Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Un Apostol Al Motilor

    Încărcat de

    tudorboulescu
    60 vizualizări24 pagini
    Articol din Anuarul Liceului Sf-tii Petru si Pavel 1934-1935 din Ploiesti

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Articol din Anuarul Liceului Sf-tii Petru si Pavel 1934-1935 din Ploiesti

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    60 vizualizări24 pagini

    Un Apostol Al Motilor

    Încărcat de

    tudorboulescu
    Articol din Anuarul Liceului Sf-tii Petru si Pavel 1934-1935 din Ploiesti

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 24
    a LISRARIA §1 PAPETARIA .CARTEA ROMANEASCA* TIPCGRAFIE ¢) OONFEOTIUNI din HARTIE PLOESTI SB say Un aposto! al Motilor, trecut pe timpul lui Horia in Tara Romaneasca si urmasii lui ploesteni cu insemnatate in politica si cultura nationala. Cu date noi despre abdicarea lui Cuza Voda, Caragiale, ‘Anton Pan, republica Ploestilor, inceputurile scoalelor ploestene $. a. de prof. G. M. Petrescu-Sava Preofi ploesteni la sférsitul secolului XIX.—Oragul Ploegti, in vigaroasa lui cresterere din a doua jumitate a secolulul XIX, s'a putut mandri eu preofi, care, prin faptele lor si prin influenfa regeneratoare ce au avut asupra cetkjenilor, e'au ridi- cat deasupra nivelului, M'am ocupat intr'un articol de gazett fteum dowizeci si ceva de ani de unul dintre el, Costicd Teo- Gorescu dela Sfintit Imp&rafi, care, luptand singur, a ridicat mareata biseried de azi, ckzdnd, dupX inféptuirea operel, jertlt {stovitoarei sarcine. Intr’un timp cu el au lucrat, indlfand popo- ul si impodubind oragul eu biserici mindre, ca SX pomenese pumai pe cei dispirufi, Tonijé Valeanu dela Sfanta Vineri prin Exemplul unui suflet ingerese si Chiriae Dobreanu dela Sfantul Hiaralambie prin siat gi strain} neobositi in munci. Céci, dup& cum judecim pe profesor dup numérul elevilor ce recunose ¢& ‘el le-n desteplat puterea de a judeca fird greyeali si de a se urta in viata far abaleri gi {ari absen{e dela datorie, tot aa fel trebue sé judecim pe preot dup numirul celor cdzutt pe cre i-a ridicat, Preotul Nicolae Ioachimescu. — Deasupra tuturor marl lor preofi din a doua jumitate a secolului XIX, trebue si ayer oe neck ieama de a ne ingela, pe Nicolae Ioachimescu dela popula el ica intrecut pe tofi, Cultul persoanei sale mi-a fost ee de ee inaripate ale mamei mele, care, ca fata, il wusese profesor in anii 1860—1862 la Scoala Brancovené 7 a drumul Campinei si vorbea de el ca de un fin outst Acest cult mia fost init in aml 1913 de dasclul stu, Nae opescu, care-l slujise 40 ani: ,Niciodata in viata lui n'a ara- Preotul Nicolae Ioachimercu in 1886, ee sea Tolenuna/ ern! ‘oeme Tn. upto marl at ds Find, si ia sfaturi dela dansul gi tuturor era povafuitor cu ribdare", Dupa dictarea acestui Preotulut si am publicat-o in ca: egtilor, 1914, dascal am scris atunci viata ica mea Din trecutul Plo- 26 Popa Niculae, mi-a spus 0 persoani in varsti acum de deauna in el o putere supranaturalé. Oricine wee gisea in fafa lui se smerea gi cei mai indrazneti se dadeau “fara voe inapoi. Nu de groazi, ci pentru ck se simfeau miei “inaintea lui, Chiar Regele Carol 1 a simfit acest har al lui “Cand a viizut in persoana lui pe primul preot deputaty-nu sa “pulut stipini sia exclamat in auzul tuturor:, Pe Ssta si-l afacem Mitropolit". i 3, Tradijiunea despre origina din Tara Mojilor a preotului Nicolae Ioachimescu. — Azi cunoasterea intamplttoare a edtorva serisori ale fratelui su bun, care adoptase alt nume de familie, Matei Smideanu, m-a hotérat si scriu amAnunfitul studiu, de fafa. Iatd ce spune Smideanu: ; Precum ca si se stie, La anul 1784 Horia, Clogea gi Crigan din Transilvania, in erica din Albac, au depus juramAntul pentru desrobirea roman din lanturile sclaviei_maghiare, Infranti de vitejii gefi ai maret revo- acurdnd, a avut tot wpoporulut ‘Moria numerics a hoardelor barbare, "Vatiuni dela 1784 au fost pringl gi au cunoscut groaznicul su- “pliciu de a fi sdrobifi cu roata Ja Alba Iulia. ‘Mogul meu, preotul Ioachim, care luase parte in aceasth |yrevolufiune, a fost condamnat Ia spanzurdtoare. El insi a ficut “tot posibilul sia scipat din inchisoare, fugind in Roméni "Stipanirea de pe acele vremuri I-a instalat preot in satul Ne~ “dele, care era proprietatea boerilor Filipesli. Aci dar mogul “neu a locuit, dandu-i Dumnezeu mai mulfi copfi, dintre care vera si tatal meu loachim, care asemenea a fost féeut preot in "Ploesti Ia biserica Sf, Vasile din strada Campinii. Mogul meu "a morit in Nedelea, iar talal meu a murit in Ploesfi la anul "1857, lisind in urma sa pe mama mea cu patru biefi gi trei "fete, pe care i-a vizut pe tofi c&patuiti, lar mama a murit ia wanul_ 1880", ‘Membrii in varsti ai familiei adaogi noi aminunte in a- ceasta privinfa. Cand preotul foachim a sckpat din inchisoarea tungurease’, a venit pe furig prin pidure pind aproape de locul lui cu numele Ana culegea cAnep’ la cmp, unde preoteasa i-a goptit din ascunz&toare ajutati la munci de doud femei 4 trimit numaidecdt femeile acasi, si incarce ceo putea in doua perechi de dasagi gi s& vind la el in padure, fari s& Si aga a plecat cu preoteasa, purténd Ia umar simti cineva. 