i ae tt nd del sd UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA ~ Nicola ROMANDA§ "Ludmila PROCA Ina ODINOKAIA NEGURA Ce DREPTUL PROTECTIEI SOCIALE CHISINAU 2011wer oman ose n dept otra even, of rp mince “rect a ee sata copal dea contibl oma inin ere ampis cre dclinn de provock cect doctoral race vise ple noe toler a domme dat voniestinds oo atic ho nod Inet desea ved amie tipi ne cxprnin coavingetec es va trec\ nterealcerceterlog, pascal, edrlor darts aden ‘tur eelor preocipat de todierea problemele privind preci socal, {Lurerares esto recomsndatl spre publieare de ats rept manci de Coil profesor 5 faeulgh de Dept a Universi de Su dia Moldova: ‘Mosul a fost elaborat conform Curfeulumulal a dieipss Dreptl protetie steal, ‘Deserlerea CIP a Camerei Nefionale a Cini Romandas, Nicolai Deal premade Mi) cal Romanday, Lt rey, Ina Odinokaié Negus. ‘Cho “Poot SRL, 2011-364 7 1009: ISBN'978-9975-4180.03, 3493 R26. ISBN 978-9975-4180-05. Tema |. GENERALITATI PRIVIND PROTECTIA SOCIALA. .. ; sue Subiecte de evaluare: 1. Beolujiasstemuiat de proteeie social din Moldova, 2. Aspecte generale privind protecia social (securitatea social). 21, Precizirl ierminologiceprivind concepicle securitate social ~ protect sécala, 22, Riscurite sociale: concept continat, clasificare. 23, Funetite protctici sociale. 53, Asiguririlesoclle sl asisiena sociald~ elemente componente ale protec tei sociale. 4, Formele de organicare a proteclel soctae, 5. Finanjerea protecie sociale, ___ Hora individual: Geneza si evolutta protectel sociale. 1, Evolufia sistemulut de protectie social din Moldova ile national prin prismé ele- ‘mentelor sale constitutive ~ asistents sociald gi asiguriri sociale, "Bulga M, Don, Conepe indomanale al olan oie, Cin USM, 200,50, a aro noe oe eo aa meeo et a a i 1 2 i Mole ROMANDAS. Liiimila PROCA, Ins ODINOKAIANRGURA. | “Bupa de decotare esr! soil Moldova Pada col el3GC | igh conse Sauna a maple dows noes wean sc local pentru familiile refugiate din alte regiuni ale gubemniei. 1907 a fost fnregistratl Organizatia pentru instruiroa profesional a femei Jor, care 5 propunea drept scop educarea fotelor orfane, instruiréa si reinstruirea. | vibe ‘Medicina de zemstva reflecta nivelul serviciilor medicale oferite populatiei si prevedes acordares asistenjei medicale populatici rurale. In ttreaga perioada de ‘finanfare (1879-1914) numérul circumscriptiilor medicale a crescut do la 7 la 75, nevoiage, conforma ,ukazurilor” adoptate de centri | ‘Legea regionalé din Basarabia privind ingrijirea social, care a fost adoptat i ‘ii baza De stu exccutiv al Rusiei din 16 septembrie 1834, susfnca Decretul eu privire la subsidiile pentra famille refugiate (14 octomcic 1875) Bulgaw M Dillon M, dss soll periade de wai probleme mali desler z (hipnt, 000,16, "+ ose Are somata chp protec scale (spec tone adiniee > td pi ri) 8 de doctor tn Cait 207, 9 46 i { SF: geese age pt peter pom age ap arcs (> Sapa mupct einlisiog dvayre pntoeoy contol pre sei “ corecte a pensilor* th boda 28 bruce fst emit Lege 100 cu piv proba Re "7" gulamnennala Soctetitisorbilor din RSSM. Societatea orbilor din Moldova a fost 0 rpanizatic obsteasct, afin tn conformitat eu ar 9 dip Conta RSSM. Ii desfigura activitatea pe baza statutului adoptat de Congresul Societétii orbilor din Moldova si aprobat de Ministeral Asstnfel Sociale al RSSM, Socetatea arbilor tvea os stint une ctijenior orb en op de antes In mune de foo abet, de a bunks deservirea lor socil-cultial ideal aage fa rnd cetifenilor activi ai sociti La 14 aprilie 1962 a fost adoptatd Legea cu privire la aprobarea Regulamen- ‘tului Societiitii surzilor din RSSM, lege care, in esenf’, are acelasi continut ce si "2 Legea precedent, 1972 este adoptaté Logea ou privie la aprobarca Regulamentulai Ministara- Inj Asistenfei Sociale al RSSM, conform céreis sctivitaea Ministérui Asistcufei Sociale er subordonati Sovietului Miniytilor a} RSSM. 2 tnfiptuia, nemiflocit 5 Bega M, Don M. Cone * Stal esr op Tooele ted ol Rep edn hn 38. sor Se Er Se See we oo eS ee ee‘eof sistent social protien (S.A.SPF)" si casee titra de asigurisi sociale (CLAS). Serviciile acordate de organele de asistentl social tntotdeaune sunt gi vor fi hecesare, chiar gi in cele mai avansato perioade de deavoltare a soviet, ctci seca w fot contre picpile de orgie ode sent oil : ina fest ocolonie agra a impeciuhi, pentru care asiguré- ‘le sociale nu constituiau o preocupare, ir sistemele de asigurici sociale de abia. ‘ncepeau a se contura fa Marea Uni lsat amprenta ia toate sferele viet, inolusiy asu- i © ra asigurtilor: pai ntepig vin unifcres legsatv conde ‘sistent social, conform at. 15 alin.(1), pentru promovareafstereslor gi solu- fie indispe © ionarea problemelor populefie aflate fa dificultate din unitate administrativ- ‘ nul Minister Mon Ocoee Sociale om) ex ‘eritoriald respectivt, } doa lua git Nenijesc gi in Basarabia. fn acest soop, in Odati cu reformaréasistemului de protectic socials gi ca rezultat al reformei ad- ; Basarabia, ‘an fost create Case de asigurare ce exercita ur ‘iuistrativ-tertoriale, fa vederea prestiri servcilor publice mai calitative fa oon- | rittoarele contribule pentru rente gi pensii pentr accidentele fonniatoca princi descent lal ationoni! locals drei de hsiten) de munct datorate de basarabeni. Acestea ereu fncasate gi calculate de social gi protetia familie, incepnd cu 01.11.2001, sau reorganzat?, in create: Casa Central & Asiguittilor Socile (ou sedful la Bucuregti) in baza tabelelor de ‘; elasficare a riscurilor,apicabil pstronilor din vechiul Regat.” +> Prin Legea nr-164 din 28 mai 1932 eate modificath Legea asigurisilor sociale 4in 27 iamuarie 1912, prin care se prevedea extinderea ferel de aplicare a acesicia sO eo ao at peli iy eat aur oie, prea asf ssl, nel doit era =51/1 Spe tert Basarabia se garantaasigurarea peti invalid pensie pent | © © €es;pensionarea din cauza invaliditiii srvenite fm caz de boall. # Mle RORLANDAS, duieiePROCA, Ia ODINOKALA Nei ‘atrénefe, petra toate categorile de salariati din industri, eomect i meseri, ‘Unalt act nonmstiv, care se plik si pe teritoriul Basarabiel este Legeu pentry ‘unificared esiguriilor sociale (8 apriie 1933), demumitt Legea Neaifesca, prin core asiguritite sociale se geranteazt in caz de boalt, accidente, materitate, de- - ‘Anopinia savantilor S. Ghimpu, A. Ticlea, C:Tufam, aspectul poztiv al aoestei : : nea le statului sovietic. ups fucheierea cotui de-al U-lea rizboi mondial gi revenirea Basarabiei in "Thipeliarn,stadentiso fers soclge volte our soiled, ont din oman. de ‘4 1908 pina_in_ presenter MOS ak " Otipe 8, Tien A, Tuten C, Depa seit sole, Boer ALL Bec, 1998, 931,te opulatiei economic active Ia achitarea plailor In inceputal anilor 90 » agravetsituatia din sfora dovenise foaste costisitor, necorespunzind prin- ‘gurarea cu peasii, Astfel, in Republica Moldova, facepind cu ‘Strategici reformei sistemmului de pensii de stat, precum i unele aspecte specifice: i cheltuieli ‘Necesitatea reformari sistemului de asigurare cu pensii a fost Geterminatl de ‘urmatori factor: nivel sozut de asigurave, ineficienjS in administrate, disoordss- | iceman onda ik senso 2| Webi ROMADDAS, Latte PROCS. ne ODINOKALA MEGURA 5 Pensiile, sunt plitite dia fondurile Casei Natioriale de Asiguriri Sociale, La fematen aero pert organ, Sntreprinderile, persoanele fiziee, Pentru jineres evidenteiindividuale « contribusbillor(persoane fice gi juri- ee) presi aconbile desig sail fot plement progr Nmerome probleme au rimas ecto: su este nett seperace celor a Sr SS Se SS oe oo am oS oOo SS oO2. Aspecte generale privind protecfia social i (securitatea socialii) i , 2 si ‘Autorii C.Bocanoea si Gh.Neamju prin protectic socialA tofeleg 0 totalitate do activititiintreprinse de cite stat, organizafile socio civile, Bisericd tn Scopul asiguriti veninuilor pentra categoriile de persoane care ru pot dobén- 4i resurse prin munea propre (...); proteteii populated fat de efectele crizelor &. Sonomicesprotefici fa eaz de calamitae naturalé smu conict ermat,asigurasi ff de criminalitate; epardri drepturilorcivile;prote- pac onaasiero ofecnant mma seryanet ary 7.41852 Konan» pene (199-1956) Tax, Mencymapaanee+ © Alle ROMANS. Lada PROCA, oa ODINOKALA NECURA : Observien, din aceste definifil,c& protectia social lato sensu - taglobeazk emma Seti eon jie Ser setae ae, clara DREPTIIL PROTECIIEL SOCIALE Proteofiasocialt, cz 0 categorie economicd, include relatile soviale de distri- buire« mijlonelor financier nevesare pentru asigurares gi asitarea persoanelor nt evo peony ado rdnce securitates socal, geranfi de ordin jaridico-tconomic. ‘V, Durdenevski defineste protectia socil& drept ,o actvitate a administrafiei piblice indreptate spre faliturarea pericolelor sociale care ameninf§ viafa gi ni- "etl do extn le ier pti soi pi tries nor ue de bn EE ater sil tran sol si de ott cupindeotaitatea activitipii s Social-economice duse in Vederea asi siguridti cetifenilor la bitrdnete sau ri coatetiall) a beneiarlor protect soci Je, standardelor gi condfilr minime de acordare a protctei sociale, como moeaewektensoweueonee uh s.Ene ert et 2 ea i “telteeec orca afionalt riscurile sociale sunt acele yevenimente | proviaible eau improvzibile « clror survenize céndifoneazd incapacitate tem |S poract sau total de drept rezultt diminuarea sau pierderea surselor de Jul ecu ploeineae oe ase yd lapis alte ferme i So asistengs sau exiguaresociel.