ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Specialitatea : Finane i bnci

Referat
la educaia fizic
Al elevei din Grupa FB153
Tema: Maladiile sistemului cardiovascular

Eleva: Gtlan Dina

Cuprins:
I.
II.
III.
IV.

Informaii generale.
Structura i funcile sistemului cardiovascular..
Metodele ratrilor dereglrilor cardiovasculare i importana lor.
Cultura fizic curative.

Capitolul I. Informaii generale despre sistemul cardiovascular

Bolile cardiovasculare sau bolile cardiace sunt o categorie de boli care implic inima sau vasele sangvine:
(arterele i venele).

n timp ce termenul de punct de vedere tehnic se refer la orice boal care afecteaz sistemul
cardiovascular, acesta este adesea folosit cu referire la cele legate de ateroscleroz sau hipertensiune arterial.
Cauzele, mecanismele i tratamente de aceste cauze adesea se suprapun.
Bolile cardiovasculare rmn cea mai mare cauza a deceselor la nivel mondial, de i de-a lungul ultimelor
dou decenii rata mortalitii cardiovasculare a sczut n multe ri cu venit ridicat. n acela i timp, decesele i
bolile cardiovasculare au crescut cu o vitez uimitor de rapid n rile mici i cu venituri medii.
Procentul de decese premature din datorit bolilor cardiovasculare variaz de la 4% n rile cu venituri
mari la 42% n rile cu venituri mici.
n 2008 mai mult de 17 de milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare. [2]
n fiecare an bolile de inim ucid mai muli americani dect cancerul. n ultimii ani riscul cardiovascular la femei a
fost n cretere i a ucis mai multe femei dect cancerul de sn. Studii n rndul tinerilor a artat c
ateroscleroza precoce se poate depista n adolescen i se fac eforturi de prevenire primar necesare din
copilrie.

Factorii de risc care duc spre nbolnavire

Vrst
Vrsta este un factor important de risc n dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Se estimeaza c 87 la sut dintre
oameni care mor de boli cardiace coronariene au peste 60 de ani.
n acelai timp, dup vrsta de 55 de an riscul de accident vascular cerebral se dubleaz la fiecare
decad. Mai multe explicaii au fost propuse pentru a explica de ce cu vrsta crete riscul de boli
cardiovasculare. Una dintre ele este legat de nivelul colesterolului seric.
Nivelul seric de colesterol total crete pe msur ce crete vrsta. La brba i aceast cre tere devine
semnificativ jurul vrstei de 45-50 de ani. La femei, creterea continu brusc pn la vrsta de 60-65 de ani.
mbtrnirea este de asemenea, asociat cu modificri ale proprietilor mecanice i structurale ale peretelui
vascular, care duce la pierderea elasticitatii arteriale i poate duce ulterior la boli coronariene.

Sex
Brbaii sunt expui la risc mai mare de boli de inim dect femeile aflate la vrst nainte de menopauz. Cu
toate acestea, odat cu menopauza, riscul i la femei este similar ca la un brba i.
Printre oamenii de vrst mijlocie, boala coronarian este de 2 pn la 5 ori mai frecvent la brba i dect la
femei. ntr-un studiu realizat de Organizaia Mondial a Sntii, s-a constatat c sexul contribuie cu
aproximativ 40% la raportul mortalitii n boli coronariene de inim n func ie de sex.
Un alt studiu raporteaz rezultate similare, n care diferenele de sex explic aproape jumtate din riscul asociat
cu bolile cardiovasculare.
Una dintre explicaiile propuse pentru diferena de sexn n bolile cardiovasculare este diferen a hormonal.

La femei estrogenul este hormonul sexual predominant. Estrogenul poate avea efecte de protec ie prin
metabolizarea glucozei i sistemul hemostatic i poate avea un efect direct asupra celulelor prin mbunt irea
funcionrii celulelor endoteliale.

Poluare
Poluarea se msoar n funcie de pulberii n suspensie din aerul ambiental. PM2,5 nseamn pulberile n
suspensie de 2,5 m care trec printr-un orificiu de selectare conform standardul european EN 14907, iar PM2,5
se definete ca mai mult de 50% din particule colectate cu samplerul s fie cu diametrul de 2,5m. Valoarea
maxim admis este de 50 g/mc.
n prezent studiile se concentreaz pe PM2.5, care este corelat cu bolile cardiovasculare. Pentru fiecare
cretere de 10 g/mc a PM2.5 se estimeaz u risc de mortalitate ntre 8-18% datorit bolilor cardiovasculare.
Expunerea pe termen lung crete riscurile de ateroscleroz i boli inflamatorii ale inimii.

