MANIPULARE SI RAZBOI PSIHOLOGIC

Cuvinte-cheie:
- Arma psihologica;
- Protectie psihologica;
- Razboi informational;
- Propaganda;
- Operatii psihologice
Aciuni psihologice de influenare a intelor

Operatiunile psihologice sunt operatiuni planitificate cu scopul de a transmite

informatii,indici informationali pentru a influienta emotiile,motivatiile si rationamentele
,comportamentul indivizilor din anumite grupari,organizatii,etc.
Din punctul meu de vedere, acest "psyops" (operatiune psihologica militara), este un
instrument fiabil si inovativ, al politicilor instrumentate la nivel global.
Acest razboi psihologic, pare a fi arma perfecta, impotriva factorilor de viloenta asimetrica
, este calea perfecta, de a manipula slabiciunile,defectele si ineficienta adversarului, in
anumite momente cheie.
Cum se duce acest razboi?
Este un razboi la nivel mental ,in care primele instrumente folosite, sunt sunetele si
semnele vizuale. Ele se impart in: -comunicare fata-n-fata;
-prin mijloace audio-tv,(tv);
-audio-media(radio si amplificatoare;

-vizual media(carti,brosuri,ziare,manifeste ,etc).

Cheia succesului, este nu mesajul ca produs difuzat, ci continutul mesajului si puterea lui
de atingere a subiectilor vizati. Pentru ca succesul misiunilor, sa fie cel scontat,se folosesc
asa-numitele capcane lingvistice menite sa ii asigure celui vizat, atat siguranta cat si
sentimentul ca totul este pierdut, si ceea ce ii ramane este cooperarea.
Exemplu:
"Nu te intimida,sotia ta,sora ta,sau iubita ta este in siguranta cu noi!
Tocmai folosirea cuvantului "intimidare", alaturat de situatia unei presupuse rapiri a celui
drag, il face pe cel vizat, sa se predea, sa reactioneze la stimuli si sa coopereze,
acceptand cerintele impuse.

Razboiul psihologic este o parte componenta a razboiului modern. El a devenit o

generalizare si permanentizare a violentei, un nou gen de arma: arma psihologica. El se
circumscrie conceptului mai larg de influenta sociala. Influenta reprezinta un fenomen
fundamental

al

vietii

individuale

si

sociale,

viznd

modificarea

atitudinilor

si

comportamentelor unor grupuri sau persoane.

Influentarea psihologica desfasurata de catre agresor este un tip special de influenta care se
poate numi manipulare. Numeroasele lucrari de specialitate n-au clarificat nca raportul exact
dintre manipulare si razboi psihologic. Parerile merg de la sinonimia termenilor pn la opozitia
lor. Mai mult dect att: n loc de razboi psihologic (termen la care se tinde a se renunta), se
folosesc si alte concepte, cu acelasi nteles: lupta sau agresiune psihologica, operatii/actiuni
psihologice sau chiar razboi informational. Indiferent de denumire, aceasta noua forma de
razboi a devenit tot mai eficienta iar ideea ca victoria poate fi obtinuta si fara arme, doar prin
convingere nu este noua, ea a nsotit fenomenul militar dintotdeauna.

Nu este ntmplator ca zeul Ares, al razboiului, este nconjurat de zeitele discordiei, fricii si
teroarei. Cunoasterea intuitiva a psihicului uman a fost exploatata la maximum pentru a hotar
soarta razboiului de partea celui mai viclean, mai siret, mai inteligent.
nc acum multi ani n urma, Sun Tzu, renumitul gnditor antic militar proslavea arta
manipularii prin dezinformare, nselare si dezbinare.
Sau binecunoscutul viclesug a lui Ulise, cu darul oferit troienilor: un cal de lemn n care erau
ascunsi grecii ce aveau sa cucereasca orasul ntruneste toate conditiile unei manipulari
moderne.
Nici geto-dacii n-au fost mai prejos n inventarea viclesugurilor pentru a induce n eroare
adversarul cu privire la intentii sau la numarul luptatorilor.
n secolul nostru au aparut mijloace special destinate pentru utilizarea armei psihologice:
radioul si presa si-au adus contributia mai ales n cele doua razboaie mondiale, ca apoi,
televiziunea sa domine mass-media. Ea a devenit cea mai eficace arma de manipulare psihica,
asa cum o demonstreaza conflictele din ultima perioada, n Balcani sau Irak.
Primul razboi din Golf a fost un succes total al tehnicilor de manipulare. Imaginile cu
prizonieri au avut un impact emotional puternic asupra inamicului, scene ca acelea n care
soldatii irakieni ieseau din adaposturile subterane si sarutau bocancii nvingatorilor, au
contribuit substantial la demoralizarea soldatilor irakieni si la predarea n masa a acestora
(Stavre, I., 2004, pag. 107).
Al doilea razboi din Golf, n afara formulei de includere a jurnalistilor n cadrul unitatilor
militare ce a dus la un nou model de manipulare prin transferul emotional de la soldati la
jurnalisti, s-a remarcat prin cel mai acerb razboi al propagandelor, de ambele parti. Ca urmare,
s-a simtit nevoia crearii si la noi de structuri specializate pentru a oferi protectie psihologica si
a se specializa n domeniul actiunilor psihologice. Toate evenimentele si conjuncturile tot mai
diverse n care se desfasoara razboiul contemporan pun tot mai acut problema definirii sau
redefinirii agresiunii psihologice si relevarea dimensiunii ei manipulative.

Exista mai multe definitii ale razboiului psihologic ce corespund doctrinelor politico-militare
ale unor mari puteri sau organizatii.
Francezii au lansat conceptul de actiuni n cmp psihologic ce vizeaza doua nivele de
organizare. Primul se refera la consolidarea psihomorala proprie prin actiuni de aparare sau
protectie psihologica. Al doilea nivel cuprinde actiuni de demoralizare, intoxicare si
dezinformare a inamicului (Hentea, C., 2002, p. 15).
Doctrina romneasca din 2001 aderase iniial la o formula asemanatoare privind actiunile
psihologice. Definitia NATO pentru operatii psihologice (PSYOPS) la care a aderat si doctrina
noastra militara n 2003, se refera la acele actiuni psihologice desfasurate n timp de pace, criza
sau razboi, ndreptate asupra unor audiente inamice, prietene sau neutre, n scopul influentarii
atitudinii si comportamentului acestora n vederea realizarii obiectivelor politice si militare
(Hentea, C., 2004, p. 40).
n dictionarul american de termeni militari, razboiul psihologic se refera la folosirea planificata
a propagandei si a altor actiuni psihologice, cu scopul de a influenta opiniile, emotiile si
comportamentul grupurilor straine inamice, ntr-un mod care sa sprijine nfaptuirea
obiectivelor nationale (Sima, T., 2004, p. 230).

Din cauza conotatiei negative pe care o are termenul de manipulare din perioada regimurilor
totalitare, fasciste, agentii de influentare au facut tot posibilul sa mascheze acest scop major al
agresiunii. Manipularea este un tip special de influentare desfasurata de catre agentul agresor,
ce-si urmareste n primul rnd interesele, dar asta nu nseamna ntotdeauna daune, prejudicii
aduse victimei tinta, mai ales n conditiile razboiului contemporan.

Indiferent ce sens alegem, cel larg de influenta sociala de tip special sau cel restrns, de
influenta n discordanta cu interesele manipulatilor, razboiul psihologic are telul de a manipula.
Vorbim de manipulare "atunci cnd o anume situatie sociala este creata premeditat pentru a
influenta reactiile si comportamentul manipulatilor n sensul dorit de manipulator" (Ficeac, B.,
2004, p. 30).
Conflictul militar este, n sine, un teren propice fenomenului manipularii. Factorii de risc ai
cmpului de lupta si situatialimita n care se afla militarul care trebuie sa traiasca at t pacea,
ct si razboiul, ca doua stari distincte de normalitate, fac deja vulnerabila starea psihica a
luptatorului.
Daca agresiunea psihologica mai urmareste si punctele sensibile, nevralgice ale adversarului,
perspectiva de a provoca panica, deruta, confuzie, capitulare, este foarte mare.
Actiunile de subminare a starii psihomorale a adversarului, reducerea capacitatii de rezistenta
psihica si a vointei de a lupta pot ncepe nainte de declansarea actiunii armate, uneori,
nemaifiind nevoie sa se ajunga aici. Operatiunea "Sustinerea democratiei" din Haiti, din 1994
n-a necesitat nici un foc de arma (Mihai, V., Infocom, nr. 3/1996, p. 21- 27).
O alta trasatura a manipularii este caracterul indirect, de la distanta, ntre cel care manipuleaza
si cel manipulat (de obicei prin intermediul mass-media) ducnd la o relatie social nefireasc,
nstrainat, anxioas, frustran.
n primul rnd, se actioneaza asupra inconstientului, unde forta sugestiei este deosebit de mare
si individul actioneaza sub o presiune de care nu este constient. De aceea, fisurarea sau chiar
schimbarea sistemului de referinta poate fi mai usor provocata prin formule soc (sloganuri)
puternic emotionale.Ct de departe poate ajunge manipularea, ne-o dovedeste dublul
proces de dezumanizare, att a agresorilor, ct si asupra victimelor. Se poate ucide cu
snge rece, din convingere, numai datorita inocularii ideii ca ceea ce omoara nu sunt
oameni (exemplul milioanelor de evrei omorti sau aruncarea bombelor atomice la

Hiroshima si Nagasaki). La aceasta se adauga procesul dezindividualizarii ce creste spiritul

agresiv. (Ficeac, B., 2004, p. 20 - 28, 40 42).
Legat de acest aspect nu trebuie uitat faptul ca presiunea grupului poate avea ca efect si
anihilarea gndirii proprii. Neglijarea acestui principiu a dus la greseli costisitoare, cum ar
fi, distrugerea flotei americane la Pearl Harbour sau accelerarea ofensivei militare din
Vietnam pentru ca, n procesul de decizie a primat spiritul de echipa, unitatea, n ciuda
ezitarilor si ndoielilor unor membri ai comisiilor (Janis, 1972, citat de Oberle, DeVisscher,
P., 2001, p. 313).