2 dasagii si in brate pe umicul lor copil loachim, asvarlind ct irda inapoi de grozivitie ce au fost acolo. Dupi o luni de pribegie prin munfi, céci granifa era inchiss, abia au putut scipa si treaci la Campul-Lung in Musgcel. Locul de unde fu- fiserd era in apropiere de Munjii Smidei, dela care gi-a luat numele patronimic Matei Smideanu, Smid& in Transilvania in- a deal eared dup& ce se tae pédurea, Satul nu se ine minte. Fugarul preot si-a gasit loc la biserica Sf. Ili Be erasing are als liaise os enreie usc mama lui Eva. A lisat acast un frate Ion, care a fugit tot de riul Ungurilor in Franfa, spunand: Ma duc si mor pentru pa Sia murit sub steagurile lui Napoleon ca ofifer superlor. Din Campul-Lung preotul Ioachim, fu adus de boerii Fili- pesti preot la Nedelea, unde si muri, Fiul situ Joachim louchi- ‘mescu fu facut preot de protopopul Costache Vispescu si luat ajutor al lui la biserica Maica Precista din Plocsti, Mat tarziu in, 1834 el igi alcdtui o mahala din 17 case aflatoare pe strada numit’ azi a Colinei si la R. de aceastd stradi, si zidi pentru ea biserica Sf. Vasile. Casitorindu-se cu Costandina, din satul Varnifa lingi Ederile de azi, a avut, cum vom vedea, patru efi si trei fete. Verificarea acestei tradifiuni si incadrarea ei istoricd, — De regula istoricii nostri nu au scos pind azi in evident ca, dealungul veacurilor, Roménii au avut in preofi nu numai lu- minitori si invifatori de carte, ci gi condueitori politici gi mili- tari, atunci cand libertajile le-au fost rapite de stip&nitori bar- bari. Acest infeles trebue dat faptului ci steagurile lor pe cimpul de lupta au fost, pani la inceputul epocei contempo- rane, praporele bisericilor, purtind pe ele chipuri de sfinti Povatuitorii si célauzitorii strimosilor nostri au fost, inaintea intemeerii principatelor, popii lor, care au ramas si mai tarziu capi lor in finuturile robite. In limba noastri nu a fost in ve- chime alt cuvint cu insemuare de soldat decit frate, adict feate in Hristos, Indemaul lui $tetan cel Mare ebtre ostagi, ari- tat acum 150 ani de inva{atul milropolit al Moldovei Dosottei, este ,Hai frafi, hai frati, la naval dati! Acelas cuvant ,frate”, cu fafelesul de soldat, il gisim gi eu 900 ani mai fnainte, adeok la aaul 600, la Romanii din Peninsula Balcanicd, care si-au strigat nul’ altuia ytorna fratre", adecd ,Intoarce-te soldatule”. ‘Aceste cuvinte, neindestuldtor interpretate pani azi, araté pe Romani la acea dati nu numai ca popor aparte, geograficeste ‘gi elnograliceste definit, oi si cregtin. Prin ele se dovedeste gi ‘vechimea organizafiei sociale gi politice, la Romani, sub condu- ‘ecrea preatilor, inci dela nasterea poporului nostru. Voevorii si boerii, numiri strine limbei romaine, au devenit, prin necesi- ‘tifile timpurilor gi aw rimas, numai intermediari ei poporului fajé de statele suzerane. Cu toate ci gi aceste institutiuni au fost la inceput tot de origine romani, nu s'a putut ca ele s& pistreze neatins rolul lor originar, pe care Ia p&strat numai conducerea preojeasci Expresiunea Libera a voinfet rominesti subjugate s'a gisit fotdeauna in preofi, Astfel vedem Ia o departare de sase sute de ani una de alta, doua revolutiuni nefionale romanesti, a Asa nestilor (1186) gi a Iui Horia (1784), pornind amandoua dela in- ‘euniri finute, una in biserica Sf. Dumitru, alta in biserica dela ‘Mesteacin. Horia insusi fusese preot mai mul{i ani, iar fratele su episcop, La incepulul gi in toful rascoalei Clogea e numit Popa Soironie, popa Niculae banuindu-se a fi tatal stu (Vexi Tezaural de Monumente Isforice al lui Papiu Iarian, Ul, p. 357, 370 5, a). Muma Ini Crigan a fost fica preotului Giurgiu din Strapfi-Bulzesti, iar el a fost infiat de un preot (I. Lupas, Rés- ‘coala lui Horia in 1784, Cluj 1934, p. 82). Steagul Motilor ris- culafi era 0 cruce. Totre capii revolu{iunii lui Horia gasim multime de preofi popa Dumitru din Certeje, popa Ghecrghita Nicola, popli Cos tan si Dénila din Crigeior, popa Dumitru din Cincis, popa Mihai din Baciu, popa Moise dia Cérpinig, popa Matei, popa din Ter mure, Ion Popa Criginuf, popa Ion din Bedelea, popa din Lo- pugnic ¢. a, De asemenea autenticitatea tradifiunel despre ori- gina lui loachim din Tara Motilor se dovedeste gi prin numele biblic Ioachim, Ana, Eva, pe care le poarti mosii familiei ploes- tene, cunoscut fiind e numele biblice sunt foarte dese in Muntii ‘Apuséni pe vremea lui Horia, David, Avram, Samuil, Macavei, Eva, Adam, Aron, Ilie, Dan, Danila, se intdlnese 1a tot pasul fnlre risculatt. Refugierea preotului Ioachim ia Tara Romineasc& nu e ceva unic in acele timpuri. Este stint c& in 1740 Popa Nicolae Balomir, persecutat c1 risvratitor, trece munfii si devine egumen ya sctiett Aewoe Chiar in anul 1784 Popa Nicolae din Oras- 29 tie fuge la Campul-Lung, intocmai ca Ioachim si colind pris fark trecind dela via mitropolitului la episcopal’ de Ramnie ot de acolo la Bucuresti, ciutind dupa toate aparenjele sprijin I fofole bisericesti din tard pentru risculati transilvdneni (N, Densusianu, Revolufiamea tui Horia p. 492) i Ni Pe tanga -aceate refugieri singuratice, revolutiunea lui Horia a determinat qi stramutari mai mari de populatiune din Ardea) fn Tara RomAneasci, cutoatecd trecerea fusese opritd. lat citim in Monografia comune! Oparifi, scrish in 1933 de invita. ona mens »Pela 1784, in timpul revolutiei vlui Hori Closes i Crigan, cand tot Ardesll era un parol g no balti de singe, mulfi din mocani, mai ales din Sicele, ou srimas cu turmele in Optio spre Slaw de frica Ung, sla Sneeput ei a statin bordee, pete Vaeul Pisicel, pe mosia rSirari i apoi au fost retragj in sat, Din acesti movant se ¢ ai famillile Patroestilor si Mocanilor din Slavu" (Prahova), Ardealul parjol si balta de sange! Salbati mongola in. es ra ce spiritul de cruzime poate inchipui mai putany Japa, roala si streangul nu se mai saturan de victime! Si te gindeyi eit de dreapa fosece cauaa lui Hore! lr ef tanea vechile drepturi ale natiunei romane. La inceput stiipanirea Ur = Garilor se infatigase numai ea o recunoagtere a supremstiel los | politice gi militare, In acele timpuri Motii igi narebaalt eer ait lor, Purténd nume aseman&toare cu ale voevozilor din Tera Romineasca si Moldova, ca Neagu, Petre s. a, Dar in wea dimpalui Roménii fusesera redusi la starea de muncitori sii i} ii in folosul grofilor si confilor unguri, Horia