Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Fcultatea de Drept

Drteptul Institutional al Uniunii

Europene
Referat:

A realizat:Melnic Dumitru,gr.209
1

Profesor Universitar:Ala Luca

Cuprins:
1. Scurt Istoric.......................................3
2. Organizarea Activitatii CEC..............................................3
3. Structura Curtii Europene de Conturi................................5
4. Rolul Curtii Europene de Conturi......................................6
5. Cooperarea Internationala CEC.........................................8
6. Concluzii............................................................................9
7. Bibliografie.......................................................................10

1. Scurt istoric
n cadrul sistemelor constituionale din statele moderne, funcia de audit este
n general considerat a fi unul dintre elementele care garanteaz gestionarea
democratic a activitilor din sectorul public.Aceast gestionare ia de obicei dou
forme distincte,dar complementare,cunoscute sub numele de control intern si audit
extern Gestionarea fondurilor publice nu poate filipsit de un audit extern
corespunztor.Astfel la iniiativa d-lui Heinric Aigner, presedintele Comisiei pentru
control bugetar al parlamentului european, care, din 1973, a pledat cu nversunare
pentru un organism de audite extern la nivel comunitar, este nfiinat Curtea de
Conturi prin tratatul de la Bruxelles din 22iulie 1975. Curtea si-a nceput
activitatea ca organism de audit extern n octombrie 1977, cusediul la
Luxemburg.Curtea de Conturi European a fost ridicat la rangul de instituie la
1noiembrie 1993,odat cu intrarea n vigoare a tratatului de la Maastricht care a
consolidat astfel independena si autoritatea acesteia fa de celelalte instituii cu
care se afla acum pe poziii egale.Rolul acesteia a fost confirmat si consolidat la 1
mai 1999 odat cu intrarea n vigoare a tratatului de la Amsterdam care a
mputernicit Curtea s efectueze activiti de audit cu privire la buna gestiune
financiar, a subliniat rolul acesteia n lupta mpotriva fraudei si i-a permis s
formuleze recursuri n faa Curii de Justiie pentru a-si proteja prerogativele n
raport cu celelalte instituii.nfiinarea Curii de Conturi a rspuns nevoii
Comunitii de a avea o constiin financiar, astfel cum a definit-o presedintele
Curii de Justiie a Comunitii de la acea vreme, noctombrie 1977, dl Hans
Kutscher.Pentru a proteja interesele financiare ale uniunii europene, n prezent
exist dou organisme majore :Curtea de Conturi a Uniunii Europene(cunoscut si
drept Curtea European de Conturi sau Curtea de Conturi) si
Oficiul European de lupt Contra Fraudei,structur a Comisiei Europene pentru
coordonarea creia este responsabil comisarul pentru buget.

2. Organizarea Activitatii Curtii Europene de Conturi

Atunci cnd Curtea Europeana de Conturi fusese creata n 1977 existau n
toate statele membre ale Comunitatii Europene institutii nsarcinate cu controlul
conturilor pentru fiecare din aceste state.Originalitatea Curtii Europene de Conturi,
tine n primul rnd de modul de compunere si delimitarea competentelor
sale.Conform articolului 247 al tratatului, Curtea Europeana de Conturi, este
compusa din15 membri. Tratatul n textul sau actual n vigoare, nu rezerva fiecarui
stat membru numirea unui membru al Curtii, dar regula nu a fost fidel observata
pna n prezent. Curtea Europeana de Conturi este o institutie ce functioneaza
colegial.Tratatul de la Maastricht a constituit o institutie n plin
exercitiu.Compunerea Curtii Europene de Conturi nu urmeaza regulile de recrutare
identice pentru toate tarile. Decizia de numire fiind pana in prezent luata in
3

