sferei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . 110
78. Harta unei suprafete urbe si metri a sa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . . . . . 112
79. Metri a spatiu-timpului urb. Analogia u o sfera . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
80. Corpurile se mis a pe geodezi a temporal  a spatiu-timpului, iar lumina pe geodezi a nul  . . .
, , . . . . . . . . . . 117
81. Metri a spatiu-timpului este data de tensorul de energie al obie telor e sunt ontinute în spatiu
, , , . . . . . . . . . . 119
82. Teoria relativitatii generalizate, sumarizata in trei relatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
83. Aproximarea e uatiei lui Einstein . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . . . . . 122
84. Metri a S hwarzs hild a spatiu-timpului urb din jurul unei stele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
85. Raza de lumin  se urbeaz  în âmp gravitational . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . 125
86. Spatiul însusi este urbat în apropierea stelelor masive. Lentile gravitationale . . . . . . . . . . .
, , . . . . . . . . . . 126
87. Fre venta luminii este deplasat  spre rosu în âmpurile gravitationale intense. . . . . . . . . . .
, , , . . . . . . . . . . 128
88. Timpul este în etinit în âmpurile gravitationale intense . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . . . . . 131
89. Sistemele de navigatie GPS foloses teoria relativit tii generalizate . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , . . . . . . . . . . 133
90. Periheliul lui Mer ur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134
91. Undele gravitationale au fost dete tate indire t . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . . . . . 134
92. Sistemul LIGO de dete tie dire ta a undelor gravitationale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , . . . . . . . . . . 135
93. O alatorie atre gaurile negre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
94. Dovezi experimentale ale existentei gaurilor negre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
95. Radiatia Hawking si "gaurile de vierme" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
96. Friedmann si expansiunea prezisa a Universului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143
97. Hubble si expansiunea masurata a Universului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146
98. Radiatia osmi   de fond, sau um s-a întune at Universul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . . . . . 148
99. Materia întune at  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
100. Energia întune at  este responsabil  de expansiunea a elerat  a Universului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153
101. Din olo de Einstein, sau teoria dinami ii newtoniene modi ate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155
5 Me ani a uanti   161
102. Radiatia orpului negru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . . . . . 161
103. Un os ilator uanti are nivele dis rete de energie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162
104. De e orpurile în  lzite apar înrosite si nu alb strite... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , . . . . . . . . . . 163
105. Lumina este uanti at  în pa hete dis rete de energie, numite fotoni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164
106. Emisia sau absorbtia luminii are lo prin tranzitii între nivelele dis rete de energie ale atomilor
, , . . . . . . . . . . 166
107. Unda pilot a ele tronului si rezonanta ei în atom . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . . . . . 167
108. Unda de probabilitate a fotonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169
109. Unda de probabilitate a ele tronului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
110. E uatia lui S hrodinger des rie evolutia undei de probabilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , . . . . . . . . . . 175
111. Colapsul undei de probabilitate, misterul me ani ii uanti e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176
112. Superpozitia uanti  , statuia uanti a si pisi a lui S hrodinger . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . . . . . 178
113. Prin ipiul de in ertitudine al lui Heisenberg . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182
114. Spinul ele tronului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184
115. Situatia mai multor parti ule. Bozoni si fermioni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . . . . . 186
CONTENTS v

116. Postulatele me ani ii uanti e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188

117. De oerenta poate expli a olapsul undei de probabilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . . . 191
118. Constiinta nu are probabil de-a fa e u me ani a uanti   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , . . . . . . . . 193
119. Ipoteza universurilor multiple . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197
120. Paradoxul masuratorii fara intera tie, sau um putem identi a o bomb  a tivat  f r  s  o vedem . . . . . . . . 199
121. Laserul, sau um putem obtine o stare de superpozitie uanti a în garaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202
122. Cal ulatoarele uanti e exempli ate pe tabla de sah . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
123. Cal ulatoarele uanti e implementate u elemente opti e liniare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209
124. Me ani a uanti   nu poate  expli at  lasi , prin variabile as unse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214
125. Me ani a uanti   nu este o teorie lo al  u variabile as unde . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215
126. Paradoxul EPR si veri area lui experimentala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 216
127. Teleportarea uanti   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222
128. Criptograa uanti a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 225
6 Me ani a uanti a relativista si ele trodinami a uanti   231
129. Esenta me ani ii uanti e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . . . . . . . . 231
130. Mis area relativisti   a ele tronului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . . . . . . . . 232
131. Pozitronul exist ! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234
132. St rile semi- lasi e din ele trodinami a uanti   si unda de probabilitate a Universului . . . . . . . . . . . . . . . 237
133. De la ampul lasi la a doua uanti are . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 238
134. De la ampul lasi la parti ule singurati e in Univers . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241
135. Metoda lui Feynman pentru o parti ula fara spin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 244
136. Diagramele Feynman: propagatorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 249
137. Diagramele Feymann: Intera tia dintre ele troni si fotoni . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , . . . . . . . . . . . . . 252
138. Diagramele Feynman si multiplele pro ese virtuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 254
139. Parti ulele virtule si supa Universului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 259
140. Antiparti ulele pot  interpretate a niste parti ule are merg înapoi în timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261
141. Diagramele Feynman in reprezentarea impulsului. Din nou despre parti ule virtuale. . . . . . . . . . . . . . . . . 263
142. Problema innitatilor din ele trodinami a uanti   si masa innit negativa a ele tronului . . . . . . . . . . . . . 268
143. Renormalizarea ele trodinami ii uanti e în metoda dimensional  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271
144. Deplasarea Lamb si lungimea de und  Compton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . . . . . . . . 274
145. Momentul anomal al ele tronului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277
146. Vidul uanti are nu este into mai ... vid . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277
147. Aspe te moderne ale vidului uanti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 279
7 Modelul Standard al parti ulelor elementare 287
148. Putina re apitulare si punere in s ena . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287
149. Metode de observatie a noilor parti ule . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . 288
150. A eleratoarele moderne de parti ule . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 289
151. Pionul, pre ursorul fortei nu leare tari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . 292
152. Intermezzo: Despre u tuatiile de energie, sau legea lui Murphy din me ani a uanti a . . . . . . . . . . . . . . . 294
153. Familiile de parti ule: leptoni, barioni si mezoni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297
154. Ordinea as unsa a noilor parti ule si sar inile lor aditionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298
155. Aparitia quar ilor: aromele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . 300
156. Sistematizarea parti ulelor elementare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301
157. Quar ii si " ulorile" lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . 302
158. Intermezzo: Ele tri ianul si transformarile de etalonare ale potentialelor ele tromagneti e . . . . . . . . . . . . . 304
159. Intermezzo: Experimentul Aharonov-Bohm si faza ele tronului privita a un grad de libertate intern . . . . . . . 306
160. Intermezzo: Spatiul Kaluza-Klein u patru dimensiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310
161. Intermezzo: Manun hiurile de bre si spatiile interne ale parti ulelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312
162. Invarianta la etalonare pentru romodinami a uanti   si simetria SU(3) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . 315
163. Gluonii olorati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 318
164. Quar ii se ignor  la distante mi i si se atrag la distante mari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , , . . . 320
165. De e nu se g ses quar i liberi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 322
166. Cateva uvinte despre " ulorile" quar ilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323
167. Intera tia ele tro-slaba: punere in s ena . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 324
168. Neutrinul, pre ursorul fortei nu leare slabe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . 325
169. Teoria lui Fermi pentru intera tiile slabe si bozonul W . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . 326
170. Eli itatea neutrinului si ruperea simetriei de hiralitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . 328
171. Intera tia slab  si simetria SU (2) x U (1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , . . . 330
172. Ideea de baza a bozonului Higgs: asemanarea u teoria supra ondu torilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 334
173. "Înghetul" Universului si ruperea spontana de simetrie datorata bozonului Higgs . . . . . . . . . . . . . . . . . . 338
174. A hizitia de mas  pentru bozonul W si uni area ele tromagnetismului u teoria intera tiilor nu leare slabe
, . . . 342
175. A hizitia de masa a ele tronului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 344
176. Quar ii si intera tia slab  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, , . . . 346
177. Modelul standard al parti ulelor elementare. Re apitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 348
178. Os ilatiile neutrinilor si masa lor nenul  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 349
178. O s urta, foarte s urta istorie a Universului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 353
vi CONTENTS
179. Modelul inationar al Universului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 358
180. Violarea simetriei dintre materie si antimaterie si a elei de sar ina-paritate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 362
181. Supersimetria parti ulelor elementare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 364
182. Marea Uni are a fortelor fundamentale ale Universului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 368
183. În  utarea bozonului Higgs u a eleratorul Large Hadron Collider . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 371
184. G urile negre mi ros opi e, un peri ol pentru Pamant? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 372
185. Ce ne mai astept m s  g sim la LHC? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 377
 1

Capitol 1

Me ani  

se dedu una din alta. Este a si um Rusell ar în er a s 

,

ne onving    Universul are o stru tur  logi  , e se poate

reg si si re onstrui prin propozitii logi e deduse una din alta,
1. Lumea material  este ordonat . ,

u ajutorul unor reguli denite mai dinainte.

,

Einstein spunea odat    lu rul el mai de neînteles despre Foarte în ântati, multi oameni de stiint  au ridi at matem-
, , , ,

lume este   lumea poate  înteleas . Ciudat, nu? Ne-am 

,
ati a în sfera abstra tului, undeva din olo de a est Univers,
asteptat poate a lumea s  e o ole tie haoti   de întâmpl ri
,
ne ontaminat  de timp si spatiu, um spunea Mir ea Eliade
, ,
,

pun tuale si omplet imprevizibile, un Univers în are ori e se

,
despre oameni. Dar vai, e dezam gire pentru ei, ând
,

poate întâmpla si ori ând. Dar nu, Universul îsi are legile lui, matemati ianul Godel a demonstrat ( ulmea, matemati !)  
,

pe are oamenii de stiint  în ear   s  le s oat  la suprafat .

,
si matemati a îsi are limitele ei.
, ,
, , ,

Ploaia, de exemplu, ade mereu de sus în jos si nu ne ,

3. Despre Godel si limitele intrinse i ale matemati ii
astept m s  ne punem umbrela sub pi ioare atun i ând iesim
, ,
,

din as . Aristotel este desigur printre primii are a apre iat Ai i vrem s  lari  m ideea   nu ne astept m s  putem
a east  ordine în Univers si p rintele stiintei. Dar nu despre , , ,
expli a tot Universul odat  e fa em parte din a est Univers.
,

el as vrea s  spun ai i âteva uvinte, i despre divinitate.

,
Nu este nevoie s  i lozof a s -ti dai seama  , în a est az,
Unii istori i spun   noi am inventat divinitatea atun i ând ,

nu putem expli a totul. Este o iluzie s  redem asta. O iluzie

am în er at s  ne expli  m lu rurile din jurul nostru si nu am ,
e trebuie eliminat  de la în eput, pentru a nu rea astept ri
putut. Atun i am invo at interventia divin . O onse int  a , ,
e nu se vor adeveri mai târziu.
,

a estei teorii este  , odat  e am des operit   multe lu ruri Matemati a este parte a a estei lumi tot asa um eu, sau
în Univers se întâmpl  în mod natural, f r  interventia dire t  ,
dumneavoastr , suntem parte a a estei lumi. 1 + 1 = 2 pentru
,

a divinit tii, am în eput s  ne îndoim de prezenta ei.

, ,
toat  lumea, pentru   Universul în are tr im este asa f  ut.
C  i ai i este heia a estei ordini a Universului relevate de Da   pun un m r lâng  altul am dou , ori ine e de a ord  
,

stiint : este independent , este autosu ient . Ploaia ade de

, ,
sunt dou , dar asta pentru   nimi zi nu se întâmpl  u
sus în jos mereu, independent par   de vointa divinit tii. Cel , ,
merele. Si pentru   este asa pentru toti,  dem de a ord si
putin în lumea material  îl putem pune pe Dumnezeu deoparte,
,
,

putem onstrui limbajul matemati ii.

, , ,

îl l s m doar s  priveas  ,   i lumea material  o putem ex-

pli a f r  el. Este desigur putin  autoironie ai i, dar pe de alt  ,

parte poate   ai i st  r d  ina adân   a ateismului modern:

putem expli a lumea material  f r  prezenta divinit tii. , ,

Pentru zi ieni îns , paradoxal, a est fapt este el însusi a ,

un dar dumnezeies . C  i e poate  mai frumos de ât a porni

pe a est drum lung, la ap tul  ruia putem expli a poate tot
Universul însusi, sau m  ar modul în are el fun tioneaz ?
, ,

2. Limbajul naturii este matemati a

S  m atenti si s  observ m   ordinea Universului o " itim"
, ,

u limbajul matemati ii. Da   avem dou  monede de in i lei,

stim   avem ze e lei în total. Da   trenul plea   din Bu uresti
, ,

la o or  si stim ât de repede merge, atun i putem prezi e ând

, ,

ajunge la Râmni u Vâl ea. Pozitia unei stele o m sur m pe ,

er si o s riem în aiet u ajutorul unor numere. Putem prezi e

,

unde se va a  steaua peste dou  ore da   lu m în al ul rotatia ,

în jurul P mântului, adunând si înmultind numere. Et ., et ... , ,

Matemati a st  profund la baza zi ii si a a estei ordini a ,

Universului. Clar, f r  s  înv t m s  rezolv m integrale nu vom ,

putea rezolva e uatiile din zi  , f r  s  num r m nu putem s 

,

abord m a east  problem  a ordinii Universului. Matemati a

este limbajul naturii, asa um a fost armat adeseori. , Figure 1.1: O mâna e o deseneaz  pe ealalt , într-o
Matemati ianul Betrand Rusell (1872-1970) a în er at unos ut  lu rare a artistului olandez Maurits Es her.
magistral s  în apsuleze toat  logi a matemati ii în elebra Cine este Creatorul si ine este reatia?
sa arte " Prin ipia mathemati a ", pentru a demonstra , ,

non ontradi tia si ompletitudinea matemati ii, f r  s 

, ,

reuseas   de ât partial. Pentru ei uriosi, " Prin ipia math-

, , ,

emati a " este o arte diferit  de ori are alta. Dup  o s urt  Nu numai obie tele e le folosim fa parte din lume, dar hiar
introdu ere în uvinte, urmeaz  mii de propozitii logi e are , si imaginatia noastr  este ontaminat  de lume,   i ea imit 
, ,
2 Capitolul 1 : Mecanică

si opiaz  omport rile a estei lumi. Cine spunea   noi nu

, în ât vom avea si uvinte a "5 123409" sau " 5d".
,

invent m nimi , i doar redes operim? S  e lar, matemati a În azul logi ii matemati e, Godel a putut res rie toate
este parte a a estei lumi, se trage din ea si se manifest  în ea. , propozitiile logi e u numai sapte ifre, prin niste arti ii in-
, , ,
Ca atare nu ne putem astepta a matemati a s  poat  expli a
, genioase, are au minimizat simbolurile folosite. Pra ti si u- ,
omplet îns si lumea din are fa e parte si are a reat-o,   i
, , vântul " sau " si uvântul ”egal” din propozitiile logi e erau
, ,
ar rea ontradi tii prin referinte la ea îns si.
, , , des rise de niste numere. În nal, e are propozitie logi   era
, ,
S  lu m de exemplu fraza "Eu mint". E usor de v zut , exprimat  printr-o su esiune de ifre, adi   un num r. S  re-
  ea nu poate  ni i adev rat  ni i fals  si   ea ontine o , , mar  m atun i   o su esiune de propozitii devine o su esiune ,
referint  la ea îns si. O astfel de propozitie ni i adev rat  ni i
, , , de numere. A demonstra sau inrma o propozitie se redu e la a ,
fals  este un osmar pentru matemati  . S  s riem a um o
, g si su esiunea de numere ( onform unor reguli bine stabilite)
propozitie matemati   despre un lu ru din lume. Ca 1+1=2.
, are du e la armarea propozitiei sau la negarea ei.
,
Da   propozitia matemati   ar  dintr-o alt  lume, iar lu rul la
,

are se refer  (s  zi em niste mere) ar  din a east  lume, ni i

,

o ontradi tie nu ar putea ap rea printr-o referint  la ea îns si.

, , ,

Ori e propozitie pe are o s riem este îns  parte a a estei

,

lumi, doar a s  o s riem avem nevoie de erneal  are las 

urme de atomi pe hârtie. F  ând a esta propozitie s  se refere ,

hiar la atomii din are e propozitia f  ut  (de i la propozitia , ,

îns si) putem rea auto-referinta de are aveam nevoie a

, ,

propozitia s  nu e ni i adev rat  ni i fals . Iar a easta a

,

fost tehni a lui Kurt Godel (1906-1978) pentru a demonstra

in ompletitudinea matemati ii. În a est fel a demonstrat
Godel   matemati a e in omplet ,   ontine propozitii e nu , ,

pot  ar tate ni i adev rate ni i false.

In orice sistem suficient de complex există

o eroare ce nu poate fi decodificată

Figure 1.3: Câte numere reale avem? Cum pentru e are

ifr  a num rului real avem ze e alegeri, înseamn   
num rul total de numere reale este χ(R) = 10×10×...×10.
Da   not m u χ(N ) num rul de elemente innite ale
multimii numerelor naturale, atun i avem χ(R) = 10χ(N ) .
,

Se poate ar ta   ele dou  numere χ(N ) si χ(R) sunt ,

innit ti diferite, pentru   nu poate  atribuit  o relatie

, ,

bije tiv  între multimile pe are le reprezint . Interesant

,

îns , printr-o teorem  asem n toare u ea a lui Godel,

matemati ienii au demonstrat   nu vom putea sti ni io- ,

dat  da   exist  o ole tie de numere u un num r de

,

elemente intermediar între χ(N ) si χ(R). ,

În prin ipiu, ne-am astepta a ori e propozitie are poate

, ,

Figure 1.2: O ari atur  e s oate în evident  faptul ,

 formulat  s  e nu numai fals  sau adev rat , dar si ,

  paradoxurile se înmultes odat  e omplexitatea unui

,
demonstrabil . În limbajul lui Godel, a easta înseamn   
sistem reste. ,
pentru ori e num r e reprezint  o propozitie logi   trebuie s  ,

g sim o su esiune de numere are reprezint  demonstratia sau ,

inrmarea propozitiei. Godel îns  a ar tat   exist  propozitii

, ,

Metoda lui Godel este pe ât de interesant , pe atât de matemati e al  ror num r nu poate  onstruit a o su -
e ient . Astfel, Godel urm reste ideile lui Rusell, are , esiune de numere ale propozitiilor intermediare. Adi  , u
,

re unoaste   matemati a (si în general ori e fel de limbaj)

, , alte uvinte,   matemati a este in omplet , pentru   exist 
este o ole tie de simboluri. Godel îns  are ideea genial  de a
, propozitii are nu pot  demonstrate ni i false ni i adev rate.
,

alege a este simboluri hiar numere ! Demonstratia lui Godel foloseste faptul   metalimbajul,
, ,

Exemplul el mai simplu este el al jo ului opera Gusti, adi   limbajul logi ii, limbajul matemati ii, a devenit a um o
un jo pe are opiii îl joa   pentru a-si transmite mesaje , su esiune de numere, su esiune  reia i se poate si ei atasa , ,

"se rete". Ai i, o parte din litere sunt înlo uite u ifre, prin un alt num r! Pe de alt  parte, limbajul matemati ii se refer 
identi area "operagusti"="1234567890". Dup  um se poate la numere. Ne a m atun i în situatia initial , ând vrem s  , ,

vedea, uvântul "toiag" se s rie a "91056". Desigur, în azul des riem o lume (lumea numerelor, a matemati ii, a logi ii)
jo ului nu avem ifre su iente s  a operim toate literele, asa , u instrumente apartinând a elei lumi ( tot numere, ele are
,
 4. Astronomia începe cu ies, irea din meditat, ie s, i măsurarea mis, cării as, trilor ceres, ti 3
des riu metalimbajul). Propozitia onstruit  de Godel are nu ,
Vară
poate  demonstrabil  este de fapt elebra "Eu mint", s ris  în
a est metalimbaj al numerelor si are se refer  tot la numere. , Iarnă
Este util de mentionat   teorema de in ompletitudine a
,
Către Steaua
lui Godel nu a r mas în aria lozoei. Astfel, matemati ienii o
15 /h Polară
hiar au g sit o propozitie matemati   despre are ei red  
,
Soarele
nu poate  demonstrat  ni i fals  ni i adev rat . A easta se
refer  la num rul de elemente pe are le au diferite multimi ,

innite si pe are matemati ienii le numes ardinali.

, Vest
Astfel, paradoxal, num rul de elemente innite al multimii ,

numerelor naturale ( ardinalul numerelor naturale) este diferit

de num rul innit al elementelor multimii numerelor reale ,
Nord
( ardinalul numerelor reale). Ciudat nu? Dou  numere innite
are sunt diferite. A est lu ru este posibil, pentru   nu se
poate atribui o relatie bije tiv  (unu la unu) între elementele
,

elor dou  multimi. , Est

Ne putem întreba îns  da   exist  multimi innite al  ror ,

ardinal s  se ae între el al numerelor naturale si el al nu- ,

merelor reale ( are este evident mai mare). Conform teoremei

lui Godel, apli at  în a est az, se poate ar ta   nu putem aa
ni iodat  r spunsul la a east  întrebare, pentru   a east  în- Figure 1.4: Mis area zilni   a Soarelui pe er, în diverse
,

trebare nu are o su esiune de propozitii logi e are s  ondu   ,

anotimpuri. De notat   Soarele se mis   aparent pe er ,

la r spunsul ei! Cu alte uvinte, este demonstrat matemati   u o vitez  de 15◦ pe or , adi   exa t 360◦ pe zi, atât ât
nu putem sti ni iodat  pre is da   exist  o astfel de multime u
, , îi trebuie s  o oleas   P mântul.
un ardinal intermediar... Fas inant nu? S  stim u sigurant  , ,

  nu putem aa vreodat  r spunsul la a east  întrebare...

Luna si reeaz  efe tul de e lips . Cum a east  umbr  e
,

rotund , P mântul trebuia s  e rotund a on luzionat el.

4. Astronomia în epe u iesirea din meditatie si , , ,
Briliant, am zi e noi ast zi. C  i astfel toat  astronomia s-a
m surarea mis  rii astrilor eresti , , ,
n s ut. Da   P mântul poate  o olit si e rotund, unde se a  ,

el si ât de departe se a  Soarele sau Luna? Dar stelele? Cât

,

O s  în epem a um in ursiunea în zi  , printr-o s urt  de mare e atun i P mântul?

introdu ere în astronomie, pornind de la observatii simple, ,
Iat  um, pornind de la o simpl  observatie si gândind alfel , ,

a esibile si nou , dar are as und în ele esenta lu rurilor...

, ,
de ât majoritatea ( are vedea a elasi lu ru) âtiva oameni , ,

Pentru gre ii anti i, r s ritul si apusul zilni al Soarelui ,

au putut rea atâta progres în întelegerea fenomenelor e ne
,

era o enigm . Unii, a de exemplu Xenophanes (570-480 în onjoar . A um toti gândim a Aristotel, dar s  nu uit m
,

î.H.), redeau   Soarele este o ole tie de pietre de fo , e ,

s -i  ut m printre noi pe ei putini are anti ipeaz  gândirea
,

se adun  în e are dimineat  s  formeze Soarele, a s  se ,

diferit  a urm toarelor milenii... S  nu uit m s  privim u alti ,

despart  apoi seara. Altii redeau   Soarele este mereu altul

,
o hi lumea din jurul nostru.
în e are dimineat . Greu de spus atun i e este Soarele, iar
,

ei mai multi îl onsiderau desigur un zeu. Altii, putini îns ,

, , , 5. Cum putem m sura u un b t raza întregului ,

au îndr znit s  gândeas   altfel. P mânt

Astfel, ei au observat   mis area Soarelui pe er este ,

uniform , de 15 grade pe or . S  observ m   a easta ondu e Primul are a m surat dimensiunile P mântului a fost gre ul
la 360 de grade în 24 de ore, adi   într-o zi. Ori 360 de grade Eratostene (276 î.H. - 194 î.H.), u mai mult de o mie de ani
este un er omplet! P i atun i, au zis ei, nu este mai usor ,
înaintea lui Cristofor Columb (1451 - 1506).
s  presupunem   Soarele des rie un er omplet si o oleste , , S  ne reamintim   expeditia lui Cristofor Columb  tre
,

P mântul? Remar ati ât de puterni este argumentul.

, Indii a fost nantat  de spanioli, dup  e portughezii au
,

C  P mântul poate  o olit a fost a eptat greu,   i el refuzat. Se rede îns  adeseori gresit   navigatorul Columb ,

p rea urias de mare si nimeni nu îi v zuse ap tul. Dar da  

, ,
a fost refuzat de portughezi pentru   a estia nu au rezut   ,

poate  o olit, înseamn    are form . Indienii redeau   el P mântul e rotund si a atare el nu ar  putut ajunge în Indii
,

este plat a o farfurie, purtat pe spate de un elefant. o olind P mântul.

Filozoful Aristotel (384 î.H. - 322 î.H.) avea îns  alt  p rere. Gresit, portughezii au fost de a ord   P mântul e rotund,
,

Astfel, el a putut estima în prim  instant  pozitia Soarelui , , numai   ei stiau si dimensiunile lui, printre altii de la gre ul
, , ,

în timpul noptii, de ealalt  parte a P mântului. Desigur, de

, Eratostene, despre are vom dis uta ai i. Ori, au zis probabil
tot e a avut nevoie a fost un eas are indi a ora din noapte, ei, "dup  al ulele noastre, Indiile sunt prea departe pentru a
  i stia   Soarele se mis   u 15 grade pe or . În a est fel,
, ,
le atinge o olind P mântul". "O s  mori de sete pân  a olo,
el putea al ula unde ajunge Soarele la ori e or  din noapte, sau de s orbut", ar  ontinuat ei. Columb îns  nu a as ultat,
de ealalt  parte a P mântului, de i putea extrapola pra ti pentru   el redea gresit   P mântul este mai mi , i-a onvins
,

pozitia Soarelui pe er.