Si, n sfrsit, se vorbeste de manipulare psihologica si de manipulare informationala, desi

ambele se ntrepatrund.
Manipularea psihologica are n vedere o serie de procese si fenomene ce stau la baza
schimbarii conduitei. Citm o parte din ele: tendinta spre echilibru cognitiv si emotional,
disonanta cognitiva, nevoia de recunoastere, afiliere sau securitate, efectul carismatic,
fenomenul de sugestie controlata. Printre tehnicile ce ilustreaza eficacitatea acestor efecte sau
fenomene, despre care se tot vorbeste, sunt "tehnica picioruluinusa", "tehnica usiinnas",
tehnica momelii, tehnica manipularii prin perceptie subliminala.
Manipularea informationala este modalitatea de baza prin care se realizeaza manipularea.
Extensia mass-mediei, posibilitatea de a receptiona n timp real orice eveniment de pe
glob, dezvoltarea tehnologiilor comunicationale, diversificarea suporturilor ce transmit
informatia, fac din razboiul informational o emblema a lumii contemporane ce readuce n
discutie delicatul subiect al propagandei. Termenul propaganda avea initial un sens neutru,
acela de a raspndi credinta, apoi o opinie, o doctrina oarecare.

Propaganda continua sa fie

asociata cu minciuna si manipularea. Prin modul de a putea mpleti adevarul cu falsul, ea este,
ntr-adevar,

forma

principala

prin

care

se

poate

actiona

asupra

constiintei

si

sentimentelor. Poate fi deschisa (oficiala) si ar corespunde, n conditii de razboi, modernelor

servicii de relatii publice si acoperita (si ascunde provenienta), avnd la baza calomnia,
ponegrirea, defaimarea. Aceasta, la rndu-i poate fi neagra si cenusie n functie de gradul de

acoperire si procedeele folosite Propaganda neagra este cea mai eficienta, abordeaza temele
cele mai acute si lasa impresia sa si are sursele pe teritoriul inamicului.
Ea poate folosi mijloace dintre cele mai perverse ce provoaca stare de panica, deruta, tensiune,
nesiguranta, prin zvonuri, alarme false si apeluri telefonice, santaj, imitarea vocii unor
personalitati cunoscute sau presiunea psihologica asupra lor (amenintari, sechestrare). Este
foarte posibil ca si arma informationala a terorismului sa faca parte cteodata din panoplia
mijloacelor folosite.
n propaganda cenusie, nu se specifica sursa dar nu se declara fatis mpotriva adversarului,
abordnd subiecte senzationale ce vulnerabilizeaza publicul. n functie de metoda
predominanta folosita, propaganda poate avea suport emotional, faptic sau persuasiv (Cristea,
D. p. 387).
Prima urmareste provocarea deliberata a unor trairi si adeziuni afective puternice, utiliznduse imagini, formule verbale si simboluri cu mare ncarcatura emotionala. Aceasta propaganda
sta la baza manipularii populatiei cu un nivel foarte scazut al instruirii, mai ales n zonele de pe
glob, unde predomina saracia si analfabetismul. Propaganda cu suport faptic are la baza fapte
ct mai concrete dar special alese, dupa criteriile dorite si se mpleteste n general cu cea
persuasiva, prin utilizarea abila a regulilor retorice pentru captarea afectiva si intelectuala a
auditoriului.Daca manipularea este o componenta curenta a vietii sociale contemporane, fiind
legata nemijlocit de exercitarea puterii si a controlului social, se pune problema rezistentei la
manipulare si contracararea ei.
Masurile privesc att planul personal, ct si cel institutional. De mare importanta este
asigurarea unei protectii psihologice de calitate. si cum "confruntarea se produce pe terenul
psihic al omului, acolo unde se formeaza opiniile, convingerile si atitudinile, cstiga cel care
reuseste primul si mai consistent sa ntareasca sau sa modifice n sensul dorit trairile psihice
ale luptatorului" (Hariuc, 1994, p. 65). Este necesara stabilitatea convingerilor, potentarea

trasaturilor de personalitate pentru a face fata situatiilor limita, dar si cunostinte teoretice
legate de psihologia sociala.
Strategia activitatilor de contracarare trebuie sa vizeze sursa (de unde provine
manipularea), factorii care intermediaza comunicarea, motivatia, mijloacele tehnice folosite,
caracteristicile tintelor vizate, monitorizarea permanenta a efectelor provenite datorita
manipularii, dar si datorita contracararii ei. Toate acestea necesita resurse umane, materiale si
financiare, de care nu dispun toate tarile mici si mijlocii. La nivel individual, se cere un nivel
de analiza si autoanaliza aprofundat, alternarea momentelor de detasare cu cele de implicare
(Ficeac, 2004, p. 194), identificarea discontinuitatilor, cautarea motivatiilor ascunse, folosirea
si compararea unor surse de informare independente si chiar o anumita independenta fata de
gndirea de grup.
De manipulare nu putem scapa usor. Razboiul psihologic este razboiul cu noi nsine.
Suntem manipulati, dar de fapt, ne manipulam singuri, nimeni nu ne obliga. Omul este un
microcosmos si cine stapneste legile acestui univers, stapneste ntreaga lume, detine
puterea, inclusiv cea militara.
Daca agresiunea este un atribut al puterii si puterea nseamna cunoastere, victoria este de
partea celui care stie mai multe.n cazul nostru, nseamna a fi la curent cu cercetarile stiintifice
privind psihicul uman si principiile lui de functionare n grupul social, nseamna aprofundarea
cunoasterii de sine, dar si a celorlalti, a ceea ce este dincolo de sine, care se ntoarce la sine
ntr-un mod mbogatit. Totul este manipulare, constienta sau nu, negativa sau pozitiva, n
functie de interesele cui sunt satisfacute. Cel care manipuleaza are constiinta sigura a
beneficiilor pe care le urmareste, prin influentarea imperceptibila a persoanei sau grupului
vizat. Dar cel influentat, cel care-si schimba comportamentul din convingere sau din anumite
ratiuni pe care le ntelege, o face si el tot pentru "interesul lui". La un moment dat, nu cumva
aceste interese sunt relative si cel care lupta pentru a obtine suprematia prin manipulare, s-ar
putea la un moment dat, sa lupte mpotriva lui nsusi ?!
Este un conflict din care sigur va cstiga doar stiinta manipularii, ca arm a cunoasterii si
autocunoasterii. Razboaiele vin si trec, victoriile se transforma n esecuri si invers, judecatorii
istoriei sunt trecatori si deci partinitori. Numai manipularea ramne vesnica, ca arma a amagirii

si a trezirii, ca arma care nu ucide, ci doar otraveste, si ceea ce este mai important, nu mori, ci,
dimpotriva, renasti, dupa ce otrava a fost eliminata. Unii nu vor s-o elimine

