UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORT

KINETOTERAPIE N AFECIUNI LOCOMOTORII

REFERAT

PROGRAM HIDROTERMOTERAPIE IN SINDROM

DE TUNEL CARPIAN SECUNDAR POSTTRAUMATIC

Profesor ndrumtor:
Prof. univ. dr. Elena-Luminia Sidenco
Student:
Radu Andrei

Sindromul de tunel carpian este o afectiune des intalnita care afecteaza mana si
incheietura mainii, fiind numit i neuropatia median a ncheieturii minii.
Canalul carpian (tunelul carpian) este un canal osteofibros situat pe partea palmara
a incheieturii mainii, prin care se face legatura intre antebrat si palma. Acesta contine,
alaturi de nervul median si tecile sinoviale ale tendoanelor muschilor flexori ai degetelor.
Nervul median este responsabil de inervatia motorie si senzitiva a degetului mare
si a urmatoarelor trei degete, insa nu si a degetului mic.
Tulburarea se caracterizeaza prin compresia nervului median, fiind determinata de
inflamatia tendoanelor invecinate sau a articulatiei pumnului.
Patologie
Sindromul de canal carpian este frecvent asociat unor patalogii sistematice,
generale, afectiuni cum ar fi diabetul zaharat, hipotiroidism, amiloidoza, boala renala,
poliartrita reumatoida, etc, dar in principal se datoreaza unui traumatism cauzat de factori
externi fizici (temperatura crescuta, scazuta, etc) sau mecanici (lovire, cadere, sectionare,
injunghiere etc.). Toate aceste cauze duc la creterea presiunii n interiorul tunelului
carpian. Presiunea crescut duce la apariia ntregului tablou clinic pe care l acuz
pacientul.
Tabloul clinic
Comprimarea nervului median se manifesta prin diferite simptome in aria de
sensibilitate a acestui nerv.
Principalele simptome acuzate de catre pacienti sunt:
- intepaturi la nivelul falangelor si a mainii, mai ales in police, index si inelar:
- senzatii de arsura sau de scadere a simtului tactil;

- senzatii dureroase la nivelul incheieturii mainii, cu tendinta la iradiere catre brat si chiar
catre umar, in intregul membru superior;
- durere in palma;
- tremuraturi la nivelul mainii;
- dificultate, lipsa coordonarii in efectuarea miscarilor exacte, spre exemplu transportul
unei cani cu apa, a unui pahar;
- dificultate in a prinde obiecte cu degetul mare i index, ca ntr-o pens;
- frecvent, pot scpa obiecte din mn;
- devine din ce n ce mai greu s realizeze micri uoare, cum ar fi igiena personala, s
se pieptene.
Simptomele, motorii si sensitive sunt, in general, combinate.
Majoritatea pacientilor au confirmat faptul ca simptomele enumerate anterior se
accentueaza de obicei noaptca. O explicatia ar fi ca oamenii tind ca n timpul somnului s
ndoaie ncheietura minii, care va comprima suplimentar nervul median.
Leziunea nervului median la nivelul membrelor superioare determin incapacitatea
de-a realiza flexia n articulaia interfalangian a indexului, de a flecta falanga terminal
a policelui, de a pierde sensibilitatea de partea radial a palmei, i a afecta la nivelul
pumnului muchiul abductor.
n cazul sindromului evoluat, se poate observa c i muchii degetelor, n special ai
degetului mare pot s sufere o atrofie ce va ngreuna realizarea micrilor relativ uoare.
Tratamentul sindromului de tunel carpian posttraumatic.

Majoritatea pacienilor care sufer de sindromul de tunel carpian pot recupera

rapid i n totalitate funciile motrice prin urmarea unui tratament de recuperare adecvat.
Un tratament nepotrivit ns, poate provoca distrugerea total i permanant a nervului.

