1

Care sunt curentele reformiste i contestatare i de ce sunt numite aa.

Curentele reformiste- recomanda ameliorarea functionarii economiei de piata,iar curentele
contestatare- recomanda inlocuirea economiei de piata.
a)socialismul
b)nationalismul
c)neoliberalismul si marginalismul.

Care sunt curentele socialiste premarxiste si caracteristicile lor.

a)socialismul crestin
b)socialismul laic timpuriu
c)comunismul utopic
d)socialismul productivist
e)socialismul asociationist.
Socialismul crestin-s-a inspirit atit din principiile moralei crestine,cum erau ascentismul si iubirea
aproapelui,cit sidin unele idei ale Renasterii,cum erau egalitatea intre oameni si binele comun.
Socialismul laic timpuriu-s-a dezvoltat in paralel si,in parte,in opozitie cu cel crestin.Adeptii sai
sustineau necesitatea unor prefaceri sociale immediate,militind pentru realizarea bunastarii si a
fericirii tuturor oamenilor.
Comunismul utopic-s-a manifestat la sfirsitul evului mediu si in epoca moderna,exponentii sai
fiind uneori incadratii in alte curente socialiste.Acestia se pronuntau pentru punerea si utilizarea in
comun a tuturor bunurilor existente in societate, aplicarea unor principii sociale egalitariste si
infaptuirea transformarilor preconizate prin actiunea violenta a unor grupuri de militanti entuziasti.
Socialismul asociationist-s-a dezvoltat la sfirsitul secolului al XVIII-lea si in primele decenii ale
secolului al XIX-lea.Exponentii sai au criticat vehement rezultatele functionarii economiei de piata
si au propus inlocuirea ei cu forme asociationiste de organizare social-economica,caracterizate
prin instituirea proprietatii sociale asupramijloacelor de productie,executarea in comun a muncii si
repartitia echitabila a veniturilor.

3)Ce fel de curente sunt romantismul

economic,anarhismul si socialismul de stat.
Anarhismul-este o fuziune a ideilor liberale si cele socialiste.De la liberali
aceasta scoala au luat ideea de neamestec a statului in economie si ideea
libertatii economice,iar de la socialisti au luat ideea despre propriatatea
privata si teoria exploatarii muncitorilor.
Romantismul economicSocialismul de stat-

4)Cine este intemeietorul curentului protectionist.

Friedrich Lisht

5)Cine este Friedrich Lisht,ce stiti despre el.

Friedrich Lisht(1789-1846)-economist german,intemeietorul curentului
protectionist.Lucrarile principale sunt:
1827-Trasaturile unui nou sistem de economie politica
1841-Sistemul national al economiei politice(opera sa fundamentala)
Potrivit opiniei lui Mihai Manoilescu,a fost singurul mare adversar care pe care l-a cunoscut
liberalismul economic in veacul al XIX-lea.

6)Analiza succinta a conceptiei economice a lui F.Lisht.

Criticile lui Lisht asupra liberalismului:
a)cosmopolitismul
b)individualismul
c)materialismul.
Prin contrast cu economia politica liberala Lisht pune bazele economiei politice a
natiunii.Obictul de studio al acesteia prezinta Viata economica a fiecarei natiuni.Lisht
considera ca economia politica este o stiinta experimental si el a divizat istoria economica in
5 perioade.
1.perioada vinatorii si a pescuitului
2.pastorala
3.agricola
4.agricola si industrial
5.agricola,industriala si comerciala.

7)Aparitia curentului protectionismului economic.

Curentul protectionist s-a dezvoltat pe parcursul a aproximativ un secol,intre deceniul al
treilea al secolului al XIX-lea si deceniul al treilea al secolului al XX-lea.El a aparut
simultan in statele germane si in Statele Unite ale Americii-tari in care dezvoltarea
economiei de piata era intirziata de nerealizarea unitatii statale, de insuficienta valorificare a
resurselor disponibile,dar si de prezenta pe piata interna a marfurilor industrial,superioare
calitativ,importate din Anglia.

8)Scoala istorica germana si etapele ei de dezvoltare.

Scoala istorica germana a cuprin 2 mari etape successive de dezvoltare:
1.Vechea scoala istorica germana(1850-1890)
2.Noua scoala istorica germana(1890-1930,iar reprezentantii s-au afirmat inca din 18701880)
Vechea coal istoric german a fost ilustrat de Wilhelm Roscher, Bruno Hildebrand i
Karl Knies.
Noua coal istoric german a fost reprezentat, n principal, de Gustav Schmoller i
Ludwig Joseph (Lujo) Brentano.

9)Ideile principale ale doctrine economice a lui K.Marx.

Karl Marx-fondatorul doctrine socialismului.

Conceptia marxista nu este cea a ordinii naturale,ci a ordinii sociale.La temelia conceptiei
marxiste sta o noua interpretare a istoriei,potrivit careia conditiile vietii material determina
caracterul morale,al ideilor,constiintei,cit si a institutiilor politice si ideologice.

10)Care sunt curentele dirigiste.

1.keynesismul
2.neokeynesismul
3.neoliberalismul

11. Geneza i evoluia curentului instituionalismului economic

Instituionalismul s-a dezvoltat n Statele Unite ale Americii la sfritul secolului al XIX-lea i n primele trei
decenii ale secolului al XX-lea. Format sub influena colii istorice germane, el a preluat i a dezvoltat orientrile
teoretice i metodologice ale acesteia, pe care le-a aplicat la problematica social-economic din SUA.
Prin conceptul de instituie,- intelegem totalitatea normelor juridice si de comportament care reglementeaza
actinea indivizilor intreprinderii, grupurilor sociale si adminitratiei publice sau private.
Pentru explicarea tendintelor de evolutie a institutiilor se recomanda studierea unei cantitati cit mai mari de date
si fapte.
Istitutiile economice fenomene cu caracter stabil care impun oamenilor un orecare mportament oboligatoriu ce
stabilesc o anumita ordine in activitatea lor. <Mai intii apare in SuA supa care se extinde in Franta si AnGlia.

Intemeietor este Torsten Veblen.

12. Ce tii despre instituionalismul american

Institutionalismul american-apare in primele decenii ai sec.XX.
Cauzele aparitiei institutionalismului American :

Filosofia pregmatica a avut un mare impact asupra dezvoltarii stiiintei sociale in SUA

Pragmatismul a creat o atitudine sceptica generalizata fata de toate tendintele intelectuale europene.

Traditiile legate special anglosaxone , legea capitalurilor , traditia constitutional

Stiintele economice dinAmerica ramineau in uma Europei.

Izolarea de alte continente

Influenta scolii istorice germane

Punctul cuminant ai institutionalismului economia a fost in SUA in perioada interbelica . Cei mai importanti
reprezentanti au fost John Galbraith ce propunea reconstructia radiacala a societatii.
Principalele concluzii referitor la ciclitatea economica :
Clitatea apare in economia baneasca,

 Declinul si relansarea activitatii economice depend de perspectivele de profit

Profiturile sunt cheia fluctuatiilr economice
Fluctuatiile sunt generate sistematic de economie.
Ciclitatea este determinate de forta din interiorul economiei dar fiecare faza o generalizeaza pe
urmatoarea.

13. Cine este Thorstein Veblen.

Throstein Vebeln analist al caitalismului si al crizelor , el propune o critica virulenta a unor
comportamente reale bine evidentiate de modelele rationale imaginate de catre economisti. El a data
institutionalismului o filosofie si o teorie. Dupa Veblen oamenii de afaceri sunt departe de a fi exemplu de
rationalitatea economica perfecta acestia nu sunt decit hoti de drumul mare.

14. Cine este ntemeietorul curentului instituionalist.

Thorstein Veblen.
15.Cine sunt gnditorii heterodoci.
ca gnditor heterodox n raport cu aceasta, exprimnd puncte de vedere critice la adresa ideilor att ale lui
A.Smith, ct i ale unor autori din generaia sa, cum erau J.B.Say i T.R.Malthus.

16.Cine au fost numii precursori ai radicalismului

17. Din care grup de economiti fac parte W.Sombart, S.Gesell i J.A.Schumpeter
Unii gnditori formai n cadrul, fie al acestor curente reformiste i contestatare, fie al colilor liberale neoclasice
i-au continuat activitatea ca gnditori heterodoci, precursori ai radicalismului. Dintre acetia pot fi menionai
W.Sombart, S.Gesell i J.A.Schumpeter.

18. Ce este radicalismul i cnd apare.

n sens larg, radicalismul cuprinde ansamblul curentelor i teoreticienilor de orientare reformist i contestatar
n raport cu gndirea economic convenional modern i contemporan.
n sens ngust, radicalismul reprezint un curent de gndire economic contemporan, care a luat fiin n
deceniul al cincilea al secolului al XX-lea i s-a dezvoltat pe parcursul celei de-a doua jumti a acestui secol.
Ascensiunea radicalismului se datoreaz, ntr-o msur considerabil, creterii interesului pentru studierea unor
procese i fenomene aprute n economia mondial la mijlocul i n a doua jumtate a secolului al XX-lea ca
rezultat al decolonizrii politice i al globalizrii economice. Rspunznd necesitii de elucidare a acestor noi

procese i fenomene, precum i de reevaluare, dintr-o nou perspectiv, a altora mai vechi, economitii radicali
au acordat atenie studierii:
1. genezei, naturii i cilor de depire ale subdezvoltrii economice;
2. raporturilor dintre rile dezvoltate i cele n curs de dezvoltare privind fluxurile internaionale de mrfuri,
capital, tehnologie i for de munc;
3. fluctuaiilor, crizelor i asimetriilor din economia mondial contemporan;
4. raporturilor dintre individ i societate, precum i dintre grupurile sociale legat de producia i repartiia
bunurilor.

19. Care sunt reprezentanii de vaz ai radicalismului.

Printre cei mai importani reprezentani ai si se numr J.K.Galbraith i I.Wallerstein din SUA, A.Emmanuel i
J.Attali din Frana, G.Myrdal din Suedia i ali

20. Ce putei spune despre economistul suedez Gunnar Myrdal.

Economistul suedez Gunnar Myrdal (1898-1987) a fost o personalitate marcant a vieii tiinifice i politice
suedeze i internaionale. A funcionat ca profesor i cercettor, ca secretar al Comisiei Economice a ONU
pentru Europa, a fondat Institutul Naional de Studii Economice din Stockholm i n ultima parte a vieii, a militat
pentru pace i dezarmare. n 1974 a fost distins, alturi de F.A.v.Hayek, cu Premiul Nobel pentru economie. Este
autorul lucrrilorTeoria economic i regiunile subdezvoltate (1960) i Sfidarea srciei mondiale. O schi
de program mondial mpotriva srciei (1970).
Ca i ali oameni de tiin din generaia sa, G.Myrdal a susinut c un bun economist ar trebui s se preocupe
de nevoile oamenilor privite n ansamblul lor, i nu doar de cele strict economice. n opinia sa, orice teorie
economic pornete de la o judecat de valoare cu caracter politic. Analizele tiinifice nu pot, indiferent de
gradul de onestitate profesional al autorilor, s depeasc aceste judeci de valoare.
G.Myrdal s-a disociat de teoriile neoliberale privind comerul internaional, susinute de unii exponeni ai colii de
laStockholm. n opinia sa, adoptarea unei politici comerciale liberschimbiste accentua diferenele de preuri i de
productivitate dintre exporturile rilor dezvoltate i ale celor n curs de dezvoltare n detrimentul ultimelor.
nlturarea srciei din rile foste coloniale din Asia i Africa impunea att o larg cooperare economic i
politic ntre statele lumii, ct i creterea rolului organismelor internaionale specializate.
Economistul suedez se numr printre principalii teoreticieni contemporani ai statului-providen, pe care l
privea ca expresie a ntreptrunderii intereselor tuturor grupurilor sociale. El aprecia c autoritile publice aveau
datoria s asigure cele mai bune condiii posibile de educare, locuit, ocrotire a sntii i asisten social. n
acelai timp, el a atras atenia asupra birocratizrii crescnde a instituiilor statului, pe care o atribuia manipulrii
unor obiective generale n favoarea unor interese de grup i individuale.

21.Reprezentant al crui radicalism este J.K.Galbraith

Format sub influena instituionalismului, J.K.Galbraith a devenit, ncepnd din deceniul al aselea al secolului al
XX-lea, exponentul radicalismului nord-american.