Operaiile informaionale sau noile haine ale propagandei

n timp ce despre propagand a auzit i vorbete toat lumea, despre operaii informaionale
(information operations cu acronimele INFO OPS in variant NATO i IO n accepie american)
doar civa iniiai din anumite sfere militare, politice i academice pot spune c tiu despre ce este
vorba. Asemntor, reclama i publicitatea aparinnd cotidianului nostru comun sunt binecunoscute
tuturor, dar la ce se refer i cum se practic operaiile psihologice sau PSYOPS (Psychological
Operations) doar civa militari specialiti din cteva armate moderne pot rspunde n deplin
cunotin de cauz.
Termenul de propagand Pentru majoritatea covritoare a oamenilor, propaganda este asociat
unei intenii ascuns-malefice i drept urmare este imoral i reprobabil sau, n cel mai bun caz, de
neluat n seam.
americanii au elaborat o definiie oficial destul de cuprinztoare a propagandei. n doctrina pentru
operaii psihologice a forelor armate americane din 1994 i 2003 se poate gsi una din puinele
definiii oficiale" ale propagandei nscris ntr-un document doctrinar militar: orice form de
comunicare n sprijinul unor obiective naionale n scopul influenrii opiniilor, emoiilor,
atitudinilor sau comportamentelor oricrui grup de oameni n beneficiul direct sau indirect al

sponsorului acestei comunicri". Pentru americani orice form de comunicare, (aadar inclusiv
relaiile publice, operaiile psihologice sau chiar i reclama) poate fi atins de virusul propagandistic,
rezultnd astfel o influenare cu mijloace neprecizate a psihicului i raionalului unei inte alese, n
beneficiul emitentului.
Mai mult dect att, aceeai doctrin american pentru operaii psihologice ntrunite din 2003
definete contrapropaganda drept activiti de operaii psihologice de identificare i avertizare
asupra inteniilor propagandistice ale adversarului. Prin urmare jocul delimitrilor conceptuale
doctrinare pare s ignore logica bunului sim, care ar accepta cu greu un rspuns la ntrebarea de ce
numai adversarului i este atribuit practica detestabilei propagande, n timp ce forelor proprii le
revine doar onorabila i legitima misiune a contrapropagandei, materializabil prin igienizatul
instrumentar doctrinar al operaiilor psihologice. Semnificativ este i precizarea nelipsit din susnumitele doctrine conform creia propaganda se face doar n interesul i beneficiul emitentului i
sponsorului acesteia.
Foarte apropiat de fenomenele contemporane din sfera comunicrii publice n mediile militare i
politice, istoricul britanic Philip Taylor se pstreaz n limite la fel de largi pentru definirea propagandei, prin care nelege o aciune deliberat de persuasiune a oamenilor pentru ca acetia s
gndeasc i s se comporte ntr-un fel dorit anume. Taylor insist asupra caracterului deliberat,
precis i oneros direcionat al demersului persuasiv, punnd i el semnul identitii ntre sponsorulemitent i beneficiarul propagandei.
Ceea ce din punctul de vedere al lui Taylor legitimeaz operaiile informaionale militare sau civile
naionale desfurate de statele democratice este faptul c ele sunt conduse de politicieni alei democratic i care folosesc instrumentarul operaiilor informaionale n implementarea politicii lor. Taylor
accept chiar i ideea deosebit de actual privind necesitatea unei propagande de integrare ntr-o
societate democratic, dar cu dou condiii: un plus de educaie i cultur pentru marea mas a
categoriilor mai de jos ale societii i tot pentru aceleai categorii un i mai larg acces la informaie.

n clasica analiz a lui Ellul pot fi identificate numeroase elemente comune ntre propagand i
operaiile informaionale. Propaganda, spune Ellul, trebuie s fie total, adic s utilizeze toate

mijloacele disponibile n atingerea obiectivelor propuse; exact acelai lucru se ntmpl i n cazul
operaiilor informaionale care sinergizeaz i coordoneaz toate resursele domeniului. De asemenea
n viziunea lui Ellul, propaganda trebuie s fie continu i durabil; la fel sunt concepute i programele campaniilor de operaii informaionale cu eficien cuantificabil doar pe termen lung.
Analiza intei avut n vedere de propagandist sau de specialistul n PSYOPS, la fel ca i cel n INFO
OPS, se face plecnd de la exploatarea acelorai vulnerabiliti de ordin sentimental, material sau
preconceptual al celor crora se dorete a li se influena comportamentele i reaciile.
Legitimizarea propagandei prin INFO OPS
Chiar i printre militarii romni de rang foarte nalt domnete o dulce confuzie referitor la acest
concept nou, de sorginte american i care a fost adoptat i de NATO n 1999. Multora le este nc
imposibil s deosebeasc operaiile informaionale (INFO OPS n terminologia NATO sau IO n
terminologia militar american) de cele psihologice (PSYOPS) sau s desprind sintagma
operaiilor informaionale, de cea total diferit a informaiilor militare, cunoscute sub genericul
deintelligence. Cu toate acestea, n operaiile sau conflictele militare multinaionale moderne n care
sunt implicai i militari romni, aceste concepte - INFO OPS i PSYOPS - funcioneaz cu mai
mult sau mai puin eficien, fiind abundent acoperite din punct de vedere doctrinar.
Americanii fiind considerai prinii legitimi" ai operaiilor informaionale, credem c analiza
conceptului trebuie s plece de la definiia doctrinar militar. n 1995 Doctrina operaiunilor
militare ntrunite a forelor armate ale SUA identifica afacerile publice (PA) PSYOPS-ul i
diplomaia public drept aspecte ale instrumentarului informaional al strategiei de securitate naional, fiecare dintre aceste aspecte reprezentnd funcii distincte ale unui obiectiv unic. Conform
doctrinei americane ntrunite a operaiilor informaionale (IO) acestea implic aciuni ndreptate
mpotriva informaiilor i sistemelor informaionale ale adversarului, simultan cu protejarea
propriilor informaii i sisteme informaionale. Aceast definiie este extrem de puin lmuritoare n
privina detaliilor definitorii ale elementelor componente. n ceea ce privete un sistem
informaional, el reprezint n concepia americanilor ntreaga infrastructur, organizare, personal
i acele componente care colecteaz, proceseaz, nmagazineaz sau acioneaz pe baz de
informaii, precum i procesele bazate pe informaii.
La fel de generale sunt i aspectele definitorii ale operaiilor informaionale ofensive i defensive.

Astfel operaiile informaionale ofensive presupun utilizarea integrat a acelor capaciti desemnate
care sprijinite fiind prin aciuni de intelligence - pot susine att influenarea liderilor i factorilor
de decizie ai adversarului, ct i ndeplinirea unor obiective specifice.Lucrurile ncep s se
limpezeasc n momentul n care doctrina american enumer, fr a limita,capacitile avute n
vedere a fi utilizate de operaiile informaionale ofensive la o serie de aciuni tipic rzboinice,
precum operaiile de securitate operaional, de nelare militar, PSYOPS, rzboi electronic, atacuri
i distrugeri fizice, operaii informaionale speciale i atacuri asupra reelelor de calculatoare.
n ceea ce privete operaiile informaionale defensiveamericane, acestea presupun integrarea i
coordonarea politicilor, procedurilor, operaiilor, personalului i tehnologiilor n scopul protejrii i
aprrii propriilor informaii i sisteme informaionale. Aceast defensiv informaional este
realizat de militarii americani prin operaii de securitate informaional, de contra-nelare militar,
de contra-propagand, contra-informativ, rzboi electronic i speciale. Lipsesc deci din panoplia
defensivei informaionale americane PSYOPS-ul, distrugerea fizic i nelarea militar.
Ceea ce este esenial n concepia operaiilor informaionale americane idee ce se regsete i n
viziunea NATO este acest principiu coordonator i integrator al mai multor activiti deosebite n
sine, dar toate avnd scopuri persuasive, din perspectiva sinergizrii efectelor acestora pentru
ndeplinirea unui anumit obiectiv comun. Cu alte cuvinte, pragmatismul american a determinat
creterea eficienei tuturor activitilor din sfera comunicrii n mas prin coordonarea unitar a acestora n cadrul integrator creat i susinut de operaiile informaionale. Practic, INFO-OPS-ul nu duce
la crearea nici unui produs specific, cu toate c produsele create n cadrul operaiilor psihologice,
relaiilor publice, CIMIC-ului, nelrii militare sunt coordonate i integrate prin mecanismele
operaiilor informaionale.
n comparaie cu americanii, conceptul de operaii informaionale INFO OPS este mult mai
precis delimitat n doctrina NATO, probabil pentru a nu trezi suspiciuni sau resentimente nici unuia
dintre membri. In primul rnd, domeniul INFO OPS este definit de trei piloni: oamenii adic liderii
de opinie i factorii de decizie; apoi sistemele de hard respectiv reelele de calculatoare i procesare
date i n fine, procesele ce-i leag pe lideri de sisteme, de exemplu structurile organizaionale
tehnici, tactici, proceduri. n cadrul acestui spectru, operaiile informaionale sunt acele procese
coordonate, n continu micare care reunesc activitile diplomatice, politice i militare ale NATO

pentru influenarea factorilor de decizie non-NATO n sprijinul obiectivelor Alianei. Pe de alt