Obiective
Obiectivele tratamentului de recuperare sunt:
- Evitarea anchilozei articulare;
- Amplitudinii miscarilor articulare , asuplizand structurile capsuloligamentare
-Ameliorarea i disparia durerii;
-mbuntirea tonusului musculaturii palmare i a feei dorsale a minii;
-Creterea troficitatii musculare, ulterior ncrcarea progresiv pentru creterea
rezistenei;
-Refacerea prehensiunii;
-Cresterea mobilitatii si dezvoltarea progresiv a micrilor complexe i dinamice ale
minii;
-Prevenirea hipotoniei i chiar a atrofiei musculare;
-Prevenirea evoluiei bolii.
Tratamentul de recuperare a pacientului se va asocia cu terapia ocupaional n
vederea ameliorrii durerilor, combaterii paresteziilor, redarea mobilitii, a tuturor
micrilor articulare i conservarea troficitii musculare, permiterea relurii micrilor
cu mna respectiv, dar i prevenirea evoluiei bolii i apariia complicaiilor. De
asemenea se pot folosi proteze noaptea pentru a preveni micrile neadecvate n timpul
somnului.
Tratamentul medicamentos:
Tratamentul medicamentos este un tratament simptomatic, ce poate ameliora
durerea i inflamaia. Acest tratament nu trebuie administrat pe termen lung.
Variantele terapeutice includ antiinflamatoare nesteroidiene i glucocorticoizi.
Analgezice moderate, cum este paracetamolul, pot fi administrate, ns eficiena lor este

minim dac exist o component inflamatorie a sindromului, deoarece ele nu au i

proprieti antiinflamatoare.
Tratamentul chirurgical:
Este de obicei folosit pentru pacienii care nu rspund la programul terapeutic i la
tratamentul medicamentos. In urma tratamentului chirurgical se impune recuperare prin
program hidrotermoterapie, respective program kinetic pentru atingerea obiectivelor
mentionate mai sus.

Kinetoterapia
Perioada de imobilizare:
- Articulatia mainii trebuie pusa in repaus timp de 2 saptamani. Se va folosi o
orteza pentru a mentine pozitia neutrala a pumnului, in mod special pe timpul
noptii.
Perioada post imobilizare
Refacerea mobilitatii
Reeducarea flexiei si a extensiei mainii.
-Prin mobilizari pasive
1. Din ortostatism pacientul are antrebratul supinat, in sprijin pe masa. Cu o
mana kinetoterapeutul tine priza pe antrebrat, policele trebuie tinut pe radius,
mentinand pozitia de supinatie, iar cu cealalta mana tine priza pe palma
pacientului. Se executa flexia plantara, cu o usoara inclinare cubitala, degetele
pacientului trebuie sa fie libere.
-Prin miscari autopasive
2. Din ortostatism pacientul isi extinde si isi flecteaza mana vatamata cu
mana sanatoasa.
3. Pacientul tine cotul flectat si palma indreptata spre corp. Acesta isi
foloseste celalta mana pentru a strange degetele extinzand mana in proces, dupa

3 extensii se lasa mana libera iar degetele se intind si se departeaza unul de

celalalt. Se executa 10 repetari.
4. Din asezat bolnavul tine palma sub coapsa si incearca fortarea extensiei
maini.
Reeducarea inclianrii radiale si cubitale
5. Din asezat pacientul foloseste mana sanatoasa pentru a opune rezistenta
miscarilor cubitale si radiale mentinand in unghiul final izometrie.
Refacerea prehensiunii.
6. Din asezat cu cotul pe bratul scaunului, mana in extensia bratului,
pacientul strange cu varful degetelor o minge antistres. Mingea trebuie cuprinsa
cu policele pe o parte si cu restul degetelor pe cealalta. Se mentine 5 secunde si
se executa 5 repetari.

Tonifierea musculara a maini.