,
pe spanioli si a ple at. Si noro ul lui   a dat de Ameri a pân 
, ,

Apoi, Aristotel a studiat pozitia Lunii în adrul noptilor , ,

la Indii, pentru   altfel ar  murit sigur pân  la Indii! Ca
u e lips  de Lun  si a omparat-o u pozitia extrapolat  a
, ,
s  vedeti   des operirile se pot fa e si pornind de la premise
, ,

Soarelui (de ealalt  parte a P mântului) în a elasi moment al ,

false atun i ând noro ul ne st  în drum, rar e e drept...
noptii. El a remar at atun i   pozitia extrapolat  a Soarelui
, ,
Dar s  revenim la gre ul Eratostene si s  vedem um a ,

este pre is opus  elei a Lunii fat  de P mânt, de i   pra ti ,

m surat a esta dimensiunile P mântului f r  laboratoare de
ei trei astri sunt aliniati în spatiu.
, , ,
milioane de Euro. Astfel, Eratostene a observat umbra unui
Ca atare, Aristotel a presupus atun i ore t   umbra b t în dou  orase egiptene, în a elasi moment de prânz al zilei.
, , ,

P mântului ajunge pre is pe Lun  si ea este ea are as unde , Într-un oras, denumit Syene, Soarele era perfe t deasupra
,
4 Capitolul 1 : Mecanică

apului, iar un b t verti al nu d dea umbr , pentru   era

, Am v zut în pun tul pre edent um ve hii gre i au on-
îndreptat hiar spre Soare. La a eeasi or  îns , în Alexandria, , luzionat în mod ore t   P mântul e rotund si i-au al ulat ,

orasul elebrei bibliote i, Soarele de amiaz  nu era perfe t

, si raza. Am folosit îns  pe as uns în determinarea formei
,

deasupra apului. În onse int , b tul verti al, s  zi em de 2 , ,

P mântului un lu ru esential si anume   umbra P mântului , ,

metri, d dea o umbr  de aproape 25 de entimetri. se poate forma pe Lun , u alte uvinte a Luna e un orp
material si nu fo , imagine sau alt eva.
,

Teoria   Luna, împreun  u elelalte orpuri eresti ,

(Soarele, stelele, stelele  z toare, et .) sunt substante mate- ,

riale (bolovani eresti am putea spune) a âstigat în greutate

umbra ,

odat  u  derea unui mare meteorit lâng  Aigos Potamoi,

,

în 467 î.H. Evenimentul l-a determinat pe Anaxagoras din

Alexandria Razele Klazomenae (500 î.H. - 428 î.H.) s  presupun  hiar  
Soarelui Soarele e o piatr  rosie erbinte mai mare de ât Peloponez!
,

Astronomia va  fost astfel n s ut ,   i tot eea e va urma,

va  de fapt m surarea mis  rii a estor "pietre" prin spatiu, , ,
băŃ mis are v zut  de pe P mânt si apoi eventual întelegerea ei!
, , ,
Syene Duetul experiment-teorie, um l-am numi azi.
În urm toarele pun te vom exempli a a east  idee u
onstru tia si determinarea aproximativ  a sistemului P mânt-
, ,

Soare-Lun , folosind alte âteva exemple heie din istoria

Pământul astronomiei. În er  m s -l fa em pe ititor s  înteleag    în ,

multe azuri m surarea propriu-zis  poate  efe tuat  de  tre

ititor însusi si   nu e mereu foarte di il , îns  ideea tipului
, ,
Figure 1.5: Cum a m surat gre ul Eratostene raza de m sur toare a fost desigur revolutionar . Asa um am , ,

P mântului. Stiind în ltimea b tului (2 m), umbra lui în

, , , mentionat deja, ideile noi si m sur torile ru iale sunt "dup 
, ,

Alexandria (25 m) si distanta dintre Syene si Alexandria, , , olt", trebuie s  stim numai dup  are olt s  ne uit m!
, , ,

(800 de Km) puteti estima raza P mântului? ,

O astfel de situatie se poate expli a simplu, da   vom , Cãtre Steaua Polarã

onsidera   P mântul este rotund, iar Soarele este foarte
departe (s  zi em milioane de Km). În a est az, b tul ar ,

 în linat diferit fat  de Soare, în fun tie de lo atia sa pe

, , ,

suprafata P mântului rotund si va genera umbre de lungimi

, ,

diferite. În a east  situatie, stiind distanta dintre ele dou  , , ,

Soarele
Soarele
orase (800 de Km) si lungimea umbrei (25 de m pentru un
, ,
Luna Luna
stâlp de 2m), u putin  geometrie, Eratostene a estimat raza
,

P mântului a ind de aproape 6000 Km. Pãmântul Pãmântul

Curios îns , a elasi efe t l-am obtine si da   P mântul ar
, , , în rotatie
 plat, iar Soarele s-ar aa undeva aproape de P mânt. Ai i,
situatia este asem n toare u ea în are Soarele ar  un fel
,

de be aat pe un stâlp de iluminat eva mai mare. Si în a est ,

Sfera stelelor
az lungimea umbrei ar  dependent  de lo atia b tului aat , ,
în rotatie Sfera stelelor fixe
pe undeva sub stâlp. Când suntem sub stâlp (situatia orasului , ,

Syene) lumina ade peste noi exa t de deasupra apului si ,

nu l s m umbr . Când îns  ne mut m mai în olo de stâlp

(situatia orasului Alexandria), vom avea o umbr  are se
, ,
Figure 1.6: Stânga: P mântul e nemis at, iar Luna,
lungeste pe m sur  e ne dep rt m de stâlp. Luând în al ul ,
,

distanta dintre ele dou  orase si m rimea umbrei, putem Soarele si sfera stelelor revolutioneaz  în jurul P mântului
, ,

sin ron, u o perioad  de 24 de ore. Dreapta: a eeasi

, , ,

al ula în ltimea stâlpului pe are s-ar aa Soarele si am obtine

, , ,
,

tot am 6000Km. Care din ele dou  situatii e adev rat ? ,

situatie, doar   a um numai P mântul se învârte în jurul
,

Desigur   ea în are P mântul e rotund, a spus Eratostene, axei orientate  tre Steaua Polar  (în sens opus!) la 24 de
are a tr it dup  Aristotel si unostea p rerea maestrului   , , ore, restul r mânând xe pe par ursul unei zile.
P mântul e rotund. Ceea e e bine de retinut din a east  ,

poveste sunt dou  lu ruri. Primul este   e bine s  vezi e s-a

f  ut înainte, a s  în epi u premise ore te. Am v zut de i um ve hii gre i au dedus   P mântul este
Al doilea lu ru, poate mai important, este   unele rotund si au m surat dimensiunile lui. În plus, ei au presupus
experiente sunt "dup  olt", adi   pot  f  ute repede, odat 
, ,
,

ore t (pentru timpul lor)   Soarele si Luna o oles P mântul

e premisele sunt ghi ite ore t. O umbr  de 25 de entimetri în e are zi. Chiar si erul u stelele sale o oleste P mântul
,

este vizibil  pentru ori ine, iar experimentul poate  f  ut de ,

în e are zi. Cel mai natural p rea atun i   întreaga bolt 

,

un grup de s olari în ex ursie de la Baia Mare la Bu uresti.

, ,
ereas   ( u Soarele, Luna si elelalte stele xate pe ea a
Oare âte astfel de experimente nu s-ar putea fa e în zi  , pe o ortin ) se roteste zilni , în jurul P mântului. Desigur
,

psihologie sau biologie, numai da   am ghi i premisele ore te, ,

  la intervale mai mari, de un an, Soarele se deplaseaz  pe

numai da   am sti dup  are " olt" s  ne uitam...
, ,
bolta ereas  , a si Luna la intervale de o lun . Dar pentru
,

o singur  zi, putem presupune u o rezonabil  aproximatie   ,

întreaga bolt  ereas   se învârte sin ron în jurul P mântului.

6. De e nu s-a învârtit P mântul pentru mii de ani Situatia este oare um surprinz toare. Avem trei tipuri de
,

obie te eleste (Soarele, Luna si stelele), are se învârt sin ron ,

 29

Capitol 2

Ele tromagnetism

Am v zut în apitolul pre edent um sistemul lui Newton Faraday (1791 - 1867), are a presupus   obie tele pot avea
des rie ore t intera tia gravitational  dintre obie te, asa
, , , în orporate în ele un fel de "uid ele tri ", e poate  de dou 
um sunt planetele masive ale sistemului solar sau bilele tipuri: pozitiv si negativ, ele dou  tipuri atr gându-se între ele.
,

din experimentul lui Cavendish. Nu ne asteptam îns  a , Ast zi stim   materia obisnuit  e onstituit  din ele troni,
, ,

natura tuturor fortelor s  e numai gravitational . Atra tia

, , , protoni si neutroni. Fluidul negativ al lui Faraday este format
,

gravitational  dintre obie tele u are suntem obisnuiti este

, , , atun i din toat  ole tia de ele troni, iar el pozitiv din toat 
,

prea mi  , de m rimea greut tii unei furni i, asa um am

, , ole tia de protoni. O parte din materie, format  din neutroni,
,

v zut. Ea nu poate de i expli a adeziunea s o iului sau forta , r mâne neutr  ele tri .
mus hilor nostri, de exemplu.
, , De fapt, tuturor parti ulelor elementare li se poate atribui
Forta gravitational  este prea mi   si pentru a expli a
, , , a east  ara teristi   fundamental , denumit  sar in  ele -
atra tia unui magnet, sau hârtiutele ridi ate de un pieptene
, , tri  . Ea poate  nul , pozitiv , sau negativ . Ele tronii au
atun i ând a esta este fre at. A este dou  exemple sunt sar ina ele tri   negativ , iar protonii o au pozitiv . Din feri-
desigur exoti e, f r  prea multe utilit ti pra ti e (ex eptând , ire pentru noi, sar ina ele tri   are a eeasi valoare absolut  ,
utilizarea magnetului în navigatie), motiv pentru are au si
, , pentru ele tron si proton, doar semnul difer . Datorit  a estui
,
fost ignorate se ole de-a rândul. lu ru, materialele obisnuite sunt neutre din pun t de vedere
,

În a este dou  exemple (magnetul si fre area unui pieptene) , ele tri ,   i num rul de ele troni este egal u num rul de
g sim îns  sâmburii urm toarei teorii, ele tromagnetismul. protoni si atun i sar ina ele tri   total  este nul .
,

C  i, adeseori în zi  , mi a ex eptie de la regul  "des oper "

, Dup  um se stie, sar inile ele tri e se atrag sau se resping
,

un alt sistem mai profund. Totul este s  remar  m si apoi s  , una pe ealalt , dup  unos uta lege: sar inile ele tri e de
studiem ex eptia. , a elasi tip se resping, iar ele de tip opus se atrag. Unitatea de
,

m sur  a sar inii ele tri e este Coulomb, o unitate e ne poate

ap rea arti ial aleas  ast zi. Astfel, forta de intera tie între , ,

27. Ele tri itatea a un jo dou  parti ule u o sar in  ele tri   de un Coulomb, situate
la un metru una de alta, este e hivalent  u greutatea unui
Termenul de "ele tri itate" este deviat din gre es ul "elek- milion de tone!
tron", are înseamn  " hihlimbar". Chihlimbarul este o r sin  De fapt, da   am avea dou  persoane, una f  ut  doar din
ele troni si alta doar din protoni, situate la un metru distant ,
,

solidi at  de opa , e ontine de multe ori în interiorul ,

atun i forta de atra tie ar  e hivalent  u o greutate de 1026

,

s u plante, sau mi i inse te si de a eea este folosit des a , ,

tone... Adi   aproape miliarde de miliarde de miliarde de tone,

,

bijuterie. Ve hii gre i au observat un efe t straniu: de âte

ori hihlimbarul era fre at, el atr gea pene sau obie te mi i. inimaginabil... De a eea am spus   "din feri ire" orpurile
Desigur si noi ând eram opii, ne ju am fre ând un pieptene noastre sunt neutre ele tri , altfel ne-am  lipit unii de altii ,

pentru vesni ie...

,

de haine: dup  a eea puteam folosi pieptenele pentru a atrage ,

bu  tele mi i de hârtie.
,
Cantitatea de ele tri itate dintr-un obie t este suma
sar inilor ele tri e ale tuturor parti ulelor din are este format
obie tul. Asa um am mentionat, materialele obisnuite sunt
, , ,

neutre ele tri , pentru   a east  sum  este zero. Cu toate

a estea, problema poate  âteodat  mai omplex ,   i
sar inile ele tri e dintr-un material se pot deplasa dintr-o
parte în alta, desi suma total  r mâne nul , iar materialul
,

r mâne în ansamblu neutru din pun t de vedere ele tri .

A east  deplasare a sar inilor ele troni e (ele troni si pro- ,

toni) în material este destul de omplex  si ea depinde de ma- ,

terial. Pentru dis utia noastr , putem presupune momentan  

,

doar ele tronii au a east  apa itate, protonii ind imobilizati ,

în stru tura are d  de fapt forma materialului. Pentru ele -

troni îns  unos dou  azuri extreme: metalele, în are unii
dintre ei se pot deplasa liberi de la un ap t la altul si izolatorii, ,

în are ele tronii ramân împere heati u protonii în atomi, dar ,

se pot totusi mis a putin mai la stânga sau mai la dreapta.

, , ,

A um, s  lu m exemplul pieptenelui are atrage bu  tele ,

mi i de hârtie. Ce se întâmpl ? Odat  e pieptenele este fre at

de haine, a esta a umuleaz  sau pierde sar ini ele tri e de pe
Figure 2.1: Inse t  onservat  în hihlimbar haine (ele troni) si îsi pierde neutralitatea, devenind în  r at u
, ,

ele tri itate. Cu toate a estea, hârtiuta nu a fost ni i fre at , ,

ni i atins , si de i ea este în   neutr  din pun t de vedere

,

Expli atia ore t  a a estui fenomen a fost dat  de Mi hael

, ele tri . Din a east  auz  ea nu poate  atras  de pieptenele
30 Capitolul 2 : Electromagnetism

în  r at ele tri . A easta pentru   dou  obie te trebuie s  e ând eram opii poart  în el sâmburele si expli atia unei legi , ,

ambele în  r ate u sar ini ele tri e pentru a s  se resping  sau fundamentale din ele trostati  : variatia fortei ele tri e u , ,

atrag . De e este atun i atras  hârtiuta, da   ea este neutr  ? distanta. Cu alte uvinte, este ne esar a a east  fort  de
, , ,

intera tie dintre sar inile ele tri e s  depind  de distant ... ,

28. Dopul de plut  si âmpul ele tri ,

Forta ele tri   de atra tie sau respingere între orpurile

, ,

în  r ate ele tri a fost m surat  pentru prima dat  de Charles

Augustin de Coulomb (1736-1806), printr-un instrument foarte
asem n tor u el al lui Cavendish folosit la m surarea fortei ,

gravitationale. Rezultatul este uimitor de asem n tor: forta

, ,

de atra tie sau respingere ele tri   este proportional  u

, ,

m rimea sar inilor si invers proportional  u p tratul distantei

, , ,

dintre ele. Supozitia noastr  din se tiunea pre edent  este

, ,

astfel onrmat , a east  fort  variaz  u distanta. , ,

Figure 2.2: În gur  este reprezentat  intera tia mi ro- ,

Forta Coulomb de atra tie sau respingere a dou  sar ini
, ,

s opi   e are lo atun i ând un pieptene fre at atrage o ele tri e este:
hârtiut . Obie tul din stânga-sus este un pieptene fre at de
, 1 qQ
haine, are a devenit în  r at u sar ini ele tri e pozitive, F= i
4πǫ0 d2
iar el de jos este o hârtiut  neutr  ele tri . Deoare e
,

sar inile ele tri e pozitive din piptene atrag ele tronii Ai i ǫ0 este onstant  de permitivitate a vidului, q si Q sunt ,

din hârtie, materialul hârtiei se polarizeaz  (ele tronii se valorile elor dou  sar ini ele tri e, d este distanta dintre ele, ,

redistribuie). Pentru   ele tronii sunt mai aproape de iar i un ve tor unitate orientat pe dire tia elor dou  sar ini. ,

Da   s riem a east  e uatie a:

pieptene, forta u are ei sunt atrasi e mai mare de ât
, ,
,

forta u are sunt respinse sar inile pozitive din hârtie, e

, 1 Q
sunt mai departe (vezi s hita din dreapta). În nal, forta E= i F = qE
, , 4πǫ0 d2
total  este nenul , iar hârtiuta este atras  în sus.
,
atun i putem deni al primul termen a un âmp ele tri
produs de sar ina Q iar al doilea termen a ind forta pe ,
Expli atia a estui fenomen st  în stru tura mi ros opi   a are o simte sar ina q în âmpul ele tri E produs de sar ina
,

hârtiutei si în faptul   sar inile ele tri e negative (ele tronii) ele tri   Q.
, ,

sunt într-o oare are m sur  putin mobili. Astfel, pentru ,

simplitate, s  presupunem   pieptenele pierde ele troni în Desi se stie mai putin, el are a veri at primul forma , , ,
urma fre  rii si de i el are un ex es de sar in  ele tri   pozitiv  p trati   a atra tiei ele trostati e a fost, a si în azul
, , ,
(pra ti are mai multi protoni de ât ele troni). A east  sar in  fortei gravitationale, tot Henry Cavendish! Istoria spune  
, , ,
ele tri   pozitiv  în surplus atrage ele tronii din hârtiut , Benjamin Franklin (1706-1790) a observat   o sfer  metali  
,

are au sar ina ele tri   negativ . A um îns , hârtia este un goal  pe interior, în  r at  u sar ini ele tri e pe suprafata sa, ,
izolator si de i ele tronii se pot deplasa putin în interiorul atrage o bil  de plut  doar da   bila de plut  este situat  în
, ,

atomilor,  tre partea u hârtiuta, ind atrasi de pieptene. Pe afara sferei metali e, dar nu în interiorul ei. Curios, nu?
, ,

de alt  parte, sar inile ele tri e pozitive (protonii) nu se pot La o întâlnire a So iet tii Regale Britani e, Franklin i-a o- ,
deplasa, de i ele r mân la lo ul lor. muni at a east  " uriozitate" lui Joseph Priestley (1733-1804).
S  observ m   în a est pro es ele dou  antit ti de sar ini A esta a observat   efe tul este identi u el al ulat teoreti
,

ele tri e (ele troni si protoni) din hârtiut  r mân în   egale si pentru fortele gravitationale, da   ne imagin m o planet 
, , , , ,
de i hârtia r mâne neutr , hiar da   ele tronii s-au deplasat goal  pe interior. Si ai i, da   punem un obie t în interiorul ,
putin. Rezultatul nal este   avem mai multi ele troni  tre gol al planetei, a esta nu va  atras gravitational de  tre
, , ,
partea u pieptenele de ât în partea opus . Fenomenul a esta planet , indiferent de pozitia lui. Priestley a tras on luzia ,
de reorganizare a sar inilor ele tri e dintr-un material izolator   fortele ele tri e trebuie s  aib  a eeasi omportare a ele , ,
poart  numele de polarizare ele tri  . gravitationale, adi   trebuie s  s ad  u p tratul distantei. , ,

S  observ m  , da   sar ina pozitiv  în ex es din pieptene Henry Cavendish, auzind a east  argumentare, a repetat
ar atrage ele tronii din hârtie u a eeasi fort  u are respinge foarte bine aranjamentul lui Franklin si a dovedit   expo-
, , ,

protonii din hârtie, atun i hârtia tot nu se va mis a... A easta nentul distantei din formula fortei ele trostati e este e 2,
, , ,

în azul în are ele dou  forte (de atra tie si respingere) ar  e difer  de 2 printr-o valoare mai mi   de 0.03! Din p  ate
, , ,

egale în valoare absolut  si de i s-ar ompensa...

, Cavendish nu si-a publi at ni iodat  rezultatul are, în ziua ,

Cu toate a estea, nimi nu ne împiedi   s  presupunem   de ast zi, i-ar  adus un premiu Nobel...
forta de atra tie si respingere depinde de distant  ! Da   este
, , , Expli atia a estui fenomen porneste de la aranjamentul
, , ,

asa, atun i forta u are sunt atrasi ele tronii din hârtiut  este uniform al sar inilor ele tri e de pe sfera metali   (ele troni
, , , ,

mai mare de ât ea u are sunt respinsi protonii, pentru   de exemplu). A easta fa e a forta ele tri   în entrul sferei
, ,

ele tronii sunt mai aproape de pieptene... Forta total  asupra s  e perfe t nul  indiferent e omportare are a easta u
,

hârtiutei va  atun i nenul  si de i hârtia va  atras  hiar distanta, datorit  simetriei sferi e. Cu toate a estea, forta
, , , ,

da   ea r mâne neutr ! ele tri   în elelalte pun te din interiorul sferei poate  nenul  !
Iat  um un simplu experiment efe tuat a o joa   atun i A easta pentru   unele sar ini ele tri e de pe sfer  sunt mai
 29. Broasca electrocutată s, i aparit, ia bateriei 31

- - -
F

- -
- -
- -
- F - Figure 2.4: Stânga: Câmpul ele tri al unei sar ini

- - - - ele tri e pozitive Q. A esta este dat de forta u are

sar ina Q a tioneaz  asupra unei alte sar ini ele tri e
,
,

pozitive q = +1C , de marime egal  u unitatea (numit 

sar in  de prob ). Dreapta: âmpul ele tri al unui dipol
format din dou  sar ini ele tri e opuse
Figure 2.3: În gur  este reprezentat  o sfer  metali  
în  r at  ele tri . Lâng  a easta se adu e întâi un dop de
plut  (dreapta sus). Sar inile ele tri e de pe sfera metali  
vor polariza dopul de plut  si îl vor atrage înspre sfer . ve torial, are a tioneaz  asupra sar inii de prob . Cum îns 
,
,
forta este proportional  u m rimea sar inii ele tri e a probei,
Într-un al doilea experiment se aseaz  dopul de plut  ,
, ,

putem împ rti forta ele trostati   la valoarea sar inii de prob .

în interiorul sferei metali e ( entru). Si a um dopul de
, ,

Obtinem atun i un alt âmp ve torial, are este identi de fapt

,
plut  este atras în toate p rtile de sar inile ele tri e de pe
, u âmpul de fort  (pân  la o onstant ) si are este îns  inde-
, ,

sfer  îns  forta total  este identi nul . Cum este posibil
, pendent de m rimea sar inii de prob . Îl numim pe a esta âmp
un astfel de rezultat nul, are nu se reg seste initial în , , ele tri . Am putea spune   a esta este un âmp "potent", e
simetria problemei? deseneaz  în spatiu liniile de fort  ale sar inii ele tri e mari.
, ,

Pra ti , putem spune atun i   sar ina ele tri   mare nu

atrage dire t orpul de prob , i indire t, prin intermediul
a estui âmp ele tri . Astfel, sar ina mare Q reeaz  în prima
îndep rtate, altele mai apropiate, iar valoarea fortei mai instant  a est âmp ele tri . Sar ina de prob , aat  undeva
,

prin spatiu, simte a est âmp ele tri sub forma unei forte,
,

depinde si de distant . Pra ti , simetria este rupt  si forta , ,

fort  are este atun i produsul dire t dintre sar ina sa ele tri  
, , , ,

total  va putea  nenul ... ,

A um si ai i este toat  frumusetea problemei, da   forta si âmpul ele tri din pun tul în are se a . Forta a easta
, ,
,

ele tri   variaz  pre is invers proportional u p tratul

,

,
,
o vom denumi de a um în olo fort  ele tri  . Pra ti , am ,

distantei, atun i forta ele tri   total  în ori are pun t din
, ,
împ rtit a tiunea ele tri   în dou  etape. În prima etap 
, ,

interiorul sferei este nul  ! Numai în a est az si numai da   ,

o sar in  ele tri   reaz  un âmp ele tri , iar în ea de-a
sar inile ele tri e de pe sfer  sunt aranjate uniform, este forta ,
doua etap , âmpul ele tri a tioneaz  asupra unei alte sar ini ,

ele tri   nul  în toate pun tele din interiorul sferei. De notat ele tri e prin intermediul fortei ele tri e. ,

  în exteriorul sferei forta r mâne nenul  hiar si în a est az.

, ,
Des rierile matemati e ale intera tiilor ele trostati e e prin ,

Putem pune de i un material izolator a dopul de plut  în in- forte ale lui Coulomb e prin âmpuri ele tri e sunt e hivalente,
,

teriorul sferei, într-un pun t aleatoriu si m sura forta. Da   ea , ,

u unostintele pe are le avem în a est moment. Cum am
, ,

este nenul , atun i dopul de plut  se va polariza ( a si hârtiuta , ,

mai dis utat în le tiile pre edente, da   des rierile matemati e
,

din se tiunea pre edent ) si apoi va  atras într-o parte sau

, ,
sunt e hivalente, nimi nu fa e o des riere mai "real " de ât
alta... Interesant este   nu vrem s  punem o singur  sar in  alta. Astfel, âmpurile ele tri e pot ap rea în prima instant  ,

ele tri   u are s  test m prezenta fortei, dintr-un motiv , ,

am "misti e", nenaturale. De e ar trebui s  introdu em
pra ti : a easta atrage la rândul ei ele tronii din sfera metali  . un element aditional are nu se vede u o hiul liber ( âmpul
,

A estia, ind foarte mobili, se vor deplasa într-o parte sau alta,
,
ele tri ), are este generat în tot Universul de o simpl  sar in 
stri ând uniformitatea e este ne esar  pentru a testa teoria! ele tri   si a  rei "potent " se poate m sura doar plasând
, ,

Pornind de la forta ele tri  , putem folosi o mi   sme herie

, ,
o alt  sar in  ele tri   în apropiere? Pare   ne ompli  m
matemati  , pentru a introdu e eea e vom numi de a um în- mai mult ! În plus, e are sar in  ele tri   din Univers va
olo un âmp ele tri . Astfel, forta de intera tie ele trostati  
, ,
produ e propriul ei âmp ele tri si pe toate a estea trebuie ,

dintre dou  sar ini este proportional  u produsul sar inilor

,
s  le adun m, dup  um adun m si fortele într-un pun t. , ,

a estora si a tioneaz  pe dire tia elor dou , a un ve tor. Ne

, , ,
Cu toate a estea, vom vedea mai târziu   to mai a east 
putem imagina atun i o sar in  mare în entru si una mult ,
des riere u âmp ele tri este mai "real " de ât ea u forte, ,

mai mi  , pozitiv , pe are o vom numi sar in  de prob , pentru simplul motiv   a este âmpuri ele tri e pot evolua
pe undeva prin spatiu. Oriunde îns  s-ar aa ea, sar ina de
,
în ontinuare hiar si atun i ând sar inile ele tri e e le-au
,

prob  este atras  sau respins  de sar ina mai mare u o fort  ,
generat au fost eliminate! Pra ti , âmpul ele tri ap t 
anume, are depinde de lo atia ei si este proportional  atât
, , ,
propria lui viat , în lipsa sar inilor ele tri e...
,

u valoarea sar inii mari ât si u ea a sar inii de prob . Pe

,

a easta sar ina de prob  o putem folosi s  m suram âmpul 29. Broas a ele tro utat  si aparitia bateriei , ,

de forte ele tri e din jurul sar inilor.

,

A est âmp de fort  din jurul sar inii mari este un âmp
, Am mentionat faptul a ele tronii (sar ini ele tri e neg- ,
32 Capitolul 2 : Electromagnetism

ative) posed  o anumit  mobilitate. Desigur, mobilitatea

a easta depinde de material si ea este ea mai mare în metale. ,

În se olul al XVIII-lea fuseser  deja onstruite dispozitive

spe iale ( a de exemplu generatorul van der Graa) are
permiteau extragerea ele tronilor prin fre are si depozitarea lor ,

pe ondu tori metali i. De ai i, ele tronii puteau  pusi apoi ,

în mis are pentru produ erea anumitor efe te, a de exemplu

,

des  r  ri ele tri e. Cu toate a estea, un dispozitiv are s 

întretin  ontinuu mis area ele tronilor nu fusese des operit.
, ,

Spre sfârsitul se olului, Luigi Galvani (1737-1798), are

,

efe tua experimente u ele tri itate pe broaste, a observat un ,

lu ru urios. Astfel, el a pus în onta t apetele a dou  re

metali e de materiale diferite. Apoi, u elelalte dou  apete
r mase libere a atins mus hii unei broaste, are apoi s-au , , Figure 2.6: Bateria lui Volta onsta în esenta din trei ,

onvulsionat instantaneu. Dou  teorii au ap rut apoi are s  elemente: un dis de upru, unul de zin si între ele un
,
expli e fenomenul. Prima, sustinut  de Galvani, spunea   , ele trolit ( a de exemplu hârtie impregnat  u sare). A este
mus hii genereaz  ele tri itate, eliberat  apoi de rele metal-
,
elemente sunt asezate într-un sandwi h unul peste altul
i e. A doua, sustinut  de Alessandri Volta (1745-1827), spunea
,
,

pentru a rea o tensiune ele tri   ât mai mare.

  rele de metale diferite în onta t genereaz  ele tri itate,
la are mus hii broastei doar rea tioneaz .
, , ,

densitatea de energie din toate bateriile r mâne am a eeasi, ,

Zinc deoare e propriet tile ele trolitilor r mân asem n toare. De
, ,

a eea avem în   baterii voluminoase si grele da   avem nevoie

,

de energii mari.
Sar inile ele tri e generate de  tre baterie sunt ole tate
de obi ei prin dou  re metali e asezate la apetele ei. S-a
,

observat apoi   alte re metali e pot  utilizate de asemenea

la transportul în ontinuare al sar inilor, punând astfel bazele
Cupru primelor ir uite ele tri e. A est lu ru nu trebuie s  ne
surprind    i metalele sunt ondu toare, prin ele sar inile
ele tri e ir ul  foarte usor. Cir ulatia de sar ini ele tri e din
, ,

ondu tori este uanti at  de urentul ele tri . A esta se

deneste a ind antitatea de sar in  ele tri   e tre e prin
,

ondu tor în unitatea de timp.