parte, conform Politicii NATO, operaiile informaionale militare sunt acele aciuni coordonate n
scopul influenrii liderilor i factorilor de decizie adversari pentru sprijinirea totalitii
obiectivelor Alianei prin afectarea informaiilor, sistemelor i proceselor bazate pe informaie ale
acestora, simultan cu exploatarea i protejarea propriilor informaii i sisteme bazate pe informaie.
Nu lipsit de interes este i evoluia conceptului n cadrul Alianei. Iniial, n 1998, NATO priveau
operaiile informaionale doar drept o strategie integratoare n cadrul politicii rzboiului de comand
i control C2W. Apoi n ianuarie 1999 a fost individualizat i dezvoltat conceptul de INFO OPS de
ctre Comitetul Militar al NATO prin documentul MC 422 ca o arm de sine stttoare, cu
aplicabilitate militar deplin. n 19 septembrie 2002 a fost promulgat noua politic militar a
NATO n domeniul de sine stttor al INFO OPS (MC 422/1) care a statuat termenul de Military
INFO OPS operaii informaionale militare, distincte de Strategiile Informaionale ale NATO,
dominate de diplomaie i politic. Pe de alt parte, dac americanii i clasific operaiile
informaionale n ofensive i defensive, Aliana i definete aceste aciuni n strategice, operative i
tactice. La nivel strategic, operaiile informaionale urmresc influenarea liderilor de opinie i a
proceselor de luare a deciziei din cadrul naiunilor non-membre NATO prin diseminarea anumitor
mesaje politice, prin iniiative diplomatice i aciuni militare de ordin strategic.
La nivel operativ adic acoperind un teatru de operaii anume, precum cel din Kosovo sau din
Afganistan, n jurul Kabulului - INFO-OPS-ul aliat se desfoar conform unei strategii
informaionale militare pentru ndeplinirea de ctre comandantul militar al teatrului a unor anumite
obiective politico-militare bine definite prin realizarea unor efecte informaionale i psihologice
asupra unor lideri i procese. n sfrit, la nivel, tactic operaiile informaionale se realizeaz prin
planuri de aciune locale i prin derularea ntregului proces de feed-back informaional direct din
teren. La toate nivelele se urmrete n primul rnd cucerirea i apoi pstrarea superioritii i
iniiativei informaionale fa de adversar, liderii sau grupurile int avute n vedere. Cu alte cuvinte,
ncepnd de la mijlocul anilor 90, Aliana Nord Atlantic i-a dezvoltat n mod continuu i la toate
nivelurile mecanisme din ce n ce mai sofisticate de planificare, coordonare, desemnare a intelor,
evaluare i integrare a tuturor capacitilor sale cu potenial de comunicare i influenare a acelor
grupuri int sau lideri avui n vedere.

n ceea ce-i privete pe romni ei nu dispun nc nici de elemente doctrinare, nici de structuri de
operaii informaionale, dei defunctul regim ceauist reuise s ating un nalt grad de centralizare i
coordonare a industriei propagandistice comuniste. Prima criz a unor ceteni romni luai ostateci
n Irak a cuprins ns toate elementele necesar a fi coordonate sub spectrul operaiilor informaionale.
Problema romnilor n acea criz a fost tocmai lipsa de experien i a pre-existenei unui mecanism
eficient de coordonare a tuturor domeniilor i aciunilor. Acest mecanism a fost materializat ad-hoc
prin faimoasa celul de criz instalat la Cotroceni sub conducerea nemijlocit a preedintelui Traian
Bsescu i care a coagulat toate eforturile de soluionare a crizei.
. Ceea ce evident c a lipsit prii romne a fost un plan de contracarare a efectelor unei astfel de
agresiuni psihologice asupra populaiei, dar i asupra clasei politice i liderilor de opinie. La fel de
slab pregtit a fost i ntreaga clas politic (s-a mers pn la oferte aberant-ridicole de schimb de
ostatici formulate emfatic i populist de un lider de partid parlamentar). Muli politicieni de frunte"
nu tiau ct de ct clar care erau amplitudinea, poziia i specificul prezenelor militare romne n
teatrele de operaii din Irak i Afganistan, nefiind capabili s disting ntre o prezen sub steagul
NATO i una n cadrul unei Coaliii.
.
Misterele PSYOPS
n ianuarie 1962 militarii americani au renunat doctrinar la termenul de rzboi" psihologic i l-au
nlocuit cu cel de operaii" psihologice - PSYOPS, deoarece aceste aciuni vizau nu doar forele
armate ale inamicului, ci i populaia civil a acestuia, iar pe fundalul rzboaielor comuniste de
eliberare naional, foarte populare n acea perioad, asumarea desfurrii unui rzboi psihologic
mpotriva civililor devenea extrem de incorect politic". Cu toate acestea, mass-media continu s
prefere adesea mult mai belicosul i mai spectaculosul termen de rzboi psihologic" chiar i atunci
cnd se vorbete n decorul unor teatre de operaii unde nimeni nu se bate, ci se menine pacea, sau
despre zone n care nici mcar nu se desfoar operaii militare. La fel ca i n cazul operaiilor
informaionale (de fapt naintea acestora) NATO a preluat tot de la americani conceptul de PSYOPS,
cruia i-a ataat cteva necesare i inevitabile limite i precauii politice.
n manualul din 2000 al PSYOPS-ului american este specificat scopul acestor aciuni drept acela de

a influena comportamentele audienei int n sprijinul obiectivelor naionale ale politicii Statelor
Unite, precum i inteniile comandantului militar la nivelul strategic, operativ i tactic de ducere a
rzboiului. Practic, comandanii planific operaiile psihologice pentru a dirija informaii i
indicatori selectai spre audiene int strine n scopul de a le influena emoiile, motivele,
raionamentele i n ultim instan comportamentele guvernelor, organizaiilor, grupurilor i indivizilor strini. Manualul american de operaii psihologice din 1994, n glosarul de termeni i acronime,
definete i repudiatul concept de rzboi psihologic drept o combinaie ntre propagand i aciuni
psihologice planificate, avnd acelai scop de influenare a opiniilor, emoiilor, atitudinilor i
comportamentelor grupurilor ostile strine pentru susinerea ndeplinirii obiectivelor naionale. Cu
alte cuvinte, n caz de rzboi, detestabila propagand devine acceptabil atunci cnd este ndreptat
mpotriva unui grup ostil strin.
Conform politicii NATO pentru operaii psihologice din 2002 acestea sunt desfurate pentru a
transmite direct anumite informaii i indicatori selectai spre guverne, grupuri i indivizi
aparinnd unei tabere dumane, aliate sau neutre (n 2004 a fost eliminat precizarea naturii
dumane, aliate sau neutre a grupurilor int avute n vedere, preferndu-se mult mai generos
diplomatica formul a intelor aprobate) n scopul influenrii emoiilor, atitudinilor, motivelor,
percepiilor, raionamentelor i n final a deciziilor i comportamentelor acestora, pentru ndeplinirea unor obiective politice i militare.
Din aceast definiie pot fi detectate cteva constante prezente att n doctrina NATO, ct i n cea a
SUA, conform crora PSYOPS-ul lucreaz
a) cu informaii selectate,
b) ndreptate doar mpotriva unor audiene care iniial erau doar strine, ulterior fiind acceptat orice
int aprobat,
c) n scopul influenrii respectivelor inte,
d) n beneficiul sponsorului PSYOPS. Natura acestor constante merit cteva precizri. Informaiile
selectate n cauz pentru a fi diseminate pe canalele PSYOPS nu sunt exclus a fi intenionat false i
cu o fals identitate a emitentului (caz n care am avea de-a face cu un PSYOPS negru, aa cum a
practicat adesea CIA n rzboiul din Vietnam, dar i n primul rzboi din Golful Persic), tot aa cum

n PSYOPS-ul numit gri, emitentul are o identitate neprecizat, iar acurateea informaiilor este
departe de a fi garantat. O identitate clar asumat a emitentului mpreun cu o perfect acuratee i
credibilitate a informaiilor selectate spre diseminare ntlnim doar n cazul PSYOPS-ului alb,
practicat cu deosebire de forele multinaionale n operaii de meninere a pcii.
n privina audienei strine avute n vedere de PSYOPS-ul american sau NATO, ceea ce pare a fi
limpede este doar faptul c aceasta nu se refer la propriile trupe i ceteni, n timp ce inte civile
sau militare aliate sau neutre se pot afla oricnd n vizorul operaiilor psihologice; formularea de
inte aprobate" las loc unei plaje practic nelimitate de audiene vizate de PSYOPS, inclusiv trupe i
ceteni proprii (eventual cei n pericol a fi virusai de germeni extremist-teroriti) i n acelai timp
scoate PSYOPS-ul de sub incidena strict militar a deciziei comandantului i-l subordoneaz
factorului politic.
Draftul din ianuarie 2005 a doctrinei NATO privind operaiile psihologice (AJP 3.7) identific trei
categorii de astfel de operaii, identificarea acestora fiind fcut pentru a facilita delimitarea responsabilitilor autoritilor naionale, ale naiunii gazd i ale Alianei. Astfel, operaiile
psihologice strategice sunt rezervate responsabilitilor naionale ale statului care le desfoar i au
drept obiectiv fie ctigarea sprijinului i a cooperrii unor grupuri de audien prietene sau neutre,
fie reducerea voinei i capacitii de lupt a audienelor int ostile sau potenial ostile. Aadar
NATO nu va desfura operaii psihologice strategice, chiar dac Consiliul Nord Atlantic se poate
constitui ca un forum de coordonare a PSYOPS-ului strategic desfurat de naiunile membre cu
aciunile militare ale Alianei. Care ns dintre naiunile membre NATO au capacitatea de a desfura
PSYOPS naional la nivel strategic? Statele Unite, Marea Britanie, Frana, mai nou i Germania au
astfel de capaciti i resurse PSYOPS i cam att; adic aproximativ tot aceleai state capabile s-i
proiecteze independent forele lor armate oriunde n lume i implicit s poarte operaii militare
ofensive sau defensive. Rezult c operaiile psihologice strategice chiar dac sunt desfurate cu un
instrumentar i un regulament strict militar se afl sub o la fel de strict subordonare politic, cu
toate limitele ofensive i defensive pe care aceast subordonare le implic.
Avem apoi operaiile psihologice de rspuns la criz pe care NATO i le asum la nivel operativ i
tactic asupra grupurilor int aprobate din interiorul teatrelor de operaii. Scopul declarat al acestora
este crearea unei atmosfere de susinere a obiectivelor misiunii comandantului NATO i de cooperare