Motenirea genetic (inclusiv rasa)

Tabagismul - renunarea la fumat i evitarea fumatului pasiv

Sedentarismul

Hipertensiunea arterial

Obezitatea

Diabetul zaharat

Hipercolesterolemia

Alimentaia

Consumul de alcool

Tipuri de boli cardiovasculare

Bolile cardiace coronariene- se refer la funcionarea insuficient a muchiului cardiac i ca atare o
circulaie inadecvat a sngelui care alimenteaz muchiul inimii(miocardul). Boala coronarian este cea
mai frecvent asimilat cu bolile coronariene, dei boala coronarian poate fi datorat altor cauze, cum ar
fi vasospasm coronarian.[9]

Boala coronarian este o boal a arterelor cauzat de acumularea de plci de aterom n pereii arterelor care
alimenteaz miocardului. Angina pectoral (durere n piept) i infarctul miocardic (atac de cord) sunt
simptome i stri cauzate de boala coronarian.
Cardiomiopatia nseamn literal "boal a muchiului inimii" ( cardio = inim,myo= muchi,patie= boal)
este deteriorarea funciei miocardului (muchiul inimii), din orice motiv. Oamenii cu cardiomiopatie sunt
expui de multe ori riscului aritmiei i/sau morii cardiace subite.

I. Cardiomiopatii extrinseci:

Bolile ischemice ale inimii

Cardiomiopatia alcoolic

Malformaii congenitale ale sistemului circulator

Boli de Nutriie care afecteaz inima

II. Cardiomiopatie ischemic

III.

Cardiomiopatie hipertensiv

IV.Cardiomiopatie valvular
V. Cardiomiopatie inflamatorie
VI.

Cardiomiopatie secundar

VII.

Miocardiodistrofia.

VIII.

Cardiomiopatia cu dilataie

IX.

Cardiomiopatia hipertrofic obstructiv

Boli vasculare

Anevrism

Arteriopatie obliterant a membrelor inferioare

Disecie aortic

Hipertensiune arterial pulmonar

Trombo-embolism

Boli cardiace ischemice

Boli cardiace ischemice - bolile miocardului (muchiului inimii) caracterizat prin faptul c scade alimentarea
muchiului cu snge.
Boli cardiace hipertensive

Hipertrofie ventricular stng

Boal coronarian

Insuficien cardiac

Aritmie cardiac

Boli cardiace inflamatorii

Boli cardiace inflamatorii implic inflamaia miocardului sau/i ale esuturilor care l nconjoar. Acestea
sunt:

Endocardita - inflamaia stratului interior al inimii - endocardul. n general sunt afectate valvele
cardiace.

Cardiomegalie inflamatorie

Miocardit - inflamaia miocardului.

Valvulopatii cardiace
Valvulopatiile cardiace sunt procese care afecteaz una sau mai multe valve ale inimii. n principal sunt
patru valve care sunt afectate de valvulopatii: valva tricuspid i aortic pe partea dreapt a inimii i valva
mitral i aortic pe partea stng a inimii.

Capitolul II. Structura i funcile sistemului cardiovascular

Componentele sistemului stemului cardiovascular

1. Inima = pompa care asigur fora necesar circulaiei sngelui n organism, prin intermediul celor dou
circulaii:
-pulmonar - n regim de joas presiune;
-sistemic - n regim de nalt presiune;
2. Arterele = sistemul de distribuie a sngelui pn la nivel tisular;
3. Microcirculaia = asigur schimburile dintre snge i esuturi;
4. Venele = servesc ca rezervoare i colecteaz sngelepentru a-l readuce la inim

I..Inima -organ musculo-cavitar, cu form conic i perei bine dezvoltai dezvolt presiune nalt,
prezint 4 camere:
atriul i ventriculul drept
atriul i ventriculul stng
funcie: 2 pompe n serie (pompa dreapt i stng), conectate prin circulaia pulmonar i sistemic; pompa
funcioneaz la presiune (de 5-6x mai mare dect cea din VD): n sistol (faza de contracie): se ajunge la
120 mmHg; n diastol (faza de relaxare): presiunea scade la doar civa mmHg.
Proprietile inimii:
1. Funcia cronotrop (ritmicitatea) - definete frecvena cardiac i ritmicitatea lor (succesiunea lor);
2. Funcia dromotrop (de conducere) - definete capacitatea de a conduce stimulii generai la nivel
cardiac; este o proprietate a tuturor tipurilor de celule cardiace, dar n special a celulelor SEC;
3. Funcia batmotrop (excitabilitatea) - definete capacitatea de a rspunde la stimuli printr-un PA; este o
proprietate a tuturor tipurilor de celule cardiace, dar n special a fibrelor miocardice contractile (cu
rspuns rapid);
4. Funcia inotrop (contractilitatea) - definete capacitatea de a rspunde la stimuli printr-o contracie este
5.