cerea reintronac pce vechilor libertati $i improprietirirea {&ranilor, Cauza caderii [ iat lipsa neice de solidaritate. Romanii unifi cu biserica apalé nu i-au dat nici un concurs. Domnul fanari in ‘i a Sranifa Moldovenilor, Bea th ia Bi See dom fansciot di. Munteia, ie eas fancez Salines si tre j ie S pail Nike ae Ardeal cu ajutoare mountenesti, a- % opt, ce se pregiten si treach ctr 600 _ eameni, gi-| didu prins Ungurilor! Se inchise si granita rascul: filor, ee se&pare dincoace. Niciodaté neamul tates nu a fost mai crunt ras it si fil lui mai cran incoltiti, _ Atunei cind popa Ioachim a trect luy aa pdtnatee eta Bist, hotel blesiemat al Ardesiate | nse. Tatsie pela jar dupi ce impedeca pe centele 30 Familia acestui preot_ merit cu. prisosinja studiul genea- logic ce urmeazi. Genealogia familiei Ioackimescu. — Rezumand cele spuse mai sus despre preotii cu numele loachim mojtenit din tat in fia, avem, Primal preot Toachim, pomenit cu preoteasa Eva, pistorit 1a Munfii Apuseni ai Transilvaniei, tind pela 1730 W780, Al doilea e preotul loachim, cu preoteasa Ana, tréind pe ja 1760-1830 si pastorind pand la 1784 in Munjii Apuseni, iar aps, 1784 ia Cémpul-Lung din Muscel gi ia satul Nedeles din Prahova, Al treilea este preotul loachim loachimescu, cu preoteasa Costandina, ndscut pela 1780, pastorind la bicerica Maica Preciste din Ploceti, apoi 1a Si. Vasile pe care 0 zidesle din temelic in 1834 gio rezideste in. 1857, an in care a si murit. El este de fapt gi intemectorul mahalalei St. Vasile, A avut patra acti si taj fete. Baetii, tofi dela o mam®, au adopiat nume patronimice diferite + Ghifa Popescu, Nicolae Toachimeseu, Gheorghe Pompi- tian ¢f Matei Smideanu, Fetele sunt: Ana preot Tonité Dumi- teescu, Maria preot Dumitrache Theodoreseu si a doua Maria (Mica) preot Binick Radulescu. St urmérim acum in desvoltarea Jor aceste sapte ramuri familiare, | Ramura Ghif L Popescu. — Ghiti Popescu (Mai 182829 Moi 1891) niscut in Nedelea, a devenit negustor, mo- ler al viticallor io Ploegti. Via actuala Herjenesca din Dealal Gaines a fost via lui. Via{a lui publick nu a deptsit cadrul mabalalei gi oragului, Efor al bisericei Sf, Vasile, unde pastorise fatal stu, il gisim in acte incd in 1863 ,deputat” sau ,delegat ‘al mabalalei, iar in 1871 consilier comunal. Revolujia ploesteand din August 1870, — al cérei in{cles politic par extern nu a fost pana acum lémurit si care, dis Punet de vedere intern, apare la uni scritori neinjelegitorl sub Puforma putia serioasi, — ckutase oi gasise sprijin, eu multi Sreme inainte, in doud mahalale mai puternice ale oragului: Slantul Haralambie si Sféatul Vasile, unde gi privegherea poli fie! era mai slaba, In intrunirile sale politce, nfocatul Candiane Popesen, initiatorul migcSrei, isi apropiase in Sténtal Haralambie pe Trisnea, iar in Siéatul Vasile pe preotul Nicolae louchimeseu, fratele mai mic al lui Ghité Popescu Tn noaptea revolutiei, cu indrasneala si sigurania ce- 1 feta trupelor ce asteptasera toatd ziua dinaintea cazé az nel i Pazi neinsemnats, spatosii oameni ai Ini Candiano, ascus raclerizau, avocatul Candiano siri jos din o birje de piat&, in jarmei garni- 3 zoanei cu pustile facute piramide, Cr as mide, Cu gesturile largi, ale sire el suse tape a elle ye eles Bee clan ce apteptan gata of ard Pana acum nu se simte nit Ft Bese yah ita aceasta ol Bigall eee afc eas eee st ‘4 bigaitoamenil i cazarad ot ia", ‘va in oras, cum viu tot eu si va Ghita 1, Popescu in 1852, Indaté ce soldajii intrari in cazarmi, lasand , lisand pu; initate, s8rirk ca lei s i, apucar’ pustile, iat mi, i finuri nemlgeati i cea ent i our seat punta ub pd esa | tot ce fu armé gi munifie acolo, Intreaga armi- turd militar’ Candiano 0 duse si 0 depozitd in cursul nopjei, fiir si se siml& de cineva, in pivnifa caselor lui Ghifé Popescu, azi casa inginer D. loachimescu, a caselor fratelui stu preotul Nicolae Ioachimescu dela biserica Sfantul Vasile gi a preotului Bénica Radulescu, dela aceiagi biserica, cumnatul lor, toate trei casele agezate in imediata vecinitate a bisericei Sf, Vasile. Di- ‘mineafa ocupi cu forfa armata toate autoritile, Depozitarea armelor la biserica St. Vasile, in bariera Cam- pinei, are infelesul ei, Accasta barier’ a oragului Plocgti este Gea mai apropiata de granija Transilvaniei. Daci punem acum acest fapt in legitura cu trecutul marelui ploestean, care mai inainte fusese intemnifat in Transilvania de Unguri ca yagitator daco-romén”, cum am aritat in un alt studiu ce am publicat cu privire Ia el, dack de allt parte punem acestea in legaturd cu faptul c& prima telegrami pe care a apucat si o trimita peste hoter, anunfand triumful revolufiunei lui, a fost indreptatt de el in Transilvania, avem cu totul alt infeles al migoirei, de cit cel ce se admite de profani. Niciodati migedrile politice ro- manesli, chiar cele mai marunte, nu au avut, in epoca moderni, caracter de aventuré sau de sfigiere interna, Ele au fost oilau- ite de partide politice congtiente de menirea lor, care le-au indramat fie pe fat, fie pe ascuns, cum es'e cazul la 1870. Pentri luminarea definitiva a acestei chestiuni, si-mi fie permis a evoca aici in scurt, dupi documentele epocei, © pagind din istoria modern cu atat mai m&reafé, ou cat a fost complet jgnorata pnd azi. E cu atét mai interesanté aceasti pagin’, ou cit imprejurasile agteptate alunci de marii patriofi ca I. C, Bri tianu si C. A. Rosetti, s'au ivit in 1916 gi au dat putinté im- plinirei idealului national, intocmai cum a fost intrezarit atunci de acesti mari Romani. Tnct in 1869, deci un an inaintea revolufiunei ploestene, era bine cunoscut in strainatate c& Ion Bratianu (batranul, ,ca~ actiune din Roménia, compta pe isbucnirea pul partidului de unui résboi intre Fi Rusia de alté parte”, cu doctrinarul