ntre prile aflate n conflict, precum i sprijinul proteciei forelor. Este vorba despre ceea ce face n
prezent PSYOPS-ul din NATO n teatrele de operaii ale SFOR i KFOR din Bosnia, respectiv din
Kosovo, precum i n cel al ISAF din jurul Kabul-ului, n Afganistan. Toate aceste misiuni aparin
spectrului operaiilor de meninere sau impunere a pcii astfel nct i obiectivele unor astfel de
campanii PSYOPS sunt relativ modeste i rezervate exclusiv PSYOPS-ului alb, spre deosebire de cel
strategic, pe care o naiune i poate asuma rspunderea de a-l practica n forma sa neagr sau gri.
Avnd n vedere inocena" acestor obiective ale PSYOPS-ului aliat n operaiile de tip peacekeeping, se pune problema distinciei acestora de cele ale relaiilor publice practicate de acelai
comandament asupra unor audiene care n mare msur sunt aceleai. ntlnim astfel campanii de
tip Imaginea KFOR" att n planurile PSYOPS, ct i cele ale PR-ului, ambele fiind coordonate sub
umbrela INFO-OPS mesajele diseminate fiind n esen aceleai.
n sfrit, tot la nivel tactic i operativ, NATO i declar operaiile psihologice de lupt. Acestea pot
fi ndreptate mpotriva unor audiene int aprobate pentru nfrngerea adversarului prin reducerea
sau anihilarea voinei de lupt a acestuia, simultan cu sprijinirea libertii operaionale a comandantului forei. Acest tip de operaii psihologice, la fel ca i cele de rspuns la criz sunt conduse sub
ordinele comandamentelor strategice ale NATO sau subordonate acestora. Exist i unele limite
impuse acestor operaii: ele nu vor fi ndreptate mpotriva mass-media internaionale, a naiunilor
membre NATO, a forelor aliate i a civililor din exteriorul teatrului de operaii.
n ceea ce-i privete pe romni, acetia s-au grbit s adopte n manualul lor de operaii psihologice
ultima variant a definiiei NATO, cea cu intele aprobate", fr a-i pune prea mult problema
redeteptrii unor susceptibiliti propagandistice comuniste de foarte curnd apuse: activiti
planificate care utilizeaz metode i mijloace de comunicare direcionate spre grupuri int aprobate
cu scopul de a influena percepii, atitudini i comportamente care afecteaz ndeplinirea
obiectivelor politico-militare.
eful Statului Major al SHAPE/ACO, amiralul sir Jan Garnett aprecia, n aprilie 2004, PSYOPS i
relaiile publice drept cei doi piloni complementari ai campaniilor de operaii informaionale
desfurate de NATO n teatrele sale de operaii din Balcani sau Afganistan. Pe de alt parte, dr.
Jamie Shea lociitorul asistentului secretarului general al NATO pentru relaii externe din cadrul
departamentului de diplomaie public sublinia faptul c dac pn n 1990 succesul Alianei a

constat n prevenirea i evitarea unei aciuni militare directe, n 2004 credibilitatea i eficiena NATO
trebuie dovedite zilnic prin fapte concrete, iar aceste fapte pot fi afirmate, tocmai prin PSYOPS i
relaii publice. Cu alte cuvinte, NATO nu poate prsi un teatru de operaii i s declare misiunea
ndeplinit pn nu a reuit s cucereasc mintea i sufletul" att ale populaiei locale pentru a nu
mai fi antrenat ntr-un alt conflict, ct i cele ale opiniei publice din spaiul metropolitan al Alianei
care trebuie convins asupra necesitii i eficienei respectivei operaiuni. Din aceast perspectiv,
PSYOPS a devenit o industrie n plin dezvoltare", constituind miezul oricrei operaii de sprijin al
pcii, al crei succes final depinde n mare msur de modul de planificare i executare a
respectivelor operaii psihologice

Operatiile psihologice au aparut si au evoluat n strnsa legatura cu fenomenul militar, ca

parte intrinseca a razboiului, mai nti ca atribut al comandantului, apoi ca atribut al unor
structuri speciale.
S-a acumulat astfel un ntreg arsenal de forme si mijloace, procedee si tehnici, cai si
modalitati subtile de influentare a modului de gndire si al comportamentului indivizilor, a
starii lor psihice si morale si a fortei de actiune a colectivitatilor umane.
Operatiile psihologice, prin dimensiunile si complexitatea lor, au fost situate ntotdeauna n
rndul factorilor de eficienta ai luptei. Daca Sun- Tzu aprecia ca daca putem fi stapni pe
spiritele trupelor, n ciuda prioritatii materiale a inamicului, pastram de partea noastra sansa
victoriei, Napoleon spunea ca patru ziare pot nlocui un milion de soldati, Hitler exclama:
Propaganda ne-a adus la putere, propaganda ne- a permis sa pastram puterea, propaganda ne
va permite sa cucerim lumea.
Declansat ntr-o perioada n care lumea occidentala, preocupata de largirea sferelor de
influenta si acapararii de noi piete de desfacere, a posibilitatii de a obtine cstiguri importante
pe seama tarilor care detin importante rezerve naturale si economice, conflictul din Irak nu iese
din sfera atingerii intereselor economice si a tendintei ciclice a omenirii de a-si schimba

frontierele zonelor habituale n raport cu modificarile produse n viata sociala la un moment

dat.
n afara intenselor demersuri politice si diplomatice, a imenselor eforturi financiare, materiale
si umane, conflictul armat din Irak a constituit nu numai o nclestare violenta, purtata cu arme
sofisticate si cu o mare putere de distrugere, ci si o confruntare psihologica de mare amploare,
care a urmarit la adversar subminarea spiritului de lupta, ncetarea rezistentei, strnirea
sentimentului pieirii inevitabile, al confuziei, nencrederii si fricii, ntr-un cuvnt
nfrngerea pe plan moral- spiritual al acesteia si astfel obtinerea victoriei.
n prezenta lucrare ne propunem sa surprindem o viziune personala privind locul si rolul
operatiilor psihologice n ansamblul de actiuni militare desfasurate pe timpul razboiului din
Irak. Consideram ca, n conditiile n care armata romna participa la misiuni n afara
granitelor tarii, misiuni desfasurate mpreuna cu trupele NATO, tema prezentata ar putea fi de
un real folos psihologilor din domeniul cunoasterii si asistentei psihologice, ntruct le
largeste aria de competenta profesionala si constituie un bagaj de cunostinte suplimentar pentru
a face fata cu succes - att ei, ct si detasamentele din care fac parte - conditiilor reale de
lupta din teatrele de operatii.
Operatiile de influentare psihologica au acompaniat ntotdeauna conflictele militare; ele
singure n- au nvins niciodata un inamic, dar au contribuit semnificativ la victorii. De regula,
operatiile de influentare psihologica premerg declansarea unei campanii, avnd misiunea de a
pregati terenul, de a slabi rezistenta celui ce va fi atacat, dar continua pe toata durata
conflictului, prelungindu-se si dupa ncheierea lui. n actualele conditiile transformarilor
politice si militare, se apreciaza tot mai mult ca rezolvarea problemelor litigioase dintre partile
aflate n conflict pe calea razboiului constituie o varianta limitata n mod substantial. n
aceste mprejurari, actiunile din sfera operatiilor psihologice pot deveni mijlocul principal al
politicii si strategiei globale a statelor si grupurilor de state.