™ t S. Ghimpu, A Tse, C.Tfan, ondade ns pores persone! de do- i ‘od, vent normal dno activitteprofesinala", lasik risurile sociale it | insisour foes risour esonamice pei ‘venit sou avers, ferea chettuaijon”™ "intradevir, Riscurile fizice apar atunci cand forfa de muncll este alterstl, redusi sau pier- Pein disuse inn ee ae ierede | ui Actas ptf de oe pola cient de mane, ‘normal diut-o activitate profesional, it profesionala) si do origine extréprofesionel& (boalf, maternitate, invaliditate, bi- trainee, deces, vaduvis), Riscurile economice sunt generate de situafiile in care forfa de runc8, fire {ialterat, este imposibl de exercitat din oauza lipsei de locuri de rauned dispo- mig aoa pao csarnotooGerevea, Mocen: Keak Mp, 2008, sa Ai Rp pe coaanosoSanona scans acne+20 exajtetea chituilior fn staat exceptionae, de exempt, eumplraree de edi fe ¢ Smee eS SS(WhnleLROMANDAS, Ladle PROCA, Iu ODINOKAANEGURA ‘Fumi socild se manifest printun complex de misuristatale orientate spre ‘ereerea, organizares gi finanjareasistematui de reabiltare socials, medicaA, pro- zat, pin'c fe fice, pthologies, de vara ote). De exemplu, in urma lichidirittnrepinderi persoane « rimas fink loc de ‘tuned, ir staal, prin acordareaindeenizatici de gor), incearcd 8 minimalize- 20 solufionarea problemelor matrisle, Funciia organizatoricd. Normele dreptului protectiei sociale reglemen- toazi funcfionarea oxganelor de asigurare $i asistenf§ socials", caze sunt ca a : ro) te ¢ Say Ct i | \ | | ' | | | stat, preoum gi de ONG-uri, pentru a asigura procesul de formare gi dezvolare « personalitifii umane cu ‘mijloace menite sé neutalizeze factrii negativi oare ‘nfuenfeaz8 asupra personalitiit i s¥ creeze condi prielnie pentru afrmarea nea 3. Asigurarile sociale gi asistenfa social’ - elemente compo- nente ale cevidentiind trissturle distinctive ale acestora. te ale protectiet sociale ‘Le etapa actuals social ta Republica Moldova cuprinde dou smponente: asigurtile tenja social, care, pe de 0 part, se com- \eteazi recipros, iar pe de alta, trebuie st fe diferente, Cu acest scop, vom sualiza fecare dintre el lc componente ale sistemului de proteoti social,‘ge nforta de Setotire » persoanclor Sncadiate, constind ta scordares de ajuios- fe tteriie fasion mediclé fa cez do boa, i timitees In oda sa ‘ath gi profesionalén persoamelor care mi pot uera din omtza acidentelor sau als ee ee mp at hla a vie lel" ep le nigaaro ert, poco cole eens a costae 9 wl area fondurilor binesti necesaze; <4) recuperarea social i profesioialéa peréoanelor care, find tncadrate in ‘mod, ou mai pot Iuora fn meseria say Jor, in utma unor eccidente, boli profesionale seu altor boli care produc invaliditato;" relatilejuridice cae se nate, se moi ting te lepton oops ne iss scien tare, fda a1: 83. ¥8 Ghimpu &, Teles A., Taft C. opt, p30; Tile. opt, 2007 22931; Qneaanos FB, Deno “Rickie eeranned ‘preps ease wo, 200%, 0 eevee % a —— a 2 determinate dogo" din cons i conformitate on saleral drt personne,{ecoul public, iar éepturle de asigurti sociale se euvin pe temeiul consibupilor ‘de asiguriisociele piste; 2 repariiel, potivitclruia fondurle de asiguti sociale se redistribuie pene ‘tu plata obligaillor ce revin sistemului public; "AG Seger ime pb de apr 5 de 7.989. Mie nc60 2000, once Cain A, Bajos, opi 93 8 t | | selarii medii lunare pe economie si so reglseste fa dous sau fa mai multe situa din prezentul artiool nstitule un subsistem al sistemulut de protectie sociald, insttuit, eontro- findamentat pe principiului contributivititii, red a asigurérit materiale a persoanelor care eu fost efeotate hind teal publ de erg oell 489 a 08.07.1955, Montel Ofc -Asigu Soil (NAS) eto un organ ro, ee mac eps activi ste srpnsbil ent gore faelele get ein nila(Sala ROMANDAS, ivnile POCA, Ina ODIMOKAIANEGURA 22 3) trebuie analizate su dou aspect: fa calitate de ip el securiti socal 5) reporturile do asigursi sociale reprezind elie juridice care se nase | ‘modified gi se sting fn legiturS cu acoperirea unorrsour sociale, clzora Je sunt | Caucterste umber | ‘subiecfii raportului juridic de asigurare sunt, pe de o parte, persoane fizic’, } <* gsem er pda par npn dessin pn rpile 7 Coun rporull de sigue ete prestbit prin lege; + obiectal raportului de asigurare consti, in principal, din furnizarea unor sal oe ree ven delete a cgi rotesnal(l- ‘Seas cnr a clror espectare post nef eiguts seve prof 1 din Legeansistenfeisocialenr $47 din25. sa2u™, 0 ist 7 ee eee ed ee Se SS Daa aepee Ts a a a se ‘MesleLROMANDAS, Ladle PROCA, Ing ODINOKWANEGURA t $$ rr rtiorcr socisiz sccident, dizbititate, imbitrinir, deces, materitate, gore), insdaptaresocialt | 4, Sistem de asistenf socal dispune deo modalitare specfe de fianpare ete) onfanele competents i vedere nord prestfilrwsauservisilor so Dac in cama asigurslor sooale nopecre sisouor se realizeact din cotizatile cial color ce presteazd munce,edick fa basa prinipulut conto, stunc in Raporturle de asso socill trebuiedeosebii de cele de aigurs sociale, cazulasistenei sociale fnanfaren se realizeazd dela bagel de sit, bugetle oe au o sft de scoperierzairedusd de asigra i cae, Is cal i din ate urs (fondue extrabugotar, dona, sponsoriic eat conti), rod lor, sunt condone de o anunitt jc, do cxemph, oon de Jn bazaprncipinlslidaiaocale, prncipiull namin categoria, ot salut, Aria dé cuprindere a apottrlor de asstni ete mai extn, Sind cond ca subvenfa of mi fc rai mic deck nvell de subsea. ‘sintenja scild ext nant pe principal solcari nafionale i cadrul scene discipline vom aida asiguarea socal gi asistcaa social, cr aceeee cnr lc: eat perce mchuiy | __ au ape lado nels de nl le apa roo sce in loge; subieeiraportuilor sunt persoane fiice alate fa neve, pe doo pa “sige sedating pon fap o: 5 te 9 stan, prin onganismele sale specialiate, pe de all pre confutal aes «| ~raporuril de asiguris sociale ao sft de extindere mai reduskdatoritica- tor mporarlcupinde drepul pesounelor asso social doa prim presie fo —|-—=—tti do nigua care, land ek, ete conifonnts dow eet aoa ke, bn sau in naar stabilits de og, prec si bligtnorgenclorapeialiate ale sd exemplo, ol de sala, statu de ae acorde; prestaile eu un euttim frftr 3 ele ou st tn od ~reporurile de asistengt social au o ace de exindere mut ai mare, legal obligatotin suocesive cx cele de ssigurlscile ™ de nofiunes nevoe, etc, adit de trea color el difclate din ponct de {In conciuzie putem distinge urmitoarele tristturi definitori ale asistenft so- wale: 1. Este unul dintre elementele onstitutive ale sistemmului de protectie social’. 2, Dimensinen judo a ate oil pent ba legal pony cao ‘vedere material; rganizare a protectiei sociale ic social poate realizat pe dous efi: protec- 5 Oaotaiaonop oh p95. "© BASS - Bug Asigutrle Sori de St 3B‘Meal ROMANDAS, Lada EROCA, Jaa ODINOSAIANBGURA Misiunes CNAS este de a distribu! responsabiltile in az de apatiticriscului | > ; s6eial (incapacitate temporart de monet, gorau, aveliitaies temporal eeu per Fondurile nestatale de pens sunt de 2 tipuri ‘anon btn, sarin Hurt et), toe care oft loo de or (geet | _ Tanda de pens priate ramarate (chive) eit cent de etre patron ‘economic, aigaatits persoaneleautorizate de Ia organele de asigurare social, es -. Astgurarea din contuldefaletrlior directe din bugetal de sta ews dome- pertotne se transfert in fondurile de stat do asiguraresociala direct dn buget saa | din fondutile ministeretor corespunzitoare, : sae js it social de stat (sustinerea)™*. Dreptul le ajutor social nu trebuie si fii pnd Ia acordaree pensilor poate atinge 40-50 de ani. Unele dintre riscurile acestei forme de asigurare este modelitatea de asigurare a valori zeale a baailor CcAmaceon mast, aw: eta ~ mpi - Gunes cm tsameo section Mo: Mopars 2E. logpowseto Ki, pm cou, 040,Nicole ROMANDAS, Ladle PROCS, Ia ODINOKAMANEGURA + 3, Corelafia dreptutui protectiel sociale : cu alte ramuri de drept ‘Ramurile de drept, find igre fm site, ingen ge conio- ‘nei reiptoo ¢} pemsanent. ato asemenca situafc sé alti dreptl protect- ‘oi sociale, care nu esto izolat, ci coreleazi ou alte ramuri, in special cu dreptul ee , dreptul financier gi dreptul iliei.. Dreptul conistitufional ~ dreptul protecfiei sociale. Dreptal constitutional este, famura de drept care conting tale pentra existenfa gi dkinuirea statulu de drept, din care se inspird Celelste ramuri de drep, deci gi dreptal pro- teotiei sociale, ‘Desi, la prima vedere, legitura dreptului constitutional cu dreptul protectci soci mes evcet co be reo, relia, acne tegt "ro, precum servi ” 3 fn elin@) in er. 47 lll evidenia scuile ile (om, boa, -'s una poomete on toanap de) ere csi oneal pes oa “\serviciilor sociale, Privite compart, dreptal constitjonal si repel proteetiei sociale contin * se nare, in Greptal protectieis cei eben ous ‘fit nici pe pozitie de egalitae, > Aas 16 20,25 in Conga Repub! Moto in 29 le 1994 (co modiede wows). Meal. ‘Bi Ofeit sd Repub lio we! din 12.08.1998. idan a0 aici pe poze de subordonare; normele dreptului constitutional ca si nommele a a a ee nm ee) Wsse a > Sek cm ee — kell ROMANDAS, Las ROCA, Js ODINONALA WGURA ~ DREPTULPROTECEIEL SOCLALE sis ‘inanciar al protectiei sociale la, izput”, iar droptul protectiei sociale la output", ‘stabilind condifile gi de asigurare sau asistarea, @)siat 42 alin. @),a i | Comal ep geht oat pe 209 41208, | 3 | Lege prvi steal pablo do sigu soi RMekovane 1 i 6012000Mill ROMANDAS, Lads ROCA, Joe ODINOKAAMEGURE 5, Conventile coiectve (in ealitate de izvoare speciticedceptului manci) pot cuprinde Slauze prin care salarafilor se ecordé drepturi suplimentare de asstents socialé®; iar igvoarele internationale ale dreptului muneil gi dreptului protectiei | socieledescorisust comune, De exempln, Conventie OIM nr 117/ 1962 cuprivi- | Tema Itt. ‘ela bleep norms debate polite soil" i PRINCIPLE DREPTULUL ! PROTECTIEI SPCIALE rn Subiecte de evauare: a 1. Noftunea st caracterizarea prinipilor generale ale dreptulul protecte! sociale. 2, Principiile ramurale ale dreptulud protectie! sociale. j 3: Principe inraramurate ale drepauel protect socal, | edt Coan it tare pnt epi ma ro wnat dn ad mil colons Gomer Did 1, Nofiunea si caracterizarea principiilor generale ale dreptului protectiel sociale nel Shumicmemtanic Caeser cs | St Loe cocoa oe = amore omit ne a2 | wiade =a ein a a re eB eB a Bee elrn ee eer a ‘Micola ROMANDAS, Laduia PROCA, Ina ODINOKAIANBGURA ‘Dupl sfera de acfiane principle de drept se clasisd in: + Principii generale ~ comune peotes toate ramurile de drep; +, Principitinterramurale ~ comune peatra dous sau mai raulteraimisi de rept, 2 Principil ramurale- specifice sumei une! ramuri do drop + Princip intraramurale ~ specifies mamei wnor institu le uned ramuri de drept. Majortatea doctinarlor (A. Egoro, N. Romande, B, Sosa etc), cumici fe . ‘Sitoresc gi fn acelagi timp interconexiunile si intercontroll fiecirei componente 2 puter. . in principiu! Hbertigit si epaltiitfundameatele vii sociale, tibertatea si egalitatea Spi giseso expresia lor juridics. Nu poate exista egalitate dectt inte ‘oameni liberi, iar Ubertatea nu poste exista deca Intre osmeni a edror egalitate ‘ste corisfinfts juridic. gulitaten se manifests prin echilibrl viefi sociale, iar tibertates prin capaci- tatea oamenilor de a actiona firs oprelisti asfe! inet, prin exercitarea drepturiior Props fue vltimae crepe a plaaul realiziii fective a liber2, Principiile ramurale ale dreptului protectiel sociale we a a enel mle ces Cou sagt do stat gi de la bugetul de stat; principinl diferentierii condifilor oat az sre ae ee eal 0 a ee eB ee ee ee ee odee ti Le ht te [ER me met tel ed nee ty hots ROWANDAS, Lainie ROCA, Ine ODINORALANEGURA ee orescence, ‘apundl entra fopicle ale tn fafa nstanfelorstatulu bi, le ti orn Ga gist sot somatve pe ple neato, care rglanentsrt rail Yaasene A.B pase comannes ofeenewnn. Yosbioe sobs 3 aa, Mice! OMBTA, 2008, ri > Legian 156 a 14101998, a | mere ac ere ee oe ee eee eS BuSS eR ss ee a a es smu Ge gig ood vor A stinse (de exemply, raportuile de platt a pensioi pentiu Timith de vars ete). fn literatura de specialtate observim e& pe léngh raporturle materiale, pe care le consideriim principale, mai sunt desemanate un pir de raporturi cu caracter secundar (awiliar), @ ciror apatite este. condijionatd de existenja reporturlor satciale, care fn tori drepulprotecte sociale sunt denumite,raportur pro- ‘cedurale” gi ,raporturi procesuale.” eporarie procedrale rca soporte d ons a Spe tal legal in raportl jade, este obliga st preint doveile ce oot eperia. tall gia serie! daplicatiit. Cametul de munch deteriorate estiul laulu, 4 alan at alt se mck, oblgnt precited : caz de imposibititate (deves, Te La fatocmireaeametului de mundi angajetorlincaetzh de a salait 8 redi) - cea a membrilor familie! acestein sat actul de constatare contravaloares scestuia. In cazal in care caretul de muned a fost pierdt din vina a elorreale pentma pérsodnele caré locuiese separat de persoana ce ce confirma faptul si durata invaliditiit (pentru invalizii de valizi) si varsts (pentru persoanele de varst& fnaintat gi pentru ‘Se vor inchde in stagiul de cotizare la prezentarea documenteor oe cerifick 3 Lage pve el pl emg soit 49-XIV di 807.1999 38. ito | nae eos eS SS SS SP oe oSeo a) Duletinul.de identitate, adeverings de cisttorie, adeveringa de deoes, adeveringa ‘organelor fondului locativ ete). 5. Reguli de confirmare a stagiuful de cotizare = Documentele prezentate pentru confirmares stagiului de cotizare trebuie si fic confinnate prin semnitura conduedtorilr gi stampile fntreprindeci, onganiza- tiei (sectillor de cadre), ~ fnserierile in carnetul de mune’ trebuie si fie exeéutate-ti, conformitate ou cerinfele Insructiunii privind modul de fntoomire gi evidengl a cametelor de. ‘munci Ia intreprinderi si organizafi, in vigoare la momentul completirii came- tului de munct, « fn cazul in care inscrierile in documentele de munci contin devieri de la regutile stabilite, chestiumea privind posibilitstes utilintii lor in calitate de do- vezi ale stagiulni de cotizare este solugionsts de organele tertorile de asigurési sociale, Pentru confirmarea stagiului de cotizare sc iaw in considerare numei datele refeitoare la periodele de ler incase a caretele de munc8 in eon documen. telor. In adeverinjcle ce confirma petioadele de muncd trebuie st sé menjioneze, de asemienea, in temeiul c&ror documente an fost eliberate. “nse mar dep gil d tae ins cane de mune in sormeofone, ~ Decl pe lang cametul de mune’ solicitantul mai prezint documente sparte referitoare la activitates sa de. ‘man inate de compleare care de man —$ $e rrr ins de in data angajéci pink la data concedieri. Ziua concedicri se considert ultima fade mane respective. Pentru confirmarea stagiului de cotizare se prezintt extrasul din cametul de % @iikes. Organele teritoriale de asigurisi sociale confhinta extrasul cu riginalul, legiferoaad extrasul, cametul de munctfiind restituitttularutui, ~ Alte documente ce confirmi stagiul de cotizare se depun numai fa original, exoeptind livretele militare si dooumentele de studii (diploma), din care, de ase- ‘mene, se fac extrase, msre rnin scan, acestora locuinfi si un vent. Totasl, acolo ide nu existau locuinfe disponibile, « Tema Vit. ‘PENSIA PENTRU LIMITA DE vAnsTA Sic. Subiecte de evaluare: 1. Caraeterizarea generali a sistemului narlonal de asigurare eu pensit. 2 Neen prea peel petra ni evr itt iH fe i ie | 3.2.3, Pensia pentea Uimitd de varstl stabilité persoanelor care au partici ‘Pat la lickidarea consecinjelor uvariet de la Cernobat. 4, Stabilirea $i calcularea pensiel pentrs limita de virstl. Luca nda Protect cheat pir de pest err nt de vi st gi evident la flecar tip tn parte conditile obligatorit ce genereazd caparitia dreptul la pensie. 