Cuprins

Capitolul I.....................................................................................................................................4
Caracterizarea sampaniei..............................................................................................................4
1.1 Prezentarea produsului................................................................................................4
1.2 Importanta sampaniei in alimenatie............................................................................5
1.3 Materii prime folosite la fabricarea sampaniei...........................................................5
Capitolul II....................................................................................................................................6
Procesul tehnologic de obtinere a sampaniei................................................................................6
2.1 Caracteristici de calitate ale sampaniei.......................................................................7
2.2 Valoarea nutritiva a produsului...................................................................................8
2.3 Ambalare, transport, depozitare................................................................................10
2.4 Garantarea calitatii....................................................................................................10
2.5 Etichetarea sampaniei...............................................................................................11
Capitolul III...............................................................................................................................12
Norme de protecia muncii, protecia mediului inconjurator i igienizarea instalaiilor............12
3.1 Protecia mediului inconjurator................................................................................12
3.2 Cerine tehnologice privind igiena produciei..........................................................13
3.3 Igienizarea echipamentului de producie..................................................................14
3.4 Igienizarea spaiilor de producie i de depozitare...............................................15
3.5 Igiena personalului....................................................................................................15
ANEXE.......................................................................................................................................16
1 Schema tehnologica de obtinere a sampaniei..............................................................16
2 Utilaje folosite in fabricarea sampaniei:......................................................................17
Bibliografie:................................................................................................................................18

Tehnologia de obtinere
a

Sampaniei

Introducere

Cand spui "sampanie", te gandesti la un vin de lux.

Sampania este, fara indoiala, vinul preferat la
ocazii, vinul aniversarilor. Nici un alt vin nu este
asociat cu fericirea si festivitatile, in aceeasi masura ca
aceasta.
Despre sampanie, Napoleon Bonaparte spunea:
"Beau sampanie cand sunt invingator, pentru a
sarbatori, dar beau si cand pierd, pentru a ma
consola".
Sampania este produsa din soiurile de struguri
negri Pinot Noir, Pinot Meunier si albi Chardonnay, cultivate in solurile calcaroase ale regiunii
Champagne, din nord-estul Frantei.
Numai vinul produs in aceste podgorii poate fi numit "Champagne", fiind singura zona
din lume care intruneste combinatia perfecta intre conditiile climatice si cele geologice.
Vinurile spumante produse in alte parti ale lumii, folosind aceleasi soiuri de struguri si
aceeasi tehnologie de fabricatie, pot fi identificate dupa mentiunea inscrisa pe eticheta:
"preparat dupa metoda champenoise".
Orice sampanie e buna? Calitatea poate varia destul de mult. La producerea sampaniei
se foloseste un amestec de struguri dintr-un an cu o recolta remarcabila, astfel incat aceasta
bautura este diferita ca gust si calitate de la un an la altul.
Majoritatea varietatilor de sampanie are la baza amestecuri din recoltele diferitilor ani,
ceea ce asigura o consecventa in stil si gust. In general, cu cat o sampanie este mai scumpa, cu
atat au fost necesare mai mult timp si iscusinta la producerea ei.

