LECTIA 1. - PARTEA iNTAI Va rugim citifi cu atentie transcrierea fonetica, tiparita cu rogu, aflata in paranteze drepte! Pentru sunetele care nu existé in limba romana, folosim semne speciale. shopping street - strada de cumpiraturi shopping > [sepin (gh = cumparaturi Complexul de sunete [n'* corespunde sunetelor similare din limba romana, dar ,,g” se aude, slab ca in cuvantul romdnesc ,,lung”. fn cuvintele din limba englez3 formate din mai multe silabe, una dintre silabe este accentuati. fn transcrierea fonetica, vocala scris& cu litera ingrosat4 semnaleaza silaba accentuat’: > |sopin'®). shop > sop! - magazin, pravalie Semnul {co} este un ,,o” scurt. Se rosteste ,.o” cu deschiderea gurii ca pentru ,,a”: > [sor street > istrict] - strada Consoana /r: din limba engleza difera de ,,r’’-ul romanesc. Rostiti ,,r”, fara s4 atingeti cerul gurii cu limba, si fara vibrarea limbii. Astfel obtineti un ,,r” i mslezese. Semnul j;:! se pronunfa ca un ,,i” lung, ca in cuvintele ,,vii, mii”: railway station - gard, statie railway ~ cale ferata Semnul fonetic {"; indica litera ,,.w” care de obicei nu se pronunfa. in cazurile in care se pronunt& rotunjim gura ca pentru ,,u” $i spynem wv’: > reil'ei}, station D> isiest — statie Semnul fonetic indica un sunet moale, asemanator grupului de vocale ,,iu”, ea”, ,,¢! an limba romana. Se pronunt& ca primul sunet din cuvintele: vie ea”: o church tower - turn de biserica church >on - bisericad Sunetul notat prin !'<) este o consoand asemanAtoare cu ,,c(i),” .,c(e)” cere, zece’” din limba romana. in englez4 ins4 sunetul [ts! poate fi urmat direct de orice vocald, fara a mai fi nevoie de un ,,e” sau ,,i” intermediar. Sunetul |S." se pronunfa ca ,,4” lung. Semnul’ } (r ridicat) indicd un yt” care se aude foarte slab: >/!>2 ‘ie! tower > aul - tum Diftongul !?: se pronunta la fel ca $i in limba romana: ,,dau, sau”. Sunetul | este neaccentuat, scurt. La sfarsitul cuvantului ,,r’-ul se pronunfa doar daca este urmat de un alt cuvant: >jtaua'], street door - usa care d& in strada door pes - usa Sunetul ©: este un ,,o” lung ca in interjectia romana ,,oo!”: >[do:") ,Cu ajutorul transcrierii fonetice si a explicatiei pronuntati cu voce tare si clar urmdtoarele cuvinte: shopping ~ cumparaturi Pha ' shop ~ magazin > yson Phin street ~ strada Pos >} railway ~ cale ferata poe 1 Pie | train — tren > ron Po station ~ statie > jp aters Pope | church — biserica > s Ps tower ~ turn ms >a house ~ casa Pisa > door ~ usd > ide >t Pronuntati cul voce tare urmatoarele expresii in limba engleza: church tower > eee DESIST railway station > shee | pared oes shopping street > Fart > feapi hy street door > | >istrit do” SA exers4m noile cuvinte find atenti la pronuntie $i sensul lor in limba romana: shopping > ot — cumparaturi shop > — magazin street ~ — strada railway > — cale ferata train > . — tren station > — statie church > — bisericd tower > — turn house > — cas door > — usa In limba engleza inaintea unui substantiy) sté un articol. Articolul nehotdrat a se afla inaintea cuvintelor care inaintea cuvantului care defineste un lucru sai o nofiune (cu alte cuvinte definese lucruri sau notiuni despre care vorbim la modul general. Corespunde articolelor: un, 0, dar de multe ori nici nu se traduce in limba romana. Atunci cand ue referim la un fucru concret, folosin inaintea substantivului articolul hotarét the.Articolul hotérat the se pronunjé [D5]. Acest sunet nu existd in limba romana |D"| se pronunfé ca 2" cu limba intre dinji. Pronunjati wz” de cateva ori. Acum, fara forfare, cu gura putin mai intredeschisé, pronunjati 2” cu limba intre dinti, retragdnd limba in momentul in care s-a produs sunetul [D“]. Acesta este un sunet sonor, pundnd degetele pe gat, vefi simi vibragiile corzilor vocale. Pronuntia Tipul articolului ES vocal scurté nehotarat limba intre dinti hot&rat Exersati cuvintele in limba englez& folosind articolul: a shop > [A sop] the shop > [D’A sop] a street > [A strist] the street > [D%A strist] a train > [A trein} the train > {D4 tein] a station > [& steisn} the station > [D’& steign] a church > [2 tsa:'ts] the church > [D%a tsa:'ts] a tower > (A taua’] the tower > [D% taua'] a house > [& haus] the house > [Da haus] a door > [A do:'] the door > [D%a do:"] Acum in alt& ordine: the door > [D%a do:'] a station > [A steisn] a house > [4 haus} the church > [Da tsa"ts] the station > [D7 steisn] a train > [A trein] a tower > [a taua’] a shop > [a sop] the train > [D“A trein] the house > [D“a haus] the shop > [D’a gop] the street > [DA stri:t] a street > [& stri:t] the tower > [D%a taua’] a church > [a t9a:"ts] a door > [A do:"} S& repettim incd odat& cuvintele, in alt& ordine, impreund cu traducerea. Pronunfati cu voce tare urmatoarele cuvinte: the house > [D’a haus] — casa a station > [& steisn] — statie a door > [4 do:"} = 0 ush the tower > [D“a taua’j — turnul -4-the shop a train a church the street a house the train a shop the station a tower the church a door a street > [D*a sop] > [4 trein] > [a tsa:"ts] > [D7A stri:t] > [a haus] > [D4 trein] > [4 sop] > ([D%a steisn] > [a taua’] > [Da tsa:"ts] > [a do:"] > [4 stri:t] ~ magazinul — un tren — o biserica ~ strada — 0 casa ~ trenul — un magazin — statia — un turn — biserica — o usd — © strada Afi vazut deja de mai multe ori cuvintele noi, deci sigur le veti recunoaste pe toate. Incercati! 0 casa usa un magazin statia > a house > the door >a shop > the station > [4 haus] > [D’A do:"] > [4 sop] > [DA steisn]o bisericd casa o strad& turnul Oo usd magazinul un tren biserica un turn strada © statie trenul turnul de biserica usa dinspre strad& strada de cumparaturi gara > > a church the house a street the tower a door the shop a train the church a tower the street a station the train the church tower the street door the shopping street the railway station A t98:'ts] D‘a haus] & stri:t] [D’a taua’| ado: D’a sop] 4 trein] D’A tsa:"ts] [A taua’] D’a stri:t] a stersn] D4 tein] D’a ts&:'ts taud'] DA strist do:"] [Da sopin'®) stri:t] > [D4 reil"ei steisn] Jar acum vom invata cateva verbe. Cu ajutorul lor, putem deja forma propozitii simple. Verbul este un cuvant care exprimd o actiune, intamplare, de ex. a vizita, a deschide, a intra. Tn limba englezé cand inaintea verbului nu sta un pronume personal (de ex. tu, noi) atunci poate sta particula to [tu], care indicé modul infinitiv. in limba romané infinitivul este indicat de particula a, de ex.: a vedea, a vizita, etc. Exersafi cu. voce tare pronunfia urm&toarelor verbe, cu ajutoru! transcrierii fonetice. to see to visit to open to enter to visit to open to see to enter > [tu > tte > lu > {wu > itu > {tu > [te sis > [tue sic] vizil} oupn| enta’} vizits oupn| — a vedea —a vizita, a merge la — a deschide, a desface —a intra, a patrunde in —a vizita, a merge la ~a deschide, a desface —a vedea —a intra, a patrunde in to see to visit to open to enter to visit to open to see to enter > [tu sic] > {tu vizit] > [tu oupn]} > [tu enta’] > [tu vizit] > [tu oupn] > [tu si} r > [tu enta}in urmatorul exercitiu folositi verbele impreun& cu substantivele. Cititi cu voce tare expresiile si verificati traducerea lor! to see the train to visit the station to enter the house to open the door to enter a shop to see the street to open the door to visit a tower Afi reusit s& invafati cuvintele? Cu in englezi urmatoarele expresii: a intra intr-o bisericd a deschide usa a vedea turnul a merge la magazin a intra in statie a vedea o casa a vedea strada > [tu si: D4 trein] > [tu vizit D7a steisn] > [tu enta’ D4 haus} > [tu oupn D7a do:"} > {tu enta’ a sop] > [tu siz Da stri:t] > [tu oupn D“a do:"] > [tu vizit 4 taua’] > [tu enta” a tsa:"ts| > [tu oupn D4 do:"] > [tu si: D7& taua’] > [tu vizit D74 sop] > [tu enta” D74 steisn] > [tu si: 4 haus] > [tu si: D7A stri:t] — a vedea trenul — a vizita statia — a intra in casa — a deschide usa a intra intr-un magazin a vedea strada a deschide usa a vizita un turn urmatorul exercifiu va putefi verifica cunostinfele. Cititi > to enter a church > to open the door > to see the tower > to visit the shop > to enter the station > to see a house > to see the street in limba englezd, cénd un verb nu std in sine, este precedat de pronume personale ca de ex. eu. tu, noi, voi, ete. $a invayam cateva pronume personale in limba engleza. Atentie: in limba englezd you inseamnd gi tu, $i Dvs. 1 > [ai] you > [iu] we > [rl you > [iu] they > [Der] ~eu — tu, dumneavoastri ~ noi ~ dumneavoastra, voi ~ ei, ele I > [ail you > [ru] we >i you > [iu] they > [D’ei]Pentru a forma propozitii in limba englez4, avem nevoie de cuvinte ca: often > [oftan]. [ofn] — des always > [o:l"eiz] ~ intotdeuna every day > [evri des] — in fiecare zi every morning > fevri mo:'nin'2)) — in fiecare dimineata seldom > |seldam] — rar Sa repetim inca o data: des > [oftan}, [ofn] — often jntotdeauna > [o:l"eiz] — always in fiecare zi > fevri der] ~ every day in fiecare dimineat& > fevri mo:'nin'®)} — every morning rar > {seldam] — seldom Cuvintele often, always, seldom” stau intotdeauna intre verb si pronumele ES personal, pe cAnd expresiile every day, every morning” stau la inceputul sau la sfargitul propozitiei. Acum vom forma cateva propozitii simple. Fiti atenfi la pronunfia corecta! I often enter the church. > far ofn ental D'A sa “< _ (Eu) intru des in biserica. Ei viziteaz& rar turnul. They seldom visit the tower. > [D’e! seidam viz Da ’ tauad | We always see the train. > ["i: o:l*eiz si: D%@ trein] ~~ Vedem intotdeauna trenul. You open the door every day, > [/u: oupn D%a do:" evri = (Tu) deschizi usa in dei] fiecare zi. Exersati cuvintele noi: Atentie: in limba romana de obicei nu folosim inaintea verbului pronumele personal, ceea ce nu schimba sensul, de ex.: eu vid = vad. fn limba englezd, insd. este obligatoriu sd indicdm printr-un pronume personal cine desfaigoard actiunea, de ex.: | see. (eu) vad > I see > [ai si:] (tu) deschizi > you open > [iu: oupn] (noi) intram > we enter > {2i: enta’y (ei, ele) viziteazi > they visit > [D°ei vizit](noi) vizitam > we visit > [“i: vizit] (ei, ele) intra > they enter > [D%ei enta’] (eu) deschid > I open > [af oupn] (tu) vezi > you see > [iu: siz] iE Nu uitati, cuvntul ,I” se scrie intotdeauna cu litera mare. ) Acum s& aplicam cele invatate. Traduceti urm&toarele propozitii din limba romana in limba engleza si verificati rezolvarea! (Noi) intotdeauna vedem > [“i: o:leiz si: D“A taua"] > We always see the tower. turnul. (Eu) intru in magazin in > [ai enta’ D4 sop evri > I enter the shop every day. fiecare zi. def] (Tu) vezi statia in fiecare > [fur si: Das steign evri > You see the station every dimineata. moz'nin'®)] morning. Viziteaz& rar biserica. > [D*ei seldam vizit Da > They seldom visit the ts&:"ts] church. (Eu) deschid intotdeauna usa. > [a/ o:l"eiz oupn D“a do:"]_ > I always open the door. (Voi) intrati des in casa. > [iu: ofn enta’ D’a haus] > You often enter the house. (Ei) vd strada in fiecare zi. > (Dei si: D7A strist evri > They see the street every dei] day. Conjunetia ,.si” in limba engleza este ,and” [End], [E] este 0 vocala care nu are corespondent in limba romana. Se situeazd intre ,,e” gi ,,a". Se rosteste ,e” cu deschiderea gurii ca pentru ,,a". Acum putem forma deja propozitii mai lungi. Repetai urmatoarele propozitii: Us C, xt Z, ule We often enter the railway > [is efn enta D'S reilei _ (Noi) intrim des in gara station and I see the train. steign End af si: D%A si eu vad trenul. rein} Sine ayy fy oe You always open the door > {i 0:l"'eiz oupn D/A — (Tu) deschizi intotdeauna and | enter the house. do.” Saks aa’ p% End aj enia D'S usa, gi eu intru in casa. 1 |LECTIA 1. - PARTEA A DOUA fn continuare vom face cunostinté cu expresii si cuvinte noi: entrance > [entrans] ~ intrare Sunetul ,.a” aflat in silaba neaccentuatd se pronunfa ca un ,,4” scurt: > [entrans] . car > [ka:"} ~ masin&, automobil Semnul [a:| se pronunfé ca un ,,a” lung ca in cuvintul romanesc »mare”. Sunetul ,,r” aflat la sfarsitul cuvantului se pronunf& doar atunci cand acesta este urmat de un alt cuvant care incepe cu o vocal, in rest nu se pronunt&: > [ka:’}, bus > [bas] — autobuz fn cele mai multe cazuri ,,u” se pronunfa ,,a” scurt: > [bas], woman > {“uman} — femeie Fifi atenfi la prima silab& accentuat&: > ["uman!, side-walk > [sarid"o:k] — trotuar Acesta este un cuvant american. Accentul cade pe prima silaba, de aceea ,,e”-ul de la sfarsitul cuvantului nu se pronunya: > [sardook |, building > oid — cladire Se accentueza prima silaba: >! Sunetul ,g” de la sfarsitul cuvantului nu se pronunf’, iar ,.n”-ul premergator este mai lung si mai moale: > [bildy ig ne), the apartment > [D apa:'tmaint — apartamentul Si acesta este un cuvant american. Accentul cade pe silaba a doua. Dac& substantivul pronungat incepe cu o vocala, de ex. [4p Himant], atunci articolul ,,the” care il precede se pronunfi |2"i!. La fel in locul articolului nehot&rat ,,a” se afla an” [4”', pentru usurarea pronuntiei. > {an Apartmant|, boy > [bor — baiat -10—Cititi cu atentie transcrierea fonetica! incercati s& pronuntati cuvintele clar, bine articulat: the entrance > [D7i entrans] the car > (D% ka:"] the bus > [D*A bas} the woman > [D4 “uman] a side-walk > {4 said“o:k] a building > {4 bildin® an apartment > [an Apa:'tmant] a boy > [A boi] > > > > > > > > (D7 entrans] [D’A ka:’] [D“A bas] [D“a “uman] [a said‘o:k] [A bildin™ [an Apa:'tmant] [a bos] Exersati pronuntia noilor cuvinte, fiind atenfi si la sensul lor in limba romana: entrance > [entrans] car > {ka:"] bus > [bas] woman > [“uman] side-walk > fsaid"o:k] building > [bildin®®)) apartment > Apa:'tmant] boy > [boi] Cititi cu voce tare urmatoarele propozifii in limba englez&: wos tr I see a car. > fai si: a kar] You often enter the building. > [/u: ofn enti’ D’a bildin'2)] They always visit the > (D’ei o:leiz vizit D%a woman. “aman] I seldom see the bus. > [ai seldim si: D“& bas] We see the boy every day. > ‘i: si: D’& bos evri des] st 7. so r, x You enter the apartment > [fur enta D’i dpa: tmant 5 g) every morning. ‘ J evri moz'nin'S I see the side-walk, > [ai si: DS said“o:k] ire; [D%er si: D%i entrans] -J}- intrare magina, automobil autobuz femeie trotuar cladire apartament baiat (Eu) vad o masina. (Tu) Intri des in clAdire. Ei viziteaz4 intotdeauna femeia. (Eu) vad rar autobuzul. (Noi) vedem baiatul in fiecare zi. (Tu) intri in apartament fn fiecare dimineafa. (Eu) vad trotuarul. Ei vad intrarea.Acum urmeaza cateva verbe noi. Fiti atenti la pronuntia corecta! to walk > [tu “o:k] to go > [tu gou] to have > [tu hEv] to look. > {tu luk] to drive > [tu draiv] to go to > [tu gou tu] to look at => [tu luk Et] Nu uitati! in limba engleza folosim cuvantul ,,to” daca: ~a se plimba, a merge pe jos — a merge —aavea —a se uita, a privi — a conduce —a merge la —a se uita, a privi la ceva 1. Precede verbul la infinitiv. to walk > [tu “o:k] to go > [tu gou] to have > [tu hEv] to look > [tu luk] to drive > [tu draiv] to go to > [tu gou tu] to look at => {tu luk Et] Pentru a desemna miscarea intr-o anumit& directie (la, spre, c&tre). Pronunfati clar propozitiile de mai jos: I often drive a car. We always go to the house. They have an apartment. You seldom look at the side-walk. 1 have a car. We look at the building every day. > Tat& si alte pronume personale: he she > > haus} said"o:k] evri dei] hi: sit] ai ofn draiv & ka:"] : U., Zy “is o:leiz gou tu D% Dei hEy an apa:tmant| — iu: seldam luk ECD“a = ai hEv & ka:"] - 4s luk Et D’a bildin'®? -12- (Eu) conduc des masina. (Noi) intotdeauna mergem pana la casa. Ei au un apartament. Privesti rar trotuarul. Am o masina. Ne uitam la cladire in fiecare zi. el eaIn propozitia la timpul prezent dupd pronumele personale he, she sau substantivele care le inlocuiese. verbul primegste terminatia -s. he drives she walks > [hi: draivz] > [sis “o:ks] Repetati propozitiile de mai jos si controlafi-va pronuntia: The woman often drives a car. She looks at the building every morning. He sees the car. > (p’4 u kas] > [siz luks Et D7a bildin'®? (2) uman ofn draivz 4 : re evri mo: nin > [hi: sizz Da ka:"] -- el conduce — ea se plimba — Femeia conduce des masina. — Ea priveste cladirea in fiecare dimineaa. ~ (El) vede masina. Terminafia -s se pronunfa[s}] dup& consoanele surde (de ex. p, t, k, f): looks > [luks] Is drives > [draivz]. Terminatia -s aflata dup consoanele sonore se pronunta [z]: Daca inaintea verbului to go sté pronumele personal she sau he, atunci -s -ul primeste $i un sunet de legaturd -es. Acesta nu are nici un rol in pronuntie. he goes Si verbul to have se schimba: he has she has > [hi: gouz] > [hi: hE7| > [si: hEz] Pronunfati clar propozitiile urm&toare: The woman often goes to a shop. The street has a side-walk. She goes to church every day. 1 seldom go to a bus station. He always looks at the apartment. The church has a tower. The shop has a door. We see a boy and a woman. > [D4 “aman ofn gouz tu 4 sop] > [D7A strist hEz a said“o:k] > [sis gouz tu ts4:"ts evri dei] > [ai seldam gou tu 4 bas steisn] > [hi: o:!efz luks Ft D/A Apa:'tmantj Zn yen ty ss at > [D°G tsa: ts hEz a taua ] > [D%a sop hEz 4 do:'] > [Nis si: A boi End & u x umanf — el merge - el are — ea are ~ Femeia merge des la ma- gazin. ~ Strada are trotuar. ~ Ea merge la biserica in fiecare zi. — (Eu) merg rar la statia de autobuz. — El se uit’ intotdeauna la apartament. — Biserica are un turn. — Magazinul are o usa. — Vedem un biiat si o femeie.In expresia to go to church (a merge la bisericd) inaintea cuvantului church ni folosim articol. Repetati de cAteva ori urmatoarele propozitii. Veti vedea c& in curind le veti invata. Peter often goes to Bucharest, He goes by train. When the train enters the station Peter looks at the buildings. He has no car, so he walks. He sees a church tower. The tower has a door. He visits the tower and looks at Bucharest. Then he goes to a shop. "ofn gouz tu bucdrest hi: gouz bai > [en D“A trem enta'z DA stern pina” luks Et D’% bildin'®)z] > [his hEz nou ka:" sou hi: “o:ks] > [hi: siz & tsd:ts tava! D’A taud’ hEz a do:'] > [hi: vizits Da taua’ End luks Et bucdrest] > [Den hi: gouz tu a sop] in textul de mai sus sunt cdteva noi. Daca le cititi de mai multe ori, le vei invata. to go by by train by bus by car no so when then He has no car. > [tu gou bar] > [bai tremn| > [bai bas] > [bai ka:"] > [nou] > [sou] > ["en] > [Den] > [hi: hEz nou kas’ - by bus -~14- a c&latori, a se deplasa cu cu trenul cu autobuzul cu masina nu, nici un, nici o astfel. asadar. asa, cand, atunci cand atunci, dupa aceea, apoi El nu are masina. by trainSemnificatia cuvaéntului no este nu sau nici un, nici 0 si poate indeplini in propozitie rolul negatiei. De aceea propozitia He has no car o traducem: Nu are (nici 0) masina. Daca mai gisiti cuvinte necunoscute, atunci recititi prima lectie si acolo le veti gsi in mod sigur. Dupé cum afi putut observa, in cazul cuvantului buildings semnul pluralului in limba engle=a este -s. Aceasta reguld este valabild pentru cele mai multe cuvinte: shop — magazin street — strada train — tren tower — turn car ~ masina shops — magazine streets — strazi trains — trenuri towers — turnuri cars — masini > [sops] > [stri:ts] > [treinz] > [tava'z] > [ka:'z] Pentru pronuntia terminafiei -s sunt valabile aceleagi reguli ca si la verbe. Acum sa exersém din nou cuvintele! Rostiti cuvintele cu voce tare si fiti atenti la pronuntie. Va veti intilni aproape cu toate cuvintele care se gasesc in lectia de azi: turnurile el merge un apartament ea vede trotuarul a se uita, a privi la o cladire a conduce masina strada de cumparaturi nici un autobuz apoi merg a privi turnul femeia priveste des a merge biserica eu am masinile > [D%a taua"z] > [hi: gouz] > [An pa:"tmant] > [sit siz] [D*4 said“o:k] Vv v [tu luk Et] v [8 bildin'®} > [tu draiv 4 ka:"] ) > [Da sopin® stri:t] > [nou bas] Vv [D’en af gou] [tu luk Et D7A taua’] v > [D% Yuman ofn luks] > [tu gou] > [D%a tsar" > jar hFEv] > ip’a ka:’z] -15- > the towers > he goes > an apartment > she sees > the side-walk > to look at > a building > to drive a car > the shopping street > no bus > then T go > to look at the tower > the woman often looks > to go > the church > Ihave > the carsastfel intotdeauna usa bisericii baiatul © statie de autobuz a vizita casa un tren si un autobuz vedem in fiecare zi gara Vv [sou o:l"eiz] v [D4 ts8:"ts do:"] > [D’a boi] > [& bas steisn] > [tu vizit D“4 haus] > [8 trein End a bas] > [is si: evri der > [reil"ei steisn] so always the church door the boy a bus station to visit the house a train and a bus we see every day railway station Cititi urmatoarele cuvinte! Vocalele din aceeasi coloana, scrise cu litere ingrosate, desemneaza acelasi sunet: [i] fe} ler [a:] we then train car see enter station apartment street entrance they she —-16- so fai] by side-walk drive1. RECAPITULARE A. — Reguli gramaticale EA. 15. in limba engleza articolele stau inaintea substantivelor: a [a] — articol nehotarat the (D7a] -— articol hotarat Articolul se schimba inaintea substantivelor care incep cu o vocala: in acest caz ,,a” devine ,,an”[n] , iar articolul hotirit ,,the” se pronunta[D‘i| . a bus [a bas} an apartment [an Apa:’tmant] the car (D*a ka") the entrance [D4 entrans] Daca inaintea verbului se afla pronumele ,,I, you, we, they” sau cuvinte care le inlocuiesc, atunci forma verbului nu se schimba. I see [af siz] —euvad — we see {is siz] ~ noi vedem you see [iu siz] —tuvezi they see [Desi] — ei vad Pronumele personal ,,I” - eu” se scrie intotdeauna cu liter’ mare. Daca inaintea verbului se afla pronumele ,.he” sau ,,she” sau cuvinte care le inlocuiesc, atunci verbul primeste terminatia ,,-s” : she visits isi: vizits] ~ ea viziteaz’ he opens {hi: oupnz] - el deschide the woman looks {D7 “uman luks} - femeia priveste the boy walks 1D’ boi “o:ks] — baiatul se plimba fn cazul verbelor ,,to go” gi ,,to have” se petrece gi o alt& schimbare, dac& sunt precedate de pronumele ,,he” sau ,,she”: he goes [hi: gouz| — — el merge she has [si: hEz| - ea are Igo {ai gou] — eu merg Thave fai hEv] -euam Cuvintele ,,often, always, seldom” stau inaintea verbului, in schimb every day”, wevery morning” se gasesc la inceputul sau la sfarsitul propozitiei, de exemplu: I often see the boy. - Eu vad des baiatul. I see the boy every day. — Vad baiatul in fiecare zi. -17-AT. Particula ,,to” atunci cand se afla tnaintea verbului, indica infinitivul, dar folosit ca prepozitie inseamné ,,la, in, spre”. to the hotel — la hotel to see - a vedea Pluralul substantivelor se formeaza prin adiugarea terminatiei ,,-s”: a building — buildings {bildin'z] a tower — towers [taua'z] a car — cars [ka:'z] a shop — shops [sops] B. — Pronuntia 1.9. 1.10. Dac& un cuv4nt se termina intr-una din consoanele surde, (de ex. ,,k, f, p, t”) atunci terminatia ,,s” se pronun{& [-s], Dac& un cuvant se termina intr-o consoana sonor&, sau intr-o vocala, atunci terminatia ,,-s” se pronunfa [-2]. Es] te] looks {luks] drives {draivz] walks [Po-ks| has [hE7} visits {vizits] opens [oupnz] shops [sops] towers [taua'z] streets [stri:ts] cars [ka:'z] laté c&teva exemple de consoane sonore gi echivalentele lor surde in cuvinte romanesti. intelesul difera datorit’ faptului cd acelasi sunet se pronunt& o dat& sonor, apoi surd. Controlati in care din cazuri vibreaza corzile vocale si in care cazuri nu vibreaza: b baba p papa v vata f fata d dare t tare g gara c car& Dup& cum afi putut observa exista o mare diferent& intre limba scris& $i cea vorbita. Unele sunete nu se rostesc clar. doar cele din silabele accentuate. Acest lucru are o semnificatie mare si in pronuntia propozitiilor. Vocala silabei accentuate este tiparit ingrosat. de ex.: EDs) Alte semne pe care le intalniti de-a lungul lectiilor: r La pronuntia sunetului ,.r” in englez& limba nu vibreaza, iar ,,r’-ul de la sfarsitul cuvantului se pronunti complet, doar in cazul in care este urmat de un cuvant care incepe cu o vocala. fn transcrierea foneticd am folosit notatia Ui. D* Este varianta pe care am folosit-o pentru a nota varianta sonora a grupului ,,th” din limba engleza. ~18—1. TEMA PENTRU ACASA Rezolvafi si trimiteti pentru verificare urmA&toarele exercifii! A Traduceti urmatoarele propozitii in limba romana: 1. 2. 3. 4. 3. T often go by bus. She has no car. So she visits the boy every day. We have an apartment. He seldom goes to the shopping streets. B. — Traducefi urm&toarele propozifii in limba engleza: 1, 2. 3. 4. 5. B&iatul deschide rar usa. (El) se plimba intotdeauna la turn. Ai (0) magina. (Eu) merg des cu trenul. (Noi) vedem cl&direa. C. — Alegeti raspunsul corect gi incercuifi litera corespunzatoare (exist un singur raspuns corect, de ex.: }.a, 2.¢, etc.), 1, Care este cuvantul la care ultima litera se pronunfa [-z]? a. side-walks b. shops c. stations d. streets Care este propozifia corect&? a, I often go and she go. b. He has and she has. c. We seldom goes and he goes. d. T look and we looks. Care este propozifia gregita? a. She has an car. b. We have a car. c. They have an apartment. d. He has a car. -19-LECTIA 2. - PARTEA INTAI S& incepem cu noi cuvinte! hotel > [houte}} room > [rum] window > [“indou} restaurant > frestarant;. [restro:nt} traffic > [rE fiki bicycle > [baisikl} school > [sku] factory > [fEktari] office > fofis] hotel camera fereastra restaurant circulatie bicicleta scoala fabrica, uzind birou, oficiu Pronuntia sunetului |F] este o vocal care nu are corespondent in limba romana (vezi si la pagina 9). Se situeaza intre ,,e” si ,,a”. Se pronunfa we” cu gura deschis& larg ca pentru a”: > [WF UK), > [fEktari] S& exersdm si in alt’ ordine: school > [skull office > folis! factory > |PFRiAi| restaurant > [restarant]. [restro:nt] hotel > [houtel} room > [ru window > {“indou| traffic > [trEtik| bicycle > [baisikl] -20- scoala birou, oficiu fabricd, uzind restaurant hotel camera fereastra circulatie bicicletdDupa terminarea exercitiului urm&tor, cuvintele noi va vor fi deja cunoscute. Citifi cu voce tare cuvintele de mai jos! factory room window traffic restaurant office school hotel bicycle > > [Ewtcri! [ruan [“indou] [trEfik] [restarant] Jofis} [sku:!] [houtel] (bassikl — fabricd, uzinad > [PEKtari} — camera > frum] — fereastr’ > [“indou] — circulatie > [trEfik] — restaurant > [restarant] — birou, oficiu > [ofis} — scoala > [sku:l] — hotel > [houtel] — bicicletd > [baisikl] S& exersim cuvintele noi! Pronuntati cu voce tare urmatoarele propozitii in limba engleza, si verificati-va pronungia! We seldom go to the factory. > The room has a window. I have a bicycle. We see the traffic. He sees a hotel. A school and an office. You seldom go to a restaurant. (Ni: seldim gou tu DS fEktari] [D“S rum hEz A “indou] [ai hEv & baisik!] (Ti: si: Da trEfik] {hi: si:z 4 houtel] [& sku: End 4n ofis] [fur seldam gou tu a restarant| ~ Mergem rar in fabrica. — Camera are o fereastra. Am 0 bicicleta. — Vedem circulatia. ~ El vede un hotel. — O scoala si un birou. Mergi rar la restaurant. Cu urm&torul exercitiu puteti verifica daca v-ati insusit cuvintele noi. Traduceti urmatoarele cuvinte din romana in limba engleza: fabricd scoala fereastra circulatie restaurant hotel bicicleta birou camera > > > factory school window traffic restaurant hotel bieyele office room -21- > [PEktari] > [sku:l] > [‘indou] v [wrk] > frestarant] > [houtel] v [baisik!| Vv [ofis] Vv {ru:m]eS C ,acesta este” sau ,,acela este” in limba englez& se reda prin: ,,it is” Cititi urmatoarele propozitii si incercati sa le traduceti. It is an office. > las - Acesta este un birou. It is a hotel. > ra beue | — Acesta este un hotel. It is a station. > rresal — Aceasta este o stafie. Urmeaza din nou cuvinte noi: in >iint in > lin! — in, la, induntrul near > ina near > ina | — Aproape, in preajma. aproape de, langa also Piolo: also >a'soul — — gi, tot aga gi ..., deasemenea not >not not > roth —nu este, se afl, exista”se traduce in limba engleza prin: there is |) ca’ 17} incepem propozitia cu aceasta constructie, cand vrem sa exprimam cd ceva TE este, exist. Propozitia este completa, daca raspunde la intrebarea unde?”. fnaintea substantivului sta articolul ,,a”, iar inaintea adverbului de loc sta articolul ,,the”. Pronuntati urmatoarele propozitii in limba engleza! F iti atenti la infelesul lor: There is a bicycle in the > Poa oe & sarsikt in ~ Este o bicicleta in casa. house. Da paus} - Este o intrare in cladire. There is an entrance in the > building. idiie ? There is a factory near the => poe HER nd — Este o fabrica in station. ces tl apropierea statiei. in mod curent expresia it is se prescurteazd it’s \\\s\, tot astfel si expresia there is: there’s|D’en'/). Taté cateva exemple: It’s a restaurant. So nis — Acesta este un restaurant. It’s an office. > a — Acesta este un birou. There’s a school near the > : : aa — Este o scoala in Station. ced vecinatatea statiei. There’s a window in the > vindou is 2°74 — Este o fereastra in camera. room. -22-in urmatoarele propozitii veti regisi cuvintele si expresiile noi. Cititi propozitiile controlandu- va pronuntia! There’s a hotel near the > [D%ea'z & houtel nis’ D74 — Este un hotel in station. steisn] apropierea statici. You also see the car. > [iu: olsou si: ka:"} — Si tu vezi magina. It’s not a school. > [its not 4 sku:!] ~ Aceasta nu este o scoala. Este un baiat in casa. I There’s a boy in the house. > [D’ed'z 4 boi in D’4 haus] Si in urm&toarele propozitii vefi intalni cuvintele noi. Cititi propozitiile in limba romana si incercati s& le traduceti in limba englezi: Este o bicicleta in clidire. > There's a bicycle in the > [D’ea'z a baisikl in Da building. bildin'? Vad des baietii. > I often see the boys. > [ai ofn si: D*A boiz] Mergem intotdeauna in > We always go near the > leiz gou nia’ D'S apropierea scolii. school. Si ea viziteaz’ in fiecare zi > She also visits the > [si: olsou vizits DA femeia. woman every day. “umn evri dei] Clidirea nu este un oficiu. > The building is not an > [D“a bildin'® iz not an office. ofis] Acum urmeazé toate formele conjugate ale verbului a fi - to be [tu bi:): lam — eu sunt > [ai Em] Tam > [ai Em] you are — tu esti, dumneavoastra sunteti > [iu:a:"] you are > fiu: a:'] he is — el este > [hi: iz] he is > [hi: iz] she is — ea este > [si: iz] she is > [si: iz] it is — acesta, asta este (genul neutru) > [it iz] it is > [it iz] we are — noi suntem > [ir a] we are > [i as] you are ~ voi suntefi, dumneavoastra sunteti > [iu: a:"] you are > [fu: a:"] they are — ei sunt > [D’ei a:"] they are > [D’ei a:"] -23-Sa exersim verbul. Cititi cu voce tare urmatoarele propozitii: I am in the house. > [ai Em in D“A haus] — Eu sunt in casa. You are a boy. > [iu: a:" a boi] — Tu esti baiat. He is near the door. > [hi: iz nia’ D7A do:"] — El este lang’ usa. She is in the street. > [siz iz in D7 strict] — Ea este in strad&. It is a car. > [it iz a ka:"| — Aceasta este o masina. We are in the building. >["i: a:” in D’A bildin'®’} — — Noi suntem in cladire. You are in Bucharest. > [iu: a’ in bucarest] ~ Suntefi in Bucuresti. They are boys. > [D’ei a:” boiz] — Ei sunt baieti. Traduceti in englez4 urmatoarele propozifii. Nu uitati s4 folositi pronumele personal, deoarece in englezi pronumele nu se omite! El este in camera. > tle isin che room (Noi) suntem in apropierea scolii. > We are near ine school. (Eu) sunt in birou. >} am in the office. Sunteti la Bucuresti. > You are in Bue Ea este o femeie. > She is a woman Ei sunt in strada. > they avs in the street. ~2%4-Aceasta este 0 statie. Esti aproape de statie. > Itis a station. > You are near the station. Si celelalte forme ale verbului to be asemandtor lui it is, se pot prescurta: Tam - Tm you are — you're she is — she’s he is — he’s it is — it’s we are — we're you are — you're they are — they’re > [aim] [ua] [si:z] fhizz] [its] ("ia") [aua'] [D’ei] v VvvvVvVov Traduceti urmatoarele propozitii folosind formele prescurtate: El este in camera. Suntem in apropierea scolii. Sunt in birou. Sunteti la Bucuresti. Ea este o femeie. Ei sunt in strada. Aceasta este o statie. Tu esti in apropierea statiei. Acum s& invatém cateva verbe noi: to work > [tu “a:'k] to work to get > [tu get] to get to know > [tu nou] to know to wait > [tu “eit] to wait to speak — > [tu spi:k] to speak to like > [tu laik} to like > He’s in the room. > We're near the school. > I'm in the office. > You're in Bucharest. > She's a woman, > They're in the street. > It’s a station. > You're near the station. > [tu “a:"k] —a lucra > [tu get] — a primi, a obtine > [tu nou] — a sti, a cunoaste > [tu “eat] — a astepta > [tu spick] — a vorbi > [tu laik] ~ a(-i) placea, a indragi lar acum vom folosi aceste verbe. Cititi propozitiile in limba englezd si completati verbele care lipsesc. Folositi filtrul rosu! Ea intotdeauna obtine camera la hotel. El asteapta des in apropierea scolii. Vorbesc rar. Lucram la Predeal. Ei iubese femeia. — She always > gets [gets] a room in the hotel. — He often > waits [ers] near the school. — I seldom > speak [spi:k]. — We > work ["S:"k] in Predeal. They > tike fla‘k] the woman. —25—Urmiatoarele expresii se folosesc des: to work at/in>[tu “a:"k Evin] — to work at/in>[tu “a"k Et/in] ~a lucra la to wait for >(tu “eit fo:"] to wait for >[tu “eit fo:"| — a astepta pe cineva, ceva to speak to >[tu spi:k tu] to speak to >[tu spick tu] —a vorbi cu cineva to like to = >[tu laik tu] to like to = >[tu laik tu] —a-i placea si faci ceva Completati verbele care lipsesc din textul in limba engleza: fi place s& mearga la Bucuresti. — She >likes to [la‘ks tu] go to Bucharest. Asteptam intotdeauna autobuzul. — We always >wait for [eit fo} the bus. Lucreaza in birou. — He >works in [“a:'ks in] the office. Exersati incé o daté pronuntia si traducerea! to work in a factory > [tu "ask in & fEktari] ~ a lucra intr-o fabricd to get a bicycle > [tu get 4 bassikl] ~ a primi o bicicleté to like to speak > [tu lafk tu spick] — a-i placea sA vorbeasca to wait for a bus > [tu “eit fo:" & bas] — a astepta un autobuz to speak to a boy > [tu spisk tu 4 boi] — a vorbi cu un baiat to know the entrance > [tu now D“i entrans| — a cunoaste intrarea in acest exercitiu, cititi intai textul in limba romana, apoi traduceti-| in limba englez4. La sfargit verificati traducerea gi pronuntia! El merge des la hotel. > He often goes to the > [hi: ofn gouz tu D4 hotel. houtel] EI se afla in camera. > He is in the room. > [hi: iz in D*& rum] Ea se uit rar la masini. > She seldom looks at the > [si: seldim luks Et D’A cars. ka:'z] Vorbesc cu biiatul in fiecare > | speak to the boy every > [af spi:k tu D’a boi evri a . Wit) dimineata. morning. mornin =] {ntotdeauna primim camera. > We always get the room. > [ “I: o:l"eiz get D“A rum] El asteapta trenul in fiecare > He waits for the train > [hi: “eits fo:" Da trein zi. every day. evri der] — 26 -Merg des la biserica. Este aproape de scoala. Este o fabricd la Buzau. imi place s& lucrez. Si el cunoaste hotelul. $i eu intru in cladire in fiecare dimineafa. Ea merge des cu autobuzul. > | often go to church. > It's near the school. > There is a factory in Buzau. > I like to work. > He also knows the hotel. > [also enter the building every morning. > She often goes by bus. Unele verbe au aceeasi forma ca $i substantivele: to walk a walk to work work > [tu York] > [a “ork] > ftu "a:k] > [Mak] Exista si substantive pe care le formam din verbe: to drive driver to speak a speech Cititi urmatoarele propoz > [tu draiv] > [draiva'] > [tu spi:k] > [& spi:ts] [ai ofn gou tu tsa:"ts] [its nia" Da sku:l] [D*ea" iz a fEktari in buzau] [ai lak tu “S:"k] [hi: olsou nouz D“A houtel] [ar olsou enti’ D*& bildin'® evri mo:"nin'® [si: ofn gouz bai bas] a se plimba o plimbare a lucra munca a conduce sofer, conduc&tor auto a vorbi vorbire, discurs The driver goes for a walk every day. - Soferul merge ta plimbare in fiecare zi. We go to work every morning. — Noi mergem s& lucram in fiecare dimineata. There is also a speech. — Este gi un discurs. in expresiile to go to work (a merge la munca) si to go to school (a merge la scoala) omitem articolul, ca si in cazul expresiei to go to church (a merge la biserica). -~27-lat& cateva cuvinte noi: morning in the morning evening in the evening red white good bad five there > > mo:'nin'®)} in D’a mo:'nin'®)] (8) i:vnin in D7 (gh | i:vnin red] “ait] [gud | [bEd] faiv] tu:] Dea] > [mo:'nin'*}] > [in Da mo nin’ > [i:vnin'®)] > fin D7 i:vnin' > [faiv] > [tur] > [D’ea'] Acum cititi aceleasi cuvintele de mai sus, in alta ordine: dimineata dimineafa (cand?) seara seara (cand?) rogu alb bun rau cinei doi acolo (cuvantul there” acum este adverb de loc, de aceea se afla la sfirgitul propozitiei.) in the morning red five good evening bad two morning there in the evening white >[in D4 moz'nin'*} > [red] > ffaiv} >{gud] > [in nin'®} >|[bEd] >[tu:] > moz'nin'®| >[D%ea"] eee ek >in Di isvnin'®?} >(ait| ~ 28 - dimineata (cand?) rosu cinci bun seara réu doi dimineata acolo seara (cand?) albCititi propozitiile si completati cuvintele care lipsesc: Si soferul are o magina rogie. Acesta este un discurs bun. El se plimba des seara. Noi vedem cladirea alba. Ea nu este in Bucuresti dimineata. Si ei au cinci masini. The driver also has a > red [red] car. It’s a> good [gud] speech. He often walks > in the evening fin D7i i:vnin'S), We see the > white [ait] building. She is not in Bucharest > in the morning [in D’a mo:'nin'®)), They also have > five [faiv] cars. Vad doi baieti in apropierea scolii. — T see > two |tu:] boys near the school. Ea este o femeie rea. Merg des acolo. in exercitiul care urmeaza, cuvintele din limba (Atentie la plural!) cinci ferestre doua seri scoala buna munca rea langa turnul rosu in magazinul alb nu dimineata El este un baiat rau. Ea merge des la lucru. bun si rau $i el este in cladirea alba. nu seara a lucra intr-un birou — She’s a > bad [bEd] woman. = lL often go > there [D’ca'], faiv “indouz| tu: isvnin'®)2] gud sku:t] bed "a:"k] nia’ D%a red taua’] in D5 “ait sop] not in Da mo:'nin'®)} hi:z & bEd boi] siz ofn gouz tu “a:"k] [gud End bEd] [h bildin'®)} eye a “Eg [not in D°i iz:ynin’ ©) tu “ask in an ofits} —29- . See U iz olsou in D’S “art romana trebuie traduse in limba engleza. > five windows two evenings good school bad work near the red tower in the white shop not in the morning He’s a bad boy. She often goes to work good and bad He is also in the white building. not in the evening io work in an officeLECTIA 2. - PARTEA A DOUA in aceast& parte a lectiei nu mai invafam cuvinte noi, doar repetam cele invatate. Cu ajutorul exercitiului de citire vefi inv&fa care este structura unei propozifii in limba engleza. Repetarea permanentd a materialului asiguré consolidarea cunostintelor de limba engleza, precum si mobilizarea cu ugurinfa a acestora. Dup4 un timp nu mai trebuie s& faceti mari eforturi, totul va merge ca pe roate. Citind cu voce tare invatati mai mult decat ati crede. VA vei insusi pe neobservate expresiile si constructia propozitiei. in acest fel veti invita lectiile din ce in ce mai repede si mai usor! Cititi clar articuland corect urmatorul dialog. Repetati exercitiul pand cand nu veti mai face nici o greseali. Daca suntefi nesiguri in pronuntia unui cuvant, cdutati-| in vocabularul de la sfarsitul caietului de curs. Pentru usurarea pronuntiei, am tipdrit silabele accentuate cu litere ingrogate. Repetati cu voce tare: Barbara: There’s a church in the shopping street. Peter: I know the church. It's near the railway station. We go there every morning. Mary: 1 often go to school by bus. I know the driver. He likes the traffic in the streets. Tom: I go to work by bicycle. I always see Peter. He walks on the side-walk. He goes to school. Mary: Peter likes to go to school. When he enters the building he goes to a room. Then he opens the red window and looks at the boys and girls in the street. John: He also likes to go to the hotel. He knows five rooms in the hotel. Tom: There's a good hotel in Brasov. The hotel has a white entrance. The hotel also has a restaurant; it’s a good restaurant. I work there, | like to work there. I go there in the morning. Barbara: John also likes to go to the restaurant. He goes there every day. Peter: You go to the restaurant every day. John waits for you in the evening. I often see you in the traffic. Mary: We go to school in the evening! ~30-Acum repetafi tot ce ati invajat pana acum. Veti observa cat de usor merge. Daca nu sunteti siguri in pronuntia sau infelesul unui cuvant, cdutati-| in vocabularul de fa sfarsitul caietului de curs! Folositi filtrul rogu! Traducefi in limba englezd urmatoarele propozifii, apoi verificagi traducerea. incepeti rezolvarea temei pentru acas& doar cand acest exercitiu merge fari greseli. Dacd nu merge, facefi-va timp, citifi de mai multe ori propozitiile, exersati! Apoi acoperifi propozifiile in limba engleza cu filtrul rogu si incercafi s4 traducefi textul. Barbara deschide intotdeauna usa. > Barbara always opens the door. Dup& aceea ea merge s& lucreze. > Then she goes to work. Ea cunoaste munca. > She knows the work Seara ea asteapta masina. > In the evening she waits for the car. Este circulatie pe strada. > There’s traffic in the street. Baiatul se uit’ des la turn. > The boy often looks at the tower. El vede doua ferestre. > He sees two windows Lui fi place s& mearg’ la turn. > He likes to go to the tower. Este o intrare rosie si una alba. > There's a ree and a white entrance. Casa este aproape de biseric’. > The house is near the church Ei merg des la biserica. > They often go to church. Si ei viziteaz& biroul in fiecare zi. > They also visit the office every day. Dupa aceea ei merg cu magina. > Then they go by car. Barbara conduce intotdeauna masina rosie. = > Barbara always drives the red car. Ea priveste rar circulatia. > She seldom iooks at the traffic. Lui fi place s& conduc& masina. > He likes to drive a car. intotdeauna deschid usa. > Talways open the door. In fiecare zi te plimbi la cladire. > You walk to the building every day, Cand te asteptim privim circulatia de pe > When we wait tor vou we look at the strada. traffic im the street Seara ea merge intotdeauna cu autobuzul. > In the evening sue always goes by bus. Apoi ea merge la gard. > "hen she goes io the railway station in restaurant ea vorbeste cu baiatul. > In the restaurant she speaks to the hoy, Baiatul merge cu trenul in fiecare dimineaf. > The boy goes 5: train every morning. Scoala este in strada stafiei. > The school is in Station Street. Este si o fabric in apropierea statiei. > There is aise a factory near the statior -31-Tom lucreaza acolo. $i fabrica are un birou. El deschide intotdeauna biroul si vorbeste cu Peter. Tom il asteapta des pe Peter. Aceasta este o fabricd rea. John nu este in apartament. El este in strada de cumparaturi. EI priveste rar masinile. fl astept pe John in fiecare zi. Tom are o magina bund. Acesta este un Rolls Royce. El are si doua biciclete rosii. El viziteazi seara Bucurestiul. Dupa aceea merge cu trenul, vede hotelurile si restaurantele. > ‘Yom works there. The factory also has an office. He always opens the office and speaks to Peter. Tom often waits for Peter. It’s a bad factory John is not in the apartment. He is in the shopping street He seldom ‘cok~ at the ears. Fssait tor John over day Tom has a good car It’s a Rolls Royce. He also has two red bicycles. In the evening he visits Bucharest. Then he goes by train and sees the hotels and the restaurants. Cititi urmatoarele cuvinte. Literele din aceeasi coloand - tiparite ingrogat, desemneazi acelasi