4, Caracterizarea general’ a sistemului nafional de pees are cu pensil soi one mi lets ra eee es Tayi sistemului de pensii al Republiit Moldova. “Temenul pensie provine de Ia ltinescul pensio, ceca ce tnseemnk plats, pro- ‘vie pentra rang gi locuinfS. La romani prin pensio era desemnatlslocafialuna- ‘A plbitt periodic veteanilor (in anna) tn seran de revaiogtnf pentru servici- ite aduse. Ea era oferité gi persoanelor din aftra granijelor imperil, esigurind a a nn ee no)Be ce ee ed = pensje de urmag;* ve 7 ~ pensiile petra uncle categorii de cetieni (pensie pentri vechime fm munc8) stot reglementate de legi speciale? s pensie de urmas, ‘nFederatia Rust este acceptats urmitoare ‘nuncl: pentru limit de vir; de invalidate; &; b) pensii sociale, aceast clasificare find la pensie so. sis tis Jor sociale: pierderea capacititii de munci (survenirea invaiditfi) sau pierderea ‘sisjindtorutui, fa conformitate cu art din Legea privind sistemul public de asi- ‘gurlri sociee au dreptul la pensie: ‘A. asiguraji domicllifi tn Republica Moldova: 1) persoana care desfigoar acivitate pe bazi de contract individual de munct; 2) persoana care desfisoarl activitate in functie electivs sau este nurnitl la nivelul autoritatit executive, legislative sau judecdtorepti, pe durata mandatulu, ale edzei dreptusi si obligasi sunt asimilate, tn concifile prezentei leg, cu ose ale petsoanei previtzute la pet.1; 3) persona care realizeazal un Venit anval e cue! pujin4 salariime- - desfigoard actvitate in o unitate de cult reounoscutl simu are facheiat com- ‘ct individual de mune, a atins vista de 16 ani gi mu intémpind resticii fn asigurarea obligatoie conform prezentei le er mmc scrsnx 4) persoana care realizeazi un venit anval echivalent cu cel putin 3 salarii me- ii lunere pe economis gi se regaseste fn una din situajile urmftowre: + desfasoark activitate agricolt in cadral gospodiriel ficanesti sau activitate privett in domeniut forestier; + safe membru al unei societiti agricole sau al altor forme de asociere din agricultuts S)persoana care realizeazi prin curmul un venit anval echivalent cu cel pufin 4 salar medii lunare pe ecouomie si se egiseste fn dows sau tn mai multe situatii ‘enumerate mai sus; cere asiguratul tadeplineste conditiile pentru cbfinerea mai multor stcgorii de pensi, el poste opta penta o singurk categorie. Pensionarului ti rept 8 tk categorie do pensio i se acorda aceasti pensie de le data jocumentelor necesare. in fondul de pensii, ale clrui venituri provin din: ¢) contri- 2») contributile asiguraflor;c) transferuile de la bugetul de Pensieio consttuio venitul mediu lunar asigurat din toati ‘Venitul mediu lunar dsigurat se determind din surne con- ioada de cotizare, cotele de contribufi stabilite gi numéral 7| SAOB ‘MUGLALRONANDAS, Ludi PROC, [oa ODINOKALA NEGURA - Anexd nv.1 la Legea privind pensiile de asigurir! sociale de stat nr.156 din 14.10.1998 “5 oiled caldulae a venitulul mediu iunaresigurt ext: Eom) ge 3 % # a iditate acordaté persoanelor ce au participat Ia lickidarea ariel de la Cernoba Lucrus individual: Stabiliji corelajia dintre conceptele handicap - dicabilitate ~ invaliditate. |. Nofiuni generale privind invaliditatea, lor ou handicap (ratificaté de Republice Moldova la 2006 Conventia pivind drepturile pernoanelor ou diza- 34 recunoaste dou tipuri de invalidate economist me- ___ Potrivit art2 din Declarayia drepturilor persoanelor ox handicap, conceptal im semneazk orice persoani care mu poste independent si-siasigure total esitifile viefi personale gi/sau sociale din cauza incapacitijilor de aR:li care au dus avai uobde fo contnant 5 punt So ic prin actele respective, emise de CEMV.” cadrarea in grade de invaliditate se stabilesc urmiitoarele cauze ale invalidiayis _ Invalidtate de boald obigmujs este invaliditatea cauzath de reducerea saule cone rr le expertz8 medical at de pein id nie 89 ett Consiile medals consultative dn ico xe stabilete pe doi ani, iar clnd deregliilefuncfionale sunt ieveribile ~ fra ‘termen de reexaminare,« Reexpertizarea periodic a invalzilor se face to scopul verti eficienfi ‘ratamentulni si a msurilor de reabilitare, precum si pentru a identifies schimbé- * Seng vid al aie ea, ba in ons vee x penn i td 086 0h. * P34 rite tn semnele invalidititi si gradului de reducere a capacittilor vitals, Reexpertizares persoanelor incsdcate in grade de invaliditate cu termen neli- amitat se efectueazl de citre Consiiul republican de expertizt medicall a vitali- tigi la cererea acestora, cfd au sunt de acord cu decizin consiliuul primar de ts -doeacemp pen ohersmer pcb pape poemr Uberefir tn geld mlsurk Gu foi celal cote Accs dren trebule ste aplicate gi realizate tuturor invalizlor fick deosebire de rast, culoare, sex, limb’, 7> Conform art.19 dij Legee privind pensiile de asigurtsi sociale de stat, crept la ‘pensia de invatiditatelare asiguratul care gi-a pierdut total sau partial capacitateu ‘de imuncl din couza: tinel boll obigmaite; unui accident de munc¥; unei boll pro- ‘tesionale, “WA” Starea generalé a séntitii nu-i permite ca ea s& continue munca in condifi | generale sau o lipseste de posibilitatea de a munci si de a se autoservi, La aceasti ‘categorie se refert si| feamele tn condifii casnice. Conditia princlbaltest8 cf" aceasti boal’ si nu survini in procesul de munc3 sau datorita condifiilor nocive 2 de seman.” Anvalidttatea ca urmare a umd accident de munca, inctusiv in timpal deplasa- = eee > = 7 ‘lor au tn tmp efe fue uno afun tn interes inseprindel su instal, ea a ease iva | Sigil de coders Ge) care esto provocatt E | 23-26 do anh 2 “tnd spre cas eu ape oul de ac | + pe terol tepid fated eau a lt oe de muna ntimpul oer deo nt ite ga tampa necrer per adver tno clvor invalidate survelt n urme unui sesident de muncd ine a oe : ~taapropioea Jostiei su ty aloe do mcd i implore sionale izare. stabilte decd aflarea acolomu era in contradictie lr pen 138 Semuapodse@odeseeouoenee gre eae rreenenenonthiinntenertizare, gradul de invaliditate sé menjine, se modifics mitate cu dectzia CEMV. Modificares si suspendares cide invaliditte oe efectuea inceptn cv lana umatoare cael a eare oases Goveraat pra epebure Reglimenc x pri mel dela ese es ie cil deat 28 cn 18.05.2008, Mental Oftl sR ne. 6296 a 2503 208, ,-coanturl pe See pe ada ante soar datei de 1 ianuarie 1999; oe do pos ee one agua moe a rua do vate S,,~ selariul medin lucar pe jaf, pentra anul anterior anului de pensionare, ar In cazal ') parea de penss (o mumim pensie novi P,) determinatt in baza venta asigura,realizat dup® 1 iam {nmulfiti'ca reportal dintre stegiul de co- tizare, realizat dup 1 ianuarie si stagiul de cotizare total (7): xP, Pensia nou P, se calculeazi in baza ar. 54 din Lege, Formulele de caleul sunt prezentate in Anexe nr. 3 parte integrantl a Legii: a} ‘peat invalizii de gr. 1) P= 0,42 S,+ pentri invaliai de gt 1 P,=0,35*S,+ P.=020%S,+ asigurat, realizat dupa T ianuarie 1999, dar care nu seinen bls eal eda po fc pots el i ert fel, cegiimat tn foncfe de gradul de ee Re SE *30+020%5, “+ “(a2 8,4 A x5, x 00; petra avai de gH Y ooaa HSxK)+ ae a ppontrainvalizi de gr. I: y, y, y, ph ee MOSH OOT HS aD + SE KO20«8,+ ST ¥8, <0). edie mi na int par inca ‘mul pons! Po eulzal mane sonia ant scult up 1 anvase 1999, tn fete de grt de invalidate, ox aplcaren umtoecor formule: ¥, pentru inalat deg. T * Peogaes+ Th 8, 4 fae ; y, Ponruiavelini deg Pe Oasxst | Tk Me xs, x0,1. ¥, pentru invaliai de gr. I P= 020% S,+ ‘in cazul fn care cnantumsu! calculat al pensiei de invaliditate este mai mic de- cét cuantumul pensiei minime, se stabileste pehsia minima. 4. Pensia de invaliditate acordati militarilor, persoanelor din la a ae ed Wwtd ed Miele ROMANDAS, Ladle PROC, Inu ODINORAMNEGURA dela cliberare din servicin, sou dupé expirarea acest fermen, dack a fost cauzath ~ «doo rinite, contuzie, schilodire sau afectiune contractatt in perioada tndeplinir serviciului, Pensiile de inveliditate se stabilese in baza Legii asiguriri cu pensii a mili- © aslo ga pesoanclor din corpul de comand upele gener ehccalee ‘interme nr.1544-XII din 23.06.1993" (in continuare Loge). Potrivit art 21 din Lege, i fancfie de ceuzele invalidity, invalizi din rindu- 1ile militailo, persoanelor din corpul de comands si din trpele organelorafsce- ‘lor interte se clasifict in dous categori: yaoi de gta cal a car invaliiae ne at de ir con- ‘iota sou in peroada celui deal doileatizboi mibadia,hideplinint i) or ei pensjonati pentru limit de virstl sau pe motive de boalA - 55%; pentru fecare oe it de a ~ an-complet de muncd peste vechimea de 20 de ani -3% din sumele respective ale ‘soldei, dar in total nu mai mult de 75% din eceste sume, o— didnie soa aH manefi ut mat se ee bp Marimea mintnai a pensiei de invallditate se stabilegte in urmitoarele pro- ort: 5. Pensia de invaliditate acordatA perseanelor care au parti- cipat la lichidarea consecinfelor avariei de In Cernobal Condifile de asigurare cu petisii a persoanclor care au avut de suferit de pe ‘ums cstastrofei de ia Cernobal sunt reglementate de Legea privind protectia so: ial a eta avut de sufrit de pe urma catastrofei de la Cemobéi 1, 909-XIt di Invaliitaten este stabilté persoanclor care au participa la lchidares conse- cine i 26 aprilie 1986. Conform datelorstatistie din Republica Moldova Ia lick partcipat sproximativ 20 mil de persoane, diate care sproxima persoane au diferit grad de iradiere.® Co t cominelizati, persoancle care au devenitinvalide 5 Monitor Of w90-4743 dn 21.05.2004 Monitor a5 din 30.0192. * N. Remand. Dp profi soll, Universi, 2001p 132, 1sMl ROMANDAS, Lada PROCH, foe ODDNORALANEGUR ‘ca urinate a catastrofel de Ia Cerncbél eu dreptul in pensi de invalidate fa ale timee rectiperisii daunei real indiferent de vechimea tn mune’. Tema 1X. PENSIA DE URMAS ‘Subiecte te evaluare: 1 Nottunes sl caracteristea pense de urmas. 2. Condit obigatori facultative de stable a pensiet de urmas. 