22. Cine este ntemeietorul radicalismului latino-american i ce idei economice a propus.

Raul Prebisch (1901-1987), personalitate de referin a gndirii economice contemporane, este

ntemeietorulradicalismului latino-american. El a cunoscut, n perioada sa de formare, lucrrile lui
M.Manoilescu, publicate n limbi de circulaie internaional, precum i ale altor economiti de orientare
protecionist i corporatist. Sub influena acestora, el i-a dezvoltat propria doctrin, pe care a expus-o n
lucrarea Dezvoltarea economic a Americii Latine i principalele ei probleme (1950) i a recomandat-o, n
calitate de secretar al Comisiei Economice ONU pentru America Latin (C.E.P.A.L.), n vederea aplicrii n
statele membre. Potrivit doctrinei sale, principalele cauze ale apariiei i adncirii fenomenului subdezvoltrii sunt
structurile asimetrice din economia mondial i relaiile inechitabile din comerul internaional. Studiind evoluia
economiei mondiale contemporane, R.Prebisch a pus n eviden decalajul dintre centrul" i periferia" acesteia.
Prin conceptul de centru", el nelegea ansamblul statelor dezvoltate avnd economie de pia, iar prin
periferie", ansamblul statelor n curs de dezvoltare.
Teoriile liberale clasice i neoclasice ale comerului internaional avantajau rile industrializate i
subminau economia celor n curs de dezvoltare, prin importuri ieftine i ruinarea ramurilor tradiionale. Pentru
remedierea acestei situaii, economistul argentinian recomanda industrializarea rapid a rilor n curs de
dezvoltare prin politici comerciale protecioniste i substituirea importurilor. n ultima parte a activitii sale,
evalund rezultatele contradictorii ale aplicrii recomandrilor sale, R.Prebish i-a nuanat opiniile. Procesul de
industrializare, considera el, urma s aib n vedere adoptarea unor msuri de control al preurilor la nivel
mondial, asociate cu integrarea regional i acordarea unui tratament preferenial n relaiile economice dintre
statele partenere.

23. Ce este neoliberalism economic i cnd apare.

Prin neolineralism este desemnat un concept filosofico social si politico

economic care se bazeaza pe teoria neoclasica si liberalismului classic si care
urmareste minimizarea influentei statului asupra dezvoltarii economice.
Spre deosebire de laisse-faire-lue liberalismului clasic , neoliberalistii considera
necesara interventia regulatorie pentru guvernarea pietii functionale. Termenul de
neoliberalism pentru prima data au caracterizat la o conferinta din Paros din 1938.

24. Cine sunt prinii neoliberalismului economic.

Frederic Hayec
Ludovic von Misses

25 . Care sunt orientrile principale din neoliberalismul

economic.
n cadrul neoliberalismului pot fi identificate dou orientri principale: una predominant conservatoare i
alta liberal-social.
I.

Conservatoare- reprezentatntii erau pe pozitia consolidarii cu un instrumentar

teoretic si metodologic mai perfectionat a abordarilor liberale traditionale .

Ei au fost prezeni att n cadrul acelor coli neoclasice care i-au continuat activitatea, cum era coala de
la Stockholm, ct i n cadrul unor coli nou nfiinate de gndire economic neoliberal, cum erau coala de la
Londra, coala de la Chicago, coala din Virginia i altele. Principalul curent al acestei orientri neoliberale
este monetarismul.
Monetrismul porneste fundamental de la stabilitatea sectorului privat . Instabilitatea este atribuita
mai presus de toate politicile : monetare , a creditelor si fiscale.
In cazul aparitiei monopolului monotarismul se bazeaza pe piata libera si considera ca pe termen
lung mecanismele autoreglatorii ale pietii pot conduce la un echilibru al pietii.

II.

Orientarea liberal-sociala Adepii unei mai largi deschideri sociale a neoliberalismului

i-au propus, n esen, corectarea sau, dup caz, renunarea la acele abordri liberale clasice i
neoclasice care s-au dovedit istoricete depite (le numeaupaleoliberale)sau nerealiste, fr s
renune la principiile perene ale liberalismului. Principalul curent al acestei orientri neoliberale
este ordoliberalismul, dezvoltat n cadrul colii de la Freiburg.

Ordoeliberalismul- considera tendinta pietelor nereglementare de a elimina

mecanismul de concurenta. Scopul ordoliberalismului este o demonopolizare.