sunet. tu] fe] [ai] fi] school hotel like evening room restaurant I speech two get white he you red five see ~32-2. RECAPITULARE 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6. ».Acesta este” sau ,,acela este” in engleza se traduce prin ,,it is” [it iz]. Aceasta se prescurteaz& mai ales in vorbire, dar frecvent si in scris , astfel scrierea corecta si pronuntia este ,,it’s” [its]. fn urmatoarele expresii nu se foloseste articol: to go to church — a merge la biserica to go to work — a merge la lucru to go to school — a merge la scoala Dac vrem si exprimam cA ceva este, exist, folosim expresia ,,there is”, a carei forma prescurtata este ,,there’s’ There is a red car in the street. ~ Este o masina rosie in strada. Daca cuvantul ,,there” sta la sfirsitul propozitiei are rol de adverb de loc, si se traduce ,,acolo”. She works there, — Ea lucreazi acolo. Formele conjugate ale verbului ,,to be” (a fi) si variantele prescurtate sunt urmatoarele: Tam = Tm = -ew sunt we are = we're — noi suntem you are = you’re— tu esti, dumneata esti you are = you’re — voi sunteti . — dumneavoastra sunteti he is = he’s —el este they are = they’re — ei sunt she-is = she’s — ea este I it is it's —acesta, asta este Unele verbe le folosim des in combinatie cu anumite cuvinte: 1 to wait for a astepta pe cineva, ceva a vorbi cu cineva ' to speak to a lucra undeva to work at/in | He always waits for Barbara. El 0 asteapt intotdeauna pe Barbara. We speak to Peter every day. — Vorbim cu Peter in fiecare zi. lat4 cAteva substantive formate din verbe: to drive — a conduce driver ~ sofer, conduc&tor auto to speak —a vorbi speech ~ discurs, vorbire to work —a lucra work — munca to walk —a se plimba walk — plimbare to enter —a intra in, a pasi in entrance — intrare —33-2. TEMA PENTRU ACASA Rezolvati si trimitefi spre verificare urmatoarele exercifii! Indicatiile referitoare la rezolvarea temei si modul lor de trimitere, le gasiti in indrumarul de la sfarsitul caietului de curs! A. Traducefi urmatoarele propozitii in limba romana: I. Is he near the railway station? 2. No, he always goes by bus. 3. The driver waits for Peter every morning. 4. He also likes to speak to Barbara. 5. There's a good restaurant in the hotel. 6. I walk to work every day. B. _— Traduceti urmatoarele propozitii in limba engleza: I. Ea merge des seara la restaurant. 2. Vedem baiatul in fiecare zi. 3. Camera are ferestre. 4. Fabrica este in apropierea oficiului. 5. Cunosc cladirea alba. 6. {n fabric& este un birou. C. Formati propozifii in limba englez4 folosind cuvintele de mai jos: 1. like to, I, drive, car, a 2. the driver, often, speak to, we 3. by car, she, goes, every day, to work 4, has, windows, the building, five ~34-VOCABULARUL LECTIILOR 1. SI 2. a also am an always and apartment apartment-building are bad to be bicycle boy building bus bus station by car church church tower door to drive driver to enter entrance evening in the evening every every day factory > [a] > [olsou] > [Em] > [an] v [o:!"eiz| > [End] > Apa:"tmant] > Apa:"tmant bildin'®] > [a:] > [bEd] > [tu biz] > [ba/sik!] > [boi] > [bildin'2)) > [bas] > [bas steisn] > [bai] > ka:"} > [ts4:"ts] > [tsa:"ts taua"] > [do:"] > [tu draiv] > [draiva’] > [tu enta’j > [entrans] > i:vnin'®)) > [in D7i i:vnin'®)] > [evri] > [evri dei] > [PEK arij -~35- un (articol nehotarat) gi, la fel si ..., deasemenea sunt un (articol nehotarat, se foloseste inaintea cuvintelor care incep cu o vocala) intotdeauna, mereu si apartament bloc esti, sunteti, suntem, sunt rau a fi bicicleta baiat cladire autobuz statie de autobuz cu, pe (a calatori) masgina, automobil biserica turn de biserica usa a conduce sofer, conducator auto a intra in, a patrunde in intrare seara seara (cand?) fiecare, tofi, toate fiecare zi fabricd, uzinafive to get to go to go to good to have it’s to know to like to like to to look to look at morning in the morning near no not office often to open railway railway station ted > [faiv] > [tu get] > [tu gou] > [tu gou tu] > [gud] > [to hEv] > [hi:] > [hi:z] > [houtel] > [haus] > [ai] > [aim] > [in] > [iz] > [it] > [its] > [tu nou] > [tu lasik] > [tu laik tu] > [tu luk] > [tu luk Et} > [moz"nin'2)) > fin Da mo:'nin™®)] > [nia"] > [nou] > [not] > [otis] > [oftan]. [orn] > [tu oupn]} > [reil"ei] > [reil"e ste’sn] > [red] -—36- cinci a primi, a obtine a merge a merge la bun a avea el el este hotel casa eu eu sunt in. la, induntrul este. € acesta, asta. (pt. obiecte, notiuni abstracte, animale, genul neutru) asta este a sti, a cunoaste a(-i) placea, a indragi a-i placea s& faci ceva a privi, a se uita a se uita la, a privi la dimineaja dimineata (cand?) aproape, in preajma nu, nici un, nici o nu birou, oficiu des a deschide, a desface cale ferat& gard rosurestaurant room school to see seldom she she’s shop shopping shopping street side-walk so to speak to speak to speech station street the then there there’s they they’re to tower traffic train two to visit to wait to wait for Vv v v Vv v v restarant]. [restro:nt] ru:m] [sku:]] tu siz] seldam] sis] gi:z] sop] sopin'®)] [sopin'® stri:t] said"o:k] sou] tu spi:k] [tu spi:k tu] spi:ts] steisn] stri:t] [D%a], [D7i] D’en] D’ea"] [D’ea'z] D’ei] D’ei"] [tu] [taua"] [wEfik] [tren] {tu:} [tu vizit] u {tu “ert] {tu “ert fo:'] ~37- restaurant camera scoala a vedea rar ea ea este magazin cumparaturi strad& cu magazine trotuar astfel, asadar a vorbi a vorbi cu cineva, cuiva vorbire, discurs statie strada (articol hotarat) atunci, dupa aceea, apoi acolo acolo este ei, ele ei/ele sunt 1. la, spre, catre 2. infinitivul verbelor ex.: to speak turn circulatie tren doi a vizita, a merge la a astepta a astepta pe cineva, cevato walk > [tu Yo:k] — a merge pe jos, a se plimba walk > [ork] — plimbare we > ("id — noi we're >[tia’] noi suntem when > ["en] ~ cand, atunci cand white >[“ait] - alb window >["indou] — fereastra woman >{"uman] — femeie, sofie to work > tu “ark] — alucra Yo Work lat =i “alk in Fah ~ a lucra la work >("a:"k] munca you >[iu:] — tu, voi, dumneavoastra you're >[iua'] ~ tu esti, voi sunteti, dumneata esti, dumneavoastra sunteti Tn unele cazuri, daca prezentam doud pronuntii diferite pentru acelagi cuvant, inseamnd ca se pot folosi ambele variante. H w" 1