3 Stabitiea st caeutarea pensiei da urmag 4. Stabtirea si caleularea pensel de urmas membrilorfamdlior miltarlor Lucru individual: Proiectatt schematic laturile comune $i delimitarlle dintre | ensia de urmas si pensid de invalidate. 1, Noflunea si caracteristica pensiei de urmas per Confort’ ari25 din Legea privind pensiile de asigurisi sociale de stat’ au Greptul Ie pensie de urmes urmitoarele persoane: ») invalizilor indicai fn art.21 lit) _gradul ITT 30% din sumele respective dul 175%, dé gradul T1~$5%, de dei (cAstigutu, aS Ss SS SS SS oS oe oS = RI oO eS SS SoSO ee tet 5 ue : (Mee HOMANDAS. Ladi PROCA, [ou ODINOKALANEGURA 4) copii pant la vérsta de 18 ani sau, dac fp continu stuiile to inatiufi do sovimt de cud edd pclae spi) a a temaaea sof super daca moment deceul suitor sau pe px ccursu a $ ani dopi deces, a tmplinit vita de pensioner previzut a art alin (1 aus fost incadrat tn grado I sau I de invalidate, a avut cel pufin 15 ani de Clete poroana doce pm a reat; 2. Condifiile obligatorii si facultative de stabilire a pensiei de urmag Potzivit art.24 alin.(1) din Lege, dreptul la pensia de urmas se stabileste dact ‘persoana decedati ers pensionar sau confirm condifile necesure pentru stabili- ‘Agadur, tn conformitate eu Leges dact pensia de wnnas ca urmare « déeeso- . {i din cauza une! afecfiunl generale se stabileste membrilor fall dacd sunt ‘indeplinite conditiile cu privire la stagi! de cotizare al decedatului, fn fimeyie de ‘varsta avutl la data constatirii decesului, conform tabelului, ‘Varsta ia data constatirii decesulul Pant la 23 de ani 23-26 de ani 26:31 de ani ‘Stagial de cotizare (and) i peste 31 de ani nei fee! generale, conform Lagi sla eule si prezinte urmitoa- rele documente: certficaral de deces; certficanal ce confirma stagiul de cotizare err nore soci ‘ealizat pn la ziua decesult fn fnofic de varsta ce o ave. Dac deveoul a fost ‘auzat de un acident do muned, se va mal prezent gi procesul-verbal despre ‘celdentul de mane. {trunizea condiilor date de etre persoanelespocificate fn art.25 din Lege te ‘aranteazi acestora dreptul la pensie de urmas minimal Respectarea alor condi facultative (de exemplu, prezentarea certificatau de salar) pot duce Ia majorarea pensiei de urmas. menjionate tragem concluzia ci aparitia dreptuli Ia pensia de uema5 a douk critri speciice: 3, Stabilires si calcularea pensiei de urmag er ist ures sails pesoaelor care oe repsse i situa specis- 24 si 25 din Lege. Cantant! pesado ay Soexclerk ta ocfomiae ox prvedla 126 di si in baza pet27-33 din Regulamental cu privire la modul de meee do st? ieif sos instep de uray se alec, tn fimo de mama rma, fan) pet ng wine - 0% 'b) pentru doi urmagi - 75%; ‘9) penta tet gi mai maui uray - 100%, Pensia potentall de invaliditate de gradul Isc calculeaz& ca aplicares diverse Jo formule, in funofie de perioada realiziii venitulni osigurat: 8) venttul asigurat a fost réalisatfnainte de 1 ianuarle 1999 Ben aay, RW130+ 0.20%, «5 W) venitl asigurat a fst relizat ain gf dupa I Yanuarie 1999 p= 2+ x (30+020%8, xK)+ Ye x ares 4 Ye xs xa7 " (30+ 0,208, *K)+ 3 * (428,45 3% Onl); ar V,- stagiul de cotizare total realizat in intreaga activitate, care stagiul de cotizare realizat dips 1 ianuarie 1999, care tasi- otizate poteuia, care ar fost realizat pnt la implinirea vis- Sp ot alin.(1) din Legea privind pensiile); V,.«~stagiul de cotizare maxim poteaiel de la vérsia de 18 ari pln la virsta de pensionare, stilt a ax.1 alin.(1) din Legea privind pensile, dar care nu depigeste 39 do ani; | ©) venitul asigurat realtzat dupa I ianuarie 1999 Pa 0t2x8,+ a *8x04, {In cazut tn care, Ia data dcvesulu, tatreyinktoral era benefciar de pensie de invaliditate de gradul I sau de gradut IN, pensia potenfialé pentru gradu Ide in- vvaliditare se determinl din salar medi Inner pe jar, din care iia a fost sta- Dilitt pensia de invaliditate, finfndu-se cont de toate indexirle (recalculirile). (Cuantumal minim al pensiei de urmas se caleuleaz¥ in procente fo raport cu cusnfumal minim al pense pent limi de vise pent ctegoia respect de 80 ae ful ncepd eu lane umitoare cele are an nterveit moiickril sau a lui decedat pensia. de wenay se ple mat x. dala care mu ealarel vente ri pasibile de asiguriri sociale de stat. 4, Stabilirea si caleularea pensiéi de urmas membriior familiilor militarilor ‘In baza art. 30 din Legea asiguriii cu pensii a militar si a persoanelor din comp si din trupele organelor ufucesilor interne famille militari- in corpul de comand dn trope oganlor faerlor interns ia cazl pede inofiorus dae cei decdat in tinp st ‘ ede pension din categoria acestor lita, dct near da tn care primes pense sau cel rz peste Sani de la ince- aS as SS SSS PS Pee Se ae oS =ret Geese et = de anil DEG ane Osa La stabilirea dreptului la pensie in cazul pierderiifntrefinttorului, inapfi pen- $0 tenet onsiderapi urmitorii membri ai familie: rorile gi epi se boar de rep apenas doar in eazul in care nu au pling. Peasia minim’ i cal perder ntrofintorut pent fsiie miitailor fn termen, calculaté pentru fiecare mnembru al familie! inapt de miunct, se stabilegte 7200 F500 | "_soncail endl onc ora Ce see ia a 2010 1700 2000 de mateo se cord pont peionaapecineat. inc su acondl oncdioalpxt at Hus pean concede tte), fapt care se confit pin rele uc, ie opt inplonenre ddenfei personificate in sistem! public de asigurdri sociale - prin certificateliberat ~!S de organele de asiguréri sociale, spl oh pertoua ncaa et sofa nga se a confi pra lei! ie 2 eae renner rabfon 9 sabes sc, Vata x daw seni (lui sau alte nude, in gra crea arimas cpilu, sau adoptatorfai (curstorulu). Indemnicalle unare pentru crecerea copllul se wcordd tn urndtoarele cami: 1 condita of se afl In concedin pentru ingrijrea fl conf sagt uecesar de coznre os fn cel cd luereszd In condi timpului de muncd {n caro mama se angajeazi fn cdmpul muncii sau igi reia ierea concediului pentru ingrijirea copitului gi se stableste el iu vce de at pres al 2010129 de 2.12209. Moser OfDREPIUL PROTECTIBL SOCIALE. ‘Anal ‘Cuantumnul indemntzaflet pentru per- pentru persoanele asigurate soanele neasigurate ¢ pentru incapacitate temporaré de munck gi alte presta| fii de asigurtsi sociale, dar mu mai puitin le 100 let 100 ke 89-KV, dar mu mal pun de 100 lat te 5% cin beza de calcul stabi ednform atcoluu 7a if 700° Hei s, 289-XV, dar mu mai pun de 290 leh. ua Legs, 0 consis venta! 0% din baz de calul dab conform ool Te yop, laristce premergttoare luni 2010 hea ne 289°XV, arm mal putin de 250 let 3, din care au fost calculate contibufilé de asigurisi a 1rd pentru ingrijirea copilului pdnd la varsta de 1,5 ani se ‘neasigurate, in sum fixi. In tabelul de mai jos prezentatS in inamica cresterii cuantumului indemaizatilor, Mortra fc at Rh 85. in 28,05, 10 ar 236 asistentei medicale in stefionar pentra perioada ia care boli contagioase, este imobilizat int apatat ghipsat rvenjii chirurgicale, durata concediului medical se sta- al consultativ, iar indemmizatia se acorda pentru concediuiui medioal. cetiioatl se elibereaz gi altui memira al ltor membri ai femilil tneadrai fn c&mmpul cous | munei atoreui seu curstorui), dsc din anumite motive ntemeiate, contima- 205Meal ROMANDAS, Lain PROC, Joa ODIIOBALAWEGURA $$ rrr rr cr soci ‘te documenta, mama nu poate ingriji copilul (in caz de boa, absenfStemporaré, torui)mu este tncudret a cdzmpul mancii (caretul de monet, certiicaul ectdere dia drepturile plrintest etc). e ln institatia de tovigidnt, cetfiatul de Ia agentiaterterial pentru -\"Asiguratafulafit fn concediu anual (de bezi sau suplimentar), coneedia pet- ‘ouparee forfei de maunet);, aga nga copilulul pnd Ia vista de 3 al seu concediu neplit, indemizafia ‘tm cazul tn care solicitantul nu poate confirma documentar angajarea fa » pentru ingrijirea oopilului bolnav mu se stabileste, | climpal muneli acesta anexenzi o declaratiescro tn care confirma sub Cuan] indmnizael penn nites copia se stile Ia | _espoosabilitate personal faptul cf mu esto angajat fa cmpul munci. sonfomaitate cx conifile mentions tro. {Intexmen de 5 zit, actele pentru stabilireaindemnnizatillor adresate famililor cu copii, depuse la primitie, sunt verificate, tegistrate gi transmise de catre 3. Modul de stabllire si platt a indemmnizafillor "epteentanal primi le case tert nraza de atv acini tn conformitate éu pet.8-16 din sts-numital Regulament, de-Greptul de abe: Cererea penta stbilirea indemnizaie s-actele necesare se examinedZ& fa neficia de indemnizafi st au famille ox copii domisiiste po teritoriul Republic termen de 30 de zile din data iregistrfi ta casa teritorials. In cazl in care la copies ta Sit declan i ete reluats, phn decizia CTAS de a Toetl acu de rv de al benefciaral ane dear i 5 Casele teritoriale, in baza dosarelor persdnale, introduc informatia tm baze- le de date electronice si intocmesc listele betteficiarilor de indemnizafii, separatSumele