italian Mazzini, european ca inevitabi liza marea idee national’, silvania, Azi nu putem sti ce propor nfa si Prusia deoparte gi intre Austria gi , Intrefinind, prin C. A. Rosetti, relatiuni el considera tin mare risboi El credea ci ,sosise momentul a rea~ de a intemeea regaiul daco-roman, care pe langa Valahia (Tara-Romaneasca) si Moldova, trebuia 8 cuprind’ tosté Basarabie, Bucovina, Transilvania si parjile Ba- patului, locuite de Roméni,, Pentru intemeerea acest imperi a Antrebuinja inalts influen|& gi zelatiun. Taree Sac rea si se grupeze toate celelalte popoare din Orient”, Cel ‘a‘tmpedecat indeplinirea acestor plenuri, a fost Bismarck, care ty veilerea risboiului cu Franja, a sacrlicat pe Britian, sperand clin prin sczala pe Unga contr ‘Austtiel. Cao repercu- i i Bismarck, Bratianu intampina gi in. I pore I plane ele a tnsmmatlor Ditbal daliul Bint ca, M, Cogélniceanu si Al. Golescu, Isolaii, partizanil, lot Britiana,-tncrezstori tn dreplaten vederilor gefull ton; ne nancy socoteau omul trimes de providenfa a purta destinul ‘rea ca au Jn ft unl co'mo diduae Snap I 1648 ikl ta ee urgici trupelor turcesti, — hotaras ‘majoritat " Bae stil eaten vader pecan ea pentru moment, etitudinen celor mai prudentl, adeol open, pene i adeeX opozitunes Revolujiunea lui Candiano in i, i Bail alti aces ankss pute pre alert ‘nia, este ecoul direct al acestor mari {ramantari. Aces sate Tufiine, in toful risboiului franco-german, nu este, cum s'ar pavcg Ja prima vedere, numai o miscare de dimpati’ peace tien gai ost manifesta din sal Sinan tn Bucareg, a fate serfs ameninjare de « dizova Austria prin aprinderen revolujiunii romanesti gi a rasboiului de libertate in Tran- Tecliune ar fi fost indreptata acti i sal ore an ar Wfost tntbuyil chiar’ in tara! nel semaines on __Sosirea neagteptata a armatei din Bucuresti ucuresti, unde un offci __telegraf, scipind supravegherii capilor migcatii, vestise meg central de cele ce se petrec la Ploesti. Reprimarea grabnicd a " Miigcdii a fost impusa si de atitudinea ameninjatoare a Rusiel Ceeace il inalja in ochii nostri ochit nostri pe Ghijé Popeso Ppaiiestal ut participare ia: igcareal lal ‘Cendians’ cit cations Deora ctodustion cpedsian pened ee 1, Andei G. Toachimescu, primul siw fia, néscut la 1868, a | devenit unul din cei mai in ms pel mi ri matimaticieni i, in ir Sahu naciere es ai farei, in injelesul fru curent. Duj a termit ce Pt if Pldsl perp aleectetatlal, Crarcicngr a ie Ivit Scoala de Poduri lin ti, esi ee ese oop Sosele din Bucuresti, esind prirm directoratului, Crapellianu, Fu trimes cu o bursa a statului 34 Ja Viena 9i Patis, unde lui licenfa’ in matematici, La tntoarceres dup ce suplini un limp catedra de geometrie analitick a lui Spiru Haret, dela Scoala de Poduri si Sosele, cat acesta fu ministry impisti Ia moartea marelui birbat politic aveasté catedra cu Da- id Emanoil, rimanénd profesor titular de mecanica rafionala, Deveni cal mai iubit gi respectat profesor al Scoalei Politehnice ‘ca educator, incurajand si ajulfnd pe elevii distinsi: El a spri- finit. pe genlalul “malematician, de timpuria dispirut, Traian Lalescu. "Andrei Ioachimescu @ fost, impreun& cu profesorul, Tifeica gi Ton Ionescu, promotor al Gazetei Matematice, Citez din ope- ole sale stintifice: Asupra interpolisii functiunilor algebrice, Bu uresti 1898; Culegere de probleme de algebrd, Buc, 1904 si 1921; Culegere de probleme de mecanics si geometrie analiticd, Bue, 1912; Curs de mecanic# rafionalé, Buc. 1931, Tn afard de activitatea sa ca om de stiin{é, cdnd unchiul shu Matei I Smideanu a esit la pensie in 1901, el il inlocui directia fabricei de tulun dela Belvedere, pentru care se speciar lizese de tant la Viena. Coleg la Scoala Politehrici cu Ionel I. C, Britianu, Andrei Toachimescu a stiut s& pistreze relafiuni de prictenie cu el si, ‘cand acesta a constituit Societatea de Constructiuni eftine pentru functionari, Ia ales pe el cclaborator principal. Cu privire Ia a ceasti societate el a-publical si un studiu, ‘Muncitor gi corect, a castigat increderea personalé a lub Vintila Britianu, a cérui mani dreaptt a fost, servindu-l cu de~ volament in toate intreprinderile najionale, participind in consi- Tile de administratie ale tuturor institojiunilor infiinjate de libe- ali, colaborand cu deosebire In societatea’ Cartea Romaneasci, Unde e gi azi in consiliul de administratie si in comitetul de arrectie. 2, Dumitru G, Toachimescu, al doilea fiu distins al Tui Ghits Popescu, dup terminarea liceului Sf, Petra gi Pavel din Ploesti faew stualt la Freiberg in Saxonia, unde se specializi in ingineria de mine, devenind gef de exploatare la schele de petrol. Tl Ramura Nicolae Ioachimescu. — Cum am aritat in. in cartea mea Din Trecutul Ploestilor, 1914, vestitul preot Niculae Toachimescu (1829 Mai 16—1908 Sept, 7) nu aved nici trl clase primare, Prin 1836—1838 cénd invéjat el, nu era in Ploogti invifsturd mai tnallk de oft dow biografia ce i-am facut clase primare si poate vreun curs de coe le i Fijibe airtel el Lat ld Sitges Gea Na 4, cea mai veche scoala din oras. 1) Clasa IV-a.primark 3 a j Flat Ia aceastd gooeld abla in toaman anulul 1852, aga ch oo poate alirma cu multd probabiltte cd pe la 1837-1838, edad fnvija Nicolae Ioachimescu, inci nu exista clasa Ia. ) De sci fradifia pistrala iatre cunoscutiiIui c& ynu a avut nici tei aie primare si nu la No, ci gla descdlul Pstrunjel as Inainte de a-l constata _preot, lim it : i a at ler I 182 SaaS ee see ENE colae Popescu, el avea o ‘scoala particulara in Sf. a Accatth Reais ce Wis a hei Ns 2 eo cme la No. 1, chiar atunci, in toamna anului 1852, c&ci in iniivac nu exist nic goala Tal Nicolae Popescu, nici scoala No. 2 thet 9) Pant tn 1854 August 16 e1 apere, ca profesor parties, oe ae sub numele de ,domnul Nicolae