unanimitate prin Consiliueste de natura politica.Experientele profesionale, de

tehnicitate de control sunt extrem de diferite, in functiede statele din care provin
candidatii si de profilul moral si profesional al fiecaruia. Caracterul politic al
numirilor a fost evocat in mod deschis si nu pare sa puna probleme particulare
infunctionarea interna a Curtii. Fiecare membru al Curtii dispune de un cabinet.
Activitatile deaudit sunt sub responsabilitatea unuia sau mai multor membri ai
curtii, si sunt structurate ingrupuri.In virtutea Tratatului ce instituia Comunitatea
Europeana, Curtea de Conturi asistaParlamentul si Consiliul in misiunea de control
a executiei bugetului. Ea poate sa formuleze,in acest sens, informatii si sa exprime
avize la cererea unei institutii europene. Tratatulrecunoaste Curtii Europene de
Conturi deplina autonoie in organizarea programului sau demunca si in activitatile
sale de control, ca si in determinarea modalitatilor de publicare arapoartelor sale.
Curtea Europeana de Conturi emite, dupa bugetul din 1994, o declaratie
deasigurare sau de siguranta care insereaza in procedura descarcarii
bugetare.Controalele specifice Curtii Europene de Conturi genereaza anchete si
conduc laemiterea unor scrisori de sector in cadrul unei proceduri contradictorii ce
permite institutiilor controlate sa verifice observatiile lor inaintea publicarii unui
raport definitiv. RapoarteleCurtii Europene de Conturi sunt transmise institutiilor
europene competente si cuprindrecomandari adresate acestora. Asadar
interlocutorii Curtii Europene de Conturi, in exercitiulacestor misiuni diverse de
control, sunt institutiile europene si nu institutiile statelor membre.Dar Curtea
Europeana de Conturi dispune pentru controlul de gestiune de fonduri comunitare
prin Comisie, de dreptul de a verificia modul de intrebuintare al acestor fonduri
pana lautilizatorii finali, intelegand prin aceasta colectivitatile locale sipersoanele
private, beneficiarii fondurilor structurale.Competentele rationale si materiale ale
Curtii Europene de Conturi s-au extins la aevalua noile domenii politice care fac
obiectul observatiilor comunitare. Totusi, prin naturalor, aceste competente nu s-au
extins si asupra zonelor de interventie ale statelor.Daca se priveste situatia
diferitelor state membre, se constata imediat o distinctiefundamentala intre statele
unde institutia competenta in materie de conturi publice are formaunui colegiu si
cele unde ea este constituita ca o entitate autonoma avand in fruntea sa
unresponsabil unic.
Forma colegiala apare cu precadere in Franta, in tarile in general desemnate ca
tariledin sud (Spania, Grecia, Italia, Portuglia) sau tarile de traditie germanica
(Germania, Austriasi Benelux).Constructia unui oficiu de forma administrativa
avand in fruntea sa un responsabilunic caracterizeaza un schimb Marea-Britanie si
Irlanda ca si trei tari scandinave membre aleUniunii Europene.Eventualitatea unei
armonizari a situatiilor nationale prin alinierea statelor membre launa sau la alta
din cele doua formule nu a fost evocata, dar traditiile nationale determina,
faraindoiala, diferente si apropieri in abordarea acestor aspecte in legislatiile
statelor membre.Cu toate acestea, exista doua situatii care trebuie mentionate
pentru ca ele au oanumita influenta asupra Curtii Europene de Conturi, si anume:
relatia cu ParlamentulEuropean, pe de o parte, si incidenta organizarii federale sau
regionale, pe de alta parte.Relatia cu Parlamentul national este o relatie de drept
4

intre institutia financiaranationala si Parlamentul fiecarui stat membru si este mai

mult sau mai putin manifestataconform traditiilor constitutionale nationale.In
Franta, se statueaza prin Constitutie ca, Curtea de Conturi asista Parlamentul
incontrolul executiei legilor financiare. Se autorizeaza, astfel, principiul colaborarii
intre acestedoua autoritati, sens in care, Curtea de Conturi a Frantei desfasoara
impreuna cu Comisia definante a Parlamentului misiuni de evaluare si control si o
practica de lucru comuna.In altetari ale Europei, functia de control a conturilor este
plasata in mod explicit sub ocrotireaParlamentului. De exemplu, Oficiul Auditului
National din Marea Britanie este dirijat printr-un controlor si auditor general care
are statutul de ofiter al Camerei Comunelor. Printrestatele membre, Germania se
distinge, desigur, prin aplicarea principiului organizarii federalea institutiilor
publice de control ale conturilor publice.Fata de Curtea de Conturi care are
competenta pentru verificarea conturilor federale,fiecare land dispune de propria sa
Curte de Conturi, care este independenta fata de Curtea deConturi federala.Aceasta
independenta implica in mod deosebit ca, in afara coordonarii materiale,Curtea de
Conturi a Germaniei nu se interfereaza in relatiile ce se stabilesc intre
CurteaEuropeana de Conturi si curtile de conturi ale landurilor. Competentele
materiale ale fiecareiinstitutii financiare nationale sunt definite prin legea nationala
in maniera autonoma si purtand marca istoriei juridice a fiecarui stat.Chiar daca
Curtea Europeana de Conturi are putere de a verifica intrebuintareafondurilor
comunitare pana la utilizatorul final, aceasta putere nu este conferita la
toateinstitutiile financiare nationale de control