Figure 2.5: Experimentul lui Galvani. Ai i dou  re

metali e de zin si upru sunt aduse în onta t la ap tul
,

din dreapta gurii. Ele formeaz  atun i la el lalt ap t

(stânga gurii) o baterie ele tri   e genereaz  so uri ,

ele tri e în mus hii broastei. , ,

Pân  la urm , în azul studiat, s-a dovedit   Volta are

dreptate, desi, dup  um a presupus Galvani, ele tri itatea
,

poate  produs  si de orpurile vii. Pentru a-si demonstra

, ,

teoria, Volta a onstruit o su esiune de dis uri de metale

diferite (zin si upru) în onta t, alternate u bu  ti de
, ,

arton impregnate u sare. În a est fel, el a onstruit de fapt

prima baterie are, ind apabil  s  genereze sar ini ele tri e
în mis are într-un mod ontinuu, s-a dovedit apoi ru ial  în
,

urm toarele experimente de ele tri itate.

O simpl  baterie se poate onstrui u ajutorul unei l mâi, în
are la un ap t b g m un ui, iar la el lalt ap t punem o Figure 2.7: În gur  este exempli at um putem aprinde
moned  de upru. Pra ti , l mâia joa   rolul bu  tii de arton , o diod  luminoas , onfe tionând o baterie în bu  t ria
,
impregnate u sare din onstru tia lui Volta, ind un ele trolit. , asei. Pentru a easta, avem nevoie de âteva l mâi u
Trebuie îns  spus  , pentru a lumina o simpl  diod  luminoas , ele trozi "implantati", one tati în serie. Un ele trod poate
avem nevoie de âteva astfel de "baterii u l mâi" în serie. , ,

 o moned  de upru iar el lalt un ui galvanizat (a operit

Interesant este  , pân  ast zi, prin ipiul bateriilor nu s-a
s himbat prea mult. Avem desigur metale diferite, ele troliti de obi ei u un strat subtire de zin ). În er ati!
, ,
,

diferiti, geometrii diferite, et ., îns  prin ipiul de baz  a

,

supravietuit iat , mai mult de dou  se ole de la inventia lui.

, ,

A esta este si motivul pentru are miniaturizarea bateriilor nu

, În nal, s  mention m   metoda lui Galvani de a genera
,
poate  onsiderat  de ât partial un su es... Desigur, bateriile , so uri ele tri e broastei a fost extins  azi în domeniul medi al.
, ,

se pot fa e mai mi i, dar la fel si energia sto at  în ele. În nal, , Astfel, în azul unui stop ardia , se poate folosi un aparat
 71

Capitol 3

Relativitate restrâns 

În apitolul pre edent am v zut um ele tromagnetismul, z z'

elaborat pe par ursul se olului XIX, expli   foarte bine
fenomenele ele tri e si magneti e. Desi nu am insistat, pe , ,

par ursul prezent rii teoriei am folosit un singur sistem de

referint  inertial în are a east  teorie se elaboreaz . Desigur,
, ,
O'
am avut în minte un sistem de referint  x în raport u , x' y'
P mântul, pe suprafata  ruia am efe tuat experimentele. ,
zA
Problema major  este îns    P mântul îsi s himb  dire tia , , v
de mis are în de ursul unui an si de fapt noi am veri at,
, , A
f r  voie, a eleasi legi ale lui Maxwell în mai multe sisteme
,

inertiale... Desigur, a elasi lu ru este valabil si pentru legile

,

me ani ii newtoniene, unde a east  revelatie nu produ e nimi

, ,
yA
,
O
spe ial. În azul ele tromagneti ii îns , asa um vom vedea,
onstatarea de mai sus a produs o revolutie la în eputul
,

,
y
se olului XX si a dat nastere teoriei relativit tii.
, , , x xA

53. Sistemele de referint  inertiale sunt e hivalente Figure 3.1: Dou  sisteme de oordinate ortogonale (Oxyz
si O′ x′ y ′ z ′ ) în mis are unul fat  de altul u viteza v.
, ,
, , ,

În zi  , un sistem de referint  reprezint  un ansamblu Pozitia ori  rui pun t A se determin  u ajutorul a trei
,
,

rigid de pun te din spatiu fat  de are se raporteaz  pozitia numere în e are dintre a este trei sisteme de oordinate,
, , ,

unui orp si  ruia i se ataseaz  un sistem de trei axe x, y , {xA , yA , zA } sau {x′A , yA′ , zA′ }.
, ,

z , numite axe de referint . Pe par ursul a estui apitol, o s  ,

avem în vedere numai sistemele de referint  ortogonale, unde ,

ele trei axe x, y , z sunt perpendi ulare între ele. Într-o prim  instant , situatia a easta omplex  se poate
Pra ti , un sistem de referint  ortogonal poate  privit ignora. Pot alege de exemplu sistemul meu de referint 
,
, ,

a o hart  tridimensional : pozitia ori  rui pun t o putem ortogonal dat de oltul amerei. Este adev rat   a est olt se
,
,

determina u ajutorul a trei oordinate x, y , z . Interesant mis  , îns  nu m  deranjeaz , în e are moment eu determin , ,

este   putem alege, pentru a eeasi situatie, o innitate de pozitia pun telor din Univers raportate la a est olt, oriunde
, ,
,

sisteme de referint ; depinde unde aleg entrul sistemului de s-ar aa a est olt... Pentru un p ianjen are îsi fa e plas  în
,
, ,

oordinate si în e dire tie sunt orientate axele.

,
a el olt de amer  nu prea are sens s  stie mis area oltului,
,
, ,

Pentru un singur moment de timp, odat  e am ales pentru   ori um el se deplaseaz  prin Univers odat  u el.
, , , ,

sistemul de oordinate (originea lui si orientarea), putem Dar, pentru o întelegere a unor multitudini de evenimente
,

determina pozitia ori  rui pun t u ajutorul oordonatelor din Univers, ar  bine s  stiu um se mis   oltul amerei
,
,

sale. Problema se ompli   îns  da   vrem s  studiem mis area mele (originea sistemului de referint ) prin a est Univers... ,
, , ,

orpurilor în timp. De e? O s  spuneti, doar putem alege Cu alte uvinte, ar  bine s  onstientizez mis area sistemului ,
,

un sistem de referinte pe are s -l p str m mereu a elasi... de referint . Ajungem astfel la on luzia  , pentru a des rie
, ,
, ,

Da   eu aleg originea hiar în oltul de sus al unei amere, evolutia temporal  a sistemelor zi e, avem nevoie s  stim
,
,

iar ele trei axe date de ele trei dungi e formeaz  oltul, nu numai originea si orientarea sistemului de oordinate la ,
, ,

atun i pot determina pozitia unui pun t, în ori e moment, un moment dat, dar si mis area a estora prin spatiu. Avem
,
,

prin trei numere e se s himb  în timp x(t), y(t), z(t). Ele vor atun i o ole tie innit  de sisteme de oordinate, are se , , ,

reprezenta traie toria orpului. mis   unele fat  de altele, pe traie torii urbe, a elereaz ,
,

Desigur, faptul   putem des rie mis area orpurilor în timp et . Dintre a estea îns , ele mai importante vor  pentru noi
,
, ,

în a elasi sistem de referint  este ore t. Trebuie numai s  sistemele de referint  inertiale.
, ,

onstientiz m eea e se întâmpl  u sistemul de referint 

, ,
, ,

însusi... De multe ori avem senzatia unui sistem de referint 

, , ,

absolut, are st  x, f r  s  se miste sau s  se roteas  , în ,

a eeasi pozitie din spatiu. A est lu ru îns  nu este adev rat,

, , ,

  i nimeni nu a putut g si un astfel de sistem de referint 

absolut pân  a um... Oare âte nu sunt lu rurile otidiene din jurul nostru are ne ,

Astfel, în azul oltului de amer , este lar   sistemul spun eva fundamental despre Univers? Cerul întune at ne
de referint  nu este un sistem de referint  absolut,   i a est spune   Universul are o dimensiune si vârst  nit , altfel am
,
,

olt de amer  se mis   odat  u P mântul în jurul Soarelui!  inundati de lumina stelelor (paradoxul lui Olbers). Faptul
, ,
,

Un sistem de referint  xat rigid pe Soare ar  probabil mai   apar linii întune ate între dou  degete pe are le apropiem
, ,

aproape de el absolut, da   n-am realiza   si Soarele se ne spune   lumina este o und . Oare e se as unde în spatele
,

mis   fat  de stelele xe...

, ,
faptului   nu putem du e de ât trei linii perpendi ulare una ,
72 Capitolul 3 : Relativitate restrânsă

pe ealalt ? Nimeni nu stie... pe peronul trenului va prezi e a eeasi mis are a orpului în , ,

 dere, fat  de tren, f r  s  se ontrazi   unul pe altul.

,
,

54. E uatiile lui Maxwell sunt a eleasi în toate

, ,

sistemele inertiale, sau um am zugr vit asa ve inului

,

S  revenim a um la âmpul ele tromagneti si s  ne ,

Teoreti , sistemul de referint  inertial este a el sistem de , , întreb m în are sistem inertial am elaborat noi teoria ele tro-
,
referint  în are mis area unui orp l sat liber, asupra  ruia
, , magnetismului. Desigur, ne-am  dorit s  o  elaborat într-un
nu a tioneaz  ni i o fort , este re tilinie si uniform . Este
, , , fel de "sistem inertial absolut", da   el o  existând... si astfel
, ,

pra ti a el sistem are satisfa e prima lege a lui Newton, s   s  pat de toate grijile. Cu toate a estea, in onstient, am ,
are ne spunea   un orp l sat liber se mis   re tiliniu si , , efe tuat toate experimentele de ele tromagnetism pe suprafata ,
uniform. C  i, da   as avea un orp liber de forte în vidul , , P mântului. Partea proast  este   P mântul se mis   în ,

osmi si sistemul meu de referint  a elereaz  fat  de orp,

, , , raport u Soarele si de i nu poate  un "sistem inertial abso-
, ,
atun i mis area orpului în a el sistem de referint  va p rea
, , lut", desi poate  onsiderat un sistem de referint  inertial pe
, , ,
a elerat ! Un astfel de sistem nu satisfa e ni i legile lui momente s urte.
Newton, ni i intuitia noastr : de e ar a elera orpul da   nu
, Astfel, am dovedit valabilitatea e uatiilor lui Maxwell ,
a tioneaz  o fort  asupra lui?
, , într-un sistem de referint  inertial parti ular, are este x u
, ,
S  mai observ m   ori e sistem de referint  are se mis   , , P mântul si nu are ni i un ara ter de "sistem de referint 
, ,
liniar si uniform fat  de a est obie t l sat liber în innitatea
, , absolut"! Suntem astfel în situatia unui zugrav are zugr veste
, ,

osmi   este de asemenea un sistem de referint  inertial. În , , o as  foarte frumos si, la întoar erea proprietarului, îi arat 
,

pra ti  , sistemele de referint  inertiale sunt a elea are se , , a estuia mun a minunat . Proprietarul este de a ord, f  ând
mis   u vitez  onstant  în raport u un sistem imaginar
, îns  observatia   a ea as  este a ve inului si nu a lui.
, ,

are este denit de stelele xe. Foarte important este îns  s 

remar  m   toate sistemele de referint  inertiale se mis   , , ,

unul fat  de altul u vitez  onstant .

,

Este usor s  ne imagin m a este sisteme de referint 

, ,

inertiale,   i avem experienta lor aproape zilni . Un astfel de

, ,

sistem este el pe are îl denim ând st m în repaus pe un

peron. Axele a estuia le putem xa rigide fat  de peretii g rii. , ,

O minge asupra  reia nu a tioneaz  ni i o fort  r mâne în , ,

repaus fat  de a est sistem. ,

Un alt sistem inertial este el pe are îl denim atun i ând ,

suntem într-un tren e ir ul  u vitez  onstant . Axele

a estui sistem le x m rigid de peretii trenului. Uitându-ne ,

pe fereastr , am putea a um vedea mingea de pe peron um

se deplaseaz , u vitez  onstant , în dire tia opus  trenului. ,

A est lu ru satisfa e îns  legea lui Newton, are ne spune   un

orp asupra  ruia nu a tioneaz  forte se deplaseaz  u vitez  , ,

onstant . Ori asta este exa t eea e se întâmpl  u mingea:

ea pare   se deplaseaz  în sens opus u vitez  onstant !
Desigur, în azul mingii ne d m seama   noi suntem ei
e ne deplas m,   i putem privi apoi opa ii în mis are, sau ,

gara. De âte ori nu ne însel m îns , atun i ând un tren de ,

lâng  noi porneste în et, iar noi ne speriem pentru un s urt

,

moment, având senzatia   trenul nostru este el ple at? ,

Mai iudat îns , ând ne a m în tren si d m drumul la un ,

obie t s  ad  jos, el ade în mod natural pe podea, f r  a

r mâne în urma trenului. De fapt, da   am trage perdelele si ,

am a operi ferestrele si am avea el mai silentios tren, ni i nu , ,

am putea sti   ne a m în tren! Am putea merge u 100 de

,

Km/h si tot nu ne-am putea da seama   trenul merge, ori âte

,
Figure 3.2: Pozitia P mântului în patru lo uri ale orbitei
experimente me ani e am efe tua în abin ... ,

sale în jurul Soarelui. Noi am veri at, de-a lungul anului,

A est aspe t a fost în apsulat de Galileo Galilei în prin ipiul
de relativitate e îi poart  numele si are spune   toate legile lui Maxwell într-un sistem de referint  inertial , ,

sistemele de referint  inertiale sunt e hivalente pentru legile

, ,
,
parti ular, xat în a elasi lo pe suprafata P mântu-
, ,

lui Newton. Pra ti , legile me ani ii sunt a eleasi în e are ,

lui (reprezentat în gur  prin niste guri mi i). Cum ,

din a este sisteme. A easta expli   de e orpurile ad simplu P mântul îns  îsi s himb  pozitia în timpul anului, noi
, ,

pe podeaua trenului în mis are, pentru   putem apli a pur si , , am veri at f r  s  vrem legile lui Maxwell în mai multe
simplu legea  derii orpurilor libere în sistemul de referint  al , sisteme de referint . Cum ni i unul nu este preferential
, ,
trenului, asa um o stiam din sistemul de referint  al peronului.
, , , si um legile lui Maxwell nu ontin un termen referitor la
, ,
Desigur, omportarea  derii orpurilor în tren o putem viteza P mântului, e musai atun i a legile lui Maxwell s 
expli a si altfel, da   onsider m   toate orpurile în  dere e valabile în ori e sistem de referint  inertial!
liber  din interiorul trenului în mis are primes un impuls în ,
, ,

dire tia de mis are a trenului. Pra ti , asa um am dis utat

, , ,

la le tia de me ani  , ele vor ir ula paralel si sin ron u

, , De fapt, da   urm rim mis area P mântului, vedem   ,

podeaua trenului, v zut de pe peronul trenului. De a eea, viteza P mântului îsi s himb  dire tia si de i noi am veri at
, , ,

lu ru foarte important, un observator din tren sau unul de experimental legile lui Maxwell într-o multitudine de sisteme
 55. Câmpurile electrice s, i magnetice iau valori diferite în sisteme de referint,ă inert, iale diferite 73
de referint  inertiale! Cum e uatiile lui Maxwell nu ontin ni i
, , , , astfel si âmp ele tri si âmp magneti ! Ce se întâmpl  atun i
, ,

un termen referitor la viteza P mântului, nu ne r mâne de ât u âmpul magneti , este el sau nu este în realitate?
de on luzionat   ele sunt probabil valabile în ori e sistem de
referint  inertial...
, ,

Mare s ofal , o s  spuneti, înseamn  atun i   si legile lui , ,

Maxwell satisfa prin ipiul de relativitate al lui Galiei, a si ,

legile lui Newton: ele sunt a eleasi în ori e sistem de referint  , ,

inertial. Care este problema?

,

În se tiunile urm toare o s  dis ut m âteva probleme. Asa

, ,

um vom vedea, ea mai mare problem  este viteza luminii

(viteza undelor ele tromagneti e), are este o onstant 
universal  în e uatiile lui Maxwell. Atun i lumina trebuie s  ,

mearg  u a eeasi vitez  (egal  u valoarea onstantei) da  

,

este privit  din ori e sistem de referint  inertial... Ori um se , ,

poate asa eva, din moment e sistemele de referint  inertial 

, Figure 3.3: Avem o sar in  ele tri   în tren. Pentru , ,

se deplaseaz  unele fat  de altele? observatorul din tren (stânga), sar ina este în repaus,
,

În ontinuare vom vedea   e hivalenta e uatiilor lui Maxwell de i a easta produ e numai âmp ele tri E. Pentru , ,

în diverse sisteme de referint  inertiale pune probleme serioase. observatorul de pe peron (dreapta), sar ina ele tri   este
, ,

De fapt, ai i este pun tul unde se sparge me ani a lasi   si în mis are, de i produ e si âmp magneti B, are este ,

are impune teoria relativit tii restrânse. De a eea poate   , ,

n-ar  r u s  re apitul m ordinea a estor argumente ru iale: desenat într-un plan perpendi ular pe dire tia de mis are a
,
, ,

trenului. Ce se întâmpl ? Produ e sar ina ele tri   âmp

1. E uatiile lui Maxwell au fost obtinute într-un sistem inertial
,
magneti sau nu? Cum poate un observator ( el de pe
, ,

rigid u P mântul. peron) s  vad  si âmp magneti iar altul ( el din tren) s  ,

2. E uatiile lui Maxwell nu ontin ni i un termen are s  se vad  numai âmp ele tri ?
, ,

refere la viteza P mântului.

3. P mântul nu este spe ial în Univers, ba mai mult, el are
dire tii diferite de mis are în diverse momente ale anului. În
,
Chiar da   întrebarea pare în uietoare, solutia nu este. V 
,

e are moment noi am veri at astfel e uatiile lui Maxwell mai adu eti aminte ând am spus   trebuie s  lu m legile zi ii ,
,

pentru diferite sisteme de referint  inertiale. a pe niste e uatii matemati e are des riu lumea si nimi mai
, ,
,

, , ,

mult? Cum âmpul ele tri , are este un âmp ve torial, nu

Din observatiile de mai sus nu se poate trage de ât o singur  este o ole tie de "s geti zi e" de are ne întep m, i un sistem
,

on luzie logi  : E uatiile lui Maxwell sunt a eleasi în ori e matemati are des rie um se omport  sar inile ele tri e?
, ,
, , ,

sistem inertial ! ,
Ei bine, a um avem a eeasi situatie. Fie are din ei doi
Da   nu v  onving argumentele de mai sus, atun i putem observatori are sistemul s u matemati are des rie lumea, , ,

adu e si veri  ri experimentale. S  ne gândim numai la u alte uvinte anumite valori pentru âmpul ele tromagneti .
,

satelitii lansati pe orbite în jurul P mântului sau în sistemul Câmpurile ele tri e si magneti e vor  îns  diferite în ele
, ,

Solar, are efe tueaz  m sur tori bazate pe âmpuri ele tro- dou  sisteme de referint , pentru   sistemele u are des riu ,

magneti e. În fond, ne-am  asteptat hiar a a esti sateliti ei lumea sunt diferite! Ciudat nu? Desigur, dar adev rat. Ceea
,
, , ,

s  se pr buseas   da   e uatiile lui Maxwell ar  fost diferite e e important, este   ambii observatori s  prezi   a eeasi
, ,

în sistemele de referint  inertiale ale satelitului, pentru   mis are a sar inilor ele tri e, altfel ar iesi ontradi tii.
,
, ,

ele troni a de la bord nu ar mai  fun tionat asa um am

, , ,

Faptul   doi observatori, din dou  sisteme inertiale, prezi , ,

onstruit-o noi pe P mânt... a eleasi rezultate pentru mis area sar inilor, nu este delo , ,
,

evident. În exemplul nostru, ne putem imagina   vrem s 

al ul m are este forta u are a tioneaz  sar ina din tren , ,

55. Câmpurile ele tri e si magneti e iau valori diferite asupra unei a doua sar ini ele tri e de prob , aat  tot în
,

în sisteme de referint  inertiale diferite tren. Vor prezi e si observatorul din tren si el de pe peron
, , , ,

a eeasi inuent ? Va avea sar ina de prob  a eeasi mis are în , , , ,

În pun tul pre edent am ajuns la on luzia   e uatiile lui ambele azuri? S  vedem... ,

Maxwell sunt a eleasi în ori e sistem inertial. S  dis ut m ,

Observatorul din tren ar al ula âmpul ele tri dat de ,

a um despre prima onse int  major  a a estei observatii. prima sar in  ele tri  , apoi forta ele tri   asupra sar inii de
, ,
,

Pentru a easta, s  studiem putin legile ele tromagnetismului prob , pentru a în nal s  determine mis area a esteia, în
, ,

în dou  sisteme de referint  inertiale diferite. S  alegem parti ular a eleratia ei. Observatorul de pe peron va al ula
, , ,

dou  azuri mentionate mai devreme, el al trenului si el al si âmpul ele tri si âmpul magneti dat de prima sar in 
, ,
, ,

peronului. din tren ( are se mis   pentru el). Apoi va al ula si el fortele , , ,

Pentru usurinta exprim rii, ând vom spune de a um în olo e a tioneaz  asupra sar inii de prob , îns  nu numai forta , ,

  un observator din tren m soar  eva, întelegem   el fa e ele tri  , dar si pe ea magneti   pentru  , pentru el si
, ,

, ,
,

a ele m sur tori în sistemul de referint  inertial are este rigid sar ina de prob  va  în mis are. În nal, folosind fortele, va
, , , ,

u trenul. Desigur, a elasi lu ru va  subînteles si pentru obtine si el o a eleratie pentru sar ina de prob .
, , , , , ,

observatorul de pe peron: ând el m soar  eva, el m soar  în S  observ m îns  um âmpul ele tromagneti este diferit
raport u sistemul de referint  e este xat rigid de peron. pentru ei doi observatori, a si fortele e a tioneaz  asupra
, , , ,

S  în epem a um u un az simplu: s  presupunem   în sar inilor si de i nimi nu ne asigur    ei vor obtine în nal , ,

tren se a  o sar in  ele tri   în repaus. Atun i, un observator a eeasi a eleratie a sar inii de prob ! Pra ti , noi nu putem , ,

din tren ar raporta numai un âmp ele tri , sau mai bine spus  siguri   ei vor prezi e a eeasi mis are a sar inilor, ea are , ,

un âmp ele trostati , pentru   sar ina ele tri   nu este în se observ  în pra ti  ...
mis are fat  de tren. Pe de alt  parte, observatorul de pe
, , Partea ea mai interesant  este  , pentru viteze mi i ale
peron va vedea o sar in  ele tri   în mis are, are genereaz  sar inii, folosind e uatiile lui Maxwell (e are în sistemul lui , ,
74 Capitolul 3 : Relativitate restrânsă

"Potrivirea" a easta a fortei magneti e se poate întelege , ,

F'm si antitativ, da   vizualizam âmpul magneti neuniform al

,
Fe magnetului. Da   ne-am aa pe ondu tor, am vedea um
F'e v magnetul se mis a fata de noi si de i um noi vom per epe
, ,

a est âmp magneti a ind variabil pentru noi. Ori gradul

E' de "variabilitate" depinde de viteza u are magnetul se mis a ,

+q v fata de noi, de i u vitez  relativ  dintre magnet si ondu tor. ,

B' v Creste viteza, reste si variatia âmpului. A easta variatie este

, , , , ,
v îns  proportional  u âmpul ele tri generat, de i u forta
, ,
+q ele tri   pe are o simt sar inile în ondu tor. În plus, a easi
E ,

variatie depinde si de m rimea total  a âmpului magneti

, ,

are variaz . Estimativ atun i, âmpul ele tri pe are îl simt

sar inile din ondu tor reste u sar ina ele tri  , u vitez  ,

relativ  a ondu torului fata de magnet si u âmpul magneti . ,

Figure 3.4: Stânga: Dou  sar ini ele tri e pozitive se resp-
ing într-un ompartiment de tren (în  sut  este s hitat  , ,

forta ele tri   e a tioneaz  asupra sar inii de sus).

, ,

Dreapta: Fat  de un observator de pe peron, ambele sar ini

,

sunt în mis are. În a est az prima sar in  ( ea de jos)

,

genereaz  un âmp ele tri modi at E′ , dar si un âmp ,

magneti aditional B′ . Cea de-a doua sar in  ( ea de sus)

,

este a um în mis are în a est âmp magneti si ea va simti

, , ,

o fort  magneti   aditionala (vezi  suta din dreapta). În

, , ,

prin ipiu, suma fortelor magneti e si ele tri e în azul din , ,

dreapta ar putea  diferit  de forta ele tri   din stânga, eea ,

e înseamn    ei observatori ar prezi e mis  ri diferite ,

ale elor dou  sar ini. Cu toate a estea, si ai i este mira- ,

olul e uatiilor lui Maxwell, forta magneti   din dreapta

, ,

ompenseaz  exa t s  derea fortei ele tri e, în asa fel în ât , , Figure 3.5: Un magnet si un ondu tor sunt în mis are , ,

ele dou  forte totale din stânga si dreapta sunt egale!

, , relativ . Datorit  a estui lu ru, âmpul magneti in-
du e urent ele tri în ondu tor. Stânga: în sistemul de
referint  al ondu torului magnetul în mis are reeaz  âmp
, ,

magneti variabil, are la rândul lui reeaz  âmp ele tri

de referint ), ei doi observatori vor obtine a eeasi valoare a
, , , e a tioneaz  asupra sar inilor ele tri e. Mis area a estora
, ,
a eleratiei. Cum se poate? Da   am studia al ulele, e uatie
, , ondu e apoi la un urent ele tri . Dreapta: în sistemul
u e uatie, am observa   heia întregii potriviri o poart 
,
de referint  al magnetului, ondu torul este în mis are si
forta magneti  . Astfel, a easta este luat  în onsiderare doar
, , ,
,
u el sar inile ele tri e din ondu tor (ele tronii). Asupra
de observatorul de pe peron, dar ea are pre is valoarea are
ompenseaz  diferenta de fort  ele tri   raportat  de ei doi ele tronilor a tioneaz  numai forta magneti  , pentru   în
, ,

a est sistem de referint  magnetul este stati si de i nu ex-

, ,

observatori. De fapt, la viteze apropiate de viteza luminii, , ,

exist  onguratii în are forta ele tri   este aproape omplet

, ,
ista âmp ele tri . Forta asupra ele tronilor va genera din ,

înlo uit  u ea magneti   si totusi ei doi observatori prezi , ,

nou urent ele tri . La viteze mi i, forta asupra ele tron- ,

a eeasi mis are a sar inilor.