o proprietate a fibrelor miocardice contractile atriale i ventriculare;

Funcia tonotrop (tonicitatea) - definete capacitatea celulelor cardiace de a menine un tonus contractil
bazal; este o proprietate a fibrelor miocardice contractile atriale i ventriculare.

II. Arterele

a) Aorta i arterele mari: artere elastice asigur suportul fa de fora exercitat de sngele ejectat sub
presiune din inim; "rezervoare de nalt presiune";
rezisten la trecerea sngelui.
b) Arterele mici i arteriolele: cu musculatur neted distribuia sngelui ctre organe, prin reglarea
diametrului, ca rspuns la stimularea simpatic i la mecanismele locale de control;
vase de rezisten; conin 20% din volumul sanguin.
III. Capilarele -simple ducte cu pereii formai dintr-un strat endotelial, fr musculatur neted nu i
pot modifica n mod activ diametrul; = vase de schimb pentru substane nutritive, produi de catabolism,
gaze respiratorii i ap; datorit grosimii (1) spaiu redus ntre sngele capilar i celule favorizeaz
schimburile dintre snge i esuturi; conin 5% din volumul sanguin.
IV.

Venele i venulele - au perei mai subiri dect arterele; sunt mai largi dect arterele
corespondente (3-4x); coninnd cea mai mare parte din volumul sanguin ( 75%) la o presiune
sczut. colecteaz sngele din capilare i l transport la inim asigur ntoarcerea venoas;
chiar dac presiunea venoas este sczut, este suficient pentru umplerea inimii cu snge n
cursul diastolei.

Principalele funcii ale ale sistemului cardiovascular

Dezvolt i menine o TA medie adaptat la cerinele tisulare, n condiii de flexibilitate i de minimalizare a
efortului inimii, pentru:

asigurarea nutriiei esuturilor i ndeprtarea

produilor de catabolism - cea mai important funcie;

transportul substanelor de la un organ la altul;

transportul hormonilor care regleaz diferitele funcii

ale organelor;

transportul componentelor sistemului imun;