Popescu” si Pa la 5 Noembrie 1 il gisesc cu numele de ,popa Nicolae", ava feonlé pariculard la casa sa", in Si, Vasile, De aici rr sigur ci el s’a preofit intre 1854 august 16 si 1855 noembrie S16 Kaur 4 tlt ore dee Sle teeta Deacon orn owt ps i desi ea se constatA gi mai inainte. Vezi sf studiul meu Tars : i Bow'hid S's dene ea pt nme ese ‘pas brah Dia Den hate Be Ese eal Ue Fae tu ea te term how, Gre Cert I hd eee i rao aes mile privitoare la Seonla No, J, Ss irmare, intru elt trebue explicat ‘access Patut fi cliditd pe loc boeresc. oe vi Ast faucet 2) Sn eho dec fant dn te ans Ste a lu-se unui alt profesor, dup’ 12 ani de na coalel, ia 1864" Veri Encrcasr ese ne spat as ok si serestea cu deosebire tn aceasth directiuee. In brogurs ial Soe: bala No, 2 este mumita I ‘ amit la pag. 4 41 5 In me : nuimal Scoala No. 1. ‘ ed: Geet locmieack, Dorman ee 1, Socotind c& a purtat gi profesoratul si preotia neintrerupt pand Ja. sfargitul vietii, rezult& c& a fost profesor 52 ani si preot a~ proape 50 ani, Din aceste dowd daté putem deduce cat de mare a fost influenta exercitatd de el asupra concetafenilor sti, ‘Ce se invifa in scoala primaré ploesteand acum optzeci st patra de ani, — Scoala particular’ a preotului Nicolae avea chiar tn al doilea an scolar de existen{é 1853—1854, doud clase. De. obicei, dacd avea loc, chiar in geoalele statului ambele clase fi- ceatt curs in aceeasi odae, Programa de invafimant pentru aceste oud clase era aceeas ca cea dela scoala siatului: pentra clasa L silabisire gi scriere, rugiciuni, sorierea numerelor, numeratie si calcul din gand ; pentru clasa Tl-a soriere dup model si dic- fando, prescurtare din istoria sitint#, cele patru Tucrari cu numere Intregi, elemente de gramatic’ gia declina si conjuga. Peste a- ceasti program’, Ia scoala lui, preotul adéoga cfintarea psalmilor si cantari de strani, aceasta spre 2 corespunde obiceiului vec, dupa care cetifenii de seama cintau, tn timpul servicielui divin, in locul dascalului, Cel mai vestit cantiret bisericese in orag a fost avocatul Ioniji Stoicescu, la biserica SI, Gheorghe, Veoki In examen public urmat de impértirea premillor, in fata inslitutorului dela scoala statului Bordnescu, a avut loc la scoala preotului Nicolae chiar Ia sfarsitul anului infinfarei, adict in Tunie 1853, Faptul c& preotul Nicolae a finut scoala in (ot timpul vi fei, mu e ceva intamplitor. Este o tradifie milenark a preojimei noastre, adusi de el din Munfii Apuseni, ca preotul s& fie gi lu- mindtorul copitlor. Vom vedea indatA cf fratele preotului, pictorul Pompilian, face acelag lueru in Bucuresti, intemeind Scoala pen~ tru Invafitura Poporului Roman, iar fica sa tntemeia2 Institutul Pompilian. PUnde, ednd gi ce Fel a fost scoala numild Brancoveneasa in Ploesti, —In studiul meu despre vechiul gimnaziu din Ploesti, publicat in Anuarul Liceulai nostra pe anul 1933—34,.am aratat ci réposata’ mea mam®, ca fat Ecaterina Sava, a avut profesor pe preotul Nicolae Ioachimesou, Ia 0 scoala de fete din drumul Cimpinei, numit Brancoveneass. Momentan nu dau de notele luate de mine dup& spusele mamei mele, pentru a preciza ceva despre acea scoala. Voi incerca ins si o determin pe alte cdi: mai anevoioase, Tnceputul gcoalelor din Ploegti nu a fost fixat pana azi cu preciziune, Mania de a distruge arhivele, face ca incercirile isto- tice si se loveasca de imposibil, Interesanta si meritoasa mono 37 ‘gtafie a scoalei primare No. 2 de biefi, alcatuita in le ace fualel ditector Al Gr. Popescu, pune, dia ipst de wrote, i -ceputul acestei scoale, in 1856, cand ea: este cu patru ani mai veche, Nici inceputurile liceulsi nostra ma sunt pe deplin des- -curcate, Din cauza distrugerii, inainte de risboi, a parfii esenfiale a arhivei (cea individuala), chiar istoria reala a lui a devenit'o ‘oper seacd, fri fruct gi fara interes, Anuarul coalei Normale de invatitori, oleatuit de sarguitorul director Al, Manciulescu pen- tru anul scolar 1933—1934, aseazA inceputul acestei scoale, dupa studiul dosarelor existente, in 1868, cfnd in notele mele gi sesc menfionata 0 scoali normal in Ploesti cu 16 ani mai ina- a a a de candidafi (de invatatori) cu 20-30 ani mai veche (Vezi si Monografia d-lui Al, Gr. Popescu a 8 |. Gr. Popescu, citat mai sus, i privire 1a gcoala Brancoveneasa, venerabilul preot Ane shel Burada, dela Sf, Vasile, mi-a comunicat ef prectl Nicolae Toachimescu a fost profesor la o scoala de fete, care a functionat unde este astizi chiristigia Iui Gheorghe Barbulesca din calea ‘Campinei_ (in drept cu strada Carpati), unde era casa lui M, I. ae eerie si prim director al liceului, Se fixeazd ast- : probabilitate locul scoalei Branc a, iri a scoalei Brancoveneasa, pe locul chiris- In notele mele dup acte, gisesc o singurd dati mentionat _-tumele acestei gcoale, Anume intr'un abot din 1863 ae 12, adresat_ Ministerului Instructiunei Publice, se rice despre Scoala de Fete No, 2 ,fosti Brancoveneasi. Asa dar scoala L Brancoveneasa a fost numele unei gcoale de fete din care a esit -ycoala de fete No, 2, care incepe sé funciioneze in anul scolar pe S865. Avand in vedere cé mama mea s'a niscut la 1853 be lie 20, rezulté ci nu a putut fi data la scoala mai devreme lecat in 1860 Septembrie, Scoalele particulare exis- fente atunci neavand mai mult decat doua clase, mama nu a pet urma decat ia anii scolari 1860—1861 si 18611862. Aceste --deducjiuni se confirma si prin faptul ci dansa stia pe dinafara Poezii din cartea Soimul Carpatilor de C. D, Aricescu, carte apiruti la 1860 in editura 6 * {pirat In 1860 tn editura Toanide i care it fusese data premiu Dac& domnul asta, nut Tepelusi, Ce-a stiut si vare groazi in supusi, Existenté in 1860-1862, nu avem niciun indiciu ef scoala fj existat si mai inainte. Trebue prin urmare c& In 1862 toamna a