7. Din ortostatism cu coatele flexate pacientul isi scutura mainile, miscarea find
asemanatoare cu uscatul acestora
8. Rotirea incheieturi maini. Se repeta miscarile circulare de 10 ori, cu ambele
maini, in sensul acelor de ceasornic si in sensul invers.
9. Se realizeaza rotirea degetelor afectate pe rand in sensul acelor de ceasornic
si invers. Repetarea acestui exercitiu de 10 ori.
10.
Se leaga o banda elastica de palier, iar pacientul din orotstatism cu
cotul flectat si antebratul imobil trage in adductie banda. Bolnavul executa
10 repetari.
11.
Din ortostatism mainile in pozitie de rugaciune se distanteaza si se
apropie palmele in timp ce varful degetelor raman lipite. Degetele trebuie sa
fie cat mai departate, se aplica exercitiu de 10 ori.
12.
Din asezat pacientul sprijina coatele pe masa, cu palmele asezate fata
in fata. Executa, prin contrarezistenta flexia si extensia degetelor. Din
aceeasi pozitie, cu degetele incordate si usor inchise, roteste-ti usor palmele
din articulatia pumnului.
13.
Din asezat se intinde bratul in fata, cotul este drept si palma intinsa in
sus. Se extinde mai intai palma dupa care se ia fiecare deget in parte si se
flecteaza mentinand izometrie in flexie timp de 2 secunde. Se executa trei
repetari.

14.
Din asezat cu cotul pe bratul scaunului, mana in extensia bratului,
pacientul strange cu varful degetelor o minge antistres. Mingea trebuie
cuprinsa cu policele pe o parte si cu restul degetelor pe cealalta. Se mentine
5 secunde si se executa 5 repetari.
15.
Pacientul tine in mana o greutate usoara, acesta flecteaza si extinde
mana revenind la pozitia initiala dupa fiecare miscare. Se fac trei seturi a
cate 10 repetari fiecare.
16.
Din ortostatism pacientul are o banda elastica in jurul mainilor si sta in
fata unui colt, acesta are palmele desfacute si perpendiculare pe suprafata
coltului, bratele se afla la nivelul umerilor. Se extind mainile cat permite
banda dupa care se apasa usor pe cele doua suprafete ale coltului. Se
executa 15 repetari.

Programul kinetic:
1.
Se extinde mna i se va mpinge cu cealalt man uor n aceeai direcie.
Se menine poziia timp de douzeci - treizeci de secunde.
2.
Stnd aezat pe un fotoliu, se in braele pe rezemtoarele fotoliului, ntinse
i cu palma n sus; ncepem strngerea degetelor n palm, individual, ncepnd de
la degetul mic pn la cel mare, dup care se deschid pe rnd n sens invers.
3.
Se ntind braele n form de x, braul de dedesubt va trage degetul mare al
celeilalte mini n jos, uor, aducndu-l n extensie maxim i se menine n
aceast poziie zece - douzeci de secunde.
4.
Se ia un power web i se va strnge cu mna afectat; eliberarea pumnului
se va face ncet, pe durata a cinci secunde.
5.
Se iau benzi de cauciuc i se plaseaz ntre degete. Pacientul deschide
degetele i le strnge ncet, timp de cinci secunde.
6.
n ortostatism se ntinde braul, palma este ndreptat n sus i se face
extensia minii concomitent cu ducerea urechii opuse spre umr, astfel ntinznd
nervul median. Poziia final trebuie meninut 30 de secunde i se va executa de
trei ori.

7.
Cu braul ntins se menine pumnul nchis; se deschide pumnul innd palma
cu faa n jos; urmtoarea poziie va fi n forma de ppu, se ntoarce mna cu
palma n sus tot n poziia de ppu, iar n final se face extensia minii apucnd
degetul mare de dedesubt cu cealalt mn i se menine n poziia final. Toate
poziiile trebuie meninute cinci secunde. Se execut de dou sau trei ori.
8.
Pacientul i va pune un prosop pe umr i va trage de ambele capete, cu
cea bolnav va trage n fa, iar cu cea sntoas n spate. Se trage pentru
treizeci de secunde concomitent cu inerea capului n extensie spre umrul opus.
9.
Pe un perete se aeaz palma cu degetele ndreptate n sus i cu braul
ntins, iar pacientul va sta lateral fa de acesta. Mna se va roti pe acel perete
pn la 180. Cnd mna este rotit pacientul va mica capul spre perete, l va
menine cteva secunde dup care ntoarce capul n partea opus i l va menine
cteva secunde. Dup ce se fac toate micrile va roti mna la poziia iniial i va
relua procesul; se vor face 10-15 repetri.
10. n ortostatism se duce braul n lateral cu extensia minii cu palma
ndreptat n sus, se las capul spre braul ntins i se menine zece secunde, dup
care se ndreapt capul i braul ntins se va lsa jos cu mna n flexie, iar capul se
va nclina n direcia opus braului.
11. Pacientul va bga mna ntr-un bidon umplut pe sfert cu nisip, extinde
degetele i va ridica bidonul cu braul ntins pentru treizeci de secunde. Se vor
face dou - trei repetri. De asemenea bidonul va fi umplut pe msur ce
pacientul evolueaz.
Este foarte important s lucrm muchii pe toat ntinderea nervului median,
distana fiind de la umr pn la mn.
De asemenea poate fi folosita hidroterapia, care implica imersia incheieturii
in apa calda pentru trei minute, apoi in apa rece pentu trei minute. Acest tip
particular, numit hidroterapie de contrast, poate ameliora circulatia sangvina prin
incheietura.
Terapia cu ultrasunete poate fi i ea inclus pentru recuperare.
Se va aduga i masaj terapeutic pentru sedarea algiilor i pentru activarea
circulaiei locale. Ajut la decongestionarea tecii nervilor, favorizeaz nutriia i
refacerea funcional a acestora.