26. Numii i analizai curentul principal al orientrii conservatoare

Monetarismul a aprut ca o reacie teoretic la ortodoxia keynesist, dominant n anii '50 n
macroeconomie. De altfel, monetarismul se nscrie n tradiia colii de la Chicago, care ncepnd cu
1930 a susinut cu fermitate principii incomparabile cu orice form de keynesism, dintre care le reinem
pe cele mai semnificative:
*piaa concurenial este cea mai bun form de organizare economic;
*componentele economice sunt explicate de teoria neoclasic a preurilor;
*statul trebuie s se abin de la a modifica resursele unei economii.

Astfel, tradiia gndirii liberale i monetariste de la Chicago a constituit punctul de referin al elaborrii
monetarismului. Anii '70 sunt anii de glorie ai monetarismului i totodat sunt anii de triumf ai
liberalismului. ntr-adevr, "reetele keynesiste" tradiionale, care susineau posibilitatea relansrii
economiei conjugat de politica monetar i pornind de la corelaiile pozitive pe termen scurt ntre
abundena monetar i creterea economic, se dovedeau incapabile de a realiza "reglajul fin" al
economiei. Sunt puse n cauz n acest fel practicile economice conjuncturale care garantau creterea
economic fr derapajul preurilor. Aplicarea concret a monetarismului de guvernele liberale dintr-o
serie de ri a contribuit indubitabil la triumful monetarismului.
Termenul de monetarism a fost inventat de Karl Brunner, care a i definit n trei puncte crezul
monetarist:
?*impulsurile monetare sunt determinante n variaiile produciei, ocuprii i preurilor;
*evoluia masei monetare este indicatorul cel mai sigur pentru a msura impulsurile monetare;
*autoritaile monetare pot controla evoluia masei monetare n decursul ciclurilor economice.

27. Numii colile principale de gndire economic

neoiliberal de orientare conservatoare.
Scoala de la Cicago
coala de la Stockholm
Scoala de la Londra
Scoala Virginia

28. Analizai principalul curent de gndire economic neoiliberal

de orientare social-liberal i n cadrul crei coli s-a dezvoltat
Principalul curent al acestei orientri neoliberale este ordoliberalismul, dezvoltat n cadrul colii de la Freiburg.
Prin ordoliberalism este exprimat varianta german a neoliberalismului. Ca motiv pentru necesitatea unei
reglementri cadru, ordoliberalismul consider tendina pieelor nereglementate de a elimina mecanismul
propriu de concuren. Ofertanii se unesc, formeaz cartele i se neleg asupra pre urilor, aspir la
formarea de monopoluri i astfel pot s dicteze pe pia (stapnirea pie ei). Concurena destructiv poate
ctiga predominan fa de concurena performant. Problema pe care statul trebuie s o rezolve ar fi,
drept urmare, s dezvolte un cadru legal care s constea factic din legi privind cartelul i concurena,
transparena pieei, s sprijine accesul liber la pia i s se ngrijeasc de stabilitatea nivelului pre ului.
Ideea social i principiul performanei, acceptarea ordinelor i descentralizarea trebuie s se reconcilieze
unele cu celelalte. Scopul cel mai important al ordoliberalismului este o de-monopolizare. Funcionarea
deficitar a pieei este posibil, n gndirea ordoliberal, acolo unde s-a neglijat fondarea la timp a Ordoului potrivit - de exemplu n cazul lipsei unei determinri a compensaiei pentru consumarea bunurilor
comune, cum ar fi mediul sau n cazul msurilor insuficiente mpotriva formrii cartelului.