Brancovenessa ar fi 84 admitem cf ea s'a infiinjat in 1860 lsat loc gcoalei No, 2 de fete. Jnvifitura ia gcoalele primare de fete era aceeas ca la geoalele primare de béefi, al ciror program -am ardat mai sus. Madaoeul jucrului de mand gi cum vzurim, a cétorva bucati Ge memorizare, Notaliunile silinfei la lucra gi invataturd se fa- eau, dupi spusele mamii, printr'un fel de califcative, numite Gminen{ mare, eminenft mic, a, Usul acestor notajiuni s'a menti- fut si ceva mai tarziu, De aceca nu putem injelege zi nimic din emuele prin care sunt trecute aceste notafiuni in matricolele si fatestatele din acel timp, Cine vrea s cunoased mai deaproape sistemul scolar practicat in timpul domnfei lui Cuza Voda (1859 1866) in invafiméntal biefilor, sH citeasc& nuvela Domaul Vucea de Delavrancea. Se practica falanga, adic& bataia la talpile picioa- relor, copiii fiind spfnzuraji de picioare in acest scop- Femei si barbati de 0 cullurd superioara in Ploesti se gi ‘seau gi mai inainte, ou toate ck in gooale se dadea, atat bitilor at gi fetelor din epoca lui Cuza Voda, prea pufine cunogtinte- Era in pulinja persoanelor bine situate a-si insusi elemente de culturd superioaré pe alte cli decdt nvajimantul public local, fam a fost mama avocatului Miltiade Niculescu, moarté in vars de 70 ani inainte de risboi, care citea romane franceze. Dintre birbatii amatori. de lecturd literard in limba romand, triitori in Ploesti in epoca lui Cuza Vod4, locul de frunte revine Ini Mihail Sechergiu. In invifaméntul fetelor Iucrul de mint, mai ales bro- Getia, datorita cérei imprejuréri nu stiu, atingea la Ploesti in tim- pul Iui Cuza, perfectiumea, Lucrul pistrat de atunci in unele case fa amintire familiard, nu suferd, ca arta, comparafie cu ce s'a lu- rat in urma gi nici cu ce se lucreazi azi, La scoala Brancoveneasa personalul didactic, pentru cele doua clase, era compus, Apietoirid De ca gi la scoala de fete a statului, din dowd per- amet mele dup doi ani de teva titurd cu preotul N. Toschimesct soane: 0 profesoari de Sorier Jucra si pentru. invafa- ‘mnt preotul Nicolae loachimescu, Mitropolital Moldovet Pimen Georgescu, fia sufletesc al prec tte Ton beeeis''!_o'Oepat si Gu Uixerica si cu gcoala, ‘perioadé, furtunoasi mai ales pentru Ploesti, in urma } prins si de viafa politics, locuind departe de centru, preotul Nix colae lui ajutor la scoala sa, ca si 0 privegheze mai do aproape, pe diaconul ce-l avea la biserici, anume Pimen Georgescu, de fel din Provita, La scoala Pimen fu de o severitate nespusii, in- ft esi vorba cM taxa pentru invafaturé © doi lei pe lund pielea copilului", Dup& indemnul preotului Niculae Toachimescu, Pimen, care studiase numai la Bucuresti, se duse si studie mai departe la Cerniufi si Kiew, unde isi lui doctoratul, devenind in urma profesor de teologie dogmatic& Ia facultatea din Bucu- testi, in 1902 episcop al Dunarei de Jos, in 1909 mitropolit al Moldovei gi in 1918 membru onorar al Academiei Romane. Cum am arétat si in viata preotului, ci se adunau in casa Ini, Ia invétatur’, mai Dine de o suté de copii. Popularitatea acestei scoale de mahala, nu cunostea margini. ..La esirea din clasi, se repeta cu glas tare tabla inmultiri, simpla si dublé, sau tabla mare, aga c& vecinii scoalei stiau cand e ora 12 si de de- parte strigau: gata masa? cl scolatii popii bat tabla mare.) Muli negustori din Ploesti si din alte orase au invitat arte acolo. Oriunde se ducea, fi recu- nogteau aceasta oameni de toata varsta. Ca om politic, preotul Nicolae Ioach- imescu,—democrat convins, mostenind singele de luptitor transilvanean pentru libertate, —in violentele lupte politice ce au precedat anul 1870 precum $i in Preot. Nic, loachi , fekatottele din acatian, e's altint, cum am ardtat mai sus, de genialul gazetar si agitator ploestean Candiano Popescu, angajandu-se, laolalté cu pone Grgareacs, Jn migcarea pentru detronarea Domnitorului Carol I si transfor- marea Romaniei din monathie in republics, cu 0 orienfare pan- romani in politica extern’, Suferinjele indurate de preot in acea ia par- 1. Mibail R, Niclesce, bropura cittt p. 5. Lat ss, bropura ci a taceput sooala No. 2 de ui unetonatt sanel rumor Chae al pest N.lnnhint 3@ care I-a cumpiirat in 1876. In locul acestui han, e zi atl $e ‘ Be care In compl Ta Tocel acest han, ziditt al scoala. No, _4t 40 era numai gimnaziu cu patru clase, il trimise la Paris, fuiala de 100 gaibeni. lunar, sum enor peach eee acei jeri. In Paris Ioan Papinin trecu becalaureatul si 1ud ficenta in 1879, cand fu,numit secretar de legatie al Romaniel la tidul liberal a castigat, dupa 1876 pang la stirsitul domniei re~ gelui Carol I, 6 posifiune-dominanté. in viafa public& = férei, asigurat preotulut Nicolae loachimescu un loc de frunte, in acest partid, pand la sfarsitul viefel. Fu pe rand membru in ‘consilivl judetean si cel. dintai preot in ‘comunal, membru in consilial parlamentul roman. In 1872 rezidi biserica Si Vasile, distrusk de incendiu, In lista de subscriptie pentru strangerea fondurilor, el si fratele sau Ghifa Popescu se vad trecufi cu cate 500 napoleoni, institutorit Zaharia Antinescu gi Basiliu Drdgogesc cu cite un napoleon, profesorii liceului nostra N, I, Micescu.cu. un napoleon (54 lei) N, Crapelfianu cu 12 lei, P. Manuelescu cu. 24 lei, 1, 1, Roma- nescu cu 2 lei si 28 parale, Jos. Wallenstein cu 16 parale, Catre sfarsitul vielei, in urma st&ruinfelor mitropolitului Tosil, primi propunerea preojimei locale de a lua protopopiatul 9i muri protopop {Vezi i alte date in biografia lui, scrisk de mine, citaté mai sus). Domnitorul Alexandra Dimitrie Ghica (1834—1842) trecea ‘adesea prin Ploesti la mosie la Paulestii, pe timpul cand Nicolae Toachimescu era baejas de 8—12 ani, Paulestii, erau pe atunci sebit, servit de cdlugarul Nil, ce locuia in