indemnizaic stablite, dar neprinite I timp din vine benefciaruki, pot fi solictato pentru perioada de 3 ani premerghtori date adress, iar cele ~ * Reachitite fa timp din vina onganului care stbilese gi pliteso retroactv fit nil olimitare, Sumele plitte in plus dia vina beneficirul (plsifieaces unor date, tin {ree unor orcumstan{s ot) se rfin nar, in baza deizii coiducttorull casel ‘La aparita circumstanfelor care ar avea ca unmare anularea sau reluarea drep- tului la stabilires i plata indemnizafei (adoptia copilulu, decesul copiluli, de- ‘cesul beneficiarului), plata indemnizafici tnceteazK sau este reluats din Tuna are ‘mAtoare celei in care au apirut condifile respective. In cazu! decesului beneticiarului, indemnizatia stbilitl, dar neachitats din ca luca devesului, se pliteste inclusiv pnd in huna decesului persoanei fn grija cireia 1 rimas copilul, ee ee es ee es ee TEMA XIV. REGLEMENTARI JURIDICE PRIVIND PROTECTIA SOCIALA A SOMERILOR Subléite de evaluare: 1. Reglementirt internasionate si najioviale privind protectia persoanclor ‘impotriva somejului, 6 dst prt sel prwenlr fle teres na lcd mel 7 Palle tndomenel prot peroano fete catarea ua iederane ‘urs nds Protest chmate laren mao de) calc geet perch emis a eoo oe ee caresses 1, Roglementiiri internationale gi nationale privind protecfia persoanelor impotriva somajuluicaree resurselor umane, 1975, Conventia gi Reoomandares privind administra ‘muncii, 1978; Resomandares privind politica engajéri dispocifii complementa- 1) 1984, Notim cX dispoaiilerefeitoare la prestaile de gomaj ale Cotventieiprivind scouriates sociall (aorme minime), 1952, ixeaz un nivel de protecie depisit azide ces mai mare pare a regimunilor de jndemnizate exstete fn fre in- garanteze: a) of va exista de lnera pentru orloe emia pot 185 Se ce Fe Se SS Se Soo eee ee oS “a.we a a a Moll ROMANS. Ldnlé PROCA, ina. ODINOKSiA NEGURA Provedgrisimilare rogisim gi iu art. 43 din Coisttutia Republicil Moldova: 1Orice persouni are dreptul la muncf, la Libera alegere 2 muncli, la condi echi- fable sueetoare de munch, preci se potesiimpova yom” din perspectiy§ juridic’ este Leyea privind ocuparea forfei de munc& si protec- ts soca 4 persoanelor aflate fn efutarea unui loc de munc& ar. 102-XV din an, gi anuime trecerea a relaille profunde ale problemelor pietei ‘muncii nafionae, nivelul neadecvat al gradu de protect socill a gomerilor, 6) stimalarenagenfior econo! peta lncdrere sbelveile intailor de favatimant superior, «) stimularea mbit forgel de mune care revede acordareaunorindem- nizafii unice de fncadrare; 1 susfinerea financiar si acordarea deficit de impozitare a agentloreco~ ©. -nomici peutra creares locurilor de muncé; ) asistenta acordat8 somerilor fn iniierea activitiii de antreprenoria ‘Ae preveer importante coin Progam sana Sil Moliovees” ere Eeonomick i Reducers» Sorciei @CERS) _issaapi jhe relorpriortare ale acestsia a medi! zz| 97 "no blsvee pine efor soxelten combat yma ‘reduceril uxurilor migrationale ale forged de munc& se impun: ~ facilitarea formiinoilor loouri de muncl si sporiree accesului Ie acestes sporirea eficienfei muncii, ridicarea calitifii produselor gi ale serviciilor; ~modemizarea programelor de fuvitinént si adeptarea continu a acestora a cma 5 01.200 1826 Bo i So ce Se SS SS Soe ee oe SSH!nes er tar Reb 2 tet ee ee 5, Statutal juridie al yomerulut rept eetienilor la plasere tn c&zmpul ouncl poate fi realiza ait prin anga- erga dceoth a muncitoruu, ft gi prin angajarea cu ajutoral unui intertnediar®, {a priml ces, else realizeazd prin inchelerea contractulul individual de man- fia tevitoriald pentre ocuparea forjei de muned gi ropa nari unos do calificare sau de recalificare profesional. Someri pe toatt durats afi in gomaj au urmatoarele obligati’: 2) de a se prezenta la agent teriforiall pentru ocuparea forfei de munca con- form programului stabilit,‘Manta ROMAIVDAS, Lala BROCA. dna ODINORALANROURA ») si tageprindt masuri de sine stititor si x8 cxécute indiafile agentelteri- So j-tonale petra ooupareaforfe de munct fa vederen plaatii lor oft mai rapide fa ‘edmpul muncis .) fx cez de necesita sf urmeze un curs de instruire profesionalé in meseriile ecomandate de agentia tertorial& pentru ocupareaforfei de munck si insugessci “progranmul de instruire; @) 3K conlucreze ci oficil fori de muncit Ie deavaluirea capecitiilr lor profesional fn faja patonilor; 6) fn termen de 3 zilé fn mod obligatoriu si enunte fn ris agentia tritrialk «£9, spantra ocuparesforfei de munct despre fncadcete lor de sine stor fn eémpul ‘uni inmaricularea la insttufile de tavivimant, seofia zi, siabitiea peniei pentru invaliditate, survenires incapacititi sale temporare de muneS sau alt mo- tivafie intemeiata, Astfel, vorbind despre obligafiile gomerului, ele se reduc tn general In tare- Pe ie uora p rn tore tocar tule acele ajutoare materiale pe care staal, sosictate le pot acorda cetifenilor in azul pierderi locutul de munci. O vondifie obligatoric este atingerea virstel de { 'Bani gi objineres statutuful de somer, © Conform leisaii, sn: sabilite unaktosbele categorl de garaniajutoral ndemnnizatia de goma)); plati achitate gometului in perioada incapecitifi tem- orare de uel, precum 32a ptioads conceal de materia jutoral ma- terial, ans cule boy teste a bar contuctelori serdar aceite ca + mijlosce transferate din alte fonduri speciale; ~ contribu benevole ale persoanclor fizie gi juridice; = venituri objinute din prestarea de servicii ce fin de utilizarea forjei de mun- + mijioace scumulate din afin fa regres; + mijlonce provenite dn aplicareasaucfunilor pecuniare; Mijloacele banesti acumulate in Fondul de soma) se utilizeazit pentru. a) realizarea mfsuilor de stimulare « uti forte! de mune’, inclusiv a populstii necompetitive; ot aon Lege 5 a Rep Repelish Moldova wet6U/1907 dn 32200 at * ta 238 soot SS SoS Soo oo oo =2) orearea si intreinerea sistemului informational al piefei forfei de munca, = | se acorda gratuit de catre agenti si constau in: erate ede nformare gi de conslere profsionald conttuie un ansanibha Sole te gratuit persoanelor aflate in cfutarea unui loc de munca gi au ‘) fumlzare de infomnati prvi pita fer de ames gi i evolufia ocupatii- ») evaluates gi autoevaluarea personalitigi i vederea integritii sau reintegei- sii profesionale;, to tocncil crganeats cocacu Consiliereaprivind cariera si instruirea in metode gi tebnici de cfutare a unui Joe de muncd i de prezentare la interviui fa vederea ocupétii uma loc de manc’ ‘Stimularea mobili forget de munca. Sonieri care se incadreazi oa contract Individual de munck tao leslie situa o stant mai mare de 30 km de 26 adividual de mune pe o duraténedetemmingtkabsol vena inatitutlor de fn Meant ne as domi bedi do indemnizatie ued de tnea- tubo oper pata agate corner eer cee do sta, primesc de Ia bugetal de stat, pe © de 12 lun ealendatistice, Pentru soar absolvent ncaa, o umn egal cu un salar minim pent rem. nerazea soplimestar a munel abeolventt Pentrs incadrareaabsolvenilorinvalii,sima mentionati se pteste timp de 18 luni, Absolvenfi pot fncadafosingurk att tn condiileprezenei Leg, in tem de 12 ada ti itl, Ansari care incadreazi absolveni to condiile expuse sunt obliga sk ‘eatin valabilitate contraculu individual de meal acestre cel put 3 ani de i data tached Angajatoi care desc din initiative lor contacto individuate de muncd ale Procedure de stimulare « angajatorlor pentra fncadrarea fn munca ebsolven- filor insttuilor de invipimfint superior inanfati de la bugetul de stat se stabileste de Guvern, Masurile pasive de protectie socialit a somerilor includ acordarea ajutorului de gomaj gi a alocatiilor pentru integrare sau reintegrare profesional’. Ajutoral de soma reprezitto surat neimpezabils, stabil n mod difereati- sin de emcee ncaa wt etn de inc apenas, “mu objin venituri imporabile conforza legit. ‘Somerti beneficiaz8 de ajutor de gontaj daci au incetat activitatea de muncd fa unndtcarele circumstane: + expitare a termenuli conractulu individual de muncéinchsiat peo du rath determinaté - de ia data previzt tn contract, cu excepfia cazuilor BS soccer Se Se Se SP SP ee ee OS SSSS Ds ‘tnd raporturile de muncé contiouk si nici una dintre plti nu a cerut in cetarea lor; lea su Gansfrl slau lao ll mosehtasut osibile; + reftzal saranda fi ransferat oat munct din motive de sats. a Upunmomemananes do ajutor de somaj o perioadé care se stabilegte diferentat, fn fonctie de stagiu! 2, Sage '8) 6 luni calendaristice, in cazul unui stagiu de cot pan’ la 5 ani, dar ‘bu mai putin de 6 luni; ioe tempos intenotil Cave! Nefionae le de Asiguriri Sociale, n baza calculelor si comenzi- lor Agentici Nationale, Alocafia de integrare sau de reintegrare profesionalA este o sunk hiner’ fix Siesta betel cope dscns * ets Go ere bee pod! gure xy «ct pen dea act! de Weare so enegrareproteonal 865 cn 12082004. Monorl Oil al iTS e068 di 3082008. Bat ee fee ee ee ee‘eet MANDA. Luda ROCK. Ina ODINOKALANBGTRA —__. reer morc soca Iulai de Ie.4,5 ani pant Ia 6 ani, 1a momentul nasterii copihilui nefisid tacadrati 7. Politict sociale in domeniul protectiel persoanelor aflate fa emul fn ciutarea unui loc de inunck 1) ener pron de ington ja men ean inva de preat 3 itate ‘Una din. | persoanelor aflate in citutarea unui loc de anal tan emuberate, aprobati conform Hotirrii svermulu me entra ‘proceduri de antrenare nar tra. aprobarea. Conform Intra atragetea mai activi a gomerilor la Iuerd- ‘ile publice se stables ck incepind cu 1 ianuarie 2005, autoritiile adminis public locale tebe st prevads sh tome! va nto mel saghneaar pra proceovaree wie 8 ocupisii ‘temporare a yomerilorSoe am i aes ss tele ROMANDAS, Lae PROCA, tna OpNOKALaNECUR ——_—____~ te cr sorte _, paren yomerora rile pole see de reare ufone > 8) angsjstori gi ageniletertoriale pentru ocupares forfei de munck (In con slat ame tinuace-agenti, conform modelull prezentat i Anexa nel, pers IntegrastS 2) saisfaceren cerinjelor din terior, organzafilor gl instiitr bugetare fn otis nominlite exeoutareaactvitiilr lemporare, reiegind din necesitiie yi oportunitiile orga- +) angajatri gi gomer, conform modelului prezentat fu Anexa m2, parte into- niziri unor atare ler rant & Hots nominalizate, }) atcmuares cousecinfelor economice gi sociale ale cresteril gomajului, In contractele incheiate dintre angajatori si agenfii sunt specificate volumele «) plserea temporari fn clmpul muncti« persoandlor fist faclutarea unui e lucru,durate lor, conitile de reuibuire a munci,responsebilitsteareciprocd Joe de anes 1 plijilor pentru fnaoferea, crearesconditilor adeovate de mune asigurares ou 4) iiterea fa sctivititea de munca a persoanelor care pentru prsna dat yi oa- rijloace de muncl, int, ta caz de necesitate, cu tmbricimintespeciald gi mijloace ‘tun Toe de mun simu posedd vreo profes (mecerie), inclusive tineretuhi; de protecic conta influentsicondfilornocive ale media de produtiens ©) reabilitareaprofesionald a persoeneor care aso intreruperefidelungath (de ‘Angejatori nu au dreptu! si rfze angajarea le Luci publice a persoanclor peste ua ao) fn activitates profesional; indreptate de cite agen, dack inte agente gi angnjator a fost tncheiat un con- Pentru exeoutarea tucritilor publice, nite angajator gi gomer se fncheie un contract individual de munct pe un termen de pénit Ia doulisprezece luni celen- ariatce, tn contract, futrun punct separat, se specific’ condifia cf, in cazul in care yomerul igi va gisi um Joc de mune corespunzitor permanent, engsjatorul este obligat si desfucd contractul de munci, la depunerea cererii respective de cktre angajat, 1a hurl publics orzaiot cu itenaen somes fun depict in plcieparispante a ogaivares fete err trenarea Ia ele gomerilo, se dezvolt& ins pees rage. ede ope & fel de ne isnt erent de cone Pts catunresyogznoco sla Svepr sl do mene spuit: ~ esignré, la solicitarea a1‘Mil ROMANDAS. Ladi PROG, dna ODOR NEGBA fr parr strane “7 sof a tpeciaitate tn soluionarea problemlor de antienare a gomeriior la notre ._ Texs de comision penta dstibuires indémizaiei ucordate yomerilor se sta. heey bilegte tn leges anual « bugetuluasigursiler sociale de stat. + facheie contracte ox angajetori gl peicip ln organizaea lueesilor publi: __j Btitis NetiGnald ve elabora gi va prezenta Casi Najionale de Asigurini So- OE a re cae ™ ite continuare - Cas Ninn) dren de seam privind pata inde ~ informeazk somerii despre conditile de snrenare ta ucrisile publice, {onare pentru stimularea enientri la lyericle publice a gomecior larogiata I Pentru indeplinirea programelor locale de ocupare a forfei de'muncé, agenti- Targcoon mm Anensi ne 3, parte integrand a Hotties Guvemulai nr 1121 din ite: ; - one ° ~ selecteaz someri din rfindul persoanelor ce soliciti. un loc de munc& si-i _ In baza propunerilor agentilor, coordonste cu culoritfile dzainistratied po- ‘ndzeapts la Incr publice; d bile locale, Agents Neonat, a baza um acord prealabil cu Casa Nation, -Angajatorii prezintt ageafillor Registrl de poutaj care serveste drept confi mare & antrenriigomerilor la lucrarle publice, Registrl se prezintS lunar etre data de 1 « luni urmitoare, Virarea sumelor aferente iademnizailor iunare pentru antrenarea somerilor |i luorisile publice se face de oltre agenfii col tirziu pind fa data de 13 a funii ublice executate de someri se solufioncazs.de cltre instanjele de judecatS, in ‘modal stabilit, Agetitia, in termen de 5 zile lueritoare de ia ”ondinulprivind acordarea indemnizated hare, Someral este informa sub semniturk despre decizigprivind acordrea idem eratesTema xv. : sTemaxv, 0 ALOCATHLE SOCIALE DE STAT $I ALTE TIPURI DE ALOCATIL Subjecte de evaluare: 1. Ajutoral soctal - element al sistemului de asistenjd sociala. Lucru individual: Proiectati schematic iipurile de alocati previzute de legis- lajia in vigoare $1 evidenytat trascturile lor caracterstie. 1. Ajutoral social ~ element al sistemului i de asistenfa socials a a minimus Ge existe epobat rin Hotirires Guvernutui mr902 dia 28.08.2000: ‘Autorul B, Maciuliskaia definejte ajutorul socal ca pe o fora de protectie social. a pemsoanelor are mu au dreptul la plifi de asigurisi sociale gi se acordl in Fee ae a a an te ape au servici fr Plans cree eal ee? ‘eelemetez rn novel jeden ann de ag role (raportar juri- ice) legate de acordarca prestaillor bine, prestafilor tn naturd gi serviciilor sociale, su ic a natur, sau ca un:serviciu socal, Priv acordares jutorutui social pereoenclor in situatie de dificultate adminis- trata publict local asiguri protedtia lor, astfelrealizind unul dintre ultele objective sociale de stat. '47-XV din 25.12.2003, stipuleazs urmatoarele: ‘21 se cuvine, Separea piri de locates face noepnd cu Ina umtoare colei ler “Alocatia pentrs copii in cazul pierderit i in een dessa nie beehcios watnenicneee soana decealt tu tndepinca conde pets Sbiaecn dp! a pence Ingrijese le domiciin un copil invalid, fu varstt de pln le 16 ani, ou asiguriti sociale de stat, ‘Alocafiapentni copii fi eazul pierderitreyindtorulu se sbileste persoanetor Baden) nent neve eosin nu ge aft fe intretinerea depot a statu Cuantumut atecariei, dupt indexarea dc la 01.04.2010, este stability con formitate cu datele statistice ale CNAS ‘Alocafia pentru copii in cazul pierderiifntrefindtorutui se stabileste fn cuantum * Lege reASXIV dla 3.082006 por meena x compete Lie. 49-XIV a file 1959p biden ™ solvent pene tn sepa & apeMela ROMANDAS.LadallsPROCA, ne ODINOKALANEGURA ert ert rts itatea I, $i care in raport’ ou anu! 2008 a reprezentat 0 {in calitte de asistent social peteonal pot dotiva atét soful, sofia, rudele, ft gi mop fp 2 svete Y O08 om alte persoane, Important este faptl of toate aceatecategorti de persoane vor ‘ncadrate fn sunel fa baza unui contract individual de muncS, acoasti perioada ‘ ‘ncluzdndu-se tn staghnl de cotizate, Peotru Republica Moldova acest lucru repre- inti doar o perspectivs, Actualments perioada de ingrijre a unui copil invalid sub varsta de 16 aai nu se include in stagiul de cotizare. Conform art.50 din Legea Republicii Moldove 8. Alocafil lunare de stat invalizilor de rizbol, participanjilor Jn cel de-al doilea rizbol mondial din réndul beneficiarilor de pensii de stat si a familiflor lor © Lape Reel Molo prvnd esl do sigue scale dott sr 156-XIV din 1410198, Monto. 13 fill Repbil Metdve me 1-13, 1958, * iden cov ex pve i protease iuplinenat a invllr de rch pari ie be men a lr lf m1 21-XV ein 03.08 201, Mente! Oe 201 259 aoe eae SSS SOS Ee SS SSins ol mul pd a atingeren vse oasis 6) personnelor decorate cu ordine si medalii pentru muncl asidus gi serviciu 1niltarimpecabil in spatele frontalu in anii celui de-al doilea rizboi mondial - 75, delet,” 1s Persoanelor care se facedreazi in doui sou mai mrulte categorii de beneficiati Ii se stabileste o singurt alocatie, la alegere. sat a documentelor existent in dosaree fectueazl de oltre: Casa Nationalé de Asi- ‘lialelor “Bancii de Eoonomii” 8.4, ta baza io, lunar, 0 dat cx virerea de la bugetul de stat aceste scopir. Afacerilor Interne, Servicil de Informatii gi Se Ministero Api, Minister. curtae, Servicul Grinice,Servcil de Protectic gi Pazi de Stat, Cental pentra ‘Combaterea Crimelor Economice si Coruptici, Departamentul Institutiilor Peniten- 3 Wottes Gover psa apobares Regula upvc kml de bie pat. slocflor lune est nar oor de popes 70 02052008 Marital Ofsial a RM 12-4809 din 12.05 208 726i‘ela ROMANDAS, Ltnils PROCS, Ja ODINOKALANEGURA DREPTUL PROPECTIEL SOCLALE | oo. 5 eiare a Mipisterat: Josie - rin intermedia "Bisci de Boonomii” S.A in baza ‘Casa Nafionalé de Asiguriri Sociale, Ministerul Apiriri, Ministeral Afacerilor e ‘ Interne, Serviciul de Informatii si Securtate, Serviciul Griniceri, Serviciul de ae : Protet i Past de Stat, Centra pena CombitereaCrimolr Beonomice gi Co- ropfii, Departament Instituilor Penitenciare al Ministerului Justi prezint& aval Ministrului Finanfolor, in termenelo stabilite calculn! mijloecelor necesa~ +e pentru plata slocafied Tunare de stat. ‘Casa Nationals de Asiguriti Sociale, pe miisura transferirii mijloacelor re- spective de cdtre Ministerul Finanfelor, vi deconta aceste sume de pe contul st Panear filistelor “Bncii de Economii" $.A. etn petal pen plete Go et | “Alcs lnare'de sta neshitata a ip in vin opel eae efteucazt 9, Alocafii nominale de stat I stabilize plata To, east pont peroadnprecodent 8 nel wf do e+ casi ne eee acoreneie cuakeoe : Saf de stat Atoiaffle Tinare de stat se plitese benefciaruli sau altei peropane tn beza pro- Jn conformitaté cu art 21 ain Legta cu prvi In vterm* se instituie 0 ccurli beneficiarutui, modul de prezentare si termenul de'valablitae ale cireia se Tone d et pdm hina tn Cares fot redat van do epee la dome anterior. Listele pentru plata slocafilor lunare de stat se plstreazi pe parcursul a irei ‘i, Chaise ce finde stbiies pt sloeailor nae de st efeetoenst 263 sce CS Se SF SS oP ee Re Soe oS SK rene — CF — bo _ _¥necesare, da mai devreme de data sel pease: Persomelor, eat Ue, flint anterior de major la pense pentru mente deosebite ef de Stat, alocatia se stabileste incepnd cu 1 mai 2003, Alocajia nominald se plateste personal ttulerului, dataralu acestora, Alocatia nominal se pte eo itr nominal se 36 efeetuenc conform lier tnoomite de Casa igurisi sociale prin intermediul subdiviztunilor ,Bincii de Eco- reer enorme cree ‘nomi, in baza contractului privind plata alocatillor nominele tncheiat eu Casa ‘Nafionalé de Asigurtsi Sociale, 10, Ordinea de contestare a decizillor organelor ce stabilere pl plitesealocafilo tei onganu ont de sigur sxine 9° Soci peat re © pastreaza in dosarul personal al beneficiarulu, * Romp pet, p16ee Ee _TEMA XVI tgp ara volta ive esubetgo pn a 14? NOTIUNEA, CLASIFICAREA'SI [omc sisernde leas abit atmo nto ce Pople el CARACTERIZAREA.COMPENSAJILOR » =v:e protetiei sociale a pitulor sociaimente vulnerable, se stabilese compensefé . * nominative - plati tn bani in schimbul tnlesnirilor stabilite anterior. : ‘{ntru excoutares Legii Guvernul adopti' Hotirire ou privire la compensatiile -Subiecte de evaluare: ‘nominative pentru unelecategorii de populatie nr. 761 din 31.07.2000.* Conform prevederilor legale, compensatiile nominative se plitesc persoanclor 1. Norunea, spurts exantumal compensafor nomdnaive speifote in art - ete af Republiii Moldova ciror acest dept i s-a sabi ~! 2" 2 Compensatiile sociale: concept, tipurile gi caractericarea lor. + Tit pana la ata de 31 decembric 2009 ncepdnd eu 1 anvare 2010, commpensa- 5. compan de rangers fille nominative muse stabilesc). Compensafii nominative pentra cdlitoria tn transportal urban persoane- Conform 9 dia Lege, be eneficiart de compensa nominative sant: 1 Sor Cocaine veered net Cpe _ Lucra individual: Protectat schematic deosebirte 51 asemidndrite dire com- zepisesc tn una din situate; invalizii de mun; persoanele ofrora Hi s- ‘pensefille nominative, sociale 1 de transport i i 7) fail (pia se fle neta su coi pli eingere vc stei de 18 ani, iar fn cazul fn care acesta pi continu studile tn instituii de tnvt- fimlint la cursurile de 2i - pan la absotvirca institutiel respective, ins cel roult pind la tngeren viride 23 de ant) color edz la dats, procam gale celor ‘decedati in urma participari la lichidarea consecinjclor avariei de la Cernobal;2.0 dD FL eh 8) pensionari singuzi; 9) familiile ou 4 gi mai moti copii plod la atingerea virstei de 18 ani, iar in cazul in care acestia ii continua studiile in institu de In cuirsurile de ‘21 pln ts absolviresinstitutei respective, inst cel mult pang laatingereavirstei de 23 de ani, ) la plata pentru energia electrct - pornind de Ja costul consummului normativ {60 kwh Ia un conter; late pentru energia electrick tu apartamentele (casele) dotate ou plite ~ pomind de Is costal consumului normativ lunar de 100 kwh la un cin este proprietarul case, ¢) la plete pentru energia termnicS,epa caldt si gazele naturale, wilizate pentra ‘ncblzire compensafile se stabilesc pe 0 perioad de $ Tuni (noiembrie - mare). {in cazu! in care benefciaral se raporteazla dou sau mai multe categorii de — 8(Macll ROMANDAS, Latela PROCA, ng ODINOKALANEGURA~__¢_*_ ‘-°.” Pevsoane betioficiars de compensatic nominativs, se acordé o singuré compensa fie, Ia alegerea fui. ‘Pentru familile care au in componénja lor edjiva beneficiari de compensatii ‘nominative, compensafia Ja plata pentru servicile comunale se stabilegte pentru x ‘Tipurile compensefilo si cuantumul lor sunt indicate in Anexa ilor nominative sc i nein 2 a Hotntes Gaver! 1761 dn 31.07.2000 piv la ———— etc rn: native, ar persoana care beneficia de cotmpensatii petra plata energii electrice (Pornind do ts costal consurmului normativ liar de 60 kwh Ie un contor), pentru pista enerpieicletrice in apartamentele (case) dotate cu plite elective (pornind 4 Ja costs! consumuli norraativ tuner de 100 kwh Is un contor) a decedat,in- Room seopeenpan > pamentiy spot, p20, beaele eo ee od oee eee ceent . : om DaEer rrorncomL SacLALE 3.1 Acordarea asitene! medicale-praflactee a cara acetu tip de asis- ‘enti deosebim servicii comune cordate tuturor persoanclar gi servicii speciale. Au dreptul la servicii speciale anumite categorii de persoane incapsbile de mun- ‘oi: veterani de rizboi si invalizi de rizboi. deri speciale pentru aceste persoane, cum este do exem- creat prin intermediul Asociafil invalizilor. Se creeazit ire pe lingh diferite instinup stationare de deservire * Legs Repu Noldow nz 190K dn 08.05.2008 e prvi aut a7), Mentor! Ofc a Re «DUA Melo 486 tin 1052008 ot ‘weil Protez, Onopedi Reale cordon cu MD PS, 25 ml 2002 er ee‘rata gl fzicuui persoanl incapeblle de mune, tnthies legs for cu },aflats tn subordinea Ministerufui Mune , Protectiel Sociale gi asigurates recuperirivreabilitiii persoanelor in vérstt gi ‘celor cu dizabilitfi in Ceatre se efectueaz& in limita alocailor previzute in bu- spectiv, jova, au atins virsta de 18 oni si se aff ta evidenta z Ea = ter ror stn 33 We!ert rc soc neficiare de peusie pentru limits de vérstf sau alocatie social de stat, neangajate ‘in c&mpal munefi 3.3, Ajutor cu protec si medicamente, In stationar tratamecotal si eliberarea ‘modicementelor conform reetelor sunt grate pent invalii celui deal doilea labo! mondial, precum si pentrapersoanele afetate de sindromul Comnobil Dati find necestata stringents de a acorda invalizilr si participanilor do {: Hlebol, preeum si bolnevilor cu afefiun pi maladi ale sparatului locomotor asis- le din republics. Categoritle de inesnirt,Bilete gratuite se elibereazk: s) persoanclor cu diza- bilitigi de gradul I s[11 neangajate in ctmpul muncii b) persoanelor in vars be. Repl Moran. 87 cn 3 12002 epi inetd foe te 8 Cc Republican Experi PotezareOnopee Rear. c 328intpesoal comntar sone, dal c nto voll count | | suse, capacitati, pan sohonuea problemen shares cont 1, fn acest caz, colectiyitateatrebuie i acorde un spaijin special, adic& sprijimel mS = me oS oe eo oe oe oo a maw mm Ie So ET zi i 6e ice alate situate ee conse locale pot angaja persons! de ingrirs rin para cit. orm sau nord inteags, tn funofe de prions de 8 acorda” “ 6 Moo iE di 16065209 dese sorbic Sap sje pi 7 Tet poet opt fis, Manoel Obi al Repack Matera east oe oeaaey ti Ann, pe, pS, m9erect soci 22S copia Dg servile deen cnr pot beni cp cu pre ie al dines soyinile socijede 2 evxts ou supectal fnnociar al UNICEF pat See cee SS So ee op oo 3 f= Gl oe oo oo ooo om(@) din Legea RM privind drepturile copilului) ca copitul orfan sau cel rémas ‘i ocrotir plrnteascl va fina, plasat intvo familie sau int institute: de ‘Jn uma anilize! reglementiilrjuidioe san evidentetdiferite forme de protectic a copifului rimas fird ocrotire pirinteasct: plasamentul fa cadrulfarni- ed Hegite, adopti, tutela < —__Guratela), plasamentul ov un asistent parental profesionist, plasamental ito ‘asd do copii de tip familial; plasamentul toto instiutio revidenfiall.” Vom ‘examina unele din aoeste forme de protect socials. 4a literatura de specialitate Centrut de plasamen® este definit ca o-formi de : A 7trun Paes n ora svi de ema prs tl Sia dee” Chie 293, 5152, count dept Ta spat loca sau deptal Parental profesionistd este un serviciu social, care . col ep foal apobc pin Hetsren Gaver 957d 12 ie 2002 ‘ater opis 0 NSS do NaS St oo Go os oo ooete ‘ental profesionist pentru o perioads de 72 de ore, prin decizia autoritiii tutelare, fir avizal Comisiei, Termenul de 72 de ore poate fi extins pentru