n prezent, operatiile psihologice au un caracter tot mai diferentiat, selectiv, mai ales n timp
de pace, si vizeaza att grupurile sociale ct si persoanele fizice.
Progresul nregistrat n domeniul mijloacelor de informare n masa, n domeniul
stiintelor socio-umane, a sporit posibilitatile de influentare spirituala. Ca urmare, au fost
identificate procese cum sunt: dezinformarea, insinuarea n constiinta oamenilor a
adevarurilor spuse pe jumatate, crearea unor stereotipuri deformate de gndire, nlocuirea
convingerilor reale prin altele false. S-a acumulat astfel un ntreg arsenal de forme si
mijloace, procedee si tehnici, cai si modalitati subtile de influentare a constiintei, a modului de
gndire si comportamentului indivizilor, a starilor psihice si morale, a climatului psiho- social
si a fortei de actiune a colectivitatilor umane.
Astazi se confectioneaza cu usurinta zgomote care imita orice categorie de armament sau
care exercita presiuni sonice (arme de sunet), se creeaza bombe sonore sau pe baza de
miros si echipamente de proiectie pe nori josi sau liziere de padure, se realizeaza complexe
actiuni propagandistice prin care se induc stari psihice destructurante n vederea erodarii
moralului si capacitatii de lupta a adversarului.
n cadrul acestor evolutii, incitant este faptul ca dezvoltarile n domeniul n discutie
cunosc mai multe directii care se individualizeaza tot mai mult ca rol, functii si arie de
cuprindere. n acest sens se continua preocuparile armatelor de a-si ntari si eficientiza
structurile si mijloacele menite sa desfasoare operatii psihologice. Concomitent, tot mai multe
state si organizeaza si dezvolta structuri proprii care sa faciliteze promovarea intereselor n
relatiile cu celelalte state.
Principala "arma" utilizata de structurile de operatii psihologice n cadrul razboaielor
moderne trebuie sa fie informatia care, folosita eficient, poate oferi oportunitati, practic
inepuizabile, de prevenire, descurajare, limitare sau mentinere a controlului asupra gradului,
dimensiunilor si ritmului de escaladare a unor conflicte.

ncercnd o sintetizare a operatiilor psihologice ce se pot desfasura pe parcursul conflictelor

militare, putem afirma ca ele se planifica cu mult timp nainte, activitatea specialistilor
concretizndu-se n studii si evaluari periodice asupra zonelor de interes", mediatizarea
unor informatii, teme, scenarii de interes strategic, operativ sau tactic si conceperea/producerea
unor materiale (afise, ziare, brosuri, emisiuni etc.) pe categorii/grupuri de tinte".
Operatiile psihologice desfasurate si propun sa influenteze n directia dorita
comportamentul tintelor selectate, uznd de anumite informatii, folosind mijloacele nationale
regionale si locale de comunicare n masa, dar si capacitatile mass-media din dotare pentru a
crea conditiile favorabile ndeplinirii scopurilor propuse.
Domeniul operatiilor psihologice, multi si interdisciplinar n esenta lui, beneficiaza si are
nca nevoie de competenta unor specialisti n psihologie militara, care sa acorde atentia
cuvenita acestui indicator de forta al actiunilor militare.
Conflictul din Irak nu a fost numai unul militar. Ambele parti au ncercat sa slabeasca
adversarul prin mijloace psihologice si sa-l induca n eroare. Componentele de ordin
psihologic ale razboiului din Irak si-au facut aparitia cu mult timp naintea declansarii
conflictului militar propiu-zis, iar pe parcurs acestea au capatat o pondere remarcabila.
Atacurile psihologice sunt ordonate din centrele de comanda att ale aliatilor, ct si ale
trupelor irakiene.
Expertii occidentali opineaza ca latura psihologica este o prezenta permanenta a conflictului, si
de cele mai multe ori, mai eficienta dect cea militara. Amenintarea cu folosirea la nevoie a
armelor chimice si biologice de catre armata irakiana a avut drept scop descurajarea armatei
americane. Imaginile televizate, ale prizonierilor raniti, ale civililor ucisi sau stirile referitoare
la bombardarea de catre americani a unei maternitati, sunt tot ncercari de a influenta opinia
publica din statele coalitiei antiirakiene, inoculndu-i un sentiment de vinovatie.
Pe prim plan se situeaza actiunile de dezinformare reciproca ale partilor aflate n conflict,

precum si ale opiniei publice internationale. Un reprezentant al unei agentii americane de

informatii era de parere ca n timp de razboi prima victima este adevarul. Razboiul din Irak
se poarta n direct la radio, televiziune, si asta face mai greu de definit adevarul.
n batalia pentru influentarea opiniei publice internationale si a fortelor angajate n conflict,
zvonurile par a fi mai eficiente dect rachetele n slabirea moralului. Pentru a- i compromite
pe irakieni n ochii propriei opinii publice, americanii si englezii au lansat cteva
comunicate exagerate n ceea ce priveste succesele lor n primele ore ale declansarii
razboiului.
O retea de televiziune americana (de altfel, se afirma ca CNN este o arma psihologica mai
puternica dect rachetele SCUD si PATRIOT) a transmis n direct de la Washinton, imediat
dupa bombardarea Irakului, ca unii comandanti superiori din Pentagon pretind ca aviatia
irakiana a fost practic decimata. n acelasi timp, irakienii au spus ca au dobort 10 avioane
ale aliatilor, n timp ce acestia din urma au confirmat numai 3. De altfel, scrie un
corespondent al unei agentii de presa, umflarea datelor privind pierderile si victimele
inamicului sunt fapte obisnuite n Orientul Apropiat, unele sunt prea exagerate chiar pentru a
fi eficace ca dezinformare, spun analistii militari occidentali. Altele sunt menite sa incite
patimile religioase.
Potrivit unui important cotidian american, o asemenea implicare ntr-un adevarat razboi
psihologic

are

ca

laturi:

- difuzarea n directia Irakului a unor emisiuni radio, n care li se cere eroicilor soldati
irakieni sa se predea. Postul de radio transmitea invitatia de a se pune sub pavaza aliatilor
pentru a se putea rentoarce la familiile lor cnd va nceta conflictul. stirile aprobate de
cenzura americana relateaza despre surpriza irakienilor n legatura cu tratamentul favorabil
care

li

se

promitea;

- editarea si raspndirea unor manifeste. Asupra Irakului s-au lansat numeroase manifeste prin
care sunt date instructiuni soldatilor irakieni despre modul n care se pot preda. n acestea se
afirma:

ca

vor

fi

nfrnti;

ar

putea

muri

daca

nu

se

predau;

- imprimarea si difuzarea unor casete video si audio continnd materiale de propaganda

mpotriva regimului de la Bagdad.
De partea cealalta, Irakul nu ramne mai prejos. Au fost realizate si difuzate numeroase
videoclipuri si benzi audio care contin cntece arabe de glorificare a lui Saddam Hussein si a
Islamului, ndemnuri la retragerea fortelor americane si engleze etc.
La acestea se adaugau amenintari socante de genul: mii de americani se vor ntoarce n
sicrie n tara lor, interviuri cu prizonieri americani transmise de televiziune, plasarea
prizonierilor n preajma unor obiective ce pareau a fi n atentia fortelor americane pentru a
fi bombardate. Totodata Irakul nu s-a sfiit sa foloseasca amenintarile cu atentate teroriste
pentru a extinde conflictul (datoria sacra a oricarui musulman este de a participa la Jihad razboiul sfnt, se spune ntr-un mesaj adresat de Saddam Hussein poporului irakian).
Influentarea psihologica, n sensul dezorganizarii proceselor psihice implicate n reglarea
comportamentului combatantilor, a fost amplu utilizata n razboiul din Irak. Cnd facem o
asemenea declaratie, avem n vedere permanenta bombardare a indivizilor cu stimuli de mare
intensitate si durata pentru a caror receptare s-a consumat o mare cantitate de energie psihica,
n acest fel diminundu-se disponibilul energetic pentru activitatile de baza.
n limita spatiului oferit de lucrarea noastra, pe parcursul ctorva paragrafe, ne propunem ca
din multitudinea de modalitati si procedee concrete utilizate att de Irak ct si de coalitia
americano- engleza, sa prezentam pe cele care au putut fi depistate si s-au evidentiat prin
potente deosebite n influentarea psihologica a adversarului.
ntre acestea, n conflictul din Irak, un loc aparte l-au ocupat declaratiile oficiale ale
presedintilor de state, premieri, ministri, personalitati militare, organe de presa guvernamentale
etc. O ncercare de sistematizare, fara pretentii deosebite, reliefeaza n mod indiscutabil ca,
prin continut si destinatari, declaratiile oficiale au vizat o problematica foarte diversificata si sau concretizat n numeroase actiuni cu scopuri bine definite si precis orientate. Acestea au

fost astfel construite de ambele parti, nct sa stimuleze si sa declanseze procese de

prelucrare psihica constienta, care sa se soldeze cu fisurarea unor produse psihice ale
individului, cu modificarea sau cu orientarea lor, precum si cu nasterea altora noi, n consens
cu obiectivele celui care a declansat actiunea de influentare.

