1.

Folosirea cu regularitate a MRC i / sau controlul calitii

folosind MR

- joaca un rol important in validarea metodelor

MR un material sau o substanta pentru care una sau mai
multe proprietati sunt suficient de omogene si bine stabilite
spre a fi folosite pentru calibrarea unui aparat, punerea la
punct a unei noi metode de masur sau pentru a stabili
valorile materialelor.

MRC- un material de referin nsotit de un certificat, in care

una sau mai multe valori ale unei proprietati sunt certificate
printr-o procedur care stabilete trasabilitatea.

2. Validarea metodelor de ncercare

primul nivel al asigurrii calitii
este procesul de asigurare c metoda sau procedura
analitic este adecvat pentru scopul intenionat
caracteristicile de performanta sunt exprimate in
termenii caracteristicilor de performanta analitica:
selectivitate, specificitate,
liniaritate,
precizie,
limita de detecie, limit de cuantificare,
robustee
exactitate
etalonare, trasabilitate
incertudinea rezultatelor
selectivitatea unei metode

 se refer la abilitatea metodei de a msura i

diferenia anumii analii ntr-un amestec complex
specificitatea
abilitatea de a evalua analitul n prezena altor
compui prezeni n matrice
liniaritatea abilitatea unei metode analitice de a obine
rezultate proporionale cu concentrai analitului
precizie
exprim gradul de concordan ntre o serie de
rezultate obinute n urma msurrilor independente,
exprimate n termeni de deviