Apa, esenta vietii

Unde exista apa, exista si viata, iar unde apa lipseste, viata este o continua
competitie. Pentru organismul uman, apa este un constituent major, dar si
mediul in care se defasoara toate reactiile biologice.
Creierul contine 70% apa, sangele, 82%. Daca un om poate rezista fara
mancare si o luna, fara apa moartea este inevitabila.
Importanta apei pentru organism poate fi apreciata si din proportia considerabila pe
care o detine, si anume 60% din greutatea corpului la barbat si 50% la femeie. La
copil, proportia acesteia este mai crescuta, scazand pe masura ce individul
inainteaza in varsta. Pierderea a 10% din apa organismului duce la moarte.
Ce functii indeplineste apa in organism?
Apa dizolva substantele nutritive pe care le primeste organismul prin hrana, le
transporta la celule, unde sunt metabolizate. Apoi transporta resturile rezultate la
organele de eliminare: rinichi (eliminata sub forma de urina), piele (transpiratie),
plamani (respiratie) si, in cantitati mici, prin intestine (fecale). Apa mai este
eliminata prin lapte in cazul femeilor care alapteaza. Un rol important il are si in
mentinerea constanta a temperaturii corpului, eliminand caldura care prisoseste
organismului, prin transpiratie. Apa ajuta la mentinerea unei greutati corporale
normale, stimuland metabolismul si regland apetitul. Apa hidrateaza in mod natural
pielea, oferindu-i un aspect sanatos, stralucitor, prevenind aparitia ridurilor. Asadar,
apa pierduta trebuie sa fie in mod continuu inlocuita.
Necesarul de apa se obtine fie ca atare, fie prin alimentele consumate. Fructele
si legumele verzi sunt foarte bogate in apa, continand 80-90% apa, carnea 70%, painea alba - 36%, branza - 30% etc. O cantitate mica de apa se
formeaza si in tesuturi, prin oxidarea hidrogenului din grasimi, carbohidrati
si proteine (apa metabolica).
Cata apa trebuie sa consumam zilnic?
Raspunsul la aceasta intrebare se bazeaza pe obiceiurile alimentare, climat si

nivelul de activitate fizica. In medie, un individ sanatos ar trebui sa consume 1

500-2 500 ml de apa pe zi, pentru a preveni deshidratarea, constipatia, infectia
urinara etc. Apa buna de baut nu are culoare, nici miros sau un gust placut. Ea ar
trebui filtrata si pastrata intr-un recipient inchis, pentru a preveni aparitia bolilor
transmisibile prin apa. Consumul de apa impura, contaminata, este principala cauza
a bolilor epidemice in tarile in curs de dezvoltare. Exista mai mult de 2 100 de
substante contaminante in apa de la robinet, inclusiv substante otravitoare si
cancerigene. Din aceasta cauza este necesara folosirea unui sistem de filtrare,
inainte de a o consuma.
Consumata in exces, apa duce la hiponatriemie
Consumul unei cantitati prea mari de apa intr-un timp scurt poate duce la o situatie
cunoscuta drept intoxicatia cu apa a organismului, si la o stare ce rezulta din
diluarea sodiului, hiponatriemie. Intoxicatia cu apa e intalnita cel mai frecvent la
copiii sub sase luni si, uneori, la sportivi. Intoxicatia cu apa si hiponatriemia apar
atunci cand o persoana deshidratata bea prea multa apa fara electroliti. Cand se
consuma multa apa, tesuturile se imbiba cu fluidul in exces, generand aparitia
edemului. Excesul de apa din ser extrage sodiul din celule, pentru a restabili
concentratia necesara in ser. Pe masura ce tot mai multa apa se acumuleaza,
concentratia de sodiu din ser scade, cu aparitia hiponatriemiei. Dezechilibrul
electrolitic cauzeaza batai neregulate ale inimii, permitand fluidului sa intre in
plamani. Edemul exercita presiune la nivelul creierului si nervilor, generand un
comportament asemanator celui din intoxicatia cu alcool. Edemul la nivelul
tesutului cerebral poate cauza un atac de apoplexie, coma sau chiar moarte, daca
aportul de apa nu este sistat sau daca nu se administreaza o solutie salina hipertona
(sare).
Nu beti multa apa intr-un timp foarte scurt!
Rinichii unui adult sanatos pot prelucra 15 l de apa pe zi. Intoxicatia cu apa nu
apare daca se consuma o cantitate de apa progresiv. Daca se bea o cantitate mare in
timp foarte scurt, apare aceasta intoxicatie. In timpul exercitiilor fizice intense, ori
cand se inregistreaza temperaturi ridicate, e indicat sa suplimentam aportul de apa,
pentru a compensa pierderile prin transpiratie si respiratie. Consumand apa in
cantitati adecvate, toxinele din organism sunt eliminate. In anumite conditii
patologice precum febra, diaree, voma sau infectii ale tractului urinar, un consum

suplimentar de apa este indicat. In conditii precum insuficienta renala sau cardiaca,
consumul de apa e restrictionat. Cafeaua si ceaiul contin multa apa, dar si cafeina,
care este un diuretic usor si stimuleaza eliminarea acesteia.
De ce ne deshidratam?
Deshidratarea apare atunci cand corpul nu are suficienta apa si fluide. Cauzele sunt
pierderea excesiva de fluide, consumul insuficient sau ambele mecanisme. Cei mai
susceptibili la efectele deshidratarii sunt copiii, din cauza greutatii corporale mai
mici, batranii si bolnavii. Deshidratarea poate fi usoara, moderata sau severa, in
functie de cantitatea de fluide pierdute sau neinlocuite. Deshidratarea severa este o
urgenta medicala, pentru ca pune in pericol viata. Printre cauzele deshidratarii se
numara voma sau diareea (cele mai frecvente), pierderea excesiva de urina (diabet
insuficient controlat sau consumul de diuretice), transpiratie excesiva sau febra.
Gura uscata, ochi uscati, letargie = deshidratare
Simptomele deshidratarii sunt gura uscata, ochi uscati, fara lacrimi, cantitate de
urina redusa, letargie si coma, in cazul deshidratarilor severe. Tensiunea arteriala
scade, inima incepe sa bata mai repede, pielea isi pierde elasticitatea. In cazurile
severe se ajunge la soc. Pierderea de apa determina declansarea reflexului de sete.
Fluidele administrate intravenos si spitalizarea sunt indicate in cazul deshidratarilor
moderate si severe.
Consumul insuficient de apa deterioreaza functiile generale ale corpului si
cantitatea de urina formata scade. Ca regula, o persoana care consuma suficiente
fluide excreta 1 200-1 500 ml de urina pe zi. Culoarea urinii ne poate spune daca
aportul de apa este suficient sau nu. Urina colorata galben pal indica un consum
adecvat, pe cand urina intens colorata denota un aport insuficient de apa.