meninerea echilibrului hidro-electrolitic

Capitolul III. Palpitaiile sistemului cardiovascular

Simptomele principale ale bolilor inimii si vaselor sanguine

Clinic, bolile cardiovasculare se manifesta prin simptome n raport cu boala, stadiul evolutiv si rasunetul
pe care l au asupra circulatiei si activitatii altor organe. Simptomele pot i subiective (descrise de pacient) si
obiective (constatate de medic). Un bun istoric al aparitiei unui simptom si descrierea cauzelor care-l
provoaca sunt uneori hotartoare.
n evaluarea simptomelor trebuie avut n vedere ca o boala de inima destul de evidenta poate evolua fara
nici un simptom. Pe de alta parte, simptome comune asociate unei boli de inima pot sa fie de origine
extracardiaca. Din 100 de pacienti ce se adreseaza pentru consultatie numai 30-40 sunt ntr-adevar bolnavi
de inima.
Durerea cardiaca apare n diverse circumstante: angina pectorala, infarctul miocardic, anevrism aortic,
pericardite, stenoza aortica, mitrala, embolii pulmonare. Durerea poate fi de durata (infarct, pericardita) sau
trecatoare (angina pectorala). Mai greu de caracterizat de bolnav este durerea n cazul unei spondiloze
dorsale, osteocondrita sternala, nevralgii intercostale, pleurite, hernii diafragmatice.
Palpitatiile se traduc prin cresterea frecventei batailor inimii (tahicardie), cu ritm regulat sau cu
intermitente (extrasistole) sau prin crestere accentuata a ritmului, aritmii paroxistice ca fibrilatia sau
tahicardia paroxistica. De cele mai multe ori nu au o semnificatie patologica, fiind legate de surmenaj,
emotii, exces de cafea, hipertiroidism.
Dispneea sau dificultatea de respiratie poate fi provocata de efort, alteori apare chiar n repaus,
oblignd bolnavul sa stea n pozitie seznda. Cnd sufocarea devine insuportabila, dispneea este dramatica,
asa cum se ntmpla n edemul pulmonar acut, astmul cardiac. Dispnee cu grade variabile poate fi ntlnita
n emfizemul pulmonar, gibozitate, anemii, nevroza cardiaca.
Edemele cardiace traduc retinerea de apa n tesuturi; de obicei apar la glezne, cnd sunt moderate, moi
si cu pielea de culoare normala. La apasarea cu degetul lasa o urma care le pune n evidenta. Pot sa se
ntinda pe abdomen, fata, ascita n cazurile severe (anasarca). Pot fi ntlnite n afectiuni renale, hepatice,
hipoproteinemie, tromboflebite.
Cianoza se caracterizeaza prin culoare violacee a mucoaselor si tegumentului; n defectele congenitale
este generalizata, datorita patrunderii sngelui venos direct n circulatia mare sau scaderii gradului de
oxigenare. Cianoza poate fi ntlnita la adult n emfizem pulmonar sever, cord pulmonar decompensat,
policitemie; cianoza partiala este consemnata n acrocianoza, tromboflebite cronice.
Sincopele traduc un deficit tranzitoriu n irigarea cerebrala, cu pierderea cunostintei; se ntlnesc n
afectiuni diverse: stenoza aortica, fibrilatie paroxistica, exces al unei medicatii antihipertensive (agravate de
pozitia verticala).
Oboseala generala reflecta uneori staza pulmonara, sau excesul de diuretice tiazidice (scaderea
potasiului).
Suflurile se explica prin zgomotul ce-l face scurgerea sngelui printr-un orificiu strmtorat sau de
refluarea sngelui n cazul unor valvule incompetente. Sufluri fara nici o semnificatie ntlnim n special la
tineri emotivi, anemici, hipertiroidieni.

Fiecare tip de boala cardiaca se poate manifesta cu anumite simptome specifice, insa exista si
multe afectiuni cardiace diferite care prezinta semne si simptome asemanatoare. Acestea depind de tipul
si severitatea bolii cardiace.
Este important ca fiecare dintre noi sa invete sa le recunoasca, pentru a se putea prezenta din timp la
controlul medical, in cazul in care aceste simptome apar pentru prima data sau se accentueaza. In
continuare, va prezentam cele mai importante si cele mai frecvente simptome ale bolilor
cardiovasculare.
1. Durerea toracica sau disconfortul toracic
Exista putine simptome mai alarmante decat durerea toracica. In mintea multora dintre noi, durerea toracica
echivaleaza cu durerea cardiaca. Desi exista si alte afectiuni care se manifesta prin acest tip de durere, bolile
cardiace sunt atat de frecvente si periculoase, incat acest simptom nu trebuie niciodata trecut cu vederea.
Durerea toracica este un termen mai putin precis. Este adesea folosit pentru a descrie orice durere, senzatie de
presiune, apasare, sufocare, amorteala sau disconfort la nivelul toracelui, gatului, abdomenului superior si se
asociaza adesea cu durere la nivelul maxilarului, capului sau bratelor.
Boala cardiaca ischemica sau infarctul miocardic, cauze ale durerii toracice
Durerea toracica poate dura mai putin de o secunda sau cateva zile ori saptamani. Poate aparea frecvent sau
rar, sporadic sau previzibil. Cele mai frecvente cauze ale durerii toracice sunt boala cardiaca ischemica, infarctul
miocardic, starile anxioase sau de panica, astmul bronsic, pneumonia, pericardita, spasmul arterelor coronare,
disectia de aorta.