, , ilor va  de fapt a eeasi indiferent de sistemul de referint 
, ,

Un alt exemplu de orelatie strâns  dintre âmpul ele tri , ales si la fel va  si urentul ele tri generat. Exemplul
, ,
si magneti este legea indu tiei magneti e. Ai i un âmp mag-
, , ne arat  în   odat    nu apar ontradi tii ând folosim ,
neti variabil indu e o tensiune ele tri   într-un ondu tor. e uatiile lui Maxwell dintr-un sistem de referint  în altul si
A east  tensiune ele tri   pune apoi în mis are ele tronii din ,
,

de i a este legi r mân valabile în ori e sistem de referint .

, ,

ondu tor. Pra ti , ele tronii din ondu tor "simt" âmpul ,

ele tri e a fost generat de  tre âmpul magneti variabil,

onform u e uatiile lui Einstein. , Pe de alt  parte, un observator aat pe magnetul în mis are ,

Pentru ineva de pe magnet îns  situatia e diferit , pentru , vede doar o sar ini ele tri e ( ele din ondu tor) e se mis   ,

a el nu vede âmp ele tri ( âmpul magneti este stati fata relativ la el. El nu observ  âmp ele tri , i doar âmp mag-
de el, nu e variabil), i doar âmp magneti . El vede îns  un neti . Cu toate a estea, stie de la primul observator   asupra ,

ondu tor în mis are, are se se deplaseaz  relativ fata de el si

, , sar inii s-a a tionat u o fort . Cum nu are âmp ele tri , el
, ,

presupune ore t a asupra sar inilor ele tri e din ondu tor nu poate da vin  de ât pe âmpul magneti , are a tioneaz  ,

a tioneaz  fort  magneti  , are le pune în mis are. Ce pune

, , , asupra sar inii. Mai mult, va trebui s  on luzioneze  
atun i în mis are sar inile din ondu tor, fort  magneti  
, , a east  fort  reste u sar ina ele tri  , âmpul magneti si
, , ,

sau forta ele tri  ? Observatorul de pe ondu tor spune  

, u viteza sar inii, asa um a prezis primul observator, pentru
,

forta ele tri  , iar el de pe magnet spune   forta magneti .

, , a raporta a eeasi mis are a sar inii ele tri e.
, ,

Pra ti , e are observator are r spunsul lui diferit, îns  el Vedem astfel a fort  magneti   are o form  spe ial on- ,

mai important este   ei prezi ambii a sar inile ele tri e vor struit , pentru a doi observatori din sisteme inertiale diferite ,

 puse în mis are si ambii vor  dea de a ord asupra vitezei.

, , s  prezi   a eleasi rezultate, folosind e are în parte legile
,

Ori a est lu ru este posibil to mai pentru a fort  magneti   , lui Maxwell. Este desigur remar abil  , la viteze mi i, fort  ,

(proportional  u viteza si âmpul magneti ) are o valoare e

, , magneti   potriveste asa de bine lu rurile. , ,

fa e posibil  a easta potrivire. Desigur, da   era s   onstruit noi Universul, am  ales o

 107

Capitol 4

Relativitate generalizat 

Cine presupune   teoria relativit tii generalizate este mult

,

mai di il  de ât ea a relativit tii restrânse, s-ar putea însela.

, ,

Este adev rat   e uatiile sunt mult mai omplexe, îns  baza

,

teoriei, metri a spatiu-timpului, a fost deja onstruit  în

,

teoria relativit tii restrânse. Asa um am dis utat in apitolul

,

pre edent, a easta reprezinta o formula e ne da "distanta"

dintre doua evenimente in spatiu-timp, a easta distanta
putandu-se masura e u rigla e u easul.
Tot eea e trebuie ad ugat in teoria relativitatii generalizate
sunt trei ingrediente aditionale: forma urb  a a estei metri i,
formula are ne spune um se onstruieste metri a urba, si
, ,

e uatiile are spun um se mis   materia în a east  metri  .

,

Restul sunt detalii...

O s  pornim si noi la drum, dis utând despre esenta teoriei
, ,

relativitatii generalizate in a din primele se tiuni. A easta ,

reprezinta o rasturnare a metodei pedagogi e obisnuite, are

in epe de la lu rurile simple, pre um urbura luminii sau
dilatarea timpului in ampuri gravitational si apoi merge
atre lu rurile mai omplexe, a de exemplu metri a spatiului
urb. Noi insa o sa fortam putin apa itatea de asimilare a
dumneavoastra, si o sa in er am sa onstruim esenta teoriei
pe elementele apitolului pre edent, in mod spe ial metri a Figure 4.1: Atra tia gravitational  pe are o exer it 
, ,

spatiu-timpului. Abia dupa a easta urmeaza s  dis ut m P mîntul se poate des rie si prin intermediul potentialului
, ,

apli atiile si nout tile teoriei.

, , ,
gravitat ional V (r). Ai i r reprezint  distanta de la pun tul
, ,

de masur  la entrul P mantului. Potentialul gravitational , ,

reste u masa Pamantului M si s ade invers proportional

75. Teoria in omplet  a gravitatiei ,
u r. În plus, el poate  privit a o und  sferi   e plea  
din entrul P mantului si are se se deplaseaz  u viteza
,

În apitolul de relativitate restrâns  am dis utat extensiv nit  a luminii. Ca atare, P mântul nu atrage orpurile
despre e uatiile ele tromagnetismului, pe "spinarea" arora a olo unde potentialul gravitational în   n-a ajuns! En-
, , ,

am dezvoltat de fapt teoria. Dupa um ati vazut insa, nu ergia potential  a unui orp în âmpul gravitational al
, ,

ne-am "atins" de teoria atra tiei gravitationale a lui Newton, P mantului se s rie simplu a E = mV (r), ind dat  de
desi si a easta trebuie fa uta ompatibila u teoria relativitatii masa orpului si de potentialul gravitational în pun tul
restranse. De exemplu, nu am dis utat despre forta de atra tie unde se a  orpul. La în ltimi h mi i fat  de suprafata
, , ,
, ,

gravitationala dintre orpuri, are este instantanee in teoria P mântului, potentialul graviational ia forma simpl  , , ,

lui Newton, desi relativitatea restrâns  ne spune   ni i o ,

informatie nu poate ir ula u o viteza mai mare de at viteza V = gh, unde g este a eleratia gravitational .
,
, ,
,

luminii. Cu alte uvinte, nu se poate a un orp s  atrag 

instantaneu un alt orp aat la mii de ani lumin ...
Am putea extinde legea de atra tie gravitationala a lui New- gravitationala) este mereu de atra tie, si nu de atra tie si de
,

ton, luând în al ul viteza nit  a luminii? R spunsul este pozi- respingere a in azul fortei ele tri e.
tiv. Da   vrem s  onstruim o teorie în are inuenta gravitatiei Da a vrem sa extidem teoria gravitatiei in asa fel in at
,

s  nu dep seas   viteza luminii, ea mai natural  în er are este intera tiile gravitationale sa se deplaseze u viteza maxima a
,

s  presupunem   a easta se deplaseaz  exa t u viteza luminii. luminii, putem opia reteta potentialelor ele tri e din teoria
Pentru a easta ar trebui sa pornim de la potentialul grav- ele tromagnetismului. E uatiile pe are le vom obtine se ,

itational, si nu de la forta, are este o onse inta a lui. A est dovedes nu prea omplexe, si asem n toare u ele ale unei ,

potential gravitational ne este familiar, el ind proportional u sar ini ele tri e are emite potentiale ele tri e sub forma unor ,

energia potentiala pe are o a umuleaza un orp de proba aat unde sferi e e se deplaseaz  u viteza luminii. Teoria astfel
in a el amp gravitational. Pra ti , potentialul gravitational obtinut  se numeste a potentialelor gravitationale retardate.
, , ,

ne spune are este "potenta" orpului de proba are s apa de Potentialele se numes "retardate" pentru   ele ir ul  u o
a olo, at de multa energie poate el onverti apoi in energie vitez  egal  u ea a luminii si de i ajung intr-un pun t anume ,

ineti a... El reste u masa a elor orpuri are reeaza ampul din Univers mai târziu, si nu instantaneu.
gravitational, si este mai puterni in apropierea a estora. Am Pra ti , atun i e are orp isi extinde inuenta gravitation-
putea spune a potentialul gravitational este foarte asemanator ala ontinuu, prin intermediul unui front de unde sferi e e se
potentialului ele tri ( el are deneste tensiunea ele tri a deplaseaza pre is u viteza luminii. Ori, u alte uvinte, un
intre doua pun te), atata doar a forta e rezulta din el (forta orp emite in ontinuu unde e sunt e hivalente potentialelor
108 Capitolul 4 : Relativitate generalizată

gravitationale, unde e se deplaseaza u viteza luminii. Atentie F = mg si a eleratiei g de i va  in a est az egala u masa
insa, asa um vom vedea mai tarziu, a estea nu sunt in a gravitationala. Dar de fapt noi stim a si a est orp ade u
unde gravitationale, pentru a ele nu poarta intrinse energie a eleratia g . Egalitatea elor doua mase inseamna atun i
(altfel, un orp lasat liber in Univers ar pierde in ontinuu pur si simplu a toate orpurile ad u a eeasi a eleratie g la
energie prin a est me anism si masa lui ar s adea, eea e nu suprafata Pamantului (desigur, da a se neglijeasa fre arile).
este in a azul). Cu alte uvinte, în onditii ideale, dou  orpuri diferite ,

Teoria potentialelor gravitationale retardate, desi adev rat  , l sate libere vor  dea în a eeasi manier  pe P mânt, un lu ru ,

într-o prim  aproximatie, nu este ins  solutia nal ! Cu , pe are îl stim de la experientele lui Galilei. Ori, într-o alt 
, ,

alte uvinte, formula potentialelor gravitationale retardate , , formulare putin diferit : mis area orpului m într-un âmp
, ,

nu reprezint  forma omplet  a teoriei gravitatiei, desi teoria , , gravitational este independent  de valoarea masei sale. Pun tul
,

gravitatiei se redu e într-o prim  aproximatie la a easta.

, , a esta este esential, asa   merit  s  îl strig m în gura mare:
, ,

A est lu ru a fost a entuat în mod spe ial de Albert Mis area unui orp pun tual într-un âmp gravitational este
, ,

Einstein, desi a esta a urmat o alta ale de gandire. Astfel, independent  de masa si ompozitia sa, da a se neglijeaza
, ,

Einstein a fost nemultumit de faptul   teoria relativit tii re- , ,

fre arile.
stranse se restrânge la azurile sistemelor de referinta inertiale. , ,Si totusi, si-a zis Einstein, de e orpurile nu ad diferit în
, ,

El a sesizat leg tura dintre sistemele de referinta inertiale âmpul gravitational, da   ele tot sunt diferite ? Trebuie s 
,

si âmpul gravitational, pentru   sistemele inertiale trebuie

, , ,
e un motiv mai profund de ât oin identa egalit tii maselor , ,

 utate la dep rtare de âmpuri gravitationale si a presupus , ,

gravitationale si inertiale, asa um a fost formulat  de Newton.
, , , ,

  inuenta âmpului gravitational este mai profund .

, ,
C  i e determin  atun i mis area a elui orp? Da   a east  ,

Epopeea  ut rii sale a durat âtiva ani, pân  în anul 1915, ,

mis are nu are de-a fa e u orpul însusi (pentru   toate se
, ,

ând formulele prin ipale are o des riu au fost g site. S  mis   la fel) atun i e poate ? Cu e este in jurul orpului?
,

în er  m si noi s  urm rim în parte a east  urgere a ideilor,

,
Dar e este, a este numai spatiu vid... Ne apropiem de
pornind de la a ele observatii are l-au f  ut pe Einstein s  ,
raspuns...
read    gravitatia joa   un rol mai profund în natur  de ât
,

o simpl  fort  de atra tie. , ,

Dup  um vom vedea in nal, gravitatia se va dovedi mult ,

mai mult de ât o simpla intera tie e se deplaseaza u viteza

nita a luminii. Astfel, forta gravitationala va  intrinse
diferita de tot restul fortelor din Univers (ele tromagneti  , ,

nu lear  sau slab ). Forta gravitationala va  in nal o

manifestare dire t  a propriet tilor spatiu-timpului asupra , ,

obie telor are sunt il el !

Ori, in termeni tehni i, metri a spatiu-timpului este ea are
va determina um se mis a obie tele, si nu forta gravitationala.
De a eea, asa um vom aminti des, zi ienii pun astazi un semn
de egalitate intre gravitatie si teoria relativitatii generalizate.
Ambele sunt a elasi lu ru.
76. Prin ipiul e hivalentei si heia întelegerii ,

relativit tii generalizate ,

Poate p rea iudat, dar motivul pentru are Einstein s-a

în  p tânat s  read    gravitatia joa   un rol spe ial se
, ,

reg seste în gândirea si experimentele lui Newton. Astfel, New-

, ,

ton a realizat   teoria sa are un aspe t pe are nu îl putea ex-

pli a: e hivalenta dintre masa inertial  si masa gravitational .
, , , ,

Am dis utat a est pun t în apitolul de me ani  , dar s 

re apitul m pe s urt ai i. Masa inertial  a unui orp se ,

al uleaz  în experiente în are nu intervine gravitatia. Ea , ,

se deneste   raportul dintre forta u are se trage de un

, ,
Figure 4.2: Reprezentare a lui Einstein aat in imponder-
orp si a eleratia pe are a east  fort  o imprim . Pe de
, , , abilitate intr-un lift. Intrebarea este, va putea sti Einstein
alt  parte, masa gravitational  se deneste a raportul dintre , , da a se aa intr-un lift aat in imponderabilitatea osmi a,
forta u are orpul este atras de P mânt (da a ar  asezat
, departe de stele? Sau poate a se aa intr-un lift in adere
pe suprafata lui) si o onstanta universala g , e reprezinta
,
libera? Cum in el de-al doilea az toate orpurile ad
a eleratia u are toate orpurile ad pe P mânt (si are are
,
sin ronizate Einstein n-ar putea observa diferenta fata
valoarea g = 9.8m/s2 ).
Cele dou  valori ale maselor au primit denumiri diferite, de primul az. Pra ti , din interiorul liftului, Einstein
deoare e sunt rezultate ale unor tipuri diferite de experiente nu poate vedea da   este în imponderabilitatea spatiului
interstelar sau în  dere liber .
,

(a eler ri în imponderabilitate sau atra tie gravitational ). , ,

Dupa um se vede, primul experiment este dinami ( orpurile

se mis  , pentru   noi tragem de ele) iar el de-al doilea
, De a eea, si pentru a r spunde la a east  întrebare, Einstein
este stati si impli   gravitatia (P mântul trage de orpuri)...
, , a imaginat elebrul experiment al liftului. În lift, o persoan 
Vedem de i ai i o relatie intrinse   între mis area orpurilor si , , , fa e experimente u orpuri, neputându-se uita afara pe un
fortele de gravitatie.
, , eventual geam. O alt  persoan , pus  pe sotii, e pune liftul ,

Da a luam in onsiderare a si orpul despre are vorbim ar în spatiul imponderabil, e îl lasa s  ad  liber în âmpul
,

ade a elerat u a eeasi a eleratie g , atun i egalitatea elor gravitational al P mântului. Dup  um intuitiv ne asteptam,
, ,

doua mase s-ar expli a. Pra ti , Pamantul trage de el, el ade deoare e toate obie tele din liftul în  dere ad sin ronizate,
u a eleratia g iar masa inertiala va  dat de raportul fortei în a elasi timp, observatorul din lift nu va remar a ni i o
,
 76. Principiul echivalentei si cheia înt, elegerii relativităt,ii generalizate 109
diferent  între ele dou  situatii, ea în are liftul ade liber
, ,

pe P mânt, ori ea în are liftul e în imponderabilitate undeva

în spatiul îndep rtat.
,

Desigur, obie tele ad sin ronizate to mai datorit  egalit tii ,

elor dou  mase, în onformitate u observatiile lui Galilei. ,

Rezultatul este îns  remar abil: un observator din lift nu

poate fa e diferenta între ele dou  situatii (  derea liber  sau
, ,

imponderabilitate), el putin da   se uit  la orpurile din lift.

,

Situatiile sunt identi e. Este îns  posibil a situatiile ele dou 

, ,

s  e identi e în ori e privint ? ,

Albert Einstein, sub inuenta teoriei relativit tii restranse,

a propus exa t a est lu ru, si anume   ele dou  situatii ( ea
, ,
Figure 4.3: Cheia teoriei relativitatii generalizate. Stanga:
o suprafata spatiala urba, pe are este desenata o metri a
, ,

în are liftul ade liber, sau ea în are e adus în imponder-

abilitate) sunt e hivalente. A esta este unos ut a prin ipiul ( a o plasa de peste) e s oate in evidenta proprietatile
e hivalentei. Dintre proprietatile omune, Einstein a de is sa lo ale. Astfel, lo al, suprafata este planara, desi la distante
se foloseas a de una anume, si anume metri a spatiu-tipului, mai mari ea ramane urba. Axele sistemului de oordinate
are trebuie sa e de i a eeasi in ambele situatii. sunt x si y . Dreapta: in a elasi fel este si spatiu-timpul ,
Sa ne adu em a um aminte a, in spatiul impoderabil, urb. Pe zone mi i, lo ale, a esta este minkovskianan, ad-
departe de ampuri gravitationale, metri a spatiu-timpului i a des ris de teoria relativitatii restranse, dar pe distante
este data de teoria relativitatii restranse, si ea a fost dis utata mari va  urb, si pentru a estea trebuie sa dezvoltam teoria
in apitolul pre edent. Asa um am vazut, a easta deneste de
fapt "distanta" dintre ori are doua evenimente din spatiu-timp. relativitatii generalizate. Axele sunt a um x si ct (timp).
"distanta" pe are am denumit-o interval. Da a evenimentele
sunt temporale, atun i "distanta" se masoara u un eas
in mis are re tilinie si uniforma intre ele doua evenimente. gravitationale) un orp lasat liber nu isi va pastra viteza on-
Pra ti , ea este data de timpul propriu al easului in mis are. stanta... Si atun i, e poate  spatiu-timpul da a este ontruit
Dupa um am dis utat, easul bate mai in et (intarzaie) din zone mi i in are e minkowskian, a intr-un fel de puzzle?
to mai pentru a este in mis are, iar timpul propriu e tre e va
 altul de at diferenta de timp dintre momentul nal si initial Raspunsul pe are l-a gasit Einstein este heia intregii
al ulata in sistemul nostru de referinta. Timpul propriu poate povesti... El se bazeaza pe asemanarea dintre spatiu-timpul
 insa al ulat dire t din spatiu-timp, u ajutorul metri ii, minkowskian si spatiul eu lidian, la are se mai adauga un
de i u o formula asemanatoare teoremei lui Pitagora. ingredient: suprafetele urbe ! Astfel, se stie a suprafetele
Pentru simplitatea dis utiei o sa denumim metri a a easta urbe sunt, pe portiuni lo ale, drepte, planare am putea spune.
a spatiu-timpului minkowskiana, pentru a sa stim a ea se Atun i Einstein a generalizat: în prezenta gravitatiei, putem , ,

apli a teoriei relativitatii restranse. Si, pentru a forma a estei presupune   toate evenimentele se aseaz  pe un spatiu-timp 4-
, ,

metri e (dis utata in apitolul pre edent) este asemanatoare dimensional urb. Lo al, pe portiuni mi i, putem alege o met-
,

teoremei lui Pitagora, o sa aso iem a easta metri a spatiului ri   Minkovskiana. În totalitate îns , spatiu-timpul va  urb. ,

eu lidian, el in are se apli a pre is teorema lui Pitagora. Un spatiu-timp urb poate  imaginat prin analogie u
Sa revenim la observatorul din liftul in adere libera, si sa suprafetele urbe, un deal s  spunem. Metri a a estor suprafete
, ,

remar am um situatia a estuia este e hivalenta u ea din urbe ( a dealul de exemplu) este ne-eu lidian , spre deosebire
liftul in imponderabilitate, departe de ampuri gravitationale. de ea a unor suprafete planare. Pe portiuni mi i ale dealului,
, ,

Atun i, da   observatorul din liftul în  dere liber  îsi va trasa ,

putem onsidera îns  suprafata planar  si de i eu lidian .
, ,

oordonate de spatiu si timp, spatiu-timpul observat de el

, , ,
Tot asa, ne putem imagina   tot spatiu-timpul este urb, a
, ,

va  tot minkovskian ! Cu alte uvinte, aându-ne în interi- un deal. Pe portiuni mi i îns , ni-l putem imagina planar,
,

orul liftului în  dere liber , vom veri a în întregime legile eea e înseamn    putem onsturi lo al sisteme de referint  ,

relativit tii restranse. A easta desi ne-am aa în  dere într-un

, ,
minkovskiene.
âmp gravitational si nu în spatiul imponderabil pre um am
, , , Sistemele de oordonate lo ale ale spatiu-timpului e vor ,

presupus ând am onstruit teoria relativit tii restranse! , satisfa e astfel legile relativit tii restrânse vor  el rigid fat 
, ,

Presupunerea lui Einstein este astfel ru ial  si ea m reste , , de un lift în  dere liber , si ele are au vitez  onstant  fat 
, ,

în primul rând situatiile în are relativitatea restrâns  poate

, de a esta. Conse inta prin ipiului e hivalentei, pra ti heia
,

 apli at , el putin u azul liftului în  dere liber  în âmp

, intregii probleme este de i:
gravitational. ,
Într-un âmp gravitational, toate evenimentele se aseaz 
S  observ m îns    oriunde este un âmp gravitational
, ,
, pe un spatiu-timp 4-dimensional urb. Lo al, metri a spatiu-
,
putem alege un lift în  dere liber . Într-un sistem inertial rigid , timpului este minkowskiana.
u liftul, legile relativit tii restrânse vor  lo al satisf  ute.
,
In nalul se tiunii putem raspunde si la intrebarea initiala:
Lo al, metri a spatiu-timpului va  minkovskiana, în a ord u
,
e pune in mis are orpurile aate intr-un amp gravitational,
teoria relativit tii restrânse. Pra ti atun i, în ori e pun t din
,
da a a easta mis are nu trebuie sa depinda de proprietatile
spatiu ( hiar si în ele în are a tioneaz  forte gravitationale)
, , , , ,
orpului, atata timp at el ramane pun tual? Desigur, trebuie
putem g si lo al sisteme de referint  ( ele ale liftului de i) ,
sa e eva din jurul orpului. Iar raspunsul lui Einstein este:
are satisfa legile relativit tii restrânse. Desigur, a estea
a tioneaza pe o zona mi a ( ea din interiorul liftului), de a eea
,
Corpurile sunt puse in mis are hiar de atre spatiu-timpul
si sublinierea noastra a a est sistem de referinta va  lo al. urb are este reat de ampul gravitational!
Ne putem imagina atun i tot spatiul, hiar si a olo unde Dar, pentru a l muri mai bine a este aspe te, o s  dis ut m
ampurile gravitationale sunt puterni e, a ind onstruit în ontinuare despre suprafetele urbe (neeu lidiene ), e hiva-
,

de bu atel e mai mi i (lo ale) unde spatiu-timpul este lentul bi-dimensional al spatiu-timpului urb. A easta este
minkowskian (de i se supune teoriei relativitatii restranse). îns  numai un pas intermediar,   i în nal va trebui s  ne
Inseamna a easta a tot spatiu-timpul este minkowskian? Nu onfruntam u exemplul unui spatiu-timp urb... ,

desigur, a i nu are um, stim doar a in azul general ( ampuri

110 Capitolul 4 : Relativitate generalizată

77. Geometria ne-eu lidian  exempli at  de dreapt . Desigur, în azul eu lidian (foaia de hârtie întins ,
suprafata sferei
, de exemplu), linia dreapt  dintre dou  pun te este ole tia ,

de pun te intermediare are deneste distanta ea mai s urt , ,

Am dis utat pân  a um de impli atiile fundamentale a

, dintre ele dou  pun te.
unei simple observatii, a ea a prin ipiului e hivalentei.
, În azul sferei, sau al ori  rei alte suprafete urbe, situatia , ,

Am vazut um a esta sugereaza heia teoriei relativitatii este mai omplex . Ai i nu mai este lar imediat are este
generalizate: spatiu-timpul este urb. A um îns  trebuie s  distanta ea mai s urt  dintre dou  pun te. Desigur, a easta
,

intr m mai adân în subie t si s  dis ut m despre stru tura

, trebuie al ulat  de e are dat  în fun tie de forma lo al  ,

urb  a spatiu-timpului. Vom în epe de a eea mai simplu, u

, a suprafetei sferi e si ea deneste eea e se numeste o
, , , ,
geometria ne-eu lidian  ( urb ) a spatiului.
, geodezi  . Geodezi a este de i linia ea mai s urt  dintre dou 
Pentru a xa îns  la în eput notiunile, mention m  
, , pun te date. Ea este e hivalentul liniilor drepte din geometria
geometria eu lidian  se apli   suprafetelor planare. Conform
, eu lidian , si trebuie aata de la az la az.
lui Eu lid ( a. 325 î.Hr - 265 î.Hr) a estea sunt suprafete pe , S  lu m de exemplu azul parti ular al suprafatei sferi e ,

are, printr-un pun t, se poate du e doar o singur  paralel  a P mântului. Va mai amintiti, meridianele sunt a ele linii
,

la o linie dreapt  dat . Din pun tul nostru de vedere, el mai are str bat P mântul de la Nord la Sud, tre ând prin ei doi
important este  , in geometria eu lidiana, distanta dintre , poli. S  alegem a um dou  orase aate pe a elasi meridian,
, ,
dou  pun te se poate al ula din oordinatele pun telor u unul mai la Sud si altul mai la Nord. E lar, linia e deneste
, ,

teorema lui Pitagora. Pe de alta parte, geometria ne-eu lidiana distanta ea mai s urt  dintre a este dou  orase este hiar
, ,

se apli a suprafetelor urbe, a de exemplu o sfera sau un meridianul. Meridianul este atun i o geodezi   parti ular .
ilindru. Ai i distanta dintre doua pun te va avea nevoie de o Pra ti , putem observa usor a ori e geodezi a în geometria
,

alta formula de at teorema lui Pitagora. sferei este atun i o linie urb  (un er ) are împarte P mântul
în dou  emisfere perfe t egale. În azul meridianului, geodezi a
tre e prin ei doi poli îns , în general, ea va tre e prin
pun te opuse pe suprafata sferei, onstruind pra ti er ul de
,

diametru maxim are în onjoar  P mântul.

