n 1912, Nicolae Pissiota, inginer cu studii la Paris, construieste unul din cele

mai impozante hoteluri din Bucurestii acelor ani: PALACE HOTEL.

Pissiota a conceput doar structura de rezistenta a cladirii, lasandu-i arhitectului
Arghir Culina partea de conceptie si organizare a hotelului.
Din punct de vedere architectural, Palace Hotel este construit in stil eclectic, cu
elemente neoclasice si Art Nouveau, specific curentului raspandit in Europa la
inceputul secolului 20.
Hotelul a fost proiectat de vrul construxctorului, Arghir Culina. El a proiectat
planul hotelului in forma de U, specific hanurilor si locuintelor de tip urban,
care permite curti de lumina si gradini verzi.
Culina a mai proiectat se Hotelul Luvru (actual Capitol) de pe Calea Victoriei si
ulterior anului 1912 a mai proiectat Hotelurile Negoiu, Union si Ambasador.

Cnd i-a deschis porile, n 1913, Palace Hotel era unul din cele mai
grandioase hoteluri ale orasului, cu cele 200 de camere ale sale.
Dotarile si serviciile oferite satisfaceau cele mai exigente asteptari: sala de baie
in apartamente, Sali de lectura si de corespondenta, bar si sli de billiard, telefon
in fiecare camera, concerte simfonice la orele de masa, omnibus-automobil la
toate trenurile.
Un candelabru somptuos ilumina lobby-ul, o scara monumentala asigura, pe
langa cele doua lifturi, accesul la mezanin, iar in camera existau decoratiuni cu
foite de aur.
Restaurantul cu galerie superioara (unde mai tarziu se va deschide Beraria
Gambrinus), oferea bucatarie frantuzeasca si romaneasca.
Directorul hotelului era George Fabris, fost Director al Serviciului
Apartamentelor si Voiagelor M.S.Regelui Leopold I (al Belgiei) si a diferite
mari hoteluri europene, iar personalul era adus in majoritate din tari apusene si
vorbea, de la bucatar la camerista, limba franceza, germana sau engleza, in
saloanele hotelului auzindu-se destul de rar limba romana.
La receptie, oaspetii care se inregistrau completand frumoase hartii cu antet,

erau serviti cu delicatesuri de ciocolata Berindei si alte produse ale Cofetariei

Regale Nae Draghiceanu, fost elev si colaborator al Casei Capsa.
Anunul publicitar al deschiderii hotelului (mai jos)

In timpul Primului Razboi Mondial, dupa ocuparea Bucurestiului de catre

armata german (1916-1918) , Comandamentul Militar Imperial German s-a
instalat in imediata apropiere a hotelului Palace in sediul Primariei Capitalei de
pe bulevardul Elisabeta.
Pe Palace Hotel s-au arborat apoi drapelele albe cu crucea rosie, hotelul fiind
transformat in Centrul pentru Ranitii Razboiului.
n urmtorul deceniu Bulevardul Elisabeta devine un fel de Broadway
bucurestean, aici fiind, ntre 1920 i 1930 mari sali de cinematograf, una langa
alta, cu firme mari luminoase.
n Palace Hotel se amenajeaz, la parterul su, Cinematograful Palace, ulterior
denumit Bulevard Palas.
n 1926, la Palace Hotel locuieste, pentru un timp marele poet Ion Barbu,
impreuna cu sotia sa, Gerda Barbilian. Pe numele su Dan Barbilian, el
ncepuse, din 1919, colaborarea la revista literar Sburtorul, adoptnd

pseudonimul Ion Barbu, dup numele bunicului su, la sugestia lui Eugen
lovinescu, criticul cenaclului.

n 1941, s-a redeschis, la parterul Palace Hotel, celebra Berarie Gambrinus.

Berria Gambrinus funcionase, din 1897, langa Teatrului National. Din 1901 a
fost preluat chiar de Ion Luca Caragiale, despre care se spune c i servea
uneori personal clienii, cu orul alb legat peste mijloc, ca s-i poat tachina cu
umorul su sarcastic. Musafirii Gambrinus-ului erau gazetarii de la Universul i
Adevrul, plecai la vntoare de tiri i cancanuri, actorii de la Naional
srbtorind vreo premier, unii scriitori un mediu numai bun pentru nenea
Iancu.
Chiar si dupa plecarea lui Caragiale la Berlin in 1905, beraria Gambrinus a
rmas locul de ntlnire al oamenilor din lumea teatral, gazda unor spectacole
de jazz, dar i a celor date de tarafuri lutreti celebre.
Cladirea de pe strada Campineanu a fost daramata n 1940, dar istoria plina de
povesti a berariei Gambrinus a fost reluat in august 1941, odata cu deschiderea
luxoasei berarii la parterul Palace Hotel, pe locul fostei franzelarii Otto Gagel.