Capitolul I
Caracterizarea sampaniei

1.1 Prezentarea produsului

Sampania face parte din grupa produselor alimentare gustative, incadrandu-se in
categoria vinurilor spumante. Acesta este un produs special din punctual de vedere al
frecventei cu care se consuma, in sensul ca acesta nu este un produs care se consuma cu
regularitate,zilnic, ci la aniversari, sarbatorirea unui eveniment important cum este cumpana
dintre ani, la peterceri, cocktail-uri, mese festive, etc.
Istoria sampaniei dateaza de acum 300 de ani. Dom Perignon, un calugar benedictin care
se ocupa de cramele dintr-o manastire situata in regiunea istorica Champagne din Franta, a
perfectionat tehnica realizarii acestei bauturi. De unde si afirmatia potrivit careia sampania
Dom Perignon ar fi echivalentul caviarului intre bauturi.
Vinul spumant poate veni de oriunde, dar
sampania adevarata provine numai din regiunea
Champagne, din nord-estul Frantei. Regiunea are
pamant calcaros si acid, ceea ce inseamna ca vitade-vie trebuie sa depuna un efort dublu pentru a-si
adanci radacinile. De asemenea, este locul cel mai
nordic unde poate creste vita-de-vie, iar din
aceasta cauza fructului ii ia mai mult timp sa se
coaca. Combinatia acestor factori confera un nivel ridicat de zahar si de acid in struguri, care
da finete vinului. Istoria vinului spumant se duce pana in anul 1662, dar pana in secolul al
XIX-lea bulele erau considerate cel mai adesea un defect al vinului. In 1668, calugarul Dom
Prignon a devenit responsabilul pivnitelor cu vinuri din manastirea Hautvilliers si a
descoperit acolo modalitatea de a desavarsi sampania procesand separat strugurii din diverse
sate, apoi amestecand vinul rezultat din mai multe componente diferite. El a creat astfel
sampania in formula cunoscuta de noi. Pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, sampania

devenise sinonima cu spuma, iar bulele simbolizau momente de sarbatoare de tot felul, cum ar
fi aniversari, nunti si inaugurari de vase.

1.2 Importanta sampaniei in alimenatie

Sampania, considerata si bautura dragostei, este o bautura a carei principala calitate
este versatilitatea. O sampanie cu adevarat buna "merge" in combinatie cu aproape orice fel de
mancare, dar atunci cand este servita ca aperitiv, vinul spumos ar trebui sa fie sec, in functie,
bineinteles, de tipul de aperitive servite si de primul fel de mancare. In a aprilie 2007,
Jurnalul agriculturii si chimiei mancarii, a
publicat rezultatele unor studii realizate de catre
Universitatea din Cagliari (Italia) conform carora
consumul moderat de sampanie ajuta organismul
uman sa fac fata mai bine unor boli precum:
dementa, accidentele vasculare precum si in cazul
bolii Parkinson. Cercetarea a scos la iveala faptul
ca

prezenta

antioxidantului

intr-o

cantitate

polifenol,

(din

ridicata

compozitia

sampaniei) poate ajuta la prevenirea deteriorarii

neuronilor.

1.3 Materii prime folosite la fabricarea sampaniei

Sampania se obtine din vinuri naturale prin refermentare dupa adaugarea de componenti
ferescentibili si agenti fermentativi. Deci, materia prima utilizata in fabricarea sampaniei este
constituita de struguri, din care se obtine mai intai vinul obisnuit(natural) si apoi printr-o a
doua fermentare, vinul spumant(sampania).

Capitolul II
Procesul tehnologic de obtinere a sampaniei
Sampania (champagne) a preluat denumirea zonei geografice din Franta in care s-a
produs si se produce( marca inregistrata si protejata).
Pentru obinerea sampaniei se aplica tehnologia clasica champenoise( a celei de-a doua
fermentatii in sticla). Etapele procesului de obtinere a sampaniei cuprind:
Recoltarea strugurilor
Strugurii utilizati la producerea sampaniei sunt culesi mai devreme decat de obicei, atunci cand
nivelul de zahar continut este scazut iar gradul de aciditate ridicat. Strugurii sunt presati iar
cojile sunt indepartate imediat pentru a se pastra culoarea alba a vinului astfel obtinut.
Prima fermentatie
Prima fermentatie se petrece ca la un vin obisnuit: zaharul din
struguri se transforma in alcool in timp ce dioxidul de carbon
rezultat este lasat sa iasa afara. Astfel rezulta vinul de baza
folosit la obtinerea sampaniei. Acesta nu este foarte placut
penru ca este foarte acid. In acest moment se realizeaza
amestecul, folosindu-se vinuri din mai multe podgorii sau ,
dupa caz, vinuri din mai multi ani.
A doua fermentatie
Vinul amestecat se pune in sticle rezistente la presiune mare ,se adauga licoare de tiraj formata
din zahar, drojdii selectionate, si se pune pentru a doua fermentatie intr-o pivnita , in pozitie
orizonatala. Sampania are nevoie de minim 1.5 ani de fermentatie pentru a-si forma savoarea
( exista si cazuri cand fermentatia trebuie sa dureze 3 ani).In timpul celei de-a doua fermentatii
dioxidul de carbon este pastrat in sticla , dizolvat in vin. Cantitatea de zahar adaugata va
determina presiunea sticlei. Pentru a atinge valoarea standard de presiune de 6 barri, este

nevoie de 18 grame de zahar iar cantitatea de drojdie necesara, care este controlata de Comisia
Europeana (prevederea 1622/2000, 24 iulie 2000) este de 0.3 grame pentru fiecare sticla.
Maturarea cu drojdie
Din punct de vedere legat vinul pentru sampanie nu poate fi vandut pana cand acesta nu a stat
in sticlele cu drojdie cel putin 15 luni.

Remuajul
Sticlele cu vin se pun intr-un suport special , la 45 grade, cu gatul in jos pentru ca drojdia sa se
poate strange in dopuri.
Degorjarea si dopuirea definitive
In cadrul acestei etape se scoate dopul sticlei si se indeparteaza drojdia dupa care se pune un
dop nou.
Vinurile spumante se pot fabrica si prin alte metode ca: fermentarea mixta in sticle si
rezervoare.

2.1 Caracteristici de calitate ale sampaniei

Exista sampanii de culoare alba, facute din struguri albi (Chardonnay), sampanii de
culoare roz sunt facute dintr-un amestec de de struguri albi si struguri negri (Pinot Noir) sau
doar din struguri negri, rezultand o sampanie rosie.
Sampaniile sunt bauturi alcoolice dulci(in functie de cantitatea de zahar continuta),
efervescente datorita prezentei dioxidului de carbon de natura endogena ce-l contin aceste
vinuri.
Vinurile spumante(sampaniile) se pot clasifica dupa continutul de zahar astfel:
a. brute, cu pana la 4 g/l zahar;
b. seci, cu 4.1-15 g/l zahar;
c. demiseci, cu 15.1-40 g/l zahar;
d. demidulci, cu 40.1-80 g/l zahar;

e. dulci, cu peste 80 g/l zahar;

Continutul in apa al vinului este de formatie exclusiv metabolica, fiind preluat biologic
din mediul exterior al vitei de vie (sol si atmosfer) prelucrat in interiorul acesteia prin procese
biologice, intai complexe si ulterior partial depozitat in struguri. Coninutul mediu in apa al
ciorchinilor este de 30-45%, al pieliei de 60-70%, al pulpei de 70-80% si al semintelor de 3145% (dup Fregoni R., 1998), face ca intr-un litru de vin sa existe in medie peste 800ml de apa
activa (nu de lichid apos, inert, pasiv), trecuta de doua ori prin influxul vieii vegetale; prima
data, vara cand limfa plantei a tras-o spre bobul ciorchinelui, si a doua oara, in viata
microbiana cand activitatea micelica din timpul fermentarii mustului o inobileaza si se
investete in vinul tanar obinut.
Cererea de vin si in consecinta comportamentul consumatorului, sunt motivate de un
ansamblu de insuisri intrinseci ale produsului dar si de semnificaitii socio-culturale ale
vinului. Astfel consumatorul este motivat de senzatiile olfactive si gustative pe care le
provoaca vinul, de efectul sau usor euforizant, de efectul terapeutic si energetic la care se
adauga un cumul de semnificatii sociale, culturale, religioase si economice (Cotea. V. D.,
1994). Motivaiile gustative si olfactive constau in senzaiile particulare pe care vinul le degaja
prin parfumul si aromele sale similare numeroaselor flori si fructe din flora spontana si care-l
difereniaza de orice alta bautura. Efectul euforizant, de stare de buna dispozitie inclusiv cele
tranchilizante si de relaxarea constituit din totdeauna o motivatie puternica a consumului
moderat si uneori chiar exagerat de vin.

2.2 Valoarea nutritiva a produsului

In ceea ce privete elementele din componena vinului spumant, conform cercetarilor
facute de catre specialiti, acesta cuprinde aproape 500 de elemente, aflate in diferite stadii
(molecular, ionic, macromolecular sau coloidal) combinate intr-o maniera complexa, unele
fiind preluate asa cum se regasesc in struguri (acizi tartric, malic, citric, glucide, substane
minerale), altele rezultate in urma procesului de fermentaie alcoolica sau a altor procese
fermentative (alcoolii, acizii lactic, succinic etc.), altele iau nastere pe parcursul maturarii
vinului, ca urmare a diferitelor reactii care au loc in vin in aceast faza. Din cauza acestei
compozitii complexe, alturi de faptul cain vin se petrec in
8

permanenta transformri datorate proceselor de oxido-reducerii au facut pe 6 specialiti sa

asemene vinul cu un organism viu.
Vinul spumant, prezentandu-se sub o forma usor asimilabila, contine: zaharuri, alcool
etilic, glicerina, acizi organici, polifenoli (catechine, epicatechine), tanina, esteri, substante
colorante (flavoloizi, antociani), aldehide, proteine si aminoacizi, precum si vitamine, saruri
minerale (potasiu, fier, calciu, sodiu, fosfor, magneziu s.a.).
Alcoolul, cel mai studiat component al vinului prezinta in organismul uman din punct
de vedere al metabolismului un dublu aspect; unul nutritiv si altul toxic. Partea pozitiv este ca
el acopera doar 50% din metabolismul bazal, substituind prin oxidare grasimile si glucidele.
Specialitii nutritioniti apreciaza ca un litru de vin cu o tarie alcoolica de 9-10 aduce in
bilanul energetic uman cca. 600-700 calorii, ceea ce reprezint aproximativ 25% din necesarul
zilnic al organismului omenesc, el echivaland cu 0,9 litri lapte sau 300-350g paine, 585g
carne sau 1kg cartofi. Constant consumat in cantiti mari el devine insa toxic.
Pentru producerea vinurilor spumante, vinul materie prima trebuie sa aiba o tarie
alcoolica totala de minimum 8,5% in volume. Taria alcoolica dobandita a vinurilor spumante,
inclusiv taria alcoolica dobandita prin aportul alcoolului coninut in licoarea de expediie, este
de minimum 9,5% in volume. Coninutul in dioxid de sulf total al vinurilor spumante este de
maximum 235 mg/l.
Valoarea energetica a vinului spumant ramane o problema controversata, neexistand
inca o acceptiune generalizata ca el ar apartine clasei alimentelor,dar datorita componentelor
sale el poate fi considerat doar nutriment. Astfel vinul prin alcoolul existent are o mare putere
calorica, un gram din acesta eliberand 7,1 kilocalorii, in timp ce un gram de glucide sau de
proteine elibereaza numai 4,1 kilocalorii, iar aditional prin unele dintre componentele sale
zaharuri, aminoacizi, diferite saruri etc., el asigurand un oarecare aport nutritiv si un efect
mineralizat pentru organismul uman. In comparatie cu buturile alcoolice obinute prin distilare
ce pot conduce la un oarecare dezechilibru alimentar, vinul prin acizii organici si compusii
fenolici continuti, stimuleaza digestia.
Valoarea terapeutica a vinului reprezinta de asemenea un subiect controversat. Dupa
unii specialisti, vinul contribuie la sanatatea umana, iar dupa altii nu ar avea astfel de efecte
benefice. Mai mult, se apreciaza ca, consumul in exces afecteaza sanatatea. Desi secole de-a
randul i s-a atribuit diferite efecte terapeutice in urma progreselor farmacologiei moderne,

faima vinului ca leac universal a scazut. Totui, studii si cercetri laborioase din ultimele decenii
dezvluie importante si benefice efecte terapeutice in intoxicaiile cu metanol si etilenglicol si
indeosebi in ultimul timp i in cazul bolilor cardiovasculare, cancer, patologia alcoolic etc.