3.Structura Curtii Europene de Conturi

Curtea Europeana de Conturi se compune din 15 membri care sunt numiti de
Consiliu, apoi urmeaza consultarea Parlamentului. Ei sunt alesi dintre
personalitatile care fac parte sau au facut parte, in tarile lor, din institutii de control
extern sau poseda o calificarespeciala pentru aceasta functie. Desi aceasta conditie
este exprimata optional, calificarea persoanelor in cauza trebuie sa fie remarcabila,
avand in vedere ca este folosittermenulpersonalitati pentru ambele situatii. In
plus, ei trebuie sa ofere toate garantiile deindependenta.La primele numiri, 4
membri ai Curtii, desemnati prin tragere la sorti, primesc unmandat limitat la 4 ani,
pentru a asigura o anumita continuitate a functiilor. Exista si posibilitatea reinnoirii
mandatului.Membrii Curtii desemneaza din randul lor presedintele institutiei
pentru o perioadade trei ani, reinnoibila. Fara sa fie magistrati, membrii Curtii
dispun de garantiile destinate sa asigure independenta lor, macar ca aceasta notiune
nu are aceeasi semnificatie intr-o institutiea caror membri isi pastreaza functiile in
tarile lor. Membrii Curtii exercita functiile lor ininteresul general al Uniunii, care
inseamna o continuare a garantiei de independenta pe careei trebuie sa o furnizeze
la numirea lor (in sensul ca ei au obligatia de a nu solicita si de a nuaccepta
instructiuni din partea vreunui guvern sau organism).Dispozitiile privind interdictia
exercitarii altor activitati profesionale, datoria de probitate si discretie, acceptarea
de functii sau avantaje, dupa incetarea functiilor, cazurile deincetare a functiilor,
privilegiile si imunitatile sunt, in general, identice cu cele prevazute pentru
5

judecatorii Curtii Europene de Justitie. Pentru a satisface conditia de eficacitate

sicredibilitate, membrii Curtii au obtinut sa fie asistati de colaboratori in numar
suficient si cuun inalt nivel de formare profesionala.
Sistemul de numire al membrilor Curtii de Conturi se distinge de cel al Comisiei
saual Curtii de Justitie (ai caror membri sunt numiti printr-un acord comun de
guvernele dinstatele membre), prin faptul ca membrii Curtii de Conturi sunt numiti
de Consiliu. MembriiCurtii de Conturi nu pot, in timpul functiilor lor, sa exercite
vreo activitate profesionalaremunerata sau nu. Ei nu pot sa fie promovati in
functiile lor, nici declarati decazuti dindreptul la pensie sau alte avantaje, daca
Curtea de Justitie constata la cererea Curtii deConturi insasi, ca au incetat sa
raspunda conditiilor cerute sau satisfacerea obligatiilor rezultate din functia lor.
Functiile lor iau sfarsit prin demisie voluntara sau demisie oficiala. La cererea
Curtiide Conturi, Curtea Europeana de Justitie poate sa constate ca ei nu mai
raspund conditiilor cerute sau nu mai satisfac obligatiilor rezultate din functia
lor.Conditiile de munca, si in special tratamentele, indemnizatiile si pensiile
membrilor Curtii de Conturi (indemnizatiile tin loc remuneratiei) sunt fixate de
Consiliu cu hotarareamajoritatii calificate. Membrii Curtii de Conturi beneficiaza
de dispozitiile protocolului privind privilegiile si imunitatile aplicabile membrilor
Curtii de Justitie. Membrii Curtii deConturi, cu exceptia presedintelui, sunt
repartiazati in doua grupe de audit regrupand, astfel,sectoarele in care sunt
responsabili fiecare dintre ei. Curtea adopta avizele sale sau raporturileanuale cu
majoritatea de membrii care o compun.Membrii Curtii de Conturi sunt in timpul
mandatului lor inamovibili. Sarcinilefunctionale si sectoarele de control sunt
repartizate intre cei 15 membri, iar deciziile suntcolegiale si se iau cu majoritate
simpla.