Nu numai meridianele sunt geodezi e, dar si e uatorul. O ,

linie are uneste România u Noua Zeeland  este o geodezi  

,

în a east  geometrie, pentru   ele dou  t ri sunt situate la ,

apete opuse ale P mântului. Da   vrem s  ajungem ât mai

repede in Noua Zeeland , atun i trebuie s  urm rim a east 
linie a geodezi ei, pentru   ea deneste distanta ea mai , ,

s urt  între dou  pun te de pe o suprafat  urb . ,

Figure 4.5: Cele trei tipuri de geometrii: eu lidiana

Figure 4.4: Imagine din Google Earth u meridianele si (stânga), elipti   ( entru) si hiperboli   (dreapta). Liniile
,

paralelele Pamantului. Toate meridianele sunt geodezi e, paralele isi pastreaza distanta intre ele (stanga), se apropie
denind linia ea mai s urt  dintre dou  pun te prin are (mijlo ) sau se indeparteaza (dreapta). Suma unghiurilor
tre , dar nu toate paralelele. Geodezi ele împart P mântul într-un triunghi este e 180 de grade (stanga), e mai
în dou  emisfere egale. Si e uatorul este o geodezi a. mare de at 180 de grade ( entru) sau mai mi   (dreapta).
Cer ul polar si tropi ele nu sunt o geodezi a. O linie are
tre e prin Romania si Noua Zeelanda, si are imparte
Pamantul in doua parti egale va  o geodezi a. S  test m a um prin ipiul lui Eu lid pe suprafata urb  a ,

P mântului si s  lu m a exemplu "linia dreapt " (geodezi a)

,

hiar meridianul e tre e prin Bu uresti. Putem du e a um ,

Pentru simplitate, s  lu m azul unei foi de hârtie. A easta o paralel  printr-un alt pun t (s  zi em Rm. Vâl ea) la
este o suprafat  bidimensional , pentru   pe ea se pot desena
, meridianul P mântului e tre e prin Bu uresti? Sunt multe ,

doar dou  axe perpendi ulare una pe alta. În a elasi timp îns , , geodezi e ("linii drepte") e plea   din Vâl ea, dar ea are are
da   foaia este întins  perfe t, suprafata este si eu lidian ,
, , sansa s  e paralel  este hiar meridianul e tre e prin Vâl ea.
,

planar  am putea spune. Astfel, printr-un pun t se poate du e Ghinion îns , meridianul e tre e prin Vâl ea se întâlneste u ,

doar o singur  paralel  la o alt  linie, iar suma unghiurilor meridianul e tre e prin Bu uresti de dou  ori, la ei doi poli!
,

într-un triunghi este de 180 de grade. Putem trage atun i on luzia simpl : pe suprafata sferei, ,

S  lu m a um o alt  suprafat  si anume suprafata sferi   a

, , , dou  linii paralele ( ele doua meridiane alese) se întâlnes !
globului P mântes , are nu este planar . Mai este ai i valabil Desigur, rezultatul este de asteptat, deoare e ori e doua
postulatul liniilor paralele al lui Eu lid? er uri mari are in onjoara P mântul (înp rtindu-l în dou  ,

Pentru a dis uta îns  de linii paralele pe suprafete urbe, , p rti egale) se vor interse ta. Prin ipiul lui Eu lid nu mai este
,

va trebui mai întâi s  expli  m e întelegem ai i prin linie

, valabil, de unde denumirea de geometrie non-eu lidian .
 161

Capitol 5

Me ani a uanti  

În primele patru apitole ale a estei  rti am dis utat teori-

, lumina. Proie tând apoi toate ulorile astfel separate pe un
ile lasi e : me ani a, ele tromagnetismul, teoria relativit tii , e ran, Newton a obtinut spe trul a elei raze de lumin  alb ,
,

restrânse si ea a relativit tii generalizate. În ultimele patru

, ,
e era in a est az olorat a un ur ubeu, de la rosu la violet.
,

apitole, vom dis uta orespondentele uanti e ale a estor În anul 1859, Gustav Kir ho (1824-1887) era preo upat de
teorii lasi e. prezenta unor anumite linii întune ate în spe trul luminii de
,

Astfel, me ani a lasi   va lua forma me ani ii uanti e la Soare, pe are el le-a m surat într-o manier  asem n toare
iar ele tromagnetismul va lua forma ele trodinami ii uanti e. lui Newton. Desigur, a este linii întune ate relev  absenta ,

Teoria relativit tii restrânse se va materializa în teoriile

, unor ulori în lumina parti ular  a Soarelui. În în er area sa
uanti e de âmp, adunate în modelul standard al parti ulelor de a le întelege, Kir ho a onsiderat absorbtia si emisia de
, , ,
elementare. Cât despre teoria relativit tii generalizate, nimeni
, lumin  a orpurilor în  lzite în general, nu numai a Soarelui.
nu a reusit s  o uanti e pân  în prezent, asa   vom dis uta
, ,

numai o propunere e în ear   s  fa   a est lu ru, unos ut 

sub numele de teoria orzilor relativiste.
Cuanti area teoriilor lasi e este îns  mai mult de ât o
simpl  sme herie matemati  , este o noua imagine a realit tii
, ,

are iese la iveal , u aspe te extrem de paradoxale întelegerii ,

noastre lasi e. Vom vorbi de in ertitudine a unoasterii, de

teleportare, de atra tie a vidului sau de dis ontinuit ti în
, ,

lumea aparent ontinu .

Este interesant de observat   multe dintre a este aspe te
paradoxale ale me ani ii uanti e au în eput s  e în orporate
pe s ar  larg  în tehnologie, îns  ele nu ne-au uprins în  
viata de zi u zi, are r mâne lasi  . Astfel, ne astept m a
, ,

dimineata s  ne trezim în a elasi pat, desi me ani a uanti  

, , ,

ne spune   este posibil (dar u o sans  innitezimal de

,

minim ) s  ne trezim si pe Luna... Noi in a vedem imagini

netede si ltrate ale lumii din jurul nostru, desi o hii nostri
sunt apabili de a inregistra "puri ii" uanti i din a este Figure 5.1: Pentru m surarea radiatiei orpului negru, se
imagini, dati de natura dis reta a luminii, fotonii... ,

Pe de alt  parte este posibil a, peste milioane de ani, ia mai întâi o in inta în his  (stanga), a  rei pereti inte- ,

oamenii s  experimenteze dire t u simturile lor a east  form 

,
riori se înnegres . Apoi in inta se în  lzeste uniform la o
,

uanti   a lumii, în fond natura ei real . Poate   suetul temperatur  T dat , dup  are ea se va înrosi datorita al-
,

lor va putea s ri de la un pun t la altul în univers, asa um , durii, hiar da a in inta este neagra. Spe trul luminii radi-
poate fa e uanti un ele tron, poate   reierul oamenilor ate in urma in alzirii se poate m sura printr-o gaur  mi  
va per epe ash-urile dis rete de lumin  e formeaz  fotonii, f  ut  în in int . In gura este prezentat prin ipiul masur-
poate   gândirea lor va iesi atun i din forma ei analiti  
, atorii spe trului, printr-o prisma opti a asezata in alea lu-
si ontinu  pe are o simtim noi a um si va avea olapsuri
, , ,
minii emise. Datorita dispersiei, lumina se separa in ulo-
uanti e de neb nuit... La urma urmei, revolutia uanti   este ,
rile omponente. Apoi, masurand intensitatea luminoasa a
o revolutie a ultimei sute de ani, iar urm rile a estei revolutii
,

peste sute sau mii de ani sunt imposibil de prezis.

,
e arei omponente putem re onstitui spe trul intregii raze.
Noi vom urm ri, în urm toarele dis utii, um a avut lo ,

a east  revolutie uanti   si în e onst  ea. Vom in epe pe o

, , Faptul   Soarele erbinte, sau fo ul, emite lumin , este un
linie "istori a" si pedagogi a in a elasi timp, urmarind aparitia fapt obisnuit. Pare normal   ori e obie t în  lzit se înroseste
diverselor on epte uanti e si evolutia lor ulterioara. Inspre
, , ,

si emite lumin . Cu ât se în  lzeste mai mult, u atât devine

partea a doua a apitolului ne vom on entra pe aspe te mai
, ,

mai str lu itor si emite mai mult  lumin . Kir ho a fost
avansate, are sunt la ora a tuale subie te a tive de er etare.
,

interesat între relatia dintre temperatura orpului si spe trul

, ,

luminii emise. Pentru o temperatur  dat , ât de mult 

lumin  se emite, are este spe trul a esteia?
102. Radiatia orpului negru
,
Într-o prim  etap , Kir ho a ar tat, printr-un argument
ingenios,   raportul dintre ât  lumina radiaz  un orp
Faptul   lumina e vine de la Soare este ompus  din ând este în  lzit si ât  lumina absoarbe este o m rime
,

mai multe ulori a fost demonstrat u su es de  tre Isaa universal , independent  de natura orpului si dependent 
,

Newton prin experientele sale u o prism  opti  . Newton a

,
doar de temperatura lui. Fizi ienii au ales s  m soare a east 
plasat prisma în drumul unei singure raze de lumin  alb  si , m rime universal  pe un az parti ular, aproape ideal, el al
e are uloare omponent  a fost deviat  într-o alt  dire tie. ,
asa-numitului orp negru.
,

El a reusit astfel sa separe e are uloare din raza alba de Dupa um ii sugereaza numele, un orp negru absoarbe
162 Capitolul 5 : Mecanica cuantică

toat  lumina in ident  pe el. Pra ti , din toata lumina e ade în ontinuu, ajungându-se dup  un timp la un e hilibru
pe el nu se mai ree ta nimi , eea e il fa e sa apara negru. termi . În nal, Lummer si Pringsheim au m surat spe trul
,

Contrar asteptarilor insa, un orp negru radiaza lumin  da a luminii radiate prin mi a gaur  f  ut  intentionat. Variind,

este in alzit! Cu alte uvinte, un orp negru va apare si el temperatura in intei, ei au putut astfel masura si variatia
rosu odata e este in alzit... Emisia orpului negru are de i un spe trului u temperatura.
spe tru de lumina (mai mult rosu, mai putin galben, et .). In Spe trul m surat de ei doi zi ieni are un maxim de radiatie ,
plus, spe trul a esta este dependent de temperatur , pentru a la o anumit  uloare a luminii, e depinde de temperatur .
u at il in alzim mai mult u atat el devine "mai rosu" sau La temperaturi mi i, a est maxim este în infrarosu, iar la ,
"mai galben"... temperaturi din e în e mai mari el se apropie de rosu. De ,
Pentru un orp negru de i, absorbtia luminii egaleaz 
, a eea orpurile în  lzite ne apar înrosite. ,
unitatea (pentru a se absoarbe tot), pe and emisia este Ast zi, a este efe te sunt foarte bine unos ute. Ele sunt
dependent  de temperatur . M rimea universal   utat  folosite invers, la m surarea temperaturii unui orp numai
de Kir ho (raportul dintre emisie si absorbtie) ar  atun i pe baza spe trului de lumin  generat de a esta. În a est fel
egal  u emisia a estui orpului negru. De a eea, er et torii putem m sura temperatura orpului uman u ajutorul unui
au în eput s  e interesati în m surarea spe trului radiatiei
, , termometru în infrarosu, sau temperatura medie a Universului,
,
orpului negru si dependenta a estuia de temperatur . Desigur, u ajutorul radiatiei de fond. Spe trul radiatiei orpului negru
,
a easta ar trebui s  e o marime universala, independent  de ar  ramas o uriozitate poate, u ateva apli atii tehni e,
materialul din are e fa ut orpul negru. da a el nu ar  s os la suprafata una dintre esentele me ani ii
uanti e: uanti area nivelelor de energie....

103. Un os ilator uanti are nivele dis rete de energie

1646oC În paralel u m surarea spe trului de radiatie al orpului ,

negru, zi ienii au în er at s  expli e forma a estuia. Primul

are a avut su es a fost zi ianul german Max Plan k
(1858-1947). Remar abil, a esta a putut ta tot spe trul de
radiatie al orpului negru, pentru toate temperaturile, u o
1460 C
o
singur  formul . Interesant este   a east  formul  ontine ,

o singur  onstant  nou  h fat  de ele deja unos ute, e a

,

primit mai târziu denumirea de onstanta lui Plan k.

1259oC
Raportul dintre emisivitatea e a unui orp si absorbtia sa a
este dat o onstanta universala K(λ, T ) = e(λ, T )/a(λ, T ).
Pentru orpul negru a = 1, iar onstanta autata K depinde
numai de emisivitate. Pla k a reusit sa teze toate urbele de
emisivitate (radiatie) ale orpului negru u formula:
8πhc 1
Figure 5.2: M sur torile originale ale zi ienilor Lummer K(λ, T ) = 5 hc/λkT
λ e −1
si Pringsheim (anul 1900) pentru variatia u temperatura a
,

spe trului orpului negru. Pe axa verti ala este intensitatea Ai i h este onstanta lui Pla k, c este viteza luminii, λ este
unei anumite ulori din spe tru, iar pe axa orizontala este lungimea de unda, k este onstanta lui Boltzmann si T este
lungimea de unda a a elei ulori, exprimata in mi rometri. temperatura.
Spe trul de radiatie al orpului negru este reprezentat la
diverse temperaturi. Pe masura e temperatura reste,
intensitatea luminii reste, iar lungimea de unda a max- Plan k îns  a venit si u o teorie are expli   zi formula
,

folosit  pentru spe trul de radiatie. Pentru a easta, Plan k a

imului se deplaseaza spre valori mai mi i (spre stanga). apli at legile deja unos ute ale termodinami ii, onsiderând
In plus, pe gura mai sunt si tot felul de artifa te ale   suprafata orpului negru are emite este o ole tie haoti  
, ,
masuratorii (asa um se ade unor masuratori originale), de os ilatori aati în e hilibru termi . Pentru a obtine îns  for-
, ,

a de exemplu o banda aditionala de absorbtie a apei, mula to mai des operit , el a trebuit s  introdu   o modi are
vizibila in jurul lungimii de unda de 3 mi rometri. esential : energia a estor os ilatori ia numai valori dis rete si
, ,

nu ori e valoare, asa um spune me ani a lui Newton.

,

Valorile dis rete ale energiei unui singur os ilator sunt,

O m sur toare de su es a spe trului de emisie a orpului dupa Plan k, e hidistante, diferenta ∆E dintre a este nivele
negru, si a dependentei sale de temperatur , a fost efe tuat  de energie ind proportional  u onstanta lui Plan k h si
,

de zi ienii Otto Ri hard Lummer si Ernst Pringsheim în anul fre venta f a os ilatorului:
, ,
,

1900. A estia au onsiderat o avitate în his , ât se poate de

,
,

neagr , are are numai o gaur  mi   pe unde putem m sura

lumina are iese din interiorul avitatii. Apoi au în  lzit u ∆E = h · f
totul a east  avitate, pân  ând toti peretii din interior au
, ,

avut o temperatur  uniform . Desigur, presupunerea a easta iese omplet din adrul zi ii
Datorit  temperaturii ridi ate, peretii au în eput s  emit  lasi e, a olo unde un os ilator de o fre vent  dat  poate avea
, ,

lumin  în interior. Lumina era radiat  si absorbit  de pereti ori e energie (nu numai valori dis rete), pentru   poate avea
, ,
 104. De ce corpurile încălzite apar înros, ite s, i nu albăstrite... 163
ori e amplitudine a os ilatiei. In me ani a uanti a, simplisti de 10−13 ori mai mi a (energia este propotionala u patratul
vorbind, numai anumite amplitudini sunt permise, si de i amplitudinii), adi a eva de ordinul de marime al nu leului
numai anumite energii... unui atom! Cu alte uvinte, trebuie sa " iupim" o oarda
Valoarea experimental  a onstantei lui Plank h iese din de hitara si o deplasam pe distanta unui nu leu de atom
tarea spe trului de radiatie al orpului negru. Pra ti ,
, pentru a observa efe tele uanti e in nivelele dis rete! Cu atat
a easta adu e u sine nasterea me ani ii uanti e, a olo unde
, mai mult trebuie sa admiram reusita lui Plan k are, iata,
energiile nu iau mereu ori e valori lasi e, i pot  uanti ate, reuseste sa gaseas a o manifestare a a estei dis retizari inme
adi   iau în mod normal valori dis rete. Constanta lui Plank in masuratorile radiatiei orpului negreu....
h are dimensiunile a tiunii (v  mai adu eti aminte, ea are
, , Desigur, da a vorbim de faptul a energia orzii de hitara ia
reprezint  lagrangeanul sumat pe traie torie in me ani a la- numai valori dis rete, trebuie sa m atenti um interpretram
si a), si ea este innitezimal de mi   fat  de valorile me ani e amplitudinea os ilatiei... Astfel, intr-o imagina simplista,
obisnuite ale a tiunii: h = 6.62 ∗ 10−34 m2 kg/s.
, , putem spune si a amplitudinea os ilatiei orzii de hitara
poate lua numai valori dis rete! Nu este ore t, insa ne ajuta
sa ne imaginam mai usor efe tele uanti e... In plus, nu mai
DE=hf
putem vorbi de o mis are ontinua a orzii de hitara pentru a
a easta ar insemna in esenta tre erea ontinua printre nivelele
de energie, ori a est lu ru nu mai este posibil in me ani a
E2=2hf+E0 uanti a, a olo unde a eastea au valori dis rete...
În nal, s  mention m un lu ru surprinz tor. Astfel,
,
E1=hf+E0 os ilatorii e sunt în e hilibru termi , responsabili de emisia
de lumin  in azul radiatiei orpului negru, nu sunt dati de ,
E0=hf/2
stru tura intern  a atomilor asa um poate ne-am  asteptat.
, ,
0
În s himb, ei sunt dati de os ilatiile atomilor în jurul pozitiilor
, , ,

lor de e hilibru! Cu alte uvinte, nu stru tura intern  a

Figure 5.3: Nivelele uanti e de energie ale unei orzi atomilor a relevat forma uanti   a energiei, i mai degrab 
de hitara are vibreaza u fre venta f sunt dis rete si mis area lor de os ilatie.
, ,

e hidistante. Da a ordonam nivelele de energie dupa Ori a est lu ru este suprinz tor, pentru a atomii sunt
un numar uanti n, atun i energia unui nivel este elemente ompuse, formate din ele troni, protoni si neutroni.
En = n · hf + hf /2, diferenta dintre ele ind ∆E = hf . Pra ti , os ilatia întregului sistem ompus (atomul) este
A easta diferenta este pentru oarda de hitara am de uanti ata. Le tia de înv tat este una singur : ori e mis are
, , ,

1026 de ori mai mi a de at energia medie a orzii. Pra ti , a unui obie t ompus este uanti at  în me ani a uanti  ,
pentru a s oate in evidenta efe tele uanti e, un hitarist hiar si ea a atomilor, a pietrelor, a leag nului, sau a stelelor...
,

ar trebui sa " iupeas a" oarda si sa o deplaseze pe o

distanta e hivalenta u dimensiunea unui nu leu atomi ...
104. De e orpurile în  lzite apar înrosite si nu , ,

Pentru a ne fa e o idee despre at de mi a este onstanta alb strite...

lui Plan k, putem al ula are este diferenta dintre valorile
Este interesant de urm rit justi area teoreti   a nivelelor
,

dis rete de energie ale unui pendul are os ileaz  u o fre vent 
dis rete de energie. Astfel, orpul negru poate  privit a
,

f de o se und : ∆E = hf = 6.62 ∗ 10−34 J . Pentru un pendul

obisnuit, de o mas  de aproximativ 100g obtinem a a east  ind onstituit dintr-o serie de os ilatori haoti i, aati în ,

e hilibru termi la temperatura aleas  pentru m sur toare.

, ,

energie este transferat  la o mis are a pendulului de doar

Toti os ilatorii sunt identi i, iar ei pot os ila, e are, pe mai
,

h = ∆E/mg = 10−34 m! Deplasarea a easta este atât de mi   ,

fat  de dimensiunea unui nu leu atomi am ât este un nu leu multe fre vente posibile. Os ilatorii pot  omparati u niste
, ,

fat  de dimensiunea noastr ! Pra ti , ea de ordinul de m rime orzi os ilante, deoare e si e are oard  os ilant  are mai
,

multe fre vente posibile de vibratie. Sa notam a, in azul

,

a eea e a ajuns s  e unos ut a lungimea Plan k... Este , ,

de i remar abil um de onstanta lui Plan k rezult  din niste orzii, fre ventele de vibratie ale orzii sunt armoni i (multipli
nf0 ) ale unei fre vente fundamentale f0 , date de lungimea
,

m sur tori ma ros opi e.

Un alt exemplu poate  o oarda de hitara are os ileaza pe orzii. A elasi lu ru este valabil si pentru os ilatorii orpului
fre venta sa fundamentala. In me ani a lasi a, mis area orzii negru, si ei au niste fre vente fundamentale de os ilatie, si
este ontinua iar amplitudinea os ilatiei poate lua ori e valoare. apoi armoni i u fre vente mai mari.
Energia de vibratie a orzii o putem estima luand in onsider- În azul os ilatorilor din orpul negru, e are dintre os ila-
are de exemplu energia ineti a Ec = mv2 /2. Astfel, o oarda tori poate os ila doar u o singur  fre vent , la alegerea lui. ,

de hitara antareste ateva grame, sa zi em un gram pentru Clasi , un os ilator al orpului negru poate alege o singur 
simplitate, m = 10−3 Kg . Viteza medie de os ilatie se poate es- fre vent  s  os ileze si o amplitudine pentru a east  os ilatie.
, , ,

tima din amplitudinea a os ilatiei si fre venta sa. Putem alege Datorit  e hilibrului termi , unii os ilatori vor alege fre vente ,

pentru amplitudinea orzii de hitara am 1 milimetru (pentru mai mari, altii fre vente mai mi i, unii o amplitudine mai
, ,

a mis area este vizibila), iar pentru fre venta am f = 100Hz. mare a os ilatiei, altii una mai mi a, et .
Atun i oarda trebuie sa par urga un milimetru intr-un timp Distributia de fre vente si amplitudini a os ilatiilor se de-
de aproape 0.01 se unde, de i aproape 100 milimetri pe du e folosind legile termodinami ii. Astfel, în termodinami a
se unda, adi a v = 0.1m/s. Folosind a um formula enegiei lasi  , e are fre vent  are a eeasi probabilitate de a 
, ,

ineti e si masa orzii, obtinem pentru energia medie o valoare aleas  de os ilator. În plus, exist  si o lege universal , numit  ,

estimativa de E ≃ mv2 /2 = 10−3 · 0.01/2J = 5 · 10−6 J . teorema e hipartitiei energiei. Ea ne spune   energia medie ǫ
,

Pe de alta parte, diferenta intre nivelele dis rete de energie a os ilatiilor este am a eeasi, indiferent de fre venta os ilatiei,
, , , ,

ale orzii de hitara este de ∆E = hf = 6.62 ∗ 10−32 J . Vedem si dat  numai de temperatur , ind proportional  u a easta:
, ,

atun i a a easta diferenta uanti a este de 1026 de ori mai ǫ = kT /2.

mi a de at energia medie! Pra ti , pentru a vibra u a easta Conse inta a estor dou  presupuneri lasi e este urma-
,

energie inma, oarda trebuie sa se miste u o amplitudine toarea. Astfel, la fre vente din e în e mai mari sunt din e în
,
164 Capitolul 5 : Mecanica cuantică

e mai multe fre vente pe are os ilatorul le poate alege a sa

,

os ileze. A easta pentru a fre venta fundamentala a os ilatiei

este ea mai mi a, iar armoni ele sunt multipli ai a estei
fre vente. Cum probabilitatea de alegere este a eeasi pentru ,

ori e valoare a fre ventei (in termodinami a lasi a), înseamn 

,

  ei mai multi os ilatori vor os ila u fre vente foarte mari.

, ,

În plus, um e are os ilatie are am a eeasi energie , ,

medie, înseamn    energia termi a totala a sistemului va 

distribuita mai mult in os ilatii u fre vente foarte ridi ate.
Presupunand a um a fre venta luminii emisa are egala u
fre venta os ilatorului, atun i ne asteptam a orpul sa emita
lumina la fre vente foarte mari, a olo unde sunt ele mai
multe os ilatii.... Paradoxul a esta lasi poart  numele de
" atastrof  ultraviolet " si a fost s os în evident  de Lord
, ,

Rayleigh si Sir James Jeans în 1905. Ca i, efe tuand al ulele

,

lasi , vom dedu e a un orp in alzit va emite o antitate

innita de energie luminoasa (datorita fre ventelor ridi ate)
eea e evident nu este azul in pra ti a...
Cum ar ar ta emisia unui astfel de orp negru în  lzit?
El ar emite fre vente luminoase din e în e mai mari,  tre
,

albastru (fre venta luminii albastre ind mai mare de ât ea

,

a luminii rosii) iar orpul în  lzit nu ar mai ar ta înrosit, i

, ,
Figure 5.4: In partea din dreapta este reprezentata o
alb strit ! Mai mult, ori e be ar  un potential peri ol în as , ,
ole tie de os ilatori in e hilibru termi . In partea de sus
  i ar emite raze X, a i ele au fre vent  si mai mare de ât , , este situatia lasi a, iar in ea de jos, situatia uanti a.
undele ele tromagneti e vizibile... Un os ilator poate  omparat u o oarda, el putand avea
Din feri ire îns , nu asa stau lu rurile în realitate, are de
, mai multe fre vente. Fre ventele posibile sunt detaliate in
data a easta este uanti   si salveaz  " atastrofa ultraviolet ".
,
gurile din stanga, iar ele sunt armoni i ale unei fre vente
Astfel, în situatia uanti  , e are os ilator poate lua, pentru
,
fundamentale f0 . În situatia lasi   (stanga-sus), os ila-
o fre vent  dat , numai nivele dis rete de energie. Diferenta ,
,

dintre valori este proportional  u onstanta lui Plank si

,
torii pot lua ori e energie la o fre venta data. E hilibrul
,

fre venta os ilatorului. A easta înseamn   , la fre vente mai

,
,

,
,
termi distribuie atun i egal fre vente si energii diversilor
mari, diferenta dintre nivelele de energie devine din e în e mai
,
os ilatori, energii are sunt aproximativ egale u energia
mare ! Cu alte uvinte, la fre vente mari sunt mai putine nivele termi a kT /2, unde k este onstanta lui Botzmann. Cum
de energie orespunzatoare unei fre vente anume de os ilatie... multi os ilatori vor avea fre vente ridi ate (pentru a sunt
A um, os ilatorul are parte de a eeasi energie medie din , multe fre vente), orpul în  lzit va ar ta alb strit. În azul
partea mediului ambiant, data de temperatur . Ce fre vent  , uanti (jos), os ilatorii au putine moduri disponibile la
alege el îns ? Datorita agitatiei termi e, os ilatorul isi poate fre vente ridi ate, pentru   nivelele de energie sunt dis rete
s himba fre venta, prin intera tie u ei eilalti os ilatori, insa
,