2.3 Ambalare, transport, depozitare

Sampania se comercializeaza cu precadere in sticle de 0.75L dar pot fi gasite si in sticle
de 1.5 L si chiar de 2 litri, in functie de firma care o comercializeaza si preferintele acesteia.
Ambalarea in butelii de sticla este obligatorie. De asemenea sticla mai poate intra la randul
sau intr-o cutie de carton pentru un aspect mai elegant si distins dar si pentru protectie. Dopul
de sampanie este inconjurat de o sarma pentru a se evita eventuale accidente,sticla fiind
supusa presiunii datorita prezentei dioxidului de carbon.
Pentru transportul in vrac al vinului i produselor pe baza de vin, obinute de producatorii
privai in vederea comercializarii, in cantitai mai mari de 100 litri, sunt obligatorii
documentul de insoire tipizat, stabilit de Ministerul Finanelor Publice, precum i buletinul de
analiza emis de un laborator autorizat in acest scop.
Sticlele de sampanie se depoziteaza in spatii racoroase si intunecoase. Aceasta nu trebuie
introdusa in frigider si tinuta timp indelungat deoarece vibratiile frigiderului, precum si
umiditatea scazuta pot deteriora aroma bauturii.

2.4 Garantarea calitatii

Prin termen de valabilitate, in sensul legii, se intelege termenul de garantare a
stabilitatii, convenit intre producator si comerciant, in baza certificatului de conformitate.
Indicarea termenului de valabilitate este obligatorie numai in cazul bauturilor cu tarie alcoolica
mai mica de 10% in volume.

10

2.5 Etichetarea sampaniei

Prin etichetare se intelege ansamblul specificatiilor si al altor mentiuni, semne, ilustratii si
marci, aplicate pe acelasi recipient, inclusiv pe dispozitivul de inchidere sau pe pandantivul
atasat recipientului.
La etichetarea vinurilor spumante, cu indicatie de provenienta geografica, si a celor cu
denumire de origine controlata se folosesc indicatii obligatorii si indicatii facultative.
Indicatiile obligatorii se inscriu pe eticheta in acelasi camp vizual. Indicatiile facultative se
inscriu fie pe eticheta principala, fie pe contraeticheta, capisoane, fluturasi sau buline. Pentru
vinurile cu denumire de origine controlata este obligatorie folosirea contraetichetelor.
Indicatiile obligatorii folosite la etichetare sunt urmatoarele:
a) categoria de calitate a vinului
b) indicatia de provenienta geografica
c) tipul vinului determinat de continutul sau in zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;
d) taria alcoolica dobandita minima a tipului de vin, exprimata in procente, in volume, inscrisa
cu caractere de 3 mm inaltime;
e) volumul nominal al produsului,
f) tara de origine pentru vinurile importate;
g) denumirea si adresa imbuteliatorului, inscrise cu caracterele cele mai mici folosite in
inscriptionarile de pe etichete;
h) data ambalarii sau numarul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalarii.
Indicatiile facultative folosite la etichetare sunt urmatoarele:
a) imbuteliere speciala
b) soi pur
c) comoara pivnitei, etc.