Se pot releva, n acest sens:

- Actiunile de justificare, de legitimare a tuturor demersurilor ntreprinse de statele
respective n plan politic, economic si militar. n acest scop, statele beligerante au facut, n
repetate rnduri, apel la obiectivele politice declarate, oficiale. Din aceasta perspectiva, n
viziunea cercurilor conducatoare de la Casa Alba, obiectivele politicii americane n Irak erau:
impunerea democratiei ca valoare suprema n stat; eliberarea poporului irakian de sub tirania
liderului Saddam Hussein; restabilirea guvernului legitim al acestei tari; securitatea si
stabilitatea regiunii. Evident, ambele parti au desfasurat n aceasta perioada o intensa
activitate de sustinere propagandistica a acestor obiective, un rol aparte revenind declaratiilor
oficiale.
- n al doilea rnd, subliniem preocuparea constanta pentru actiunile de popularizare a
obiectivelor politice nedeclarate ale adversarului, considerate a fi de fapt cele reale. Acestea au
constituit temelia unei vaste si virulente campanii propagandistice. nalte personalitati ale
aliantei americano- engleze au apreciat ca Saddam Hussein avea de fapt n vedere
consolidarea profilului sau de aparator al musulmanilor n fata dusmanilor comuni.
Insinuarea permanenta ca acestea sunt de fapt obiectivele reale ale agresiunii, intensa campanie
propagandistica desfasurata n acest scop, au urmarit discreditarea adversarului n fata
opiniei publice internationale, a propriului popor, pierderea de catre combatanti a ncrederii
n justetea cauzelor, ideilor pentru care luptau, alterarea imaginii asupra obiectivelor
declarate.
- De asemenea, declaratiile oficiale s-au concretizat n actiuni de amenintare, intimidare a
adversarului, supralicitnd pe: folosirea unor arme secrete; recurgerea la atacuri teroriste;

destabilizarea situatiei interne a tarii adversarului; capturarea si judecarea unor personalitati

politice marcante.
n

acest

sens,

consideram

edificatoare

cteva

exemple:

1. Saddam Hussein afirma: Americanii nu-si pot permite un razboi n care sa aiba zeci de
mii

de

victime.

Poporul

american

nu

are

taria

sa

suporte

asa

ceva..

2. Presa guvernamentala din Bagdad insista asupra faptului ca Irakul poseda arme secrete n
masura

sa

raspndeasca

teroarea

rndul

atacantilor.

3. Un purtator de cuvnt al Casei Albe afirma ca Statele Unite vor capturarea presedintelui
Irakului, pentru a- l judeca pentru crimele de razboi si tratamentul injust si nemilos aplicat
prizonierilor

de

razboi.

- Un loc aparte l-au ocupat actiunile de discreditare a unor personalitati politice, a actiunilor
initiate de catre acestea. n mod cert s-a urmarit alterarea prestigiului acestora, a credibilitatii
lor n rndul combatantilor, opiniei publice internationale (Bush l califica pe Saddam
Hussein

drept

un

tiran

dur

si

nemilos).

- Declaratiile oficiale au mbracat si forma unor mesaje adresate propriilor popoare, celor din
tarile prietene, tarilor cu care se aflau n conflict, opiniei publice internationale si a unor
apeluri la patriotism, la rezistenta.
Apreciem ca acest gen de declaratii a fost utilizat n mod deosebit de cercurile politice de la
Bagdad, precum si de cele cu orientare proirakiana, si totul n numele razboiului sfnt,
Jihadului. Aceste declaratii au abundat n chemari la unitate, au reamintit datoria sfnta ce
revine fiecarui arab, pericolul pe care l reprezinta pentru lumea araba agresorii americani si
englezi.
Saddam Hussein - datoria sacra a oricarui musulman este de a participa, acolo unde se
afla,

la

Jihad.

natiunea araba doreste sa-si atinga obiectivele fara razboi, dar se pare ca America
foloseste amenintarile utilizate cu succes n alte cazuri, imaginndu-si ca va putea sa
cstige n acest fel si de asta data; este exclus ca aceasta politica va reusi cu irakienii.

- n fine, mentionam ca unele declaratii oficiale s-au concretizat n propuneri n scop

subversiv, ce au vizat spargerea unitatii fortelor adversarului, crearea de disensiuni.
Conducerile ambelor grupari de forte implicate n razboiul din Irak au recurs ntr-o masura
considerabila la procedee de influentare psihologica specifice dezinformarii. n acest scop au
fost prezentate fapte, exemple, situatii ce au fost prelucrate, exagerate, generalizate,
distorsionate sau trunchiate, s-au extras din ele concluziile avantajoase uneia din parti si pe
care le- au sugerat, le- au propus fortelor adverse.
Campania de dezinformare a fost completata n mod foarte eficient de cenzura instituita de
ambele parti asupra informatiilor.
Asa cum au subliniat majoritatea publicatiilor, razboiul din Irak impunea toate conditiile, sub
aspectul tehnicii comunicatiilor pentru a fi urmarit de ntreaga omenire pe micile ecrane. n
zilele premergatoare declansarii ostilitatilor ca si n primele ore ale desfasurarii, ceea ce se
dorea s-a nfaptuit. Lumea a vazut n direct pregatirile, decolarile, ntoarcerile din
misiunile de lupta. n rndul simpatizantilor coalitiei antiirakiene domnea o oarecare euforie
de care nu erau straine transmisiile televizate.
Dar a venit si ceasul adevarului: distrugeri, vieti pierdute, avioane doborte. Dintr-o data
strategii s-au trezit: trebuie pastrat secretul operatiunilor. Ca urmare, s-au impus masuri severe
de cenzura: nu s-a permis difuzarea de date si imagini care ar fi putut contribui la formarea
unor convingeri n legatura cu planurile militare, cu succesul dar mai ales cu esecul unor
misiuni, cu pierderile uneia din parti.
Din bogata panoplie a dezinformarii, se impune sa ne oprim n mod expres
asupra zvonurilor. n batalia pentru influentarea luptatorilor si populatiei, a opiniei publice
internationale, majoritatea expertilor subliniaza ca zvonurile pot fi mai eficace dect
rachetele n slabirea moralului inamicului. Prin lansarea acestora, s-a urmarit n primul

rnd crearea si adncirea unor disensiuni, sadirea confuziei si nencrederii n rndul

luptatorilor, discreditarea unor personalitati politice de prima marime.
Concluzia care se trage din cele prezentate anterior este aceea ca ambele grupari implicate n
conflict au recurs n repetate rnduri la zvon ca procedeu de baza al dezinformarii. De
asemenea, putem afirma ca fortele specializate n astfel de actiuni din cadrul aliantei
americano- engleze au tintit n primul rnd persoana lui Saddam Hussein, discreditarea
acestuia n fata opiniei publice interne, ct si a celei internationale, au urmarit sa creeze
impresia existentei unei puternice opozitii n tara, sa sporeasca nencrederea soldatilor
irakieni n regimul de la Bagdad si sa amplifice unele disensiuni n cadrul armatei, dar mai
ales unele nemultumiri.
Un alt procedeu care s-a dovedit a fi util n conflictul din Irak si care a fost prezent att n
actiunile desfasurate n perioada premergatoare, ct si n cea ulterioara declansarii
conflictului, a fost acela alamplificarii sau diminuarii voite a semnificatiei unor fapte, a
consecintelor unor actiuni. Astfel, n scopul demoralizarii efectivelor adversarului,
intimidarii acestuia, compromiterii n fata opiniei publice si acelei internationale, presedintele
american George Bush a lansat ultimatumul prin care cerea lui Saddam Hussein si familiei
acestuia sa paraseasca tara n 48 de ore. De asemenea, comunicatele de razboi, n ciuda
declaratiilor ca sunt reale, au fost amplificate sau diminuate n mod deliberat.
Din partea coalitiei americano-engleze acestea au vizat cu predilectie: rezultatele atacurilor
aeriene; distrugerea rachetelor inamice; numarul avioanelor irakiene bombardate; numarul
prizonierilor irakieni; distrugerile provocate instalatiilor chimice si nucleare, aviatiei, punctelor
de

comanda;

propriile

pierderi.

n mod cert, alianta americano-engleza a ncercat si n mare parte a reusit o disimulare cu

mare discretie a propriilor pierderi. n acelasi timp nsa, americanii au dorit nca de la
nceputul razboiului sa aiba o imagine precisa asupra pierderilor provocate adversarului.
Asa cum subliniam anterior, partea irakiana nu s-a lasat mai prejos n ce priveste