( uanti ate), iar diferenta de energie dintre ele reste

energia lui medie ramane am a eeasi. El va "s ri" atun i u fre venta. Cei mai multi os ilatori vor alege atun i
in pra ti a de la o fre venta la alta... Cum insa el are la ,

dispozitie mai putine nivele de energie la fre vente mai mari, fre vente mai joase, a olo unde sunt mai multe nivele de
,

si mai multe la fre vente mai mi i, este foarte probabil a se energie posibile, iar orpul în  lzit va ap rea înrosit. ,

va aa in medie mai mult pe nivelele de energie de la fre vente

mi i, pentru a si a estea sunt mai multe...
S  remar  m   a est lu ru nu se întâmpl  în me ani a Soarele, privindu-l impreuna u prietena lui. Sa nu va asteptati
lasi  , a olo unde os ilatia putea avea ori e amplitudine si
, , la prea mult insa da a in er ati sa impartisiti entuziasmul si
ori e energie, pentru ori e fre vent . Ai i os ilatorul putea , partenerului dumneavoastra, a i puteti primi a elasi raspuns
alege o fre vent  mare si ajusta amplitudinea os ilatiei pentru
, , , pe are l-a primit si Gamow: "Draga, alt eva mai romanti nu
energia de are dispunea. În azul uanti , nu mai poate fa e puteai sa spui?"
a est lu ru, pentru   os ilatiile au nivele dis rete de energie, ,

eea e se tradu e simplist prin faptul a os ilatorul nu poate 105. Lumina este uanti at  în pa hete dis rete de
avea de at ateva valori pentru amplitudinea de os ilatie. energie, numite fotoni
Os ilatorul nu poate fa e de ât s  "sara" de de la o fre venta
la alta, sfarsind mai mult pe nivelele de energie ale fre ventelor O onrmare ulterioar  (dup  5 ani) a propunerii lui Plan k
s azute, pentru a a estea sunt mai multe.... a venit odat  u expli area efe tului fotoele tri de  tre
Conse inta? Deoare e os ilatorii uanti i vor alege fre vente
, ,
Albert Einstein, pentru are a esta a si primit premiul Nobel.
,

mai mi i si lumina emis  va avea fre vente mai mi i si va

, , ,
Ast zi, pare urios   premiul Nobel a fost a ordat lui Einstein
 de i rosie si nu albastr . Pra ti , be ul se va înrosi si nu
, , , ,
nu pentru ontributia sa ovârsitoare în ele dou  teorii ale
, ,

albastri! Mai mult, fre venta razelor X este atât de mare, în ât

,
relativit tii, i pentru o ontributie în me ani a uanti  ! Nu
, ,

probabil putini os ilatori vor avea (din întâmplare) energie

,
este îns  de mirare, teoria relativit tii a fost foarte ontrover-
,

su ient , iar be ul nu va radia, din feri ire, raze X... sat  la în eput. Între timp îns , rolurile s-au s himbat...
Iata um, simpla uloare rosie o obie telor in alzite as unde Astfel, Einstein a fost onstient de observatiile experimentale
, ,

in spatele ei me ani a uanti a... Poate a veti medita asupra efe tuate de  tre zi ianul Philipp Lenard (1862-1947) si altii , ,

a estui lu ru atun i and veti privi in linistea serii lumina la tre erea dintre se ole. Mai pre is, a estia au studiat om-
,

unui fo de tabara. V  va tre e desigur un or pla ut, stiind portarea ele tronilor smulsi de pe o suprafat  metali   ând
, ,

a puteti intelege uloarea fo ului pe are il vedeti, a puteti a easta este iluminat , m surând viteza u are erau eje tati. ,

vedea me ani a uanti a dire t in a tiune. A elasi or pe are Faptul   se smulg ele troni într-o astfel de situatie nu este ,

l-a simtit si George Gamow and a inteles um fun tioneaza surprinz tor. Clasi , ne putem imagina   lumina in ident 
 231

Capitol 6

Me ani a uanti a relativista si ele trodinami a uanti  

In apitolul pre edent am introdus me ani a uanti a, Dup  um v  amintiti, unda de probabilitate a ele tronului
,

urmand a in a est apitol sa dis utam ateva notiuni de fara spin des rie probabilitatea de a g si ele tronul într-un lo
me ani a uanti a relativista si ele trodinami a uanti a. în altul, iar evolutia ei este dat  de e uatia S hrodinger. Ea nu
, ,

Pentru a sunt destul de "spe ializate", ele doua teorii ra- ne spune pre is unde vom g si ele tronul, i doar are este prob-
man de ele mai multe ori in gradina zi ienilor si nu fa e parte abilitatea de a-l g si în toate lo urile în are el poate ajunge.
din bagajul de unostinte generale al uiva interesat de propri- Da   am putea privi u o hii nostri lumea uanti   am avea
,

etatile Universului in are respira si traieste. Pentru a ridi a u- imaginea unei lumi foarte nefamiliare, în are parti ulele par  
riozitatea ititorilor, iata ai i ateva din ideile fundamentale ale sar brus dintr-un lo în altul: da   a um g sim un ele tron
ele trodinami ii uanti e si ale me ani ii uanti e relativiste. ai i, peste âteva momente îl putem g si pe Luna si peste în  
,

Intr-o prima instanta, me ani a uanti a relativista este, un minut poate tot ai i. Ni i vorb  de mis  ri ontinue, de
,

asa um ii spune si numele, o teorie are pune de a ord evolutii pe traie torii, et ., i doar de o unda de probabilitate
,

me ani a uanti a u teoria relativitatii restranse. Ea intro- are evolueaza, iar parti ula o putem gasi " and i i and
du e pozitronul a o noua parti ula u a eleasi proprietati olea" dupa um da unda de probabilitate...
a ale ele tronului, insa u sar ina ele tri a pozitiva. Intr-o Desigur, v  mai adu eti aminte si de postulatul olapsului
, ,
analiza mai detaliata se poate arata a pozitronul nu este fun tiei de und . A esta spune   unda de probabilitate
,
numai ne esar pentru a fa e me ani a uanti a ompatibila u evolueaz  ontinuu ( onform e uatiei lui S hrodinger) doar în
,
teoria relativitatii restranse, dar si pentru a pastra relatiile de absenta observatorului. Odat  îns  e fa em o m sur toare,
,
auzalitate. Me ani a uanti a relativista, asa um se preda a east  und  se s himb  brus în tot Universul. Da   un om
la atedra, ramane insa o teorie pentru o singura parti ula, a vede de exemplu unde este ele tronul, unda de probabilitate o-
de exemplu ele tronul sau pozitronul. lapseaz , devine lo alizat  în zona unde a fost g sit ele tronul,
In ontinuare, ele trodinami a uanti a este o extensie dup  are în epe din nou s  evolueze ontinuu onform e uatiei ,

a me ani ii uanti e relativiste, pentru azul mai multor lui S hrodinger. Cu alte uvinte, simplisti vorbind, ara terul
parti ule. Ea onsidera insa numai trei tipuri de parti ule: de parti ul  al ele tronului se fa e vizibil doar la m sur tori, în
ele troni, pozitroni la are mai adaugam fotonii ( e mediaza rest, trebuie s  ne gândim numai la unda sa de probabilitate.
de fapt intera tia dintre ele troni sau pozitroni). Atun i, datorit  postulatului olapsului undei de probabil-
Ai i ar trebui doar sa fa em un exer itiu si sa ontruim itate, va exista o probabilitate mai mare s  g sim ele tronul
undele de probabilitate multi-parti ula pentru ele trei parti - unde l-am g sit si la ultima masuratoare. În nal, aparitiile
ule, asa um ne invata me ani a uanti a, si sa apli am ele
, ,

a estea su esive ale ele tronului (în urma m sur torii noas-

trei postulate ale me ani ii uanti e. In prin ipiu, toate bune tre), hiar da   pot  aleatorii, au o probabilitate mai mare
si frumoase, pana and trebuie sa s riem e uatia de evolutie de a  g site aproape de traie toria lasi  ... De a eea lumea
S hrodinger a undei de probabilitate multi-parti ula. Ce forma noastra apare ontinua si lasi a...
ea a easta? Cum arata? Postulatele me ani ii uanti e spun Faptul   în ori e moment putem g si ele tronul în toate
doar a o astfel de evolutie exista, insa nu ne spun are este lo urile posibile, desigur, u probabilit tile aferente, reprezint 
forma exa ta a e uatiei... A easta este in fond provo area ea ,

heia întelegerii ori  rui sistem de parti ule uanti e si, in

mai mare... ,

mod general, a ori  rui sistem lasi . A easta pentru a ea se

Noi o sa intampinam a easta provo are prin intermediul poate tradu e si prin a spune a ele tronul se aa, in a elasi
metodei lui Feynman, denumita si metoda integralelor de drum. timp, in toate pun tele din spatiu...
Vom vedea a este posibil sa des riem ele trodinami a uanti a Astfel, pozitia ele tronului in spatiu poate  aso iata unei
inventarizand intera tiile dintre ele ele trei parti ule pe are stari lasi e a ele tronului. Cum unda de probabilitate a
ea le des rie: ele tronul, pozitronul si fotonul. Lu rul nu este ele tronului reprezinta in fond un numar omplex in e are
de i i de olo, a i ele trodinami a uanti a ramane teoria ea pozitie a spatiului, putem spune a a easta unda de probabil-
mai bine veri ata de experiment. itate este data de o ole tie de numere omplexe, ate unul
Din olo de a este aspe te ale ele trodinami ii uanti e, o sa pentru e are stare lasi a a ele tronului. Vorbim atun i de
mai dis utam si despre notiuni larg raspandite, a de exemplu o superpozitie uanti a si de faptul a ele tronul se gaseste, in
parti ule virtuale, antiparti ule sau diagrame Feynman. Sa a elasi timp, in toate starile sale lasi e...
in epem insa u o s urta re apitulare. A easta abordare fa e posibila generalizarea la ori e sistem
(nu numai ele tron), e el o roata de automobil, ole tie de
parti ule sau minge de fotbal. In apitolul prede ent am dat
129. Esenta me ani ii uanti e
,
ateva exemple de superpozitie uanti a a unor sisteme, a de
exemplu statuia uanti a, pisi a lui S hrodinger, sau hiar un
Dup  um am v zut, me ani a uanti   este o extensie foton polarizat la un anume unghi...
neobisnuit  a me ani ii lasi e. Da   în me ani a lasi   un Asa um am dis utat, in azul general se stabiles toate
ele tron se deplasa ontinuu pe o urb , de la un pun t la pozitiile lasi e pe are le poate lua un sistem, în totalitatea
,

altul, în me ani a uanti   trebuie s  renunt m la a east 

, lui. Apoi i se ataseaza e arei stari lasi e ate un numar
imagine. Ai i, între dou  m sur tori, trebuie s  uit m de omplex, formandu-se astfel o ole tie ne numere pe are
parti ul  si s  onsider m unda sa de probabilitate.
, o numim tot unda de probabilitate. Dup  um ele tronul
232 Capitolul 6 : Mecanica cuantica relativista si electrodinamica cuantică

elelalte. O sa vedem mai tarziu, in metoda lui Feynman, um

a easta existenta simultana in mai multe stari se rasfrange nu
numai asupra pozitiilor parti ulelor, dar si asupra istoriei lor...
Asa um am amintit insa, greutatea ea mai mare este
ontru tia e uatiei de evolutie a a estei unde de probabilitate
giganti a pentru intregul Univers. Cum arata ea, um o putem
s rie? Raspunsul este dat, in azul ele tronilor, fotonilor
si pozitronilor, to mai de atre ele trodinami a uanti a.
Pentru a vedea um, sa fa em un pas inapoi si sa introdu em
pozitronul, prin intermediul me ani ii uanti e relativiste.
130. Mis area relativisti   a ele tronului
,

Considerentele de me ani a uanti   din apitolul pre edent

nu au luat în al ul teoria relativit tii restranse. C  i, desi , ,

nu am mentionat, e uatia lui S hrodinger de evolutie a undei

, , ,

Figure 6.1: Unda de probabilitate a unui sistem, in trei de probabilitate pentru o parti ula libera nu este relativisti
azuri. Stanga: un ele tron fara spin se aa in a elasi invariant . Astfel, asa dup  um arat  matemati ienii, timpul
,

timp in sase pozitii spatiale, eea e inseamna a unda de joa   un rol preferential in e uatia lui S hrodinger: el apare
, ,

probabilitate primeste ate un numar omplex pentru e are derivat doar o dat , în timp e pozitia spatiala apare derivat 
,

pozitie. Mijlo : o statuie uanti a se gaseste in a elasi timp de dou  ori. Pentru a  relativist invariant , o e uatie trebuie ,

s  ontin  în a elasi mod si timpul si spatiul...

in doua pozitii posibile. Dreapta: un sistem format din , , ,

In ompatibilitatea e uatiei lui S hrodinger u teoria

, ,

doi ele troni si doi fotoni. O stare lasi a este o fotograe

,

relativit tii este de nedorit. Primul are a reusit s  s rie o

, ,
parti ulara a pozitiei elor patru parti ule. In gura sunt e uatie uanti   pentru ele tron are s  e ompatibil  u
,

reprezentate doua stari lasi e posibile. Sistemul uanti teoria relativit tii a fost zi ianul Paul Dira (1902-1984).
,

al elor patru parti ule se aa in a elasi timp in ambele A esta a pornit de la forma relativist  (dar lasi a) pentru
situatii. Unda de probabilitate a Universului format de ele energia E a unei parti ule libere, al ulat  de Einstein, în
patru parti ule primeste ate un numar omplex pentru are p tratul energiei este o sum  a p tratului impulsului p
e are astfel de stare lasi a. si a patratului energiei de repaus mc2 : E 2 = p2 c2 + m20 c4 .
,

Urmarind a easta forma, Dira a reusit apoi s  onstruias   ,

o e uatie de evolutie pentru unda de probabilitate, în are si

, , ,

timpul si spatiul apar ambele derivate o singura data si are

, , ,

poate  g sit în ori e moment în ori are dintre pozitiile sale

, este ompatibil  u teoria relativit tii. ,

lasi e, tot asa si sistemele lasi e, odat  uanti ate, pot 

, , Surpriza ea mare a fost îns    Dira a trebuit s  extind 
g site ori ând în ori are dintre starile lor lasi e, u anumite st rile uanti e ale ele tronului pentru a s rie o astfel de
probabilitati desigur... Ori, u alte uvinte, a sistemul se e uatie. Astfel, pân  la Dira , ele tronul in repaus era des ris
,

gaseste in a elasi timp in toate starile sale lasi e. de dou  st ri uanti e posibile într-un pun t din spatiu, ate ,

Atun i me ani a uanti a ne spune a sistemul poate  una pentru e are stare de spin. In e uatia lui Dira îns ,
g sit la momentul urm tor, da a este masurat, în ori are ele tronul trebuie des ris de patru st ri uanti e într-un singur
dintre pozitiile lasi e posibile si numai unda de probabilitate
, ,
pun t din spatiu. Cele patru st ri uanti e poart  denumirea
ne va spune are este probabilitatea de a-l g si într-o situatie ,
ole tiv  de spinor.
sau alta, nu îns  u ertitudine. Desigur îns , este ne esar
s  si s riem e uatia lui S hrodinger pentru evolutia undei de
, , ,

probabilitate a intregului sistem, altfel nu stim um va evolua

,

probabilitatea de a-l g si într-o stare lasi   sau alta...

In ele trodinami a uanti a sistemele " lasi e" sunt ole tii
de trei tipuri de parti ule: ele tronul, fotonul si pozitronul.
,

A este parti ule sunt imprastiate prin olturile indepartate

ale Universului, iar o stare " lasi a" ne spune unde se aa
in parte e are din ele. Pra ti , da a Universul ar  fa ut
doar din ele troni, pozitroni si fotoni, starea lasi a a tuturor
parti ulelor ar  o stare lasi a a Universului intreg.
Unda de probabilitate a sistemului reprezinta in a est az
o ole tie de numere omplexe, ate unul pentru e are stare
lasi a a Universului (de i pentru e are ombinatie posibila
a pozitiilor parti ulelor). Modulul a estor numere omplexe
ne da probabilitatea de a gasi Universul in a ea stare lasi a.
Cu alte uvinte, pentru a onstrui ele trodinami a uanti a
trebuie sa onsideram toate a este stari lasi e ale Universului
(fa ut numai din ele trei parti ule) si sa onsideram a
Universul se aa de fapt intr-o stare de superpozitie uanti a Figure 6.2: Paul Dira la un onferinta e a avut lo la
a a estor stari lasi e... in eputul anilor 1930. Puteti ghi i subie tul dezvoltat pe
Intr-o imagine mai "artisti a", dar nu departe de adevar, am tabla?
putea spune a Universul se aa, in a elasi timp, in toate om-
binatiile sale imaginabile... Lumea apare insa lasi a pentru a Poate lumea ar  fost reti enta la noua e uatie a lui Dira , ,

asupra ei se efe tueaza in ontinuu masuratori, iar unele dintre da   a easta nu ar  expli at în mod natural un lu ru a
a este ombinatii au atun i o pondere mult mai mare de at parea azut din er pân  atun i: momentul magneti de spin
 130. Mis, carea relativistică a electronului 233
al ele tronului! C  i, sa ne adu em aminte a a esta fusese E uatia lui Dira des rie evolutia undei de probabilitate
introdus de Pauli numai pe baze experimentale. În prin ipiu, ψ(xµ ), si ea are urmatoare forma ompa ti ata:
nimi nu opreste ele tronul în e uatia lui Pauli s  aib  si un alt
, , ,

moment magneti spin (sa zi em de doua sau de trei ori mai (i~γ µ ∂µ − mc)ψ = 0
mare) si de i onstru tia lui Pauli este oare um arti ial ...
, ,

Pe de alt  parte, e uatia lui Dira porneste de la forma

, ,
Ai i se foloses mai multe onventii de notatie, toate insa
lui Einstein pentru energia ele tronului în mis are, are este ,
identi e u ele de la teoria relativitatii generalizate. In primul
apoi s ris  pentru fun tiile de und  u patru st ri uanti e
,
rand, re unoastem numarul omplex i si onventia lui Einstein,
distin te, asa-numitii spinori. Spinorii au o semni atie mai
, ,
are spune
P a un indi e e se repeta trebuie insumat. Adi a
adan a, legata de transformarile Lorentz in spatiu-timp, insa γ µ ∂µ = µ γ µ ∂µ . In plus, ~ = h/2π este dat de onstanta lui
noi nu vom aborda a est aspe t ai i. Pentru noi este su ient Plan k iar c este viteza luminii.
a um sa mentionam a nu exist  ni i un element arbitrar Apoi, ∂µ denota derivarea in raport u oordinatele spatiale
sau aditional în e uatia lui Dira si a marimea momentul
, , si temporale: ∂µ ψ = ∂ψ/∂xµ . In plus, m este masa de repaus a
magneti de spin al ele tronului iese din a easta e uatie. ele tronului, iar γ µ desemneaza matri ile lui Dira . Interesant
este a ele pot lua mai multe forme, insa alegerea lui Dira
este urmatoarea:
1 0 0 0 0 0 0 1
   
0  0 1 0 0 0 0 1 0
γ = ; γ1 =  ;
  
0 0 −1 0 0 −1 0 0
0 0 0 −1 −1 0 0 0
0 0 0 −i 0 0 1 0
   
2  0 0 i 0 0 0 0 −1
γ = ; γ3 =  ;
  
0 i 0 0 −1 0 0 0
−i 0 0 0 0 1 0 0

O rezolvare minutioasa a e uatiei lui Dira arata a a easta

are in general patru tipuri de solutii, e desemneaza in fond
Figure 6.3: In gura sunt reprezentate s hemati ele patru unde planare, orespunzatoare elor patru stari uanti e.
patru stari uanti e posibile ale ele tronului aat in repaus Doua dintre a estea au energie pozitiva E = mc2 (re unoastem
in a elasi pun t din spatiu. Doua dintre a este stari au relatia lui Einstein) iar doua energie negativa E = −mc2 .
energia pozitiva, si doua energia negativa. Cele doua stari Pentru a studia mis area ele tronului relativist intr-un amp
pentru a eeasi energie identi a ele doua stari de spin ale ele tromagneti , zi ienii adapteaza e uatia lui Dira dupa o
ele tronului, s hemati desenate printr-o sageata. Sageata "reteta" valabila pentru ori e parti ula fara spin, inlo uind ∂µ
reprezinta orientarea momentul magneti de spin al ele - pur si simplu u (∂µ + ieAµ /c), unde Aµ = (−cφ, Ax , Ay , Az )
tronului, odata e a esta se aa intr-un amp magneti ... reprezinta potentialele ampului ele tromagneti (vezi al doilea
apitol), iar e sar ina ele tronului. E uatia devine
Astfel, în aproximarea vitezelor mi i, e uatia lui Dira arata e
h i
,
i~γ µ (∂µ + i Aµ ) − mc ψ = 0
um ele tronul se omport  în âmp magneti a si um ar , c
avea atasat un moment magneti de spin. Mai mult, valoarea
Partea ea mai frumoasa dintre toate este a e uatia pre edenta
,

a estuia este dis ret , ele dou  valori pe are le poate lua
ind exa t valorile propuse de Pauli si are sunt onrmate ex- des rie um ele tronul se mis a in ampul ele tromagneti a
si um ar  un mi magnet. A esta este momentul magneti
,

perimental. Cu alte uvinte, e uatia lui Pauli pentru ele tron

de spin al ele tronului, si el iese egal u el al magnetronul
,

rezult  a o aproximare a e uatiei lui Dira la viteze mi i!

Bohr-Pro opiu, adi a exa t rezultatul experimental al lui
,

Con luzia? Momentul magneti de spin al parti ulei este o

manifestare a relativit tii restrânse, in lus  în e uatia lui Dira .
, ,
Stern and Gerla h...
Surpriza a fost asa de mare, în ât si pân  azi e uatia lui Dira
, , ,

este onsiderat  una din ele mai frumoase e uatii ale zi ii... ,
Noua propunere a lui Dira pentru mis area relativista
a ele tronului are insa si probleme. Astfel, ele patru st ri
uanti e ale ele tronului, propuse de Dira , ar  în ontradi tie
,
Unda de probabilitate ψ a ele tronului relativist al lui Dira u doar ele dou  observate experimental! Ca i, sa ne adu em
este des risa de o matri e oloana are are patru linii, pentru aminte, tabelul lui Mendeleev a fost re onstruit de Pauli
a ele tronul poate avea patru stari uanti e distin e in a elasi presupunand a e are nivel orbital poate  o upat de doar
pun t din spatiu, in a elasi moment de timp. Da a notam, doi ele troni, ate unul pentru e are stare posibila a spinului.
a la teoria relativitatii, evenimentele spatiu-timpului u De e de i patru stari uanti e in e uatia lui Dira , da   noi
xµ = (ct, x, y, z), unde µ = 0 : 3, atun i unda de probabilitate vedem experimental a sunt doar dou  ?
ψ devine: Pentru a intelege e se intampla, putem privi mai in-
deaproape ele doua noi stari uanti e, si le ompara u ele
ψ1

doua stari uanti e mai ve hi. Astfel, ele doua stari uanti e
 ψ  unos ute deja (de la Pauli) des riu o mis are relativista a
ψ= 2 
ψ3 ele tronului, asa um ne asteptam. Pentru a este doua stari
ψ4 " uminti" relatia dintre energia si impulsul unui ele tron liber
este ompatibila u relativitatea restransa: energia totala are
Ai i ψ3 = ψ3 (xµ ) este un numar omplex, iar |ψ3 (xµ )|2 des rie o ontributie data de energia de repaus (m0 c2 unde m0 este
probabilitatea de a gasi ele tronul in starea uanti a 3 in masa de repaus a ele tronului) si una data de impuls. Energia
evenimentul xµ (momentul de timp x0 = ct si pozitia spatiala ele tronului in mis are este de i mai mare de at energia sa
x1 = x, x2 = y , x3 = z ). repaus relativista m0 c2 , asa um ne asteptam.
234 Capitolul 6 : Mecanica cuantica relativista si electrodinamica cuantică

Cele doua noi stari uanti e aditionale au insa o omportare 131. Pozitronul exist !
iudata. Astfel energia unor ele troni liberi aati in repaus
este pentru a este stari uanti e E = −m0 c2 , adi a negativa ! Asa um am mentionat în pun tul pre edent, me ani a
, ,

In plus, da a ele tronii se mai si mis a, energia devine hiar uanti a relativista (e uatia lui Dira ) ne spune a ele tronul
mai mi a de at −m0 c2 ! Dintr-un posibil dezastru pentru are doua stari uanti e aditionale fata de ele unos ute deja
teoria sa, Dira a reusit sa fa a o vi torie glorioasa, u o ale spinului. Ceea e so heaz  în primul rând la a estea este
,

propunere at se poate de bizara... faptul   energia a estor doua noi stari se întinde la innit
Astfel, sa ne adu em aminte din nou de tabelul lui Mendeleev  tre valori negative.
si de maniera de ompletare a nivelelor de energie ale ele tron- Pra ti , pentru ele tronii liberi, spe trul energeti are doua
ilor din atomi. Ca i, atun i and avem mai multi ele troni, benzi separate: o banda de energii pozitive mai mari de at
trebuie sa asezam ele tronii de la valori s azute ale energiei la energia de repaus a ele tronului m0 c2 , si o banda de energii
valori mai ridi ate, ate unul pentru e are nivel (pentru a negative, mai mi i de at −m0 c2 . A este dou  benzi de energie
ele tronii sunt fermioni). Sa remar am a in azul atomului sunt împ rtite în dou  de eea e se numeste o band  interzis ,
, ,

vom avea ate doi ele troni pe e are nivel orbital, pentru o zon  de energii pe are ele tronii nu o pot avea.
a ele tronul poate avea pe a el nivel doua stari uanti e Asa um am mentionat, di ultatea se observ  da   lu m
distin te, datorita spinului. în al ul ompletarea nivelelor de energie u ele troni, pe baza
In azul ele tronului liber des ris de e uatia lui Dira avem o postulatelor are le-am folosit la atom: nivele de energie se
innitate de nivele de energie negativa, toate avand mai putin ompleteaz  de la energia e mai joasa (in azul nostru energii
de at −m0 c2 . Ar trebui sa umplem atun i toata innitatea de negative) în sus, pentru e are stare uanti   distin ta âte
nivele de energie negativa (toate mai mi i de at −m0 c2 ) pana un ele tron.
and putem pune ele troni de energie pozitiva, ei pe are ii ob- Asa um am vazut in se tiunea pre edenta, solutia lui Paul ,

servam in experiment... Cum noi observam experimental a esti Dira a fost s  admit    exist  deja o innitate de ele troni
ele troni de energie pozitiva, nu e oare mai bine sa presupunem are ompleteaz  noile niveluri de energie negative. Da a
a spatiul este deja umplut u ele tronii de energie negativa? nu ar asa, atun i ori e ele tron de energie pozitiva ar putea
avea o tranzitie spontan  atre un nivel de energie negativa
,

(mai mi ) are ar  liber de ele troni. Pra ti , ele tronii s-ar

evapora in Univers pe starile de energie negativa, lu ru are
nu se observa experimental. Da a insa toate nivele de energie
negativa sunt deja o upate u ele troni, pro esul de mai sus
nu poate avea lo , a i doi ele troni nu pot imparti a eeasi
stare uanti a nala... Pra ti , ele tronul de energie pozitiva
nu mai poate avea o tranzitie pe starile de energie negativa,
pentru a a estea sunt deja o upate u ele troni...
Solutia lui Dira pare desigur greu de a eptat si trebuie
, ,

spus a ea ni i nu des rie realitatea ore t . În realitate, lumea

nu este umplut  u o innitate de ele troni de energie negativ .
Cu toate a estea, a easta propunere a lui Dira des rie ore t
âteva efe te e vor ap rea lare în ele trodinami a uanti  .
Astfel, s  presupunem pentru moment   nivelele de energie
negativa sunt ompletate total u o innitate de ele troni si sa
vedem e se poate intampla.
Astfel, a zis Dira , da   o innitate de ele troni o up 
omplet banda de energie negativ , noi nu observ m a est
Figure 6.4: Reprezentarea starii de "vid", in propunerea lu ru în experimente, pentru   noi m sur m mereu ele troni
lui Dira . Ai i ar exista o mare de ele troni de energie de energie pozitiv . Ele tronii a estia din banda de energie
negativa, are ar umple deja tot spatiul, ate doi in e are negativa ar forma atun i un fel de "fundal" aproape invizibil.
pun t. In gura sunt reprezentate patru pun te ale spatiu- Ceea e am putea îns  observa este disparitia unui ele tron,

din a east  band !