In timpul bombardamentelor anglo-americane asupra Bucurestiului din apriliemai 1944, Palace Hotel a fost distrus dup ce o bomba a czut pe acoperi.

Hotelul a fost refacut ulterior, dar din pacate fara frumoasele cupole specifice
stilului arhitectural de la inceputul secolului.
n 1948, hotelul a fost naionalizat si i s-a schimbat numele din Palace in 6
Martie, data instaurarii guvernului dr. Petru Groza (1945), primul guvern
comunist al Romaniei.
Nici celebrul cinematograf din perioada interbelica, Bulevard Palas, de la
parterul Palace Hotel, nu a scpat de botezul comunist, devenind Cinema
Timpuri Noi.
Tot 6 Martie a devenit si Bulevardul Elisabeta, pana in anul 1965, cand i sa schimbat din nou denumirea in Gh eorghe Gheorghiu-Dej, iar fostul Palace
Hotel a devenit Hotel Cismigiu.
Exceptie a fcut-o Beraria Gambrinus, care i-a pastrat numele neschimbat
pana in 1995, cand a fost scoasa din uz impreuna cu Hotelul Cismigiu.
n 2004, h
otelul a fost achiziionat de compania Hercesa, unul dintre cei mai mari
dezvoltatori imobiliari spanioli, implicai n piaa construciilor din Romnia,
care a promis c i va reda acestei cldiri "pariziene" strlucirea de altdat.
n august 2009, dup numeroase studii i cutri de soluii, au nceput lucrrile
de consolidare pentru faad i demolarea interiorului.
Lucrrile de construcie au durat trei ani - 2009-2012 - i se ridic la o valoarea
aproximativ de 15 milioane euro;
Suprafaa total construit este de 9.791 mp;
Proiectul cuprinde spaii comerciale la parter, spaii pentru birouri la mezanin i
etajul 1 i un hotel de 4 stele, cu 60 de apartamente, dispuse la etajele 2, 3, 4 i
5.
De asemenea, cldirea este prevzut cu o parcare subteran, de 36 de locuri.

Mai departe, d cutare hotel cimigiu pe google i, pe booking, gseti poze

actuale din hotel i restaurant

A fost construit in anul 1926 dup planurile arhitectului Petre

Antonescu si aici isi avea sediul societatea de asigurari
Adriatica-Trieste.Sus pe coloanele cladirii era reclama societatii
de asigurari Adriatica.
Langa acest imobil se mai afla Agricola Fonciera construita in
aceeasi perioada tot dup planurile arhitectului Petre
Antonescu
Am pornit din piaa Naiunilor Unite, pe vremuri a Senatului i am intrat pe calea Victoriei. Am avut
o strngere de inim cnd am vzut c intrarea pe cea mai celebr strad din Bucureti este
flancat de o cldire cu opt etaje, construit n 1928, astzi ntr-un hal fr de hal i decorat cu
bulina roie care o ncadreaz n clasa I de risc seismic. Aici la nr. 2-4 sunt: palatul AdriaticaTrieste i palatul Agricola- Fonciera, construite n 1926. Strdua care se face la stnga,strada
francez, se pare c e cea mai veche din Bucureti.

Palatul Agricola - Fonciera"

Cldire impozant ce se desfoar cu dou aripi simetrice pe Calea

Victoriei i Splaiul Independenei. Pe colul dintre cele dou artere este
intrarea principal i faada dominant. Imobilul are parter i 8 etaje, o teras
deasupra ultimului nivel, pe poriunea dinspre cheiul Dmboviei sugernd o
pergol. Faadele reflect trecerea n manier francez de la art nouveau la
art deco.

Astzi, cele mai reprezentative edificii din Piaa Naiunile Unite au rmas frumoasele blocuri cu gloriete, Palatul Societii de
Asigurri Adriatica i Palatul Societii Agricola Fonciera. n 1930, ntreprinderea Tehnic Inginer Tiberiu Eremia a
comandat celebrului arhitect Petre Antonescu proiecte pentru aceste dou cldiri. Primul edificiu terminat a fost Palatul
Societii Agricola Foncier, n 1932, dup care a nceput construirea celui de-al doilea. Pe lng aceste construcii de
mare valoare arhitectonic, Piaa Senatului se distingea i printr-un eveniment care avea loc la captul Podului Senatului n
anii 30. Aici, de Boboteaz, erau sfinite apele rului Dmbovia. Slujba se inea la Biserica Zltari, iar dup aceea, alaiul cu
preoi i oficialiti se oprea la Podul Senatului, unde regele primea o cruce din mna patriarhului i o arunca n ap, de unde
era readus de unul dintre credincioi.