dezinformarea. Aceasta s-a axat n mod deosebit pe: numarul de avioane doborte, numarul
de prizonieri, ineficienta atacurilor aeriene ale aliantei, propriile pierderi.
Alaturi de comunicatele de razboi, o pondere nsemnata a avut-o intoxicarea adversarului
cu o serie ntreaga de exagerari si respectiv minimalizari de orice natura.
Din desfasurarea actiunilor militare, pe timpul operatiunii aeriene si a ofensivei terestre,
apreciem ca organele de specialitate ale aliantei au derulat o abila campanie de dezinformare
privind: rolul anumitor categorii de tehnica de lupta; ritmul si valoarea fortelor dislocate n
zona; pregatirile pentru ofensiva terestra; superioritatea n armament, tehnica de lupta si
nivelul pregatirii militare; eficienta rachetelor SCUD si PATRIOT. Astfel, printr-o abundenta a
datelor contradictorii, probnd ineficienta bombardamentelor declarata de Bagdad, s-a creat
un mit al invincibilitatii trupelor irakiene, n special a Garzii Republicane. Ulterior, derularea
rapida a operatiunilor terestre a demonstrat contrariul.
n ce priveste superioritatea tehnicii si armamentului din dotare, a fost oferita n mod
deliberat imaginea unui razboi curat, avioanele, bombele, rachetele avnd capacitatea de
a selecta obiectivele, distrugndu- le doar pe cele de importanta militara si logistica, aspect ce
a avut o anumita influenta asupra opiniei publice mondiale. Dimpotriva, referirile la calitatile
tehnicii irakiene au fost orientate cu preponderenta n sensul minimalizarii eficientei acesteia.
Contracarnd acest gen de aprecieri, Bagdadul a avertizat ca Irakul nu si-a folosit nca
toate fortele si armele, si ca rampele de lansare a rachetelor sunt intacte si dispun de arme
surpriza. Sub acelasi aspect al exagerarilor, s-au nscris si ncercarile conducerii de la
Bagdad de a transforma orice retragere ntr-o adevarata victorie.
Din panoplia dezinformarii nu au lipsit nici insinuarile, falsele acuzatii, nvinovatirile. n
scopul declansarii unor miscari si manifestatii de protest de masa, pentru a adnci prapastia
dintre conducerea de la Bagdad si mase, specialistii americani au subliniat n repetate
rnduri necesitatea nlaturarii de la putere a liderului irakian, ntruct acesta este vinovat

de declansarea razboiului si nu poporul irakian, el este un om care a folosit armele chimice

mpotriva propriului sau popor.
De cealalta parte, Saddam Hussein, att pe plan intern, dar mai ales international a actionat
pentru acreditarea ideii ca de fapt, americanii si-au propus sa distruga Irakul si nu sa-l
elibereze, aceasta pentru a-si realiza planurile de dominatie si hegemonie n lumea araba.
Cnd avioanele americane si engleze au bombardat Bagdadul, irakienii au vorbit despre
atacarea fara discriminare a cartierelor civile, lovirea unei maternitati, trecnd sub tacere
atingerile aduse unor obiective militare. Aceste actiuni au favorizat o anumita sensibilizare a
opiniei publice internationale fata de soarta populatiei civile, dublata si de comunicatele
referitoare la pierderile suferite n rndul civililor, care indicau cifre substantiale.
Aceste insinuari au urmarit influentarea opiniei publice internationale si demontarea ideii
avansate n unele state, potrivit careia America si-a depasit cadrul mandatului ncredintat,
culpabilizndu-le.
Vehicularea unor informatii referitoare la faptul ca la Bagdad si n mprejurimile sale au
aparut numeroase obiective false, ntre care baze de aviatie si pozitii de artilerie, pe care au
fost instalate machete si tehnica de lupta, au lasat sa se nteleaga ca pierderile Irakului au fost
mult

mai

mici

dect

cele

declarate

de

militarii

americani.

n dictionarul american de termeni militari, razboiul psihologic se refera la

folosirea planificata a propagandei si a altor actiuni psihologice, cu scopul
de a influenta opiniile, emotiile si comportamentul grupurilor straine
inamice, ntr-un mod care sa sprijine nfaptuirea obiectivelor nationale 1

1 (Sima, T., 2004, p. 230).

Din cauza conotatiei negative pe care o are termenul de manipulare din

perioada regimurilor totalitare, fasciste, agentii de influentare au facut tot
posibilul sa mascheze acest scop major al agresiunii. Manipularea este un
tip special de influentare desfasurata de catre agentul agresor, ce-si
urmareste n primul rnd interesele, dar asta nu nseamna ntotdeauna
daune, prejudicii aduse victimei tinta, mai ales n conditiile razboiului
contemporan. Indiferent ce sens alegem razboiul psihologic are telul de a
manipula.
Vorbim de manipulare "atunci cnd o anume situatie sociala este creata
premeditat pentru a influenta reactiile si comportamentul manipulatilor n
sensul dorit de manipulator"2 .
Actiunile de subminare a starii psihomorale a adversarului, reducerea
capacitatii de rezistenta psihica si a vointei de a lupta, pot ncepe nainte
de declansarea actiunii armate, uneori, nemaifiind nevoie sa se ajunga aici.
Operatiunea "Sustinerea democratiei" din Haiti, din 1994 n-a necesitat nici
un foc de arma3
O alta trasatura a manipularii este caracterul indirect, de la distanta,
ntre cel care manipuleaza si cel manipulat (de obicei prin intermediul massmedia) ducnd la o relatie social nefireasc, nstrainat, anxioas,
frustran.
n primul rnd, se actioneaza asupra inconstientului, unde forta sugestiei
este deosebit de mare si individul actioneaza sub o presiune de care nu
este constient. De aceea, fisurarea sau chiar schimbarea sistemului de
2 (Ficeac, B., 2004, p. 30).

3 (Mihai, V., Infocom, nr. 3/1996, p. 21- 27).

referinta poate fi mai usor provocata prin formule soc (sloganuri) puternic
emotionale.
Se

vorbeste

de

manipulare

psihologica

si

de

manipulare

informationala, desi ambele se ntrepatrund.

-

Manipularea psihologica are n vedere o serie de procese si

fenomene ce stau la baza schimbarii conduitei.

Manipularea informationala este modalitatea de baza prin care se
realizeaza manipularea. Extensia mass-mediei, posibilitatea de a
receptiona n timp real orice eveniment de pe glob, dezvoltarea
tehnologiilor comunicationale, diversificarea suporturilor ce transmit
informatia,

fac

din

razboiul

informational

emblema

lumii

contemporane ce readuce n discutie delicatul subiect al propagandei.

Termenul propaganda avea initial un sens neutru, acela de a raspndi

credinta, apoi o opinie, o doctrina oarecare. Propaganda continua sa fie
asociata cu minciuna si manipularea. Prin modul de a putea mpleti adevarul
cu falsul, ea este, ntr-adevar, forma principala prin -care se poate actiona
asupra constiintei si sentimentelor. Propaganda poate fi de trei feluri :

- n propaganda cenusie, nu se specifica sursa dar nu se declara fatis

mpotriva adversarului, abordnd subiecte senzationale ce vulnerabilizeaza
publicul. n functie de metoda predominanta folosita, propaganda poate
avea suport emotional, faptic sau persuasiv4
Ea poate folosi mijloace dintre cele mai perverse ce provoaca stare de
panica, deruta, tensiune, nesiguranta, prin zvonuri, alarme false si apeluri
telefonice, santaj, imitarea vocii unor personalitati cunoscute sau presiunea
4 Cristea, D. p. 387).

psihologica

asupra

lor

(amenintari,

sechestrare).

Prima urmareste provocarea deliberata a unor trairi si adeziuni afective

puternice, utilizndu-se imagini, formule verbale si simboluri cu mare
ncarcatura emotionala. Aceasta propaganda sta la baza manipularii
populatiei cu un nivel foarte scazut al instruirii, mai ales n zonele de pe
glob, unde predomina saracia si analfabetismul.
Propaganda cu suport faptic are la baza fapte ct mai concrete dar
special alese, dupa criteriile dorite si se mpleteste n general cu cea
persuasiva, prin utilizarea abila a regulilor retorice pentru captarea afectiva
si intelectuala a auditoriului.Daca manipularea este o componenta curenta
a vietii sociale contemporane, fiind legata nemijlocit de exercitarea puterii
si a controlului social, se pune problema rezistentei la manipulare si
contracararea ei.

Masurile privesc att planul personal, ct si cel institutional. De mare

importanta este asigurarea unei protectii psihologice de calitate. si cum
"confruntarea se produce pe terenul psihic al omului, acolo unde se
formeaza opiniile, convingerile si atitudinile, cstiga cel care reuseste
primul si mai consistent sa ntareasca sau sa modifice n sensul dorit
trairile psihice ale luptatorului"

Termenul de propagand Pentru majoritatea covritoare a oamenilor,

propaganda este asociat unei intenii ascuns-malefice i drept urmare
este imoral i reprobabil sau, n cel mai bun caz, de neluat n seam.

5 (Hariuc, 1994, p. 65).

Americanii au elaborat o definiie oficial destul de cuprinztoare a

propagandei. n doctrina pentru operaii psihologice a forelor armate
americane din 1994 i 2003 se poate gsi una din puinele definiii oficiale"
ale propagandei nscris ntr-un document doctrinar militar: orice form
de comunicare n sprijinul unor obiective naionale n scopul
influenrii opiniilor, emoiilor, atitudinilor sau comportamentelor
oricrui grup de oameni n beneficiul direct sau indirect al sponsorului acestei comunicri". Pentru americani orice form de comunicare,
(aadar inclusiv relaiile publice, operaiile psihologice sau chiar i reclama)
poate fi atins de virusul propagandistic, rezultnd astfel o influenare cu
mijloace neprecizate a psihicului i raionalului unei inte alese, n beneficiul
emitentului.
contrapropagandei, materializabil prin igienizatul instrumentar doctrinar al
operaiilor psihologice.