Redori, semiology, evaluare musculara si articulara extensori gheata flexori cald

tablou clinic in rezonanta cu hidro si termo nervii pe care i compreseaza

Adaptat posibilitatilor clinice cum se combina procedeele respective, in sustinerea

programului kinetic aplic cald sau rece pentru programul kinetic de mobilitate in
contextual bolii de baza
5 pagini
Prezentare in mare despre afectiune in sine
Tabloul clinic extrem de sigur pe tema
mare atentie la patologie
cateva cuvinte despre mecanismul de producere pe tema pe care o avem
-program pe zile
-pe ce zona se poate face hidro termo terapie
-cum aplic procedeele

Sindromul de tunel carpian zis si crampa scriitorului este o suferinta des intalnita care
afecteaza mana si incheietura mainii. Tulburarea se caracterizeaza prin compresia
nervului median, fiind determinata de inflamatia tendoanelor invecinate sau a articulatiei
pumnului. De asemenea, sindromul de canal carpian este frecvent asociat altor afectiuni,
diabet zaharat, hipotiroidism, amiloidoza, boala renala, poliartrita reumatoida, alcoolism.
Canalul carpian este un canal osteofibros situat pe partea palmara a incheieturii mainii,
acesta contine, alaturi de nervul median, noua tendoane ale muschilor flexori ai degetelor.
Nervul median este responsabil de inervatia motorie si senzitiva a degetului mare si a
urmatoarelor trei degete, insa nu si a degetului mic.

Simptome
Comprimarea nervului median se manifesta prin diferite simptome in aria de sensibilitate
a acestui nerv.
Principalele simptome acuzate de catre pacienti sunt:
- intepaturi la nivelul falangelor si a mainii, mai ales in police, index si inelar:
- senzatii de arsura sau de scadere a simtului tactil;
- senzatii dureroase la nivelul incheieturii mainii, cu tendinta la iradiere catre brat si chiar
catre umar, in intregul membru superior;

- durere in palma;
- tremuraturi la nivelul mainii;
- dificultate, lipsa coordonarii in efectuarea miscarilor exacte, spre exemplu transportul
unei cani cu apa, a unui pahar;
Majoritatea pacientilor a confirmat faptul ca simptomele enumerate anterior se
accentueaza de obicei noaptca. O explicatia ar fi ca oamenii tind ca n timpul somnului s
ndoaie ncheietura minii, care va comprima suplimentar nervul median.