4. Rolul Curtii Europene de Conturi

Curtea European de Conturi are misiunea de control n manier independent
cu privire la perceperea (ncasarea) i utilizarea fondurilor Uniunii Europene,
precum i rolul de a aprecia modul n care instituiile europene se achit de
sarcinile lor n materie financiar.
Curtea European de Conturi examineaz dac operaiunile financiare au fost
corect nregistrate, executate n mod legal i regulat i administrate n
condiiile de economie, eficacitate i eficien. Prin aceast activitate, Curtea
nelege s contribuie la a ameliora gestiunea financiar de fonduri ale Uniunii
Europene la toate nivelurile pentru a asigura cetenilor Uniunii cea mai bun
utilizare posibil a banului lor.
Curtea difuzeaz rezultatele activitilor sale publicnd n timp oportun
raporturi pertiente i obiective. Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Curii
de Conturi are ca sarcin principal de a controla buna executare a bugetului
Uniunii Europene n scopul realizrii a dou obiective: de a ameliora, sub
6

aspectul eficienei i economicitii, rezultatele i de a da seam ceteanului

european cu privire la utilizarea banilor publici prin autoritile responsabile de
gestiune.
Tinnd cont de amploarea bugetului, Curtea de Conturi nu poate controla, n
cursul unui exercitiu bugetar, totalitatea operatiunilor financiare comunitare. Ea
verific, asadar, fiabilitatea sistemelor punnd n valoare reglementarile europene
la nivelurile comunitar i naional procednd la controale prin sondaj.
Auditorii sunt nsrcinai s efectueze numeroase misiuni de control, att la
sediul altor instituii, n special la Bruxelles, ct i n statele membre ale Uniunii,
dar chiar i n toate rile lumii beneficiare de un ajutor financiar comunitar.
Curtea de Conturi are acces la toat informaia necesar pentru ndeplinirea
misiunii sale de control. Controlul n statele membre se efectueaz n colaborare
cu instituiile de control financiar naionale sau serviciile naionale competente.
Curtea de Conturi informeaz ceteanul european despre activitatea pe care o
desfsoar i rezultatele obinute, ntr-o manier obiectiv i cu toata transparena.
Curtea de Conturi public: un raport anual cu privire la executarea bugetului
Uniunii din anul precedent; o declaraie de siguran referitoare la fiabilitatea
conturilor ca i la legalitatea i regularitatea operaiunilor corespunztoare
exerciiului bugetar precedent. Ea mai public rapoartele anuale specifice
referitoare la organismele comunitare i rapoartele specifice pe teme de interes
particular.
Curtea de Conturi Europene nu are putere jurisdicional proprie, iar
atunci cnd autorii Curii descoper indicii de fraude si neregulariti,
informaiile culese sunt transmise ct mai repede posibil organelor comunitare
competente pentru a da o rezolvare corect i legal problemei semnalate.
Revine n sarcina Uniunii Europene i a statelor membre s combat
fraudele i activitile ilegale care pot atinge interesele financiare ale Uniunii. In
acest context Curtea de Conturi European, prin controalele sale performante, prin
ntinderea i natura lor, contribuie la planul de prevenire i de lupt mpotriva
fraudei i neregularitilor.
Alturi de rapoartele anuale se adaug i rapoartele speciale care vizeaz
aspecte particulare ale gestiunii comunitare la iniiativa Curii, urmnd ca aceatea
s decid sau nu publicarea lor. Curtea adreseaz, de asemenea, scrisori
presedintelui care au un caracter confidenial.
Adresat la sfarsitul unui control, o scrisoare de sector nu face
obiectul unei deliberri colegiale. Ea poate s fie adresata unei instituii
comunitare sau unui serviciu administrativ al statului membru. La primirea
rspunsurilor care i vor fi transmise, procedura de control poate fi nchis sau ea
va continua i va face obiectul unui raport, chestiune care va fi decis colegial.
7