29. Geneza, evoluia i esena curentelor economiei dirijate.

n prima jumtate a secolului al XX-lea, evoluia economic i social-politic a lumii a fost caracterizat de
accentuarea fenomenelor de instabilitate i dezechilibru, manifestate, ntre altele, prin cele dou rzboaie
mondiale, criza economic din 1929-1933, revoluii i rzboaie civile
Alturi de alte cauze, acest fapt a determinat autoritile publice din multe ri s adopte politici economice a
cror trstur comun consta n ntrirea rolului statului n viaa economic, exemplul cel mai cunoscut fiind
programul "New Deal" aplicat n SUA n perioada 1933-1939.
n planul gndirii economice, aceste evoluii au contribuit la scderea influenei curentelor tradiionale de
gndire economic i la ascensiunea curentelor de orientare dirijist, care preconizau, ca principal recomandare
de politic economic, intervenia permanent i organizat a statului n economie.
In sec. XX est ecel mai important curent. Economistii Smith , Marx, Keyns au pus bazele celor mai mari
curente de gindire economica fiecare din ele au perioada de ascensiune , decadere contestare renovare.
Eeconomistii clasici si neoclasici au pus accent pe cresterea productivitatii muncii si sporirea eficientei.
Economistii marxisti au pus in evidenta limtele si inconvinientele acesteia , evoluind de la negarea de principii
a econoiei de piata la admiterea ei. In urma crizei economice 1929/33 care a zguduit intregul edificiu economic
atit teoretic cit si practic s-a parbuit in primul rind dogma liberal a autoreglarii spontane a economiei de piata prin
mecanismul preturilor.
Vechile teorii a miinii invizibile a lui Smith sau teoriile pietii a lui SAY sau dovedit neputincioase in fata
problemelor economice: crsterea somajului
Scadera puterii de cumparare, falimentul productiei , deprecierea valorilor .Sub impactul acesteia politica
liberului schimb a dat faliment.

30. Care este doctrina principal a curentului economiei dirijate

Keynesismul

31. Care sunt lucrrile de referin ale J.M. Keynes.

Prima lucrare :

Circulatia monetara si finantele din India

Consecinte ale pacii 1919 ia adus cea mai mare faima

1923 Eseu asupra reformei monetare
1930 Tratat asupra banilor
A 2 etapa in gindirea economica este dominata de lucrarea principala Teoria generala
a folosirii miinii de lucru a dobinzii si banilor

32. Care sunt problemele puse de J.M. Keynes n faa tiinei economice.
Problema banilor si finantelor autorii considerau ca stabilitatea si echilibrul
bugetar sunt conditiile cheie
In fruntea prioritatilor ei plaseaza socialul
In primul rind trebuie utilizata complet forta bratelor de munca.

Pe planul 2 este economia , III este moneda si finantele.

33. Care este esena teoriei generale a lui Keynes.

Keynes a urmarit sa dezvolte o teorie care sa poata expplica determinarea productiei
globale si in consecinta a folosirii miinii de lucru. Prin acceasta teorie Keynes a pus
bazele a ceea ce mai tirziu se va numi macroeconomia, totoodata a pus si bazele unei
teorii a inflatiei.
El propune o terminologie noua : costul factorial, costul de intrebuintare, venitul
global, cererea efectiva fintia cererii si functia ofertei globale. Opera economica a lui
J.M.Keynes este vasta si diversa. Ea reflecta doua etape din gandirea sa economica. In prima
etapa, Keynes evolueaza , in esenta, pe linia traditionalista neoclasica, influentat fiind, atat de
educatia primita cat si de apartenenta sa politica. Din aceasta perioada dateaza lucrarile sale:
Circulatia monetara si finantele in India (1913), Consecintele economice ale pacii (1919), Eseu
asupra reformei monetare (1923), Consecintele economice ale politicii d-lui Churchil (1925) si
mai ales, Tratat asupra banilor (1930).
A doua etapa este marcata de lucrarea economica fundamentala Teoria generala a folosirii
mainii de lucru, a dobanzii si a banilor, aprut in 1936 (in limba roman a fost tradus in
1970).
Keynes a formulat mai multe teorii precum: teoria genaral a ratei dobanzii, teoria clasic a
ratei dobanzii, teoria general a ocuprii intr-o nou formulare, teoria preturilor, etc.

Succesiunea logica a determinarii conceptelor si categoriilor necesare definirii esentei teoriei generale a
ocuparii fortei de munca, este urmatoarea: Atunci cand starea tehnicii, a resurselor si a costurilor este data,
folosirea unui anumit volum de mana de lucru necesita din partea intreprinzatorului doua feluri de
cheltuieli. Un fel (grup) de cheltuieli pentru plata serviciilor factorilor de productie (capital, munca si
natura) care concura la desfasurarea activitatii, numite cost factorial al acelui volum de ocupare a mainii
de lucru. El este format din salariu, profit (inclusiv dobanda) si renta.

34. Ce tii despre teoria ciclurilor economice a lui Keynes.