chilii al&turi cu schitul Domnitorul asista totdeauna Ja: serviciul divin oficiat de cilugir side cAntiretul Apostolescu dela Maica Precista) din Ploesti, vestit pe acel timp, tatil raposatulul de. céteva decenii Petre Apostolescu, fost avocat, Acest céntiret este pomenit in oray ca al doilea prin talent dupa Ionijé. Stoicescu. ,profesoral de musi- hie bisericeasca", coleg mai in varsté al Iui Anton Pan, la scoala céruia s'au format nu numai Apostolescu, ci tofi cdntiretit Disericesti din ora si jude} dela 1825 pani la 1870, Carfile de cntéri bisericesti ale lui Apostolescu,, reproduse cu succes de marii autori de muzica bisericeasci de azi, provin. dela scoala lui Stoicescu, Domnitorul Ghica, care participa Ja serviciul divin, finea ca serviciul si se facd fér scurtari. Duminica. predica el, Lucrurivazute de preotul Nicolae Ioachimescu in. copilarie si spuse de el la bitranete, ‘Acelag rar interes pe care I-a arltat Ghiti Popescu pentru educatiunea fiilor sai, La avut si preotul Nicolae Toachimescu, Pe unioul, siu ffu Toan Papinia, (--Popescu forma lating), niscut la 1853, dupa absolvirea liceului Sf, Petru si Pavel din Ploesti, pe timpul cand in 1870 eu directoral i gimmszivlai din Ploest 3 N. I Micescu (cel inalt din margine) in epoca absolvirii IuiiPapiniu, Frofesorii, admis “Salonie. T it i . Trecu ‘prin’ toate treptele carierei diplomatice: secretar _ deat cnn lk Ia Contin ona gener! a Sao 41894), sef al diviziei consulare din Ministerul de Externe (1885), 42 eral al) Ministevului legatie clasa I (1885), secretar general reas (i350), consul general la ata aa ea) iplomatic, consul general la Sofia (1893), ministru pleni seen SH ‘i ministrw plenipotentiar la Belgrad (1896). Dup’ veeasta dat& a,reprezeatat tara sila Atena si la Haga. La ince- tarea risboiului pentru intregirea neamului, a luat parte, cu a In Sofia pins, mlatseu plenipotestiar,fotorafiat es 1896 Noembrie 8 i Sermanii la getoianu, la, prelimindrile de pace incepute cu Gerwanii la Bute, Citez. din sorierile lui: 1, These pour le licence, Faculté de droit de Paris, 1879. — 2. Traducerea operei lui Brose! de Verganv, despre comeril exterior al Romaniel 1885, —— 3. Tra: dlucerea tatatulul de economie, politic al lat List 4887. — 4. Fruntarile Albenici,raport confidential fard dat. — 6. La ave Albansise, in colaborate cu Elise Aubry, culegere de studii facut de D, Beratti, — Am auzit c& ar fi autorul unei brosuri de 0 coal de tipar, cuprinzénd povestirea revolutiei dela 1870 in Ploesti, Ia care el a participat dand semnalul inceputulti, prin | _tagereaclopotelor dela Si. Vasile in puterea nope i Joan Papiniz a avut fii pe Emil, Eugen si Janetta colonel Filotti. Eugeniu Papiniu este consilier de legafie la ambasada din Belgrad, Ill, Ramura Gh. Ioachim Pompilian. (—Popescu, forma la- tind) 6 Decembrie 1835-25 August 1907. Dupice facu, ca si ceilalfi doi fraf', cele dout-trei clase primare (nu secundare, cum seriu unii, eici in orag nu era nici a patra clasd primar, necum gimnaziu, ci cel mult cursul de trei luni al scoalei de candidati, s'a dus, cum era moda, la Brasov, unde si pe tatal meu [-au tri- mis périn{ii, dupa terminarea invajéturii, spre a se desavargi in ale comerfului, Erau multe de vazut in Brasov: administratia publics, ordinea si mai ales pomii fructiferi dealungul soselelor, de care nu se atingea, cum spunea tata, nimeni, Cine venea dela Bragov avea ce indruga de pe acolo. La Brasov. era, cum ne povestea biaté mama, de foc", adecd trenul, de care toati Jumea se minuna auzind: ycum scoji capul afari, face basti! si fil ia’, La Brasov seolarul Pompilian invaja pictura, cum auz gi eu, dela zugravul Ucenescu, Trecu apoi Ia Bucuresti si se desavarsi Pela iconari si Ia mesterul Lecca, Cu acest mestesug incepAtor a Iucrat céteva tablouri (unul din 1859) si icoane imparatesti, ce Se pistreazi la biserica St, Vasile din Ploesti, In 1862 plecd cu diligenta, cici trenuri nu erau in jar’, la Rome, Acolo urma trei ‘ni cursurile Academiei di San Luca, cu profesorul Natali Carta, studiind pictura clasicd i scoala italiand a renasterii, intrefind -du-se tot timpul cu. bani strnsi de el. In timpul studiului a lu. crat multe copii dupa Rafael, Guido Reni, Carlo Dolce, Poussin, Vernet, Van Dyck, ce se gisese si azi in atelierul institutulvi Pompilian din Bucuresti, Calea Rahovei 64, In timpul vacanfelor de var venea dela Roma la Ploesti | i; in loc si se reoreeze, picta tampla bisericei St. Vasile, cea mai frumoasi oper de pictur a oragului nostru, Aduse dela oma cdpii, in ulei pe pinzl, dup cei doisprezece Apostoli de Vatican, pe care le-a aplicat 1a partea superioara a tamplei incendierea bisericei in 1872, tampla, dup cat stiu eu gi Gup& cum se. yede azi, a fost salvata in intregime, desi citesc I 44 in insemnatile preotului Ioachimescu, cit s'ar fi salvat numai ceva din tampla" (Din Tresutul Ploestilor, p. 70). Se poate ca ‘inele parfi din ea sé fi fost refacute in urma, probabil tot de Pompilian, Oritncotro te uifi la icoanele ei, si jos si sus, vezi chipurile 1 grupurile cunoscute din ilustratile c&rtilor despre re~ nasterea italiana : aici ins mari, in culorile lor luminoase si mingéetoare ochiului gi in desenurile lor dulci si armonioase, ‘Muncitor si stiruitor, Pompilian deveni, prin studiile sale, cel mai mare pictor de biserici roman al timpului sau si a ri- ‘mas astlel pind in vremea noastré, implinind cu prisosinfa pro~ fefia profesorului siu Natali Carta: ,acesia va face gloria patriei sale” (,iatra la gloria della sua patria"), Pompilian profesor, — Intors dela Roma, fu numit in 1865 profesor de desen i caligrafie la gimnaziul Gheorghe Lazér din Bucuresti, unde a funcfionat pant in anul 1898, cand a esit la pensie, In primii ani de profesorat la gimnaziu, el aduna vara, in fostul local