Vasile Voiculescu isi desfasoara activitatea literara in prima jumatate a secolului

20, este poet, prozator si dramaturg,activitatea lui literara fiind desfasurata pe o

lunga perioada de timp si cunoscand diferite etape in dezvoltare. In
poezie debuteaza sub semnul influentelor din poezia lui Alecsandri, Vlahuta sau
Goga, apoi incepand cu vol Pargadin 1921, expresia lui poetica este presarata de un
limbaj de muntenisme pentru ca o data cu volumele Poeme
cu
ingeri, Destin, Urcus poetul sa depaseasca traditionalismul de tip romantic
samanatorism si sa se apropie demiscarea gandirista prin prelucrarea unor teme
biblice asa cum se intampla si in poezia In gradina Ghetsemani. Invol Poeme cu
ingeri
din 1921 se constata afirmarea unui stil mai pregnant al originalitatii si o inoire a
expresieipoetice. Indepartarea de traditionalismul samanatorist sau romantic nu
inseamna neaparat desprinderea detraditionalism ci apropierea de atitudinea
specifica ortodoxismului manifestat la miscarea de la gruparea Gandirea.
In vol Parga car si in poezia In gradina Ghetsemani se remarca prin inoirea
expresiei printr
-o tehnica mai rafinataiar scenele si motivele biblice nu mai sunt simple elemente
decorative ci alegorii ale nelinistii omului in aspiratia sacatre D-zeu.Punctul de
plecare al poeziei se afla in Evanghelia Sf. Luca si poezia reda momentul rugaciunii
lui Isus in gradinaGhetsemani, un motiv destul de frecvent in numeroase lucrari de
arta. Vasile Voiculescu mentine in structurapoemului majoritatea detaliilor din
textul biblic pe care le dezvolta intr-o tesatura poetica strabatuta de o mistica
devotiune. Din Evanghelia Sf. Luca, autorul se opreste la ideea exprimata
prin cuvintele mantuitorului :Par
inte, devoiesti treaca de la Mine acest pahar. Dar nu voia Mea, ci voia Ta sa se faca.
Iara un inger din cer s-a aratat Lui si-L-intarea. Iar El, fiind in chin de moarte mai
staruitor se ruga si sudoarea Lui s-a facut ca picaturi de sange care picuraupe
pamant.
In poezia de inspiratie religioasa asa cum se intampla si la Vasile Voiculescu,
imaginea lui Isus apare de obiceiasociata cu tema durerii, autorul oprindu-se asupra
patimilor mantuitorului. Este evidenta ideea unei infruntari intreIsus divinul si Isus
omul. Rugaciunea din gradina Ghetsemani are loc inaintea arestarii lui Isus de catre
escortainarmata condusa de Iuda. Poetul se opreste in acest moment in care Iuda
pare inspaimantat de apropiereapatimilor. Pornind de aici, intreaga poezie se
organizeaza in jurul elementelor ce tin de natura duala a lui Isus..inaintea
martiriului, Isus ezita deoarece indoielile, nelinistea, teama de moarte sunt ale
omului, iar depasireamomentelor de zbucium tin de natura divina.Prima strofa

compune o imagine iconica a lui Isus accentuandu-se spre deosebire de lucrarile

picturale zbuciumulomenesc, lupta cu un destin carel inspaimanta:
Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul... /
Czut pe brnci niarb, se
-mpotrivea truna. / Curgeau sudori de snge pe chipu-i alb ca varul / Si-amarnicai strigare strnea n slvi
furtuna.
Prin contrast vizual se pun in opozitie omenescul si divinul sugerate
pe de-o parte de sangele carereprezinta viata terestra si pe de alta parte de albul,
simbol al divinitatii ceresti. Ultimvul vers din prima strofasubliziniaza intensitatea
durerii ce capata proportii cosmice, intreaga natura este patrunsa de o jale
metafizica.Urmatoarele 2 strofe dezvolta sugestiv tragedia omului inspaimantat de
patimile crucificarii si in acelasi timpsubliniaza depasirea acelui moment prin
intelegerea sensului misiunii divine a lui Isus. Cuvintele din Evanghelia Sf.
Luca sunt dezvoltate ca idee in aceste 2 strofe, O mna nendurat, tinnd grozava
cup,
sugerand pacatele omeniriice trebuia mantuita
si chiar daca personajul este constient de misiunea lui divina Nu trebuie s
-atinga infama
bautura. Versul Batandu
se cu moartea uitase de viata sugereaza momentul dramatic al infruntarii dintre
omul Isus
si divinul Isus deoarece omul este inspaimantat in fata mortii ceea cel face sa uite de viata eterna. Infama bautura
simbol al pacatelor omenirii ce trebuie rascumparate prin jertfa, se ascund sub
aparenta amagitoare a mierii, veninul
se asociaza cu dulceata
n apa ei verzuie jucau sterlici de miere /
Si sub veninul groaznic simtea c e dulceat....
Ultima strofa completeaza cadrul traditional, evanghelic din prima strofa.
Imaginea terifianta a maslinilor care
pareau ca vor sa fuga din loc sa nu
l mai vada aplifica tragismul lirismului. Este evid
enta trimiterea spre textulreligios din cartea sfanta in care se descrie
framantarea ce cuprinde intreaga fire in momentul rastignirii. Un vant de

spaima framanta lumea ca prevestire a martirului care va schimba destinul omenirii.

Iar ultimul vers
Si uli
ii de seardau roate dupa prad. este incarcat de sugestii preminitorii