11

Capitolul III
Norme de protecia muncii, protecia mediului inconjurator i igienizarea
instalaiilor
Pentru evitarea accidentelor de munca instructajul de protecia muncii trebuie efectuat
lunar cu intregul personal i trebuie sa cuprinda:
instruciuni de folosire pentru fiecare utilaj al instalaiei tehnologice, evitandu-se
astfel accidentele generate de o folosire necorespunzatoare cat i accidentele
intamplatoare;
utilajele in funcionare nu se ating pentru a se evita electrocutarea;
in spaiile de produce se folosete echipamentul de protecie format din halat,
boneta, cizme.
La depozitarea i livrarea produselor sunt stabilite urmatoarele norme specifice: aezarea
produselor in navete se va face astfel incat sa nu depaeasca marginile acestora, iar stivuirea
navetelor va asigura stabilitatea lor atat in stare de repaus cat i mai ales pe timpul
manipularilor.

3.1 Protecia mediului inconjurator

In operaiile de obinere a ingheatei apa este folosita pentru spalarea recipientelor, a

instalaiilor i a incaperilor i pentru racirea produsului i a schimbatoarelor de caldura de la
instalaiile frigorifice. Apele de racire indirecta nu sufera impurificare. Apele uzate sau
reziduurile evacuate constau din:
scurgeri sau deversari de produse datorate exploatarii neatente;
ape de spalare i de clatire a bidoanelor, cisternelor i utilajelor;
ape de spalare a pardoselilor;
ape de la racitoare i instalaii figorifice.
Debitul apelor uzate nu este constant, debitul de varf se inregistreaza spre sfaritul
operaiilor de prelucrare, la curairea utilajelor, a rezervoarelor, a conductelor i a incaperilor.
In afara variaiilor zilnice ale debitului se inregistreaza i importante variaii sezoniere.

12

Coninand in proporii echilibrate substane uor asimilabile de microorganisme, apele

uzate de la prelucrarea laptelui afecteaza negativ calitatea apelor de suprafaain care sunt
evacuate prin consumarea rapida a oxigenului; la rapoarte nefavorabile de diluare, acest
fenomen este insoit de degajarea de mirosuri neplacute i de inrautairea aspectului cursului
de apa.
Pentru micorarea cheltuielilor de epurare este raional sa se aplice in prealabil toate
masurile posibile ce duc la micorarea consumului de apa i a pierderilor de produse, masuri
care constau in:
canalizarea separata a apelor curate i a celor impurificate;
evitarea pierderilor prin scurgere;
recuperarea cat mai completa a produselor la golirea recipientelor;
micorarea volumului de ape de clatire i spalare.
Separarea apelor curate de cele impurificate necesita o organizare corespunzatoare a
sistemului de canalizare a intreprinderii. Pentru determinarea gradului de murdarire a apelor
evacuate este indispensabila instalarea de mijloace pentru masurarea sistematica a debitelor i
pregatirea personalului de laborator. Pe baza masuratorilor i analizelor se poate urmari
efectul programului de masuri interne menionate pentru micorarea cantitailor de apa i de
impuritai evacuate.
Volumul apelor de clatire i spalare, singurele ape uzate ce nu pot fi evitate, poate fi redus
mult i prin folosirea unor instalaii adecvate i printr-o exploatare atenta.

3.2 Cerine tehnologice privind igiena produciei

O sampanie de calitate este obinuta numai prin folosirea unor ingrediente de calitate i
cu respectarea procesului tehnologic i cu respectarea stricta a igienei personalului i
produciei.
O proasta igiena a fabricaiei poate fi datorata urmatoarelor cauze:
contaminarea masiva a materiilor prime i auxiliare;
proces tehnologic necorespunzator;
metode de igienizare neadecvate;