Controlul prin analiza sistemelor se fondeaz pe ideea c fiecare organizaie

trebuie s genereze propriul control intern, o structura i anumite proceduri
capabile de a garanta o bun funcionare a sistemului. Dac sistemele i
procedurile ce formeaza obiectul controlului intern par valide, auditorul
identific elementele cheie, testele i poate astfel s limiteze numarul de
sondaje efectuate nainte de a-i formula opinia sa.
In concluzie, controalele Curii de Conturi Europene reprezint adeseori un
punct de plecare, mai degrab dect o realizare: controalele sale justific i atrag
verificri ulterioare i mai aprofundate la mai multe sectoare, ori la nivelul
administraiilor naionale.
Autonomia fa de celelalte organe a Uniunii Europene i de statele membre i
ofer garantarea ndeplinirii n cele mai sigure condiii a funciei de control pe care
o exercit. Unul din mijloacele utilizate n acest sens poate fi constituirea, de
ctre preedintele Curii de Conturi a Uniunii Europene, a unui comitet de
legatur cu conductori ai instituiilor naionale corespunztoare .

5.Cooperarea internaional a CEC

Curtea de Conturi European caut s ntrein bune relaii i o bun colaborare cu
alte instituii similare din toat lumea. Curtea acord o atenie special relaiilor cu
instituiile supreme de audit din Europa, cooperarea cu instituiile respective din
statele membre UE i din statele candidate sau potenial candidate deinnd un loc
deosebit de important n acest context.
Obiectivul vizat de aceste aciuni de cooperare este strns legat de
responsabilitatea Curii privind auditul fondurilor UE. Aceste fonduri trec, n
general, prin circuitele administraiilor naionale ale diverselor ri, iar
administraiile respective sunt auditate de ctre instituiile supreme de audit la
nivelul fiecrui stat. Astfel, o bun cooperare ntre Curte i instituiile supreme de
audit naionale este vital pentru ndeplinirea sarcinilor Curii cu eficacitate i
eficien.
Cooperarea dintre Curte i instituiile supreme de audit ale statelor membre UE are
loc, n principal, n cadrul Comitetului de contact. Acesta reunete preedinii
instituiilor menionate i preedintele Curii de Conturi Europene.

6.CONCLUZII:
8

Curtea European de Conturi ncearc, n mod constant, s determine o mai

bun utilizare a banilor contribuabililor, participnd asfel la ameliorarea sistemelor
de gestiune.Observaiile Curii cu privire la gestiunea financiar a Comunitii n
cadrulraportului su anual sunt nsoite de rspunsurile instituiilor n cauz.
Adoptat nluna noiembrie a fiecrui an, raportul este examinat de Parlamentul
European larecomandarea Consiliului Europei pentru descrcarea de
responsabilitate a ComisieiEuropene cu privire la execuia bugetar. Prin
rapoartele speciale sunt vizatedomenii particulare ale gestiunii, care sunt publicate
n Jurnalul Oficial al UniuniiEuropene.In anumite situaii instituiile au nevoie de
conciliere, n ceea ce priveteanumite aspecte ale gestiunii fondurilor. Ele au
posibilitatea de a cere avizul Curiide Conturi, dar obligatoriu naintea adoptrii
textelor referitoare la reglementrilefinanciare i la resursele proprii.Nu trebuie
uitat c, Curtea de Conturi European furnizeaz, n egalmsur, Parlamentului i
Consiliului o declaraie de asigurare privind acurateeaconturilor, legalitatea i
regularitatea operaiunilor adiacente, declaraia formaladresat contribuabililor
prin care aceasta i asigur c banii lor au fost utilizai i cacest lucru s-a fcut n
conformitate cu destinaiile prevzute.Dincolo de competenele sale de control
Curtea de ConturiEuropean are competene consultative n elaborarea bugetului
Uniunii.

7.Bibliografie:
1.http://www.eca.europa.eu/ro/Pages/LegalFram
ework.aspx CURTEA DE CONTURI
EUROPEAN
2.Biblioteca Online SCRIBD www.scribd.com
3.www.wikipedia.org

10