2. Palpitatiile- semn al bolilor de inima

Palpitatiile, traduse prin resimtirea propriilor batai ale inimii, reprezinta un simptom intalnit adesea. Majoritatea
bolnavilor le descriu fie ca pauze ale ritmului cardiac (urmate mai mereu de perceperea unei batai intense), fie
ca perioade de batai cardiace rapide si/sau neregulate. Cei mai multi pacienti care prezinta palpitatii au, de fapt,
un anumit tip de aritmie cardiaca. Aproape toate aritmiile cardiace se manifesta prin palpitatii, insa cel mai
frecvent este vorba despre extrasistole atriale si ventriculare, episoade de fibrilatie atriala sau episoade de
tahicardie supraventriculara.
Palpitatiile pot anunta tahicardia ventriculara
Uneori, palpitatiile pot semnala prezenta unei aritmii mult mai periculoase, tahicardia ventriculara. Din acest
motiv, nu trebuie ignorate. Aritmiile care pun viata in pericol se intalnesc de obicei la pacientii care au o boala
cardiaca preexistenta, fiind important sa se identifice cauza palpitatiilor la cei cunoscuti cu boli cardiace. Acelasi
lucru este valabil in cazul persoanelor cu palpitatii care au factori semnificativi de risc pentru boli cardiace (istoric
familial, fumatorii, colesterol crescut, supraponderalii sau obezii, sedentarii).

3. Ametelile pot trada o afectiune vasculara

Episoadele de ameteala pot avea multe cauze, incluzand anemii si alte boli hematologice, deshidratare, infectii
virale, repaus prelungit la pat, diabet, boli tiroidiene, tulburari gastrointestinale, boli hepatice, renale, vasculare,
neurologice. De asemenea, episoade vasovagale (lesin), insuficienta cardiaca si aritmii cardiace.
Episoadele frecvente de ameteala impun un control medical complet
Deoarece foarte multe afectiuni se pot manifesta cu aceleasi simptome, orice persoana care acuza episoade de
ameteala trebuie sa efectueze un control medical complet. Avand in vedere multitudinea bolilor cu aceste

simptome, cel mai indicat ar fi ca acest examen initial sa fie efectuat de catre medicul internist sau medicul de
familie.

4. Sincopa lesinul sau pierderea cunostintei

Sincopa reprezinta pierderea brusca si temporara a cunostintei. Este un simptom comun, experimentat cel putin
o data in viata. De cele mai multe ori, nu indica o problema medicala grava. Cu toate acestea, uneori, sincopa
indica o afectiune periculoasa. In consecinta, este important sa se identifice cauzele, care se grupeaza in patru
mari categorii: neurologice, metabolice, vasomotorii si cardiace. Dintre acestea, numai sincopa cardiaca
evolueaza frecvent spre moarte subita.
Aritmiile si leziunile cardiace obstructive se pot manifesta prin sincope
Sincopele de cauza cardiaca apar in aritmii sau in leziunile cardiace obstructive: bolile valvulare (stenoza
aortica, stenoza mitrala), obstructia vaselor sangvine (un cheag mare de sange in vasele pulmonare), tumorile
cardiace, cum ar fi mixomul atrial, o tumora benigna care poate astupa valva mitrala). Majoritatea acestor
afectiuni sunt relativ usor de diagnosticat in timpul unui consult medical si pot fi confirmate prin efectuarea unei
ecografii cardiace.

5. Oboseala, letargia sau somnolenta diurna

Oboseala, letargia sau somnolenta din timpul zilei sunt simptome frecvente. Oboseala poate fi definita ca
incapacitatea de a functiona, de a ne indeplini activitatile zilnice in mod normal. Somnolenta implica, in plus,
tendinta de a adormi in timpul zilei sau chiar adormirea brusca, fiind cunoscuta sub numele de narcolepsie.
Insuficienta cardiaca poate fi semnalata si de oboseala
Oboseala si letargia pot fi simptome ale unor boli cardiace, in special ale insuficientei cardiace. De aceea,
trebuie evaluate atent in scopul identificarii cauzelor. Somnolenta este adesea provocata de tulburarea somnului
din timpul noptii, cum se intampla in apneea de somn, sindromul picioarelor nelinistite sau insomnie. Aceste
tulburari ale somnului sunt totusi mai frecvente la pacientii cu boli cardiace.

6. Dispneea
Dispneea sau dificultatea respiratiei este cel mai adesea manifestarea unei boli pulmonare sau cardiace. Bolile
pulmonare care au ca simptom dispneea sunt astmul bronsic, emfizemul pulmonar, bronsita, pneumonia sau
pleurezia (acumularea de lichid intre foitele pleurei). Ceea ce trebuie retinut este faptul ca dispneea este
aproape intotdeauna un semn de boala, astfel incat este obligatorie examinarea medicala.
Insuficienta cardiaca si boala coronariana au adesea ca simptom dispneea
Bolile cardiace manifestate prin dispnee sunt in special insuficienta cardiaca si boala coronariana. Pacientii cu
insuficienta cardiaca prezinta dispnee in timpul efortului fizic sau in pozitia intins in pat pe spate (decubit dorsal).
Alte afectiuni cardiace, cum ar fi bolile valvulare sau pericardice, ca si aritmiile, prezinta in tabloul clinic dispnee.