13

 lipsa de preocupare in igienizare

3.3 Igienizarea echipamentului de producie

Conducte:
se trece apa calda prin conducte 35 min. pentru a indeparta restul de mix;
se demonteaza conductele i se inmoaie in soluie de spalare;
se curaa atat interiorul conductelor cat i exteriorul lor cu mijloace adecvate;
se clatesc conductele cu apa calda pana la indepartarea soluiei de spalare;
se monteaza conductele i se dezinfecteazain final cu apa fierbinte 3 min.
Vane, bidoane:
clatire cu apa calda pentru indepartarea restului de mix;
spalarea interiorului cu soluie de spalare;
clatire cu apa calda pana la indepartarea soluiei de spalare;
dezinfectare cu soluie dezinfectanta;
clatire din abundena cu apa rece.
Omogenizatoare:
clatire cu apa 10 min.;
spalare cu soluie de spalare 30min. (in circuit inchis);
evacuarea soluiei de spalare i clatire cu apain circuit inchis 15 min.;
spalare cu apa fierbinte 10 min.(prin recirculare);
spalare cu apa rece.
Freezere:
clatire cu apa calda;
spalare cu soluie de spalare;
clatire cu apa calda;
dezinfecie cu soluie dezinfectanta;
clatire din abundena cu apa rece.

14

3.4 Igienizarea spaiilor de producie i de depozitare

Indepartarea mecanica a resturilor solide cu ajutorul maturilor i incarcarea lor in

recipiente pentru reziduuri care, zilnic, se spala cu apa calda i soluie de dezinfectare;
spalarea pardoselilor cu apa calda i detergeni prin frecare cu perii cu coada,
clatire cu apa rece;
dezinfecie cu soluie dezinfectanta.
Pardoselile se igienizeaza zilnic la inceputul i la sfaritul fabricaiei. Pereii faianai se
igienizeaza periodic. Uile i ferestrele se vor terge de praf i se spala saptamanal, iar scarile,
balustradele, platformele se spala zilnic. Canalizarea se inspecteaza permanent i se
dezinfecteaza cu soluie dezinfectanta. Varuirea, vopsirea, repararea pardoselilor se face cel
puin de doua ori pe an.
Se vor lua, de asemenea, masuri de dezinsecie i deratizare. Dezinsecia se realizeaza
prin pulverizarea substanelor respective la locurile de depozitare a gunoaielor, WC, vestiare,
perei exteriori. In spaiile tehnologice nu se stropete cu soluii de dezinsecie. Deratizarea se
face periodic i atunci cand este necesar. Se executa de personal specializat i numai sub
supravegherea unui specialist.
3.5 Igiena personalului

Personalul va fi supus urmatoarelor verificari:

la angajare va fi supus unui control medical in conformitate cu instruciunile Ministerului
Sanataii prevazute in Ordinul 190/1975;
control medical periodic.
Obligaiile zilnice ale personalului sunt:
predarea echipamentului de strada la vestiarul tip filtru;
trecerea la baie i spalarea mainilor i unghiilor cu periue, urmata de o dezinfecie;
15

 imbracarea echipamentului de protecie care se va schimba zilnic;

nu se intrain activitate cu leziuni purulente;
sa nu consume alimente in spaiile tehnologice

ANEXE

1 Schema tehnologica de obtinere a sampaniei

Recoltarea strugurilor

Prima fermentatie

A II-a fermentatie

Maturarea cu drojdie

Remuajul

Degorjarea si depozitatrea
definitiva

16

2 Utilaje folosite in fabricarea sampaniei:

Fig. 1- Utilaj de vinificatie- Filtru vin

Fig. 2- Utilaj pentru imbuteliat sticle de

sampanie

17

Fig. 3- Utilaje moderne de ambalare

a sampaniei

Bibliografie:

1. Bologa, A. s.a Merceologie alimentara, Editura Universitara, Bucuresti 2006,

Cursul 12, Bauturile alcoolice, pag. 178;

Webgrafie:
1. http://www.chm.bris.ac.uk/webprojects2001/batten/Cham2.html
2. http://en.wikipedia.org/wiki/Champagne_(wine)
3. http://en.wikipedia.org/wiki/Champagne_production#Traditional_method
4. http://www.eva.ro/gastronomie/articol260-print.html
5. http://www.eva.ro/gastronomie/articol260.html

18

19