al acestei scoale, tineri mestesugari, dulgheri, 2i- dari si-i invaja gratuit scris si desen, continuand astfel tradifiunea moslenité in aceastd familie de preoji din tata in fiu, de a lumina poporul Cam a aratat cunoscutal scriitor Paun (Pincio}, fostul direc- for al liceului Lazdr, in cuvanterea ce @ finut la moartea artis: tului in calitate de coleg, cuvantare publicata in ziarul Secofal dela 5 Septembrie 1907, din aceste cursuri a esit, prin colabo- * area lui Barbu Constantinescu si a altora, Scoala Normal pen- teu invafétura Povorului Romén, dela, biserica Sf, Ecaterina din Bucureyti, unde Pompilian rimase profesor iardg pani la esirea la pensie, Aceasta scoala si Societatea pentru. Invajétura. Popo- rului Roman, ce i-a servit de temelie, prin propaganda in toata fara, a inzestrat multe din orayele noastre cu gcoli dupa modelul ei, modernizind intregul nostru invajamént pentru pregitirea in- vjatorilor. Chiar scoala normala de azi din Ploesti, infintata Ja 8 februarie 1868, este una din fundatiunile acestei Societat | cei ,seotiune de Prahova s'a constituit in 1866 Noembrie, sub presidentia vechiului institutor si prim director al liceului Mihail 1, Georgeseu. Aceeas Societate a infiintat in Septembrie 1874 si Scoala Secundara de Fete Despina Doamna din Ploesti iis Pompilian a fost profesor si la _azilul Elena Doamna, la ‘scoala romana de Conductori si la prima scoalé de Arhitecturs, Datm. letdae savdeahat) cletde"Wnen!Srdlesde de Bictura Ia econia’ | de Belle-Arte. si director. al ei timp de 27 ani, presa bucures- | plion, cel mai bun cunoseator al artei clasice, i i arlei clasice, ca cel mai de __suecesor al decedatului maestru, indemnand pe pictor sa - nerile presei iu se realizara, desi Pompil ei se realizar, éssi Pompilan pregitise terenl in “ aceasti direcfiune prin o expozifie a Iucrarilor sale in altarul zifiune inauguraté la 16 Februarie 1802, in nf | ului Primat, Locul Ini Amen fu ocupat de Thtrtew Corny | anil dls: arg nop, el erat el mai modest Rkmuase mai departe robul alergaturilor prin scoalele Bucurestilor gi al | allogerea distragttoare a vremioe, 7 Ca tofi ai familiei, el fu sprijin tuturor tinerilor talentati, al liceului nostru prin li 1867 i “alle rin. ani — 1905, Georgeseu Victor purrfind un nume imitat dup al sdu, fiu al unei liptarese sar, Be ling el: Insusndsi april de propsgator al arte, oe In Suileit pe sprijinitorul iu, in scurtul timp eat a fanctionat la - carea artistick din Bucuresti o intreaga pleiada i treaga pleiada de talentati tineri ploesteni ca pictorul J, Iser,arhtectul T. Socoleseu, fatele meu Molds, réposatul pictor Tonifs, ambii colegi ai mei de clasi 5, a Pompilion artist, — Cele mai insemnate lucrari de pictur “Vasile din Ploiesti side biserica din Brefou (Translvania), luerate prima tinereje, sunt urmatoarele: biserica SI. Gheorghe Veehi pile capela din curtea Institutului Pompilian din Calea Rahovei 64, toate patru in Bucuresti gi biserica din Ghergani a lui teand din 1891 recomanda cu cildura ministrului Poni pe Pome suplinirea catedrei vacante de pictura. pind Ie concurs, Propu- s bisericei Sf. Gheorghe Vecki din Bucuresti, pictat de cl, expo- i il muncei care nu socoteste varsta, spre a fine sus arta, feriti de Intre care trebue 8 pomenim pe entusiastul profesor, de desen mane din Sf, Vasile, care si-a facut cariera trdind in Bucuresti, liceul nostru, Victorian a gliut si atraga si si intereseze la mig- Arhitectul Al, Zagorit, mort in rizhoi, Pavel Popescu avi pictoral sericeascd ale lui Pompilian, in afard de tampla bisericei Sf. Cupola bisericei St. Spiridon Nou, paraclisul mitropoliei azi Patri. Toan Ghica. Capodopera sa este pi seri sa este piclura_bisericei Si. Gheorghe Vechi, Ta care & lucrat cinci ani (1875-1880) si care a peti a Bs. es mai mari monumente de art decorativa din (ari, ‘dip unii cel mai mare, 161 tablouri orneazt peretiiinteriori ai ea a Cel mai vast din ele, tiourand 56 un oi e Pe cupola principal si reprezinté pe Domnul Hristos uitandu-se pe plmant, pe care-l binecuvinteaza, Fata Mantuito~ alti, dupa maestrul italian din timpul Renasterei Guido Reni, masoara singuré 4 m. p. Pe bolta allarului e pictat un tablou alegoric, cu subject profan, El reprezint& in mod simbolic cum lumina adevérului tn- Vinge intunericul negtiinfel, cum crestinismul snvinge idoletria, Parlea superioard a tabloului este ocupati de Maica Domnului, ‘ca chipul inspirot dupé chipurile lui Rafael. Arhanghelul Gavril, reprezentat foarte expresiv si pe una din usile tamplei dela St Vasile din Ploegti, vesteste Sfintei Fecioare nasterea tui Isusy prezentinduc un crin, semoul cursfiel. Athanghelal Mihail, ew eoada de foc, goneste spirtele rele, Proorosii David gi Solomon prevestese naslerea Domnului,— Din jos de acest grup un inger Tage o costing, liednd si se vada cum un alt inger robust, ce inchipue progresul, calcd in picioare o femee doborats intre idolt sfarmati, inchipuind piganismul. ‘Alte ase tablouri, situate sub bolta eupolei principale, in- fatisazk cobordrea de pe cruce dup Rubens, punerea in mor- mant dup’ Caravaggio, nagterea Domnului, Domnul Christos fnaintea erucei, incununarea cu spini dupa Rubens gi ristigair fntre dot talhari, Tot sub bolta cupolei principale se vad: ci- derea lui Satan dup’ Agricola, judecata femevi vinovate dup Plackhorst, Isus intre c&rturari, invierea lui Lazar, predica de pe munte, Trei tablouri infafigazd pe Dumnezeu ele sunt impreun ta chipal Mantuitorului gi cu St. Ton, pictat pe bolt&, cele maj estvargite, Intre tablourile tamplei, cel mai desivargit este Sf. Gheorghe, patronul bisericei. ‘La sférgital anului 1891 el terminase de decorat cupola iserioei SL Spiridon Nou, ce are o periferie de 18 m. gi o inalfime de 3 m, Privind de jos {i se pare

    S-ar putea să vă placă și