7. Claudicatia
In situatia in care arterele care iriga membrele inferioare sau superioare sunt partial sau total obstruate
(astupate), cel mai frecvent din cauza aterosclerozei, apar simptome de boala arteriala periferica: claudicatia
(adica dureri sau crampe in membrele inferioare in timpul mersului ori exercitiilor fizice, care se amelioreaza sau
dispar la repaus) si senzatia de rece sau amorteli la nivelul picioarelor, in special noaptea.

Ce ne recomanda specialistul?
Exista numeroase strategii prin care puteti preveni instalarea bolilor cardiovasculare, in principal prin adoptarea
unui mod de viata sanatos:

Renuntati la fumat! Substantele chimice din tutun sunt nocive pentru inima si vase. Riscul de boli
cardiovasculare scade semnificativ dupa un an de zile de la intreruperea fumatului.

Faceti miscare cel putin 30 de minute zilnic!

Dieta sanatoasa, saraca in grasimi si sare, dar bogata in fructe, legume, cereale integrale, va
mentine sanatatea!

Pastrati-va greutatea corporala in limite normale!

Faceti controale medicale periodice, cu verificarea tensiunii arteriale, a colesterolemiei si a glicemiei.

Copiii care au in familie rude cu boli cardiace si adultii tineri (incepand cu 20 de ani) ar trebui sa isi
verifice colesterolul cel putin o data la 5 ani. Diabetul zaharat este un important factor de risc
cardiovascular. Din acest motiv, se recomanda si testarea periodica a glicemiei, mai ales la indivizii
supraponderali sau cu istoric familial de diabet.

Capitolul IV. Cultura fizic curative

Pentru majoritatea persoanelor care sufer de boli de inim, activitatea fizic este mai mult dect
recomandat, aceasta trebuind s fac parte din schema de tratament. Totui, este obligatorie consultarea
medicului nainte de a ncepe programul de activitate fizic. Este posibil s fie necesar efectuarea unui test
de efort pentru a determina nivelul de activitate fizic permis.
Abordarea problemei sistemului de cultur fizic i sport al Republicii Moldova are o importan dubl.
Pe de o parte, complexitatea relaiilor dintre sistemul dat al statului i economia la nivel naional conduce la

frnarea procesului de dezvoltare i promovare a sportului pentru toi, care se explic prin insuficiena
mijloacelor financiare alocate i, n consecin, prin lipsa unei politici coordonate de susinere i promovare
a micrii sportive.
Pe de alt parte, dezvoltarea micrii sportive n cadrul statului asigur pstrarea unor mijloace
financiare importante n 49 sistemul de ocrotire a sntii, care pot fi utilizate att n procesul de
perfecionare a ocrotirii sntii, ct i n scopul extinderii sistemului de finanare a culturii fizice i
sportului.
Politica n domeniul ocrotirii sntii este indisolubil legat de politica n domeniul culturii fizice i
sportului, deoarece activitile din cadrul sportului pentru toi presupun un mod de via activ i sntos, fapt
care joac un rol important n profilaxia majoritii bolilor, n pstrarea sntii pe parcursul multor ani. n
republic funcioneaz Programul de Stat de dezvoltare a culturii fizice i sportului.
Scopul lui este dezvoltarea de mai departe a culturii fizice i sportului ca parte component a politicii
sociale a statului nostru, orientate spre fortificarea sntii naiunii.
Cultura fizic i sportul pentru persoane cu cu nevoi speciale sunt orientate spre reabilitatea funcional,
adaptarea social i integrarea personalitii n toate sferele activitii umane.
n acest context, cultura fizic de adaptare, reprezentat de astfel de componente precum educaia fizic
adaptiv (nvmntul), sportul adaptiv, recreerea fizic adaptiv i reabilitarea adaptiv a persoanelor cu
dereglri de motricitate, apare ca unul dintre cele mai importante sisteme pedagogice. De acest fenomen sunt
legate astzi o multitudine de ateptri n dezvoltarea unui sistem de reabilitare complex a persoanelor cu
nevoi speciale.
n prezent, n Republica Moldova, sunt peste 150 mii de ceteni cu nevoi speciale. Factorii
principali care influeneaz asupra dimensiunii, a dinamicii i a structurii invaliditii sunt dorina
i posibilitile societii de a aloca o anumit parte a venitului naional pentru asigurarea activitii
vitale a invalizilor.
Ateptrile unor rezultate pozitive ale aciunilor curativ-recuperatorii n ceea ce privete persoanele cu
dizabiliti sunt tot mai mult legate de aprecierea calitii vieii. Experii OMS consider important
dezvoltarea cercetrilor privind calitatea vieii, ca o direcie care-i are propria metodologie, criterii de
apreciere i constituie un indicator foarte sensibil n comparaie cu diferite metode de tratament, de
profilaxie i de recuperare.
Una dintre problemele-cheie n sistemul de reabilitare a persoanelor cu dizabiliti este elaborarea unor
tehnologii adecvate bazate pe generalizarea tiinific a materialului empiric, obinute n urma
monitorizrii culturii fizice, a monitorizrii medicale i sociologice privind sfera dat n Republica
Moldova, n vederea elaborrii ulterioare a criteriilor de baz n sistemul de asigurare medical i
psihologo-sociologic a culturii fizice adaptive.
n pofida schimbrilor i adoptrii Legii cu privire la anti-discriminare, persoanele cu nevoie
speciale din Republica Moldova se confrunt cu o atitudine discriminatorie n diferite sfere ale
vieii, inclusive n cea sportiv. Numrul celor care practic cultura fizic i sportul constituie

maximum 3%.
Probleme actuale ale culturii fizice i sportului din Republica Moldova Cultura fizic i sportul din
Republica Moldova se afl n faa unor probleme sistemice de durat ce reflect att tendinele globale, ct i
cele naionale de dezvoltare, care vor fi analizate n continuare.
Majoritatea cetenilor republicii nu practic regulat cultura fizic i sportul i nu duc un mod sntos
de via. Astfel, n prezent, 70% din populaia RM (dintre care 80% de copii, adolesceni i tineri) nu
practic sistematic cultura fizic i sportul. Conform datelor Biroului Naional de Statistic (BNS), n anul
2011 edificiile sportive constituiau: stadioane cu tribune, cu o capacitate de 500 locuri i mai mult 42;
edificii sportive fr tribune (stadioane i terenuri) 3093; sli de sport 1271; bazine de not 35.
ns numrul acestor edificii nu corespunde cerinelor actuale; starea bazei tehnico-materiale a
instituiilor de cultur fizic i sport din majoritatea centrelor raionale, a celor specializate, a liceelor cu
profil sportiv, a colilor rezervelor olimpice, a cluburilor sportive este foarte precar.
Trebuie menionat, de asemenea, faptul c n anul 2010, din numrul total al populaiei (3559,5 mii
locuitori), doar 156,5 mii de copii frecventau diverse secii, grupe i coli sportive, ceea ce constituie 4,4%,
indice foarte redus comparativ cu cel al rilor nalt dezvoltate. Practicarea culturii fizice i sportului
contribuie la prelungirea activitii de munc, precum i la prevenirea mbtrnirii precoce. Republica
Moldova suport 18 pierderi economice colosale i din cauza c cea mai mare parte a populaiei rii nu
practic regulat exerciiul fizic.
Concurena n sport pe arena internaional s-a intensificat considerabil. n ultimii ani, concurena n
sport pe arena internaional a sporit semnificativ. Chiar i reprezentanii celor mai mici ri cuceresc
distincii sportive nalte, sportul constituind pentru ei una dintre puinele posibiliti de a se afirma pe plan
internaional. La cea de-a XXX-a ediie a Jocurilor Olimpice de la Londra, sportivii din Republica Moldova
au ocupat locul 75 din 204 ri participante, graie celor dou medalii de bronz obinute de Anatolie Crcu i
Cristina Iovu, ai cror antrenori sunt Ivan Bratan, Serghei Creu i Maxim Cojocaru.
Tendina de intensificare a concurenei pe arena sportiv internaional se menine i n continuare,
ceea ce presupune formularea anumitor obiective privind cutarea de noi abordri ale dezvoltrii sportului
de performan i a sportului profesional din Moldova, precum i sporirea competitivitii rii noastre pe
mapamondul sportiv.
Nivelul de dezvoltare a sportului pentru copii i tineret este redus; gradul de pregtire a rezervelor
sportive, ca factor esenial al dezvoltrii miestriei sportive, este insuficient; apar un ir de dificulti n
sistemul de selecie a sportivilor. n organizarea sportului pentru copii i tineret i n pregtirea rezervelor
sportive, persist probleme privind perfectarea i executarea actelor normativjuridice, asigurarea tehnicomaterial, tiinifico-metodic i cu personal, precum i cele de ordin organizaional-administrativ i
financiar. Toi aceti factori negativi creeaz dificulti att n dezvoltarea sistemului sportului pentru copii i
tineret i al pregtirii rezervelor sportive, ct i a sportului de performan.
Succesul evoluiei la competiiile internaionale este determinat, n mare msur, de calitatea
activitii de dezvoltare a sportului pentru copii i tineret. n multe ri, sistemul de pregtire a rezervelor