muschii mainii se pot atrofia nu cred ca intra la simptome

"Tunel carpian" - ce o fi asta? Suna destul de ciudat, parca te si astepti sa vezi trenul iesind printr-un
capat, dar de fapt este o formatiune anatomica la nivelul pumnului, prin care trece un nerv foarte
important, si anume nervul median. Cand acest tunel este comprimat asupra nervului median se exercita
in mod gradat presiune. Compresia nervului median produce simptome ca amorteala, tremuratura si
slabiciunea musculaturii care este inervata de acest nerv. Este vorba de muschi importanti de la nivelul
mainii, iar rezultatul este reprezentat de incapacitatea de efectuare a unor activitati motorii diverse, de
diverse grade, in functie de severitatea compresiei.
Care este prognosticul acestei afectiuni? Daca nu este tratata, degradarea continua a functiei nervului
median poate duce catre un punct unde nu se mai poate face nimic, deoarece afectarea devine
permanenta si ireversibila. Rezultatul poate fi o slabiciune accentuata a mainii, pana la un nivel la care
obiectele nu mai pot fi apucate ferm, iar activitatiile care presupun abilitati de munca cu detalii fine
devin imposibile. Ocazional, atunci cand cauza ce sta la baza sindromului de tunel carpian este un
accident acut, ca de exemplu o lovitura puternica la nivelul mainii, se poate aplica un tratament relativ
simplu si care inlatura pericolul complicatiilor sau evolutiei nefavorabile. In mod obisnuit, mai ales daca
simptomele au aparut de mai mult timp, iar cauza este necunoscuta se recomanda interventia
chirurgicala.
Desi destul de frecvent nu se poate afla cauza sindromului de tunel carpian, putem enumera printre
cauze sarcina, poliartrita reumatoida, orice afectiune inflamatorie si mai ales traumatismele repetate la

nivelul mainii, ca de exemplu activitatile manuale grele, diversele meserii manufacturiere si nu in

ultimul rand sportul, dintre acestea remarcandu-se culturismul.
Cum stabilim diagnosticul de sindrom de tunel carpian? Cele mai frecvente simptome si semne sunt:
Amorteli si tremuraturi fine ale mainii

Scaderea progresiva a sensibilitatii tactile a degetului mare, aratatorului si

degetului mijlociu

Inregistrarea unor senzatii de "curent electric" ce traverseaza mana atunci cand

medicul loveste usor traseul nervului median la nivelul incheieturii pumnului

Aparitia simptomelor enumerate mai sus atunci cand se mentine pumnul in pozitia
de flexie pentru un minut

Tratamentul
Exista doua mari categorii de tratament: chirurgical si nechirurgical.
Tratamentul nechirurgical se recomanda in cazuri usoare si consta in utilizarea unor atele (arata ca niste
placute din diverse materiale si se fixeaza de membrul afectat cu fase) sau aparate de contentie flexibile
(sub forma unor manusi, ce fixeaza articulatia pumnului). Acestea se poarta in timpul noptii si previn
indoirea pumnului. Punand in repaus articulatia pumnului (care este formata prin alaturarea capetelor
distale ale ulnei si radiusului si o parte din oasele carpiene) inflamatia si edematierea membranei
sinoviale sunt reduse, ceea ce micsoreaza presiunea exercitata asupra nervului. De asemenea, utilizarea
medicatiei antiinflamatorie este benefica in scopul amintit anterior. In cazurile mai severe tratamentul
presupune injectarea de cortizon in tunelul carpian. Cortizonul se va raspandi de-a lungul tunelului
carpian si va reduce inflamatia membranei sinoviale (aceasta formatiune anatomica captuseste interiorul
articulatiilor si secreta un lichid care lubrifiaza capetele articulare, facilitand frecarea dintre ele). Doza
uzuala de cortizon este mica, nu are efecte secundare si prin reducerea inflamatiei diminueaza presiunea
ce afecteaza nervul. Tratamentul nechirurgical este eficient daca diagnosticul este stabilit la scurta
durata dupa debutul bolii.
Tratamentul chirurgical se aplica la pacientii la care alte metode terapeutice nu au reusit sa amelioreze
durerea si celelalte simptome. Interventia chirurgicala este numita "eliberatoare", deoarece se
sectioneaza ligamentul care formeaza "tavanul" tunelului carpian (ligamentul carpian volar), astfel
eliminandu-se presiunea ce actioneaza asupra nervului median. Operatia se efectueaza sub anestezie
locala, prin injectarea solutiei anestezice in mana sau in antebrat. Ligamentul se sectioneaza printr-o
mica incizie, care are rolul de a scadea presiunea la nivelul nervului si de a facilita recuperarea.
Ocazional poate fi necesara anestezia generala, in cazurile mai complicate. O tehnica moderna, numita
artroscopie, permite o perioada de recuperare mai scurta, iar incizia este mult mai mica. Cel mai
frecvent pacientul nu necesita spitalizare.