lui, u ele patru stari uanti e posibile. In e are pun t, Cum ar putea insa parasi un ele tron a easta banda de
ele doua stari u energie negativa ( ele de jos) ar  deja energii negative? De exemplu, un ele tron din a easta banda
o upate de ele troni, iar ele de energie pozitiva ar  libere. ar putea absorbi un foton si, u energia obtinuta, s-ar putea
deplasa pe un nivel de energie pozitiva. A east  disparitie ,

ar l sa în urm  un "gol " in marea de ele troni u energie

Cu alte uvinte, sugestia lui Dira este   ele dou  noi negativa. Situatia este desigur asem n toare golurilor din
st ri uanti e nu au fost observate în pra ti   pentru   ele ,

materialele semi ondu toare.

sunt deja o upate u ele troni, în ori e pun t al spatiului. Noi
,
Dira a studiat mis area golului si a reusit s  il exprime a
observam doar pe ele doua stari uanti e ramase libere si de i , , ,

mis area unei parti ule de energie pozitiv  si având sar ina
doar ele troni u energie pozitiva, pentru a toate nivelele de ,

ele tri   pozitiv . A easta pentru a "lipsa" unui ele tron

,

energie negativa au fost deja ompletate u ele troni liberi... În dintr-un fundal de sar ini negative este experimentata a un
azul a esta am avea un Univers în are exist  deja o innitate lo de sar ina ele tri a pozitiva. Apoi, a zis Dira , noi nu
de ele troni, hiar si în vid, are nu pot  observati în  .
, ,
putem "vedea" innitatea de ele troni din banda de energie
Desigur, o astfel de propunere este greu de a eptat... În negativ , i numai lipsa de ele troni din a east  band , adi  
nal, Dira nu a avut dreptate, a i nu exist  o innitate de golurile. Atun i, pentru noi, golurile ar  niste parti ule ,

ele troni are deja umplu pe jum tate spatiul. Dar propunerea

, oare are, are au de i energie pozitiv  si sar ina ele tri   tot
,

lui Dira a evoluat, ajungând la o form  are presupunea pozitiv . A este goluri au fost denumite mai apoi pozitroni si ,

existenta unei noi parti ule, pozitronul, si a unei noi notiuni

, , ele reprezint  eea e azi numim antimateria ele tronului.
din zi   parti ulelor elementare, a ea a antiparti ulelor... Sa observam a absorbtia unui foton reeaz  un gol in banda
,

de energii negative (de i un pozitron ) dar si un ele tron in

,
 287

Capitol 7

Modelul Standard al parti ulelor elementare

Da a priviti putin de la distanta apitolele pre edente, o

sa observati a ele des riu intera tiile a doar doua forte din
natura: forta ele tromagenti a si ea gravitationala. Intr-un
fel nu este de mirare, a i ele mai multe pro ese zi e din
jurul nostru se poat expli a doar prin ele doua forte...
Pe de alta, si ai i este unul dintre marile mistere ale
unoasterii, natura prezinta si alte intera tii, a de exemplu
intera tiile nu leare. A estea se manifesta in prin ipal intre
parti ulele din interiorul nu leului ( a de exemplu neutroni
sau protoni), de unde si numele lor. In esenta insa, intera tiile
nu leare se redu la forte fundamentale noi din Univers, a de
exemplu forta slaba nu leara sau forta de uloare.
De e spunem a a esta este un mister al unoasterii?
Pentru a, intr-o prima instanta, ne-am  putut astepta poate
a Universul sa e fa ut dintr-un fel de "gelatina", eva fara
stru tura si simplu. Asa am  fa ut noi Universul, da a era sa
ju am rolul unui Creator, nu? De e a fost nevoie de a easta
stru tura omplexa a materiei? Oare Creatorul insusi nu avea
alta alegere da a ar  fost sa onstruias a un Univers oerent
matemati are sa in orporeze toate simetriile dorite?
Un gand indraznet desigur, dar poate nu departe de adevar...
Ca i, dupa um vom vedea in dis utiile urmatoare, simetria
joa a un rol ru ial in forma fortelor de intera tie. Mai mult,
asa um sugereaza zi a moderna, fortele de intera tie sunt un Figure 7.1: Fortele elementare ale naturii, organizate
rezultat dire t al simetriilor. Cu alte uvinte, un matemati ian dupa gradul de uni are. In stanga avem ele tri itatea si
poate spune: "Da-mi simetriile interne ale parti ulelor si eu magnetismul, uni are de Maxwell in ele tromagentism.
iti dau fortele de intera tie dintre ele"... A treia forta este forta nu leara slaba, are apare in
Sa in er am si noi sa dam deoparte putin din voalul e
as unde se retele a estor forte (si impli it ale a estui Univers), dezintegrarea nu leelor (si impli it a atomilor). A easta
pornind u o mi a re apitulare a eea e am dis utat in se uni a u ele tromagnetismul in teoria ele tro-slaba.
apitolul pre edent. Mai in dreapta este forta tare nu leara, ea are tine
protonii si neutronii uniti in interiorul nu leelor. La
baza insa, a easta forta este datorata uar ilor, are sunt
148. Putina re apitulare si punere in s ena partile omponente ale neutronilor si protonilor. Forta de
intera tie dintre uar i poarta numele de forta de uloarea,
În apitolul pre edent am urm rit în prin ipal onstru tia , iar teoria lor se numeste romodinami a uanti a. Toate
ele trodinami ii uanti e, e este o teoria uanti   a âmpului a este teorii de pana a um se regases in "modelul stan-
dedi at  intera tiilor dintre ele troni prin intermediul fotonilor.
, dard al parti ulelor elementare". Cea mai din dreapta este
Pra ti , asa um am aratat, ele tronii si fotonii nu sunt de at gravitatia, are la ora a tuala fa e nota aparta, hiar da a
parti ulele a doua ampuri uanti ate : unda de probabilitate ea a fost in orporata in teoria relativitatii generalizate de
a ele tronului si ampul ele tromagneti (pentru foton).
Ast zi stim îns    exist  o multitudine de alte parti ule în Einstein. Nimeni nu stie in a um putem uni a gravitatia
u elelalte forte ale universului.
,

natur , des operite toate în se olul e to mai a tre ut. Povestea

lor este fas inant  în sine, si a easta nu numai pentru   a este
parti ule sunt alea pe are poate vom întelege legi în   mai
,

profunde ale Universului... Înainte de a în epe s  "toar em" am avut la ele trodinami a uanti a: parti ulele sunt rezultate
putin din a east  poveste, s  fa em îns  âteva observatii.
, , ale uanti arii ampului, si intera tia dintre parti ule este
Astfel, din pun t de vedere teoreti , vom urma a eeasi linie des risa de diagramele Feynman.
generala a teoriilor uanti e de amp in metoda lui Feynman, Dupa um am vazut in se tiunea pre edenta, diagramele
linie de argumentatie pe are am folosit-o in ele trodinam ia Feynman se pot al ula in doua reprezentari: reprezentarea
uanti a. Astfel, a este parti ule noi vor apartine si ele unor spatiala si reprezentarea impulsului. Prima este mai intuitiva,
ampuri uanti ate, pe are ar trebui sa le identi am sau insa ea de-a doua este folosita mai des in pra ti a, deoare e ea
sa le re onstruim (o vom fa e si noi desigur, dar doar pana se apli a intera tiilor dintre parti ule are au energia si impul-
la un pun t...). In plus, intera tia dintre a este parti ule o sul bine denit. Cum in azul experientelor in a eleratoarele
vom des rie prin amplitudinile de probabilitate des rise de moderne de parti ule avem de-a fa e u parti ule in idente
diagramele Feynman. In nal pro edura este o opie a eea e pentru a stim impulsul si energia initiala (pentru a stim at
288 Capitolul 7 : Modelul Standard al particulelor elementare

de mult le-am a elerat) vedem a reprezentarea impulsului protonii si neutronii. Apoi avem teoria ele tro-slab , e des rie
este ea mai potrivita. In onse inta, in a est apitol vom folosi dezintegrarea nu leelor si în are este integrat  si ele trodi-
,

si noi aproape peste tot diagramele Feynman in reprezentarea nami a uanti   (si de i ele tromagnetismul). A estea doua
impulsului. teorii fundamentale formeaza eea e se numeste azi "Modelul
Aspe tul el mai fas inant al a estor diagrame sunt fara doar Standard al Parti ulelor Elementare " ("elementare", pentru a
si poate parti ulele virtuale. Asa um am dis utat in apitolul se refera la doar parti ulele elementare, nu si la ele ompuse).
pre edent, parti ulele virtuale nu sunt de at alte reprezentari Cu tot su esul intermediar, noile teorii se arat  a  în  
ale parti ulelor obisnuite, are ne ajuta sa des riem mai usor omplexe si nimeni nu rede azi   ele pot  teorii "ultime". Cu
,

intera tiile si amplitudinile lor de probabilitate de are avem alte uvinte, a estea sunt teoriile ele mai avansate veri ate
nevoie. De i, de ate ori vom spune de exemplu "ele tron experimental pe are le avem si u ele del m. Ele sunt îns 
,

virtual" sa nu va imaginati eva "misterios". Este vorba pur nu numai omplexe, dar si in omplete, si nu expli   anumite
,

si simplu de a elasi ele tron u are noi suntem obisnuiti, oin idente, a de exemplu simpla egalitate a sar inii ele tri e
,

dar are are tranzitii virtuale pe diverse stari de energie in a ele tronului si protonului...
,

de ursul pro eselor. A este observatii fa evident  ne esitatea unei teorii mai
,

Reprezentarea a easta spe iala de parti ule virtuale are avansate are s  des rie toate parti ulele elementare la un lo ,
anumite parti ularitati, pe are o sa le enumeram din nou. In are sa in luda si gravitatia si are s  e de preferint  logi  
, ,

primul rand, in reprezentarea impulsului, energia E si impulsul si simpl . O astfel de în er are (teoria orzilor relativiste ) va
,

p unei parti ule virtuale pot lua ori e valori ne orelate. Ai i,  prezentat  îns  în apitolul urm tor desi, trebuie spus de pe ,

energia si impulsul parti ulei virtuale nu trebuie sa mai e a um, ea ramane doar la stadiul de propunere, a i nu a fost
legate de relatia lui Einstein pentru parti ulele reale, unde în   veri at  experimental.
energia reste intr-un mod unos ut odata e impulsul reste...
Pra ti , putem avea parti ule virtuale u impuls nul si energie 149. Metode de observatie a noilor parti ule,

e depaseste u mult energia de repaus, hiar da a pare ilogi

(pentru a la un impuls nul, energia parti ulei reale este egala În pun tele urm toare ne vom o upa de modul în are
u energia de repaus). unele din noile parti ule au iesit la iveal , felul în are au fost
,

Apoi, emisia si absorbtia de parti ule virtuale ( a de exemplu m surate, iar mai apoi vom în er a s  le sistematiz m. În
emisia unui foton de atre un ele tron) are lo u onservarea spatiul rezervat nu putem fa e desigur o prezentare detaliat 
energiei si impulsului. Desigur, a estui pro es i se atribuie o
,

si de a eea vom neglija multe din des operirile esentiale, um

amplitudine de probabilitate, prin intermediul diagramei sale
, ,

ar  radioa tivitatea sau neutronii.

Feynman aso iata, asa um am dis utat in apitolul pre edent. O prim  întâlnire u o metod  de observatie a noilor parti - ,
Si, in nal, pro esele are impli a parti ule verti ale sunt ule a fost f  ut în apitolul pre edent, unde am v zut um Carl
pro ese intermediare in diversele oliziuni din a eleratoarele Anderson a fotograat pentru prima dat  pozitronii, antiparti -
moderne de parti ule. Cu alte uvinte a este parti ule virtuale ulele ele tronilor. A esti pozitroni proveneau din raze osmi e,
nu pot intra sau iesi din pro esele de intera tie are au lo in a - o sursa naturala de noi parti ule. A easta nu atat din faptul a
eleratoarele de parti ule. In a odata insa, a este parti ule vir- parti ulele e vin din spatiul osmi pot  noi, at prin faptul
tuale nu sunt de at o reprezentare a parti ulelor obisnuite, are a ele sunt foarte energeti e. Energia lor ineti a mare fa e a
fa mai usoara des rierea fenomenelor zi e, de i nu trebuie sa la impa tul u atomii din atmosfera sa se reeze alte parti ule,
se speriam a, aoleu, a um trebuie sa invatam parti ule noi... are la randul lor vor  foarte energeti e. In nal, printr-un
Am v zut în apitolul pre edent   teoria ele trodinami ii efe t de avalansa, se reeza un adevarat jet de parti ule in at-
uanti e poate  onstruit  logi pornind de la ele tromag- mosfera Pamantului, e provin toate de la parti ula originala.
netism si me ani a uanti a relativista pentru un ele tron. Mai
, 90% dintre parti ulele osmi e are loves Pamantul sunt
mult, asa um vom vedea într-una din se tiunile e urmeaz ,
, protoni, iar 9% sunt nu lee de heliu provenind de la Soare.
ele trodinami a uanti   este una din putinele teorii e se pot
, In restul de 1% se regases si alte parti ule, provenind nu
onstrui ad-ho si are s  satisfa   erintele unei teorii apli a-
, , numai din ve inatatea osmi a, dar hiar si de la galaxii foarte
bile la experiment: s  e relativisti invariant , s  e renormal- indepartate. Ceea e este poate spe ial este a energia a estor
izabil , s  e invariant  la transformarea de etalonare lo al  si , parti ule osmi e poate atinge 1020 eV, unde 1eV reprezinta
a  rei e uatii s  e ât se poate de simple ! Cu alte uvinte,
, energia ineti a a umulata de un ele tron da a este a elerat
în mândria noastr  innit , am putea arma, parafrazându-l intre doua pla i ale unui ondensator in ar at la 1V. Pentru
pe Einstein,   Dumnezeu nu ar  avut alt  alegere ori um omparatie, sa mentionam a energiile ele mai mari atinse de
pentru a onstrui lumea si am putea ple a linistiti la ul are...
, , , parti ule in laboratoarele er etatorilor sunt de aproximativ
Poate to mai pentru a ne mai domoli o astfel de mândrie, de 1013 eV, adi a de milioane de ori mai mi i de at eea e se
sau poate pentru   ori um Universul nu putea  asa simplu , gaseste in razele osmi e!
(s  nu uit m   nu am uanti at delo gravitatia), iat    , Anderson a folosit in observatiile sale experimentale pentru
des operim în natur  o ploaie de alte parti ule, nu numai determinarea pozitronului o amer  u eat  Wilson. Camera ,
ele troni, pozitroni sau fotoni. Pentru multi experimentalisti,
, , u eat  onst  dintr-un ilindru prev zut u un geam prin
,
a este noi parti ule s-au dovedit un adev rat rai, pentru are se pot fa e fotograi. A est ilindru este umplut u aer
teoreti ieni o în er are. saturat u vapori (de obi ei de al ool), eea e nu înseamn 
În prima faz  multe din a este parti ule au reusit s  e , alt eva de ât   vaporii stau gata s  ondenseze pe diversele
sistematizate în tabele de parti ule. Teoreti ienii îns  au parti ule din re ipient.
avut apoi o mun   di il  pentru a onstrui teorii are s  Situatia este asem n toare u azul mult mai obisnuit al etii
, , ,
des rie m  ar în parte propriet tile noilor parti ule. Datorit 
, de dimineat . Ai i vaporii de ap  ondenseaz  pe parti ulele de
,
su esului ele trodinami ii uanti e, noile teorii au luat de praf din atmosfer , formând eata. Nu este de i de mirare  ,
,
asemenea forma unor teorii de âmpuri uanti e. Cum îns  în prezentarea pe are Charles Wilson a f  ut-o în 1927 odat 
num rul parti ulelor elementare a res ut, tot asa si num rul , , u primirea premiului Nobel, a esta mentioneaz  fenomenul de ,
a estor noi âmpuri uanti e. eata. Astfel, uriozitatea pentru fenomenul de ondensare a
În forma prezent  se diferentiaz  dou  teorii uanti e de
, pi  turilor de ap  i-a fost des his  privind frumoasele fenomene
âmp fundamentale. Prima este romodinami a uanti  , e opti e are apar ând Soarele lumineaz  norii si a este ,

des rie âmpul uanti aso iat quar ilor, ei din are sunt fa uti observatii l-au inspirat ulterior în onstru tia amerei u eat .
, , ,
 150. Acceleratoarele moderne de particule 289

Figure 7.3: S hema amerei u eata a lui Wilson. In

partea de sus este un ompartiment saturat u vapori.
Pentru a reste sensibilitatea, amera este prev zut  u un
piston in partea de jos. Când pistonul este retras brus ,
volumul aerului din ilindru reste brus , temperatura ,

s ade brus , si vaporii se suprasatureaz . Cand o parti ula

,

tre e prin amera, ea ionizeaza atomii intalniti in traie to-

rie. Pe a estia ondenseaza vaporii sunt forma un pi aturi
innitezimale. Parti ula lasa o urma de ondens in mis-
area sa, urma are este observata si fotograata (dreapta).
Figure 7.2: Un desen artisti al impa tului razelor osmi e Fotograa se fa e sin ron u mis area regulata a pistonului.
asupra atmosferei Pamantului. In partea de sus se vede
um o singura parti ula osmi a de energie mare genereaza
(la impa tul u un atom din atmosfera) mai multe tipuri de
parti ule. A estea la randul lor vor genera alte parti ule en- o dovedeste si prima m sur toare a unei alte parti ule ele-
, ,

ergeti e, si asa mai departe, obtinandu-se o adevarata ploaie mentare, si anume muonul , mai denumit si muonul ele troni ,

(pentru a ne reaminti   e rud  u ele tronul). A east  m sur -

pe parti ule din are numai ateva vor atinge suprafata Pa- toare a fost efe tuat  de zi ienii J. C. Street and E. C. Steven-
mantului. Prin onventie, se obisnuieste sa se deseneze u son în 1937, u ajutorul unei astfel de amere u eat . Vom ,
linie ontinua parti ulele are pot  observate de dete toare reveni mai târziu la semni atia teoreti   a a estei des operiri.
,

si u linie intrerupta parti ulele are nu pot  observate (au O alt  tehni   pentru observatia noilor parti ule au fost
,

o viata prea s urta sau nu intera tioneaza u dete torul). pentru o bun  bu at  de timp dat  de pl  ile fotogra e.
Emulsiile fotogra e pe are a estea le foloses sunt desigur
sensibile la absorbtia de fotoni ( uanta luminii),   i în a est
,

fel se formeaz  o poza obisnuita. În anul 1937, er et torii M.

Camera u eata este atun i a un fel de pus a "in ar ata". Blau si H. Wamba her au observat   a este emulsii fotogra e
Astfel, aerul sta "in ar at" u vapori saturati de apa, are ,

sunt sensibile si la tre erea unor raze osmi e. Prin insistenta

ondenseaza imediat pe ori e parti ule e intra in in inta. ,

zi ianului Ce il Frank Powell (premiul Nobel în anul 1950),

,

A easta in mod spe ial pentru a parti ula in identa are a east  tehni   a fost îmbun t tit , în iuda faptului  
energii mare si ea poate ioniza atomii din in inta, formand ,

primele expuneri la razele osmi e trebuiau efe tuate pe vârful

entre de ondensare... Privind urma de ondens lasa de muntilor si au durat aproape un an!
parti ula in tre ere putem spune atun i eva despre traie toria , ,

Este de remar at  , pentru a observa traie toria parti -

ei. Pentru a putea masura si sar ina ele tri   a parti ulelor ulelor din razele osmi e, sau a elor rezultate în urma io nirii
are tre , amera u eat  se aseaz  de obi ei într-un âmp
, ,
u nu leele atomilor din emulsia fotogra a, planul pl  ii
magneti , are urbeaz  traie toria a estora. Raza de urbura fotogra e trebuie s  e întâmpl tor a elasi u el în are
ne da in general raportul dintre sar ina ele tri a a parti ulei si parti ulele se deplaseaz . De a eea pl  ile fotogra e au fost
,

masa sa. În plus, aerul din interiorul in intei amerei u eata onstruite atun i a un fel de "sandwi h", pentru a se urm ri
trebuie s  e destul de pur, altfel vaporii ar putea ondensa traie toria parti ulelor si într-o dire tie perpendi ular  pe
pe ori e parti ul  de praf e se a  a olo. ,

pla a fotogra  . Si în tara noastr  astfel de m sur tori au

, ,
,

Cu toate a estea, instrumentul astfel onstruit nu este în   fost f  ute extensiv dup  r zboi de  tre... si olaboratorii s i . ,
îndeajuns de sensibil. Pentru a reste sensibilitatea, vaporii
trebuie adusi în starea de suprasaturatie si de a eea partea de
, , , 150. A eleratoarele moderne de parti ule
jos a ilindrului este prev zut  u un piston. Când pistonul
este retras brus , volumul aerului din ilindru reste brus ,
,
În anii de dup  1955 m surarea noilor parti ule a  p tat un
temperatura s ade dintr-o dat  si vaporii se suprasatureaz .
,
avans urias odat  u introdu erea a eleratoarelor de parti ule,
În a el moment sistemul este extrem de sensibil, iar aerul va
,

are au devenit ast zi pra ti singurele surse pentru m surarea

ondensa pe tot felul de parti ule are se întâmpl  s  trea   pre is  a noi si noi parti ule. Da   puterea dumneavoastr  de
,
prin ilindru. În a est az putem fa e o fotograe a traie toriei ump rare nu a avansat mult în ultimii ani, în asa fel în ât s  ,
parti ulei prin geamul de sti l . v  ump rati un televizor u e ran u ristale li hide, se prea
,

Este într-un fel surprinz tor   un astfel de sistem este asa , poate s  aveti un astfel de a elerator de parti ule în as .
,

de sensibil în ât s  observe parti ule elementare a ele troni Ne referim desigur la tuburile atodi e de televizor, are pot 
sau pozitroni. Cu toate a estea, lu rul este posibil, asa um , privite a niste "tunuri" de ele troni.
,
290 Capitolul 7 : Modelul Standard al particulelor elementare

Figure 7.5: In gura este prezentata observarea unei noi

parti ule, denumita Σ++ c . Parti ula se dezintegreaza in
stanga jos in tot felul de parti ule e sunt identi ate pe
s hita din dreapta prin litere gre esti. Indi ele a estora
ne da sar ina ele tri a. De exemplu π+ este un pion
in ar at u sar ina ele tri a pozitiva, iar µ− este un muon
ele troni , u sar ina ele tri a negativa, ambele egale in
valoare absoluta u ea a ele tronului e− . Masuratoarea a
Figure 7.4: Prima m sur toare a altei parti ule de ât avut lo intr-o " amera u bule", in Laboratorul National
ele tron, proton sau neutron, efe tuat  de J. C. Street and Brookhaven (Statele Unite) in anul 1974. Camera u bule
E. C. Stevenson în 1937 într-o amer  u eat . Parti ula,
,
este o versiune imbunatatita a amerei u eata, unde
are a l sat urma alb  urbata din stânga, a fost denumit  gazul este inlo uit u un li hid suprain alzit.
muon µ− . Ea mai este denumita si mionul "ele troni ",
pentru a este o rud  a ele tronului e− . Curbura este
datorata prezentei ampului magneti , are arata a
mionul ele troni este in ar at u sar ina ele tri a. Raza
de urbura ne da raportul dintre masa si sar ina ele tri a.
Presupunand a sar ina muonului este at a ele tronului,
se obtine o masa pentru muonul ele troni am de 200 de
ori mai mare a a ele tronului.

Ai i ele tronii sunt a elerati în tubul atodi datorit  unei

,

tensiuni de 20kV reat  de un ondensator si ei  p t  astfel

,

energii de aproximativ 20keV (1eV este energia a umulat 

de un ele tron da   este a elerat într-un potential ele tri
,

de 1V). Înainte a ele tronii s  ating  e ranul uores ent,

ei sunt dee tati de atre niste âmpuri magneti e spe ial
,

reate, pentru a ei s  s aneze întreaga suprafat  a e ranului

,

de televizor si s  reeze imaginea dorit .

, Figure 7.6: In gura este s hitat bombardamentul u
A easta metoda sta si la baza a eleratoarelor moderne de
, ele troni asupra unui proton, e are lo in a eleratoarele
parti ule, are a elereaz  parti ule in ar ate ele tri la energii moderne de parti ule, pentru a aa stru tura interna a
de pân  la âtiva TeV (1012 eV ), dupa are le olizioneaza
,
protonului. In stanga ele tronul este a elerat intre doua
violent unele u altele. A easta este de fapt energia pe are pla i de ondensator, intre are se pune e hivalentul a mii
ar apata-o un ele tron da a ar  a elerat intre pla ile unui
ondesator intre are au fost apli ate o mie de miliarde de de miliarde Volti. In dreapta este s hitat protonul, are
volti... Pentru omparatie, s  amintim   energia de repaus a
,
este format (asa um vom vedea mai tarziu) din trei quar i
ele tronului ( u are de i se poate rea un ele tron din vidul ( ele trei bile mari). Pe langa quar i exista insa un nor
uanti ) este mult mai mi a, ind de aproximativ 0.5MeV de parti ule sub forma lor virtuala (ele troni, pozitroni,
(0.5 · 106 eV ). Energia de repaus a protonului este am de et , reprezentati sub forma unor bile mai mi i si sageti
1GeV (109 eV ). Atun i, pentru a atinge a este energii de TeV ondulate). Contributia parti ulelor virtuale devine din e
(1012 eV ), mult mai mari de at energia de repaus, ele tronii in e mai evidenta la energii mari de oliziune. Masurand
trebuie sa ir ule la viteze relativiste. Astfel, vitezele a u- protonul atun i, masuram nu numai quar ii dar si alte
mulate de ele tron în a eleratoarele de parti ule pot atinge parti ule sub forma lor virtuala, are fa parte din "supa"
99.9999991% din viteza luminii.
Pe par ursul a estei apitol o sa exprimam des energiile in protonului.
ele tron-Volt (pres urtat eV). Dupa um am mentionat, ener-
gia de 1eV este egala u energia ineti a pe are o primeste un
ele tron atun i and este a elerat intre pla ile unui onden-
 381

Capitol 8

Teoria orzilor relativiste

186. Introdu ând oarda relativist 

În apitolul pre edent am urm rit onstru tia Modelului ,

Standard al Parti ulelor Elementare. A esta, împreun  u teo-

ria relativit tii generalizate (denumit  âteodat  simplu teoria
,

gravitatiei ), este aproape tot eea e stim despre evolutia

, , ,

materiei în a est moment. Da   am rede   ne-am aa

aproape de "sfârsitul zi ii", am putea in er a s  expli  m,
,

de jos în sus, omportarea întregului Univers: fun tionarea

protonilor, a atomilor, apoi mis area stelelor, aparitia vietii si , , ,

formarea onstiintei din reierul nostru...

, ,

Pe de alt  parte, am v zut   ele dou  teorii (Modelul

Standard si relativitatea generalizat ) sunt neuni ate. Prima
,

teorie (modelul standard al parti ulelor elementare) este prin

ex elent  o teorie uanti  , pe ând a doua teorie (teoria
,

relativit tii generalizate) este prin ex elent  o teorie lasi  .