sportive este primordial pentru 19 dezvoltarea sportului i se bucur de suportul tiinific, tehnico-material,
medicobiologic etc., oferit de stat.
Dezvoltarea insuficient a sportului pentru copii i tineret i a pregtirii rezervelor sportive din
Republica Moldova a avut repercusiuni negative asupra competitivitii sportului moldovenesc pe arena
internaional. Implementarea insuficient a noilor tehnologii, de asemenea, influeneaz negativ asupra
dezvoltrii culturii fizice i sportului.
Actualmente, n rile n care sportul prosper se observ formarea unei baze tehnologice
inovaionale de dezvoltare a culturii fizice i sportului, ntemeiate pe folosirea noilor realizri n domeniul
teoriei i metodicii educaiei fizice i antrenamentului sportiv, al pedagogiei, psihologiei, sociologiei,
biomecanicii, biotehnologiilor, medicinei, informaticii i managementului.
ntrzierea RM n implementarea tehnologiilor inovaionale va mpiedica dezvoltarea eficient a
culturii fizice i a sportului pentru toi, a pregtirii rezervelor sportive i a sportivilor de performan, va
influena negativ asupra competitivitii sportului moldovenesc n condiiile concurenei globale.

Concluzie:
Educatia fizic este o parte esential n cadrul metodelor corecte folosite n educatie. Tinerii
trebuie nvtati cum s-si dezvolte puterile fizice, cum s-si pstreze puterile n cea mai bun form si cum
s le foloseasc cel mai bine pentru ndeplinirea datoriilor practice ale vietii. Multi socotesc c aceste
lucruri nu constituie ndatoririle scolii, ns aceasta este o greseal. Aceste lectii, necesare fiecruia

pentru a putea fi util n lucrrile practice, ar trebui s fie predate tuturor copiilor n cmin si tuturor
elevilor si studentilor n scoli.
Toate organele fizice slujesc mintii,

iar nervii sunt mesagerii care transmit comenzile sale

tuturor prtilor trupului, ghidnd miscrile masinriei vii. Miscarea fizic este de mare ajutor pentru
dezvoltarea fizic. Aceasta stimuleaz circulatia sngelui si d tonus ntregului organism. Dac se
ngduie muschilor s nu fie folositi, foarte curnd se va vedea c sngele nu i hrneste n mod suficient.
n loc de a creste ca mrime si putere, acestia si vor pierde tria si elasticitatea si vor deveni moi si slabi.
Inactivitatea nu constituie legea pe care a instituit-o Dumnezeu pentru corpul omenesc. Activitatea
armonioas a tuturor prtilor - creierul, oasele, muschii - este necesar pentru dezvoltarea deplin si
sntoas a ntregului organism omenesc.
Educatia fizic nceput n cmin trebuie continuat n scoli. Este scopul Creatorului ca
omul s se cunoasc pe sine nsusi; ns prea adesea, n dobndirea de cunostinte, acest fapt este pierdut
din vedere. Studentii consacr ani de zile pregtirii scolare n diferite domenii; ei sunt absorbiti de
studiul stiintelor si lucrurilor din lumea natural; ei sunt inteligenti n privinta multor subiecte, ns nu se
cunosc pe ei nsisi. Ei privesc delicatul organism omenesc ca pe ceva ce si va purta singur de grij; si ceea
ce este cel mai important, se neglijeaz cunoasterea propriilor lor corpuri.
Fiecare student trebuie s nteleag cum s-si poarte de grij pentru a-si putea pstra cea
mai bun stare de sntate si pentru a rezista n fata slbiciunii si a bolii; iar dac se ntmpl s apar
boala sau vreun accident, s stie ce are de fcut n caz de urgent n lucruri obisnuite, fr s fie nevoie
s cheme medicul si s ia medicamente otrvitoare.