Rezultatele pe termen indelungat ale chirurgiei sunt de obicei excelente. Trebuie amintit ca durata de
timp necesara recuperarii nervului depinde de lungimea perioadei cat acesta a fost comprimat anterior.
Daca exista o afectare extensiva datorata unei perioade de compresie de cateva luni, vor fi necesare alte
cateva luni pana ca nervul sa-si reia complet functia. In aceasta perioada mana va deveni progresiv mai
puternica si se va recapata capacitatea senzitiva. Daca nu s-au produs leziuni permanente la nivelul
nervului este posibil ca functiile acestuia sa revina la normal in proportie de 100%. Numai ocazional sau inregistrat afectari atat de severe incat recuperarea functionala sa fie partiala sau chiar sa nu se
produca.
Riscurile interventiei chirurgicale sunt infectia, lezarea nervului, vaselor de sange sau tendoanelor,
persistenta simptomelor, probleme privind anestezia, dar sunt rare, iar rezultatele favorabile sunt in
procent mult mai mare decat complicatiile sau recidivele.
Prognosticul este cu atat mai favorabil cu cat tratamentul este aplicat mai curand. Pentru ca exista cauze
multiple si uneori intricate, sindromul de tunel carpian este dificil de prevenit. Stari patologice asociate
cu aparitia acestui sindrom sunt artrita, diabetul zaharat, fracturi sau luxatii ale oaselor articulatiei
pumnului, dezechilibre hotmonale (tiroidiene, de menopauza), sarcina. Totusi, in ceea ce priveste
practicantii culturismului, cauzale majore ce stau la originea aparitiei sindromului de tunel carpian sunt
miscarile repetitive de apucare (a unei haltere, de exemplu), mai ales cu o priza puternica si flexia
constanta a articulatiei pumnului.
Pentru a preveni aparitia sidromului de tunel carpian se recomanda urmarea unui program de
antrenament inteligent, care sa nu solicite excesiv incheietura mainii, alegerea judicioasa a exercitiilor si
acordarea unui timp de refacere suficient. In cazul aparitiei simptomelor descrise este de preferat
intreruperea temporara a exercitiilor ce implica miscari in aceasta articulatie (mai ales exercitiile pentru
musculatura antebratului) si eventual aplicarea locala a unui antiinflamator usor. Daca nici dupa aceste
masuri durerile nu inceteaza si simptomatologia se agraveaza se recomanda prezentarea la medic,
singurul in masura sa puna un diagnostic precis si sa stabileasca conduita terapeutica.
Culturistii sunt oameni puternici, rezistenti si obisnuiti sa suporte durerea, insa e bine sa aiba in vedere
si astfel de lucruri aparent minore, care lasate in voia sortii pot conduce la complicatii dificil, sau poate
chiar imposibil de tratat, si care pot distruge o cariera promitatoare.

Read more: http://www.doctor.info.ro/sindrom_carpian.html#ixzz3xoLKhLr4

Contractilitatea
Contractilitatea se reflect n capacitatea muchiului
de a dezvolta o tensiune mecanic la extremitile sale,
nsoit sau nu de scurtarea lungimii muchiului i de alte
manifestri fizico-chimice (electrice, biochimice, termice)
i histomorfologice care pregtesc, nsoesc i urmeaz
procesul de contracie propriu-zise.
Troficitatea
Troficitatea este capacitatea muchiului de a crete n
dimensiuni i for. Hipertrofia muscular este nsoit,
n general, i de creterea eficienei contraciei
musculare.
Elasticitatea
Elasticitatea este capacitatea muchiului de a se
alungi n anumite limite ce-i caracterizeaz
extensibilitatea, ct i revenirea la dimensiunea iniial
dup ncetarea forei de ntindere.
Tonicitatea
Tonicitatea reprezint stare de tensiune, de
semicontracie caracteristic muchilor. La ntreinerea
tonusului muscular particip, n mod direct sau indirect,
un numr mare de structuri nervoase: aferenele
senzoriale, exteroceptive i proprioceptive, formaiunea
reticulat din sistemul nervos, cile nervoase de
conexiune precum i cele de conducere