, ,

Mai exist  îns  si o alt  deosebire fundamental . Astfel,

,

in me ani a uanti a ea are joa   rolul determinant este

parti ula pun tual , pentru   în experiment ele tronul ne Figure 8.1: În gura este reprezentata stru tura posibila
apare pun tual, f r  o dimensiune anume. În teoria relativitatii a materiei, de la mai mare la mai mi . Ai i e are obie t
generalizate, rolul determinant îl joa   âmpul. este format din atomi, are la randul lor sunt formati din
Prin urmare, suntem în fond în  utarea unei teorii uni- ele troni si protoni. Ele tronul insa nu ar  o parti ula
atoare a me ani ii uanti e si teoriei gravitatiei, o teorie pe
, , elementara, i ar  de fapt o oarda, e poarta denumirea
are în   nimeni nu a g sit-o pân  a um... Ne-am astepta a , de " oarda relativista", pentru a vibreaza u viteza luminii.
ea s  uni e în parte si notiunea de parti ul  u ea de âmp.
, , Protonul ar  format din quar i, insa a estia la randul
O parte din greutatea a estei sar ini se datoreaz  în prin- lor ar  formati si ei din a elasi tip de oarda. Natura
ipal s arilor diferite ale elor dou  teorii: me ani a uanti   parti ulei (ele tron, quar , foton, et .) este data de modul
are de-a fa e u parti ule mi ros opi e, pe ând gravitatia
are de-a fa e în general u orpurile masive eresti. Câteva ,
,
de vibratie al a estei oarde.
punti de leg tur  ar  interiorul stelelor masive, sau în eputul
,

Universului, dar a estea sunt mai degrab  azuri parti ulare.

În în er area lor de a g si o astfel de teorie uni atoare, În nal, o mi   observatie asupra tradu erii numelui teoriei.
,

zi ienii au dat peste o solutie are are potentialul de a  ea

, , În englez  ea se numeste "string theory", de la "string"
,

ore t  si pe are ei o denumes " teoria orzilor relativiste "

, are înseamn  oarda. În româneste se mai spune si teoria
, ,

. Pentru a a easta ar uni a me ani a uanti a si teoria stringurilor. Noi am optat ai i pentru denumirea "teoria
relativitatii, unii zi ieni o mai numes si "teoria tuturor orzilor relativiste", pentru a s oate în evident  faptul   ne
,

lu rurilor" ("the theory of everything" in limba engleza). asteptam a singurul tip de "  r mida" de baz  a materiei s 
,

Esenta teoriei orzilor relativiste este   toate parti ulele

, e o " oard " si s  o putem vizualiza usor. Coarda este îns  o
, ,

elementare sunt f  ute din a elasi tip de oard . A easta oard  relativist  deoare e, asa um vom vedea, vibratia orzii
, ,

oarda ar vibra insa u viteze apropiate de viteza luminii, are lo u viteze apropiate de viteza luminii.
de a eea ea poarta numele de oarda relativista. Felul în
are a easta oard  vibreaz  ne va da o parti ul  sau alta. 187. Avertisment
Si ele tronul si quar ul si fotonul si toate elelalte parti ule
elementare ar reprezenta de fapt a eeasi oarda, are apare La noi in tara, teoria orzilor relativiste a fost popularizata
insa in moduri de vibratie diferite. prin intermediul unor tradu eri, a de exemplu "Universul
In a est apitol vom în er a s  vedem prin ipalele ar- intr-o oaja de nu a" al lui Stephen Hawking, si "Universul
a teristi i ale teoriei orzilor relativiste, avertizând de la elegant" de Brian Green. Cartile sunt foarte bine s rise, asa
în eput ititorul   a easta teorie este în prezent un domeniu a nu este de mirare a au fost elevi are au luat de izia de a
nou de er etare si foarte ontroversat în a elasi timp. În
, , deveni zi ieni itindu-le. Paradoxal insa, pentru a ontinutul
plus, nu exist  în   ni i o veri are experimental  a teoriei a estor arti s-ar putea sa e fals... A estea pentru a ele
orzilor relativiste. Este de i o sans  (mai mare, sau mai , doua arti nu au evidentiat su ient de lar ontroversele
mi  , dup  opinia e  ruia) a teoria s  e în nal fals  si a , puterni e din jurul teoriei orzilor relativiste.
dumneavoastr  s  v  pierdeti în zadar timpul. În a este az
, De a eea, inainte de a tre e la o introdu ere tehni   a
nu pot de ât s  v  onsolam   nu veti  fost singurul! , orzilor, vrem s  atention m din nou ititorul u privire la
,
382

faptul   teoria orzilor este în   în dezvoltare. Astazi interesul În a ei ani teoria quar ilor ( romodinami a uanti   ) nu era
pentru a easta teorie este oare um in s adere si pana a um ea , în   omplet dezvoltat  si a eptat , iar teoria orzilor era o
,

nu a fost veri at  experimental si a atare poate  omplet

, alt  optiune pentru expli area intera tiilor dintre hadroni.
,

fals . Ideea de baza a teoriei orzilor este a parti ulele nu ar

În lumea zi ii teoreti e ontemporane este o dezbatere  pun tuale, i ar  un fel de orzi (benzi de au iu ) are
aprins  u privire la posibilitatea a teoria orzilor s  des rie vibreaza in moduri diferite. In azul hadronilor, ele ar  avut
lumea zi   real . Dezbaterea merge de la a onsidera teoria dimensiuni de ordinul 10−15 m, adi a ar  fost tot atat de mari
un nonsens, pân  la a o onsidera singura teorie viabil  a si protonii... De unde si pana unde insa orzi?
la momentul prezent, iar numele er et torilor impli ati în , Ei bine, sugestia a pornit in mod spe ial de la observatii
dezbatere pornes de la do toranzi obisnuiti pân  la laureati
, , , experimentale asupra "rezonantelor ". A estea sunt parti ule
ai premiului Nobel. Iat  ai i âteva itate ale unor nume de o viata foarte s urta, are se dezintegreaza rapid in alte
unos ute din lumea zi ii sau a matemati ii: parti ule unos ute. In a eleratoarele moderne de parti ule,
"produ tia" de rezonante este o treaba inginereas a: pentru
Edward Witten (matemati ian, premiul Fields în 1990) a produ e o "rezonanta", dire tiile, unghiurile, energiile si
"Teoria orzilor relativiste apartine se olului XXI, insa a spinii parti ulelor in idente trebuie ajustate orespunzator.
fost des operita din intamplare in se olul XX" Odata insa obtinute rezonantele, s-a observat o relatie u-
rioasa: momentul ineti unghiular J al a estor rezonante
Steven Weinberg (premiul Nobel în 1979) "În teoria era proportional patratul energiei lor E , si anume J ∼ E 2 .
orzilor relativiste nu exist  ni i un fel de " ârpeal ". Teoria A easta relatie des rie asa-numitele " urbe Regge " ("Regge
este e omplet adev rat , e omplet fals " traje tories" in limba engleza).
Ri hard Feynman (premiul Nobel în 1965) "Cred u Sa ne adu em a um aminte a momentul ineti unghiular J
adev rat   teoria orzilor relativiste este un nonsens. Nu lasi des rie rotatia unei orp in jurul unei axe date ( are poate
îmi pla e   teoreti ienii orzilor nu pot al ula nimi exa t.  o axa proprie a orpului). El este analogul impulsului in mis-
De e sunt masele parti ulelor atâta ât sunt? Teoria orzii are de rotatie si ne da o indi atie despre "puterea" rotatiei.
nu d  ni i o expli atie pentru a este valori, absolut ni i una!" Astfel, u at reste viteza unghiulara de rotatie ω u atat reste
,
si momentul ineti unghiular J ∼ ω . Cu at este mai greu or-
Sheldon Glashow (premiul Nobel în 1979) "Dup  âte pul de masa m, u atat este mai puterni a rotatia J ∼ m. In
v d eu, teoria orzilor relativiste este omplet rupt  de plus, rotatia devine mai puterni a si da a a el orp are dimen-
experiment... De fapt, nu exist  ni i un fel de experiment siuni L mai mari: J ∼ L2 unde L este dimensiunea orpului.
are s  inrme denitiv teoria. A east  teorie este mereu A uma, ne-am putea imagina a rezonantele nou produse
sigur    nu poate  falsi at . V  întreb, este a easta zi   ar  un fel de orpuri rigide in rotatie nerelativista. In a est
sau lozoe?" az energia E a rezonantei ar  sto ata in prin ipal in masa sa
de repaus m, dupa relatia lui Einstein E = mc2 , si mai putin
Dup  um vedem, p rerile despre teoria orzilor relativiste in mis area sa de rotatie. Cum am vazut a momentul ineti
sunt extrem de împ rtite hiar între spe ialisti. Ris ul este
, , unghiular J este proportional u masa m, vom sfarsi u o relatie
atun i extrem de mare a tot eea e vom dis uta în se tiunile , de proportionalitate intre momentul ineti al rezonantelor si
urm toare s  se dovedeas   într-o zi fals si a alt  teorie s  ia
, energia lor J ∼ E , eea e nu este eea e ne dorim...
lo ul a um favorizat al teoriei orzilor. De a eea zi ienii au autat un alt model pentru expli area
A east  posibilitate a devenit din e in e mai populara a estei omportari, si au sfarsit a onsidera un orp delo rigid:
în ultimii ani, ând riti ii teoriei orzilor s-au înmultit. Sa , o oarda elasti a, foarte asemanatoare unei benzi de au iu !
ne gandim de exemplu la ze ile de studenti români, zi ieni
, In a est az, u at at oarda de lungime L este mai intinsa,
teoreti ieni, pentru are a um ze e ani lu rul în adrul teoriei u atat ea are mai multa energie E inmagazinata in ea, pentru
orzilor p rea atât de fas inant si promit tor... Pe multi dintre
, , , a este a un fel de ar armat e ontine energie in el L ∼ E .
a estia i-au atras uvinte magi e a "d-brane", "heteroti Devenind mai intinsa, ea devine si mai lunga, si de i momentul
string", sau faima unor zi ieni unos uti ( a Weinberg, , ineti unghiular J devine mai mare odata u lungimea.
S hwarz). Criti ii a uz   , în anii 90' si la în eputul anilor
, Contributia a easta se adauga la ea originala, unde apare
2000, lubul sustin torilor teoriei orzilor a primit ele mai
, variatia relativisti a a energiei u masa m ∼ E . In plus, oarda
multe fonduri, în asa fel în ât tinerii teoreti ieni erau aproape
, de relativista se mis a (paradoxal) mai in et odata e energia
fortati s  aleag  teoria orzilor, ignorând în mare parte alte
, , inmagazinata in ea reste ω ∼ 1/E . A easta deoare e oarda
teorii posibile. devine mai lunga si, um apetele orzii au o viteza limitata de
Ultimii ani insa nu au parut sa adu a progrese fundamentale viteza luminii, viteza unghiulara ω trebuie sa s ada. Luand in
in teoria orzilor relativiste si ni i onrmari experimentale, u al ul toti a esti termeni in relatia noastra J ∼ mL2 ω , vedem
tot efortul depus. Doar ativa dintre tinerii zi ieni au ontin- a um a momentul ineti unghiular reste u patratul energiei
uat sa profeseze in teoria orzilor relativiste si asta datorita in J ∼ E 2 , exa t asa um ne dorim! Pra ti , atun i rezonantele
prin ipal numarului limitat de pozitii in universitati. Cei mai studiate ar  de fapt niste orzi vibrante.
multi dintre ei au urmat alte ariere in zi a, matemati a sau Comportarea orzilor relativiste devine interesanta da a ne
in afara mediilor a ademi e. Cu ei au dus insa si unostintele intoar em privirea spre mezoni, despre are astazi stim a sunt
si metodele invatate. formati dintr-un quar si un antiquar . Ori, am vazut a ai i
R mâne desigur, a istoria s  dea r spuns a estor ontro- forta de atra tie dintre ei doi uar i are o omportare iudata:
verse. Noi ne vom on entra in se tiunile e vin pe partea ea devine mai puterni a pe masura e uar ii se inteparteaza,
ex lusiv tehni a a teoriei orzilor relativiste. si mai slaba pe masura e ei se apropie unul de altul. In nal
este nevoie de energie innita pentru a separa ei doi quar i...
A easta este insa si omportarea unei orzi obisnuite, a i
188. Istoria orzii relativiste a easta "manan a" energie odata e este intinsa din e in e
mai mult. Putem atun i spune a forta de atra tie dintre
Teoria orzilor relativiste a fost dezvoltat  în anii 1960 s, i ei doi quar i e formeaza mezonul este des risa de o oarda,
1970 în prima instant,   a o teorie a hadronilor, a ele parti ule adi a de un fel de banda de au iu ... Pra ti , un mezon ar 
formate din mai multi quar i (neutroni, protoni, pioni, et .). o ole tie de doi uar i tinuti impreuna de o oarda relativista.
 188. Istoria corzii relativiste 383
De exemplu, datorita gravitonului, putem generea noi par-
ti ule printr-o o dinami a puterni a a spatiului. În abordarea
uanti a am avea multi gravitoni are apoi s-ar dezintegra în
alte parti ule... Ori o dinami a puterni a a spatiului a existat
imediat dupa Big-Bang, atun i and au fost reate multe parti -
ule. O alta situatie sunt gaurile negre. Din pa ate, ai i dinam-
i a extrema este inautrul orizontului gaurii negre, a olo unde nu
ne putem uita. Ce pa at, oare âte parti ule si e fel or  reate
a olo, un adevarat laborator osmi , invizibil pentru noi însa...
Pentru a a omoda gravitonul in teoria orzilor relativista,
datele problemei se s himba substantial. Astfel, lungimea
orzii nu mai poate  omparabila u ea a hadronilor, i
u ea a gravitonului ! Cat de mi este insa un graviton?
Lumea stiinti a nu are un raspuns pre is, insa are o banuiala
puterni a a el ar  de o dimensiune data de lungimea Plan k
10−35 m pe are am introdus-o in apitolul pre edent. Pra ti ,
a easta ar  dimensiunea la are insasi stru tura spatiului ar
parea uanti ata, asa um ne asteptam de la graviton...
Realizand potentialul noii teorii odata u introdu erea gravi-
Figure 8.2: Relatia Regge dintre masa si momentul sau tonului, S hwarz si S herk au propus apoi   teoria s-ar apli a
ineti orbital J pentru mezonii ρ. Relatia ar  expli ata nu hadronilor, i tuturor parti ulelor elementare (ele tron,
da a a estia ar  de fapt niste orzi in rotatie, asa um este foton, graviton, et .)! O propunere remar abila, pentru a ea
s hitat in gura. La valori mi i ale energiei (stanga) am a s himbat omplet unghiul de vedere sub are noua teorie a
avea o oarda mi a u o viteza de rotatie mare. La valori fost privita: a un potential andidat are poate uni a toate
fortele fundamentale ale naturii, in lusiv gravitatia!
mari ale energiei orzii (dreapta) reste si lungimea orzii Cat ar  tensiunea T dintr-o oarda relativista in noul
(pentru a este mai intinsa) si masa lor (pentru este data az? Valoarea a esteia este data a um de taria intera tiei
de energia E = mc2 ). De notat a momentul unghiular gravitationale purtata de un graviton. O valoare estimativa se
este mai mi de at in azul and oarda era mai mi a. obtine ombinand onstantele fundamentale, obtinand din nou
o marime Plan k: T = c/G2 ≃ 1028 g/cm2 . A easta inseamna
pra ti a tensiunea dintr-o oarda relativista e hivaleaza u
sute de miliarde de miliarde de tone intr-o banda de au iu
Asa um vom vedea insa, exista o diferenta fundamentala are ar avea un diametru de ativa milimetri. La a este tensi-
intre o banda de au iu si oarda relativista. Astfel, o banda uni uriase, ori e material obisnuit s-ar rupe, desigur... Coarda
obisnuita devine mai tensionata ând este extinsa, pe and relativista n-ar  fa uta insa dintr-un material a si el obisnuit
tensiunea din oarda relativista este mereu a eeasi, indiferent ( are este fa ut din atomi) i din eva u totul spe ial, fara
de at de mult este intinsa oarda! stru tura, apabil sa nu se rupa la a este tensiuni in redibile...
Între timp îns , romodinami a uanti   s-a dovedit teoria Da a fa em identi area gravitonului in teorie, sfarsim astfel
ore t  pentru intera tiile dintre uar i, asa  , în etul u
, , u doua marimi de baza, lungimea orzii si tensiunea ei, marimi
în etul, teoria orzilor relativiste a fost dat  uit rii... Teoreti- are sunt de ordinul unitatilor Plan k. De fapt, se poate arata
ienii au lu rat apoi âtiva ani singuri si au ontinuat s  fa  
, , a lungimea orzii este un rezultat al tensiunii la are ea este
progrese în onstru tia unei teorii mai libere de ontradi tii si
, , ,
intinsa. Astfel, o oarda libera are tendinta de a se strange, si
mai onsistente. a easta tendinta este ompensata in azul nostru de prin ipiul
Astfel, teoria originala des ria doar bozoni, lu ru in ne on- de in ertitudine, are impune o anumita dimensiune minima.
ordanta u pra ti a, unde o parte din hadroni (protonii de A esta genereaza un fel de u tuatie uanti a a orzii, are on-
exemplu) sunt fermioni. Teoria nu era de i in esenta apli abila du e in nal o dimensiune minima, data de lungimea de unda
tuturor hadronilor... Din feri ire insa, zi ianul Pierre Ramond Compton L = Λ = h/(mc), unde m este masa orzii, asa um
a reusit, in anul 1970, sa modi e teoria orzilor, introdu and am dis utat in apitolul pre edent pentru parti ulele obisnuite.
si fermionii in teorie. Noua teorie imbunatatita a devenit A um insa, tensiunea T si lungimea L a orzii ne da in
unos uta sub numele de teoria super orzilor (despre are esenta si energia E = mc2 inmagazinata in ea, a i u at
intelegem a sunt relativiste...). Asa um sugereaza si numele, tragem mai mult de oarda, u atat ea va aduna mai multa
ea este o teorie supersimetri a, in sensul a e are parti ula are energie: E ≃ T L. Coarda noastra are o lungime si o tensiune
un partener supersimetri , asa um am dis utat in apitolul data de marimi Plan k, asa a nu este depmirare a produsul
pre edent. Unul dintre avantajele noii teorii imbunatatite elor doua ne va da energia Plan k E ≃ ~c5 /G ≃ 1019 GeV .
a fost eliminarea tahionului din teoria originala, o parti ula Coarda relativista va avea atun i energia Plan k si hiar masa
elusiva e s-ar deplasa u o vitez  mai mare de ât viteza Plan k, asa in at lungimea de unda Compton Λ = h/(mc) va
luminii si are nu a fost observata pân  a um in experiment.
, iesi egala u lungimea Plan k 10− 35 metri, asa um ne dorim...
În anul 1974, John S hwarz si Joël S herk fa o noua Ne putem imagina atun i um, datorita tensiunilor uriase
"des operire" teoreti a. Astfel, printre parti ulele are ar din oarda relativista, a easta are tendinta sa se stranga
putea  des rise de orzile relativiste ei identi a una are ar intr-un pun t. Cu toate a estea, u tuatiile uanti e datorita
putea  gravitonul ! Dup  um se stie, gravitonul este parti ula
, prin ipiului de in ertitudine o pastreaza pe a easta in dimen-
uanti   aso iat  âmpului gravitational. O in ludere a
, siuni medii de marimea lungimii de unda Compton, are se
gravitonului în arealul de parti ule elementare este un prim dovedeste a um egala u lungimea Plan k, exa t asa um ne
pas spre uni area Modelului Standard u teoria gravitatiei , dorim pentru graviton...
(teoria relativit tii generalizate). Astazi se stie a teoria
, Sfarsim astfel u o oarda relativista are este o ole tie
orzilor relativiste nu numai a permite, dar si ne asita o de marimi Plan k. Surpriza este pla uta, da a ne reamintim
parti ula are poate  aso iata gravitonului, ori a easta este dis utia din apitolul pre edent, a i ne asteptam a parti -
una dintre ele mai pla ute surprize ale zi ienilor. ulele u adevarat elementare sa e des rise in nal de marimi
384

are aparusera intre timp sa e onsiderate a ind manifestari

ale unei a eleiasi teorii fundamentale, are de data a easta
s-ar manifesta in 11 dimensiuni.... A est al doilea moment
semni ativ este unos ut sub numele de "a doua revolutie " a
toriei orzilor relativiste.
Ca i, odata u studiul mai aprofundat al teoriei, a reiesit ,

la iveal  si omplexitatea as uns  si faptul   se pot onstrui

, ,

o multitudine de astfel de teorii, în fun tie de propriet tile

, ,

alese ale orzii relativiste. Ceea e la în eput a p rut a  o

oportunitate (   i avem atun i de unde alege teoria orzilor
ore t ), s-a dovedit a  mai târziu o problem ,   i ni i pân 
ast zi zi ienii nu au reusit s  identi e forma ore t  a teoriei
,

orzilor are expli   Modelul Standard al parti ulelor... Ast zi

sunt el putin in i teorii ale orzilor separate, u asem n ri
,

între ele (asemanari numite dualit ti ).,

Asa um am mentionat, teoria orzilor a adus la suprafat  ,

o sugestie mai ve he, ea a unor noi dimensiuni spatiale ,

Figure 8.3: in partea de sus este reprezentata o oarda rel- aditionale. Astfel, supra orzile ar trebui s  existe într-un
,

ativista des hisa, lasata libera. Datorita tensiunii enorme spatiu u 9 dimensiuni spatiale (10 in total da a luam in al ul
, ,

din oarda, a easta are tendinta sa se restranga aproape si timpul), dintre are de i 6 ar  aditionale la e observ m
,

instantaneu la un pun t. Atun i and insa oarda atinge noi. În mod evident, a estea ar  mi i, ompa ti ate, din
dimensiuni de marimea lungimii de unda Compton, u tu- moment e noi observ m doar trei dimensiuni spatiale... ,

atiile uanti e joa a un rol important, iar oarda va avea in Ast zi, se dis ut  mult despre m surarea a estor dimensiuni
media o dimensiune data de a easta lungime Compton Λ =
spatiale aditionale. Pân  a um îns  nimeni nu a reusit s  le m -
, , ,

soare. S  remar  m îns   , da   ele vor  g site, nu înseamn 

h/(mc). Pentru a masa m a orzii (data de energia in-   teoria orzilor va  onrmat . Desi azi se obisnuieste s  se
magazinata) este in jur de masa Plan k, lungimea Compton
, , ,

vorbeas   de dimensiunile aditionale în relatie u teoria orzilor

, ,
se dovedeste aproape egala u lungimea Plan k 10−35 metri. relativiste, a estea nu sunt numai apanajul teoriei orzilor.
In ultimii ani se observa insa o s adere a a tivitatii in
domeniul teoriei orzilor relativiste. A easta are de-a fa e
Plan k... Cu toate a estea, nu suntem in a a olo, si trebuie in primul rand u ese ul a estei teorii de a onstrui in timp
sa des riem u ajutorul orzilor relativiste ma ar parti ulele s urt o teorie ompatibila u Modelul Standard al parti ulelor
elementare unos ute, a de exemplu ele tronul, quar ul, elementare. Dupa um spun unii riti i, teoria pare a in epe
fotonul, nu numai gravitonul... sa e uitata hiar inainte de a  demonstrata falsa...
A um insa avem o problema fundamentala, ea a maselor de In nal, o mi a paranteza despre arierele unora dintre
repaus a a estor parti ule unos ute, a i a estea sunt de mil- zi ienii impli ati in dezvoltarea teoriei orzilor relativiste.
iarde de miliarde de ori mai mi i de at masa Plan k! Cum ar Astfel, am vazut a Pierre Ramond a introdus fermionii in
putea des rie teoria orzilor relativiste parti ulele elementare teorie, teorie are de atun i in lude automat supersimetria.
obisnuite (ele tron, quar , foton) and masa a estora este mult Cu toata a easta realizare remar abila, lui Ramond i s-a
mai mi a de at masa unei orzi relativiste, are este de ordinul refuzat profesoratul la Yale. Si lui John S hwarz i s-a refuzat
masei Plan k si de i de miliarde de miliarde de ori mai mare? profesoratul la Prin eton, in iuda ontributiilor sale ru iale
Solutia a estei probleme a venit odata u eea e zi ienii mentionate de noi mai sus. El a trebuit sa se mute in alta
numes "prima revolutie" in teoria orzilor relativiste. A esta parte, unde a devenind er etator aso iat timp de 12 ani, ind
este momentul in are zi ienii John S hwarz si Mi hael Green
,
platit din fonduri temporare.
au aratat a teoria super orzilor este onsistenta matemati , Este a easta o ara teristi a a elor e sparg bariere? A elor
insa intr-un Univers de ze e dimensiuni ale spatiului si timpului! e aleg in ertitudinea pentru a-si urma ideile? Cu exemple nu
Chiar da a surprinzatoare, prezenta a estor 6 dimensiuni numai din zi a, dar si din arta (van Gogh)? Oare nu este
spatiale aditionale a adus u sine un avantaj e rezolva prob- mai sigur a sa te atasezi unei teorii larg raspandite pentru
lema pre edenta. Astfel, in Universul u ze e dimensiuni se a apata o pozitie permanenta de profesorat la o Universitate,
arata a nivele de energie uanti ate ale super orzilor in ep de visul elor mai multi er etatori? Desigur, asa este...
la zero. Atun i este posibil sa atribuim parti ulelor obisnuite Este insa ironi a, peste timp, er etatorii teoriei orzilor rel-
(ele tron, quar , et .) starile de energie nula ale orzilor, ativiste si-au luat revansa. Peste ani, atun i and ei mai multi
pentru a atun i si masa lor de repaus m = E/c2 va  nula. dintre ei au deveni in nal profesori, iar teoria orzilor ea mai
In prima instanta ar parea a solutia nu se potriveste, pentru populara la atedrele de zi a teoreti a, a fost randul zi ie-
a parti ulele obisnuite ar trebui sa aiba masa de repaus nula nilor din elelate domenii on urente sa bata pe la usi in hise...
(pentru a E = mc2 ), eea e ele tronul nu are. Cu toate
a estea, atribuirea de masa nenula pentru a estea se poate 189. Ce este o oard  relativista?
fa e prin me anisme aditionale, a de exemplu me anismul
Higgs. Mai important este insa a in a est Univers u 10 Teoria orzilor ne spune   parti ulele elementare (ele tronii,
dimensiuni exista niste orzi relativiste a aror energie (si de i quar ii, fotonii, et ., ) sunt toate de fapt nu niste pun te ,

masa) este foarte mi a, multa mai mi a de at energia Plan k innitezimale, i niste orzi minus ule, un fel de "elasti e"
si de i are pot reprezenta parti ulele elementare obisnuite f  ute toate din a elasi tip de "material". A est material insa
,

(ele troni, fotoni, et .) nu trebuie privit a o ole tie de "parti ele" in a si mai mi i,
Dupa a est su es, teoria orzilor a primit un avant puterni , i mai degraba a pe eva ontinuu, "lu ios" si fara stru tura
are a s os in evidenta o parti ularitate aparte, ea a teoria interna. Grosimea a estor orzi se onsidera innitezimala si
ontine nenumarate variante. Putem exempli a de exemplu se neglijeaza, asa in at oarda poate  privita a un obie t pur
u alegerea intre orzi in hise sau des hise. Apoi, in anul 1995, uni-dimensional.
Edward Witten a propus a nenumaratele variante ale teoriei Corzile relativiste pot  des hise sau în hise ( a o br tar ..), ,