Simbolismul a fost o micare artistic i literar de la sfritul secolului XIX, care se

opunea naturalismului i parnasianismului, potrivit creia valoarea fiecrui obiect i fenomen din
lumea nconjurtoare poate fi exprimat i descifrat cu ajutorul simbolurilor; mod de exprimare, de
manifestare propriu acestui curent.
Adesea se consider c poei ca Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud i Paul Verlaine fac parte
din acest curent, dar Stephane Mallarm e cel care l ncarneaz cel mai bine n poezie.
Definit n sens strict, simbolismul reprezint un cerc literar restrns din care fceau parte poe i
cum ar fi Stuart Merrill, Albert Samain i Jean Moras. Ultimul a publicat manifestul micrii n
1886, n ziarul Le Figaro.
n acel articol, Jean Moras vorbete despre o art care va fi inamica declamaiei, a
didacticismului sau a falsei sensibiliti i proclam c poezia trebuie s sugereze, nu s descrie.
La acestea adaug folosirea cuvintelor rare, a metaforelor rafinate i pre ioase i a versurilor
impare ce ar permite rennoirea limbajului poetic.
Dei simbolismul francez a durat foarte puin, el a fertilizat poezia modern, negnd gndirea
tiinific, raionalist. Pe drumul deschis de simbolism au pit ulterior Arthur Rimbaud cu
experiea clarviziunii, s-au nscut tema lui Charles Baudelaire a coresponden elor i una din
temele poeziei lui Stephane Mallarm n care lumea ntreag e doar o imens carte.
Dintre temele simboliste pot fi citate: impalpabilul, angoasele identitare ale Eului, imaginea femeii,
decadenta, arta pentru art.
Manifestul simbolist a fost ulterior pus n versuri de Arthur Rimbaud n poemul Les
Voyelles (Vocalele), un exemplu perfect de sinestezie literar i Charles Baudelaire n
poemul Correspondances (Corespondene), n care natura este definit drept un "templu de
simboluri".
n opoziie cu retorismul romantismului, simbolismul prefer un ton mai intim i confesiv, iar spre
deosebire de rceala i formalismul parnasianismului, se ndreapt spre emoia i muzica
interioar a ideii.
-Folosirea simbolurilor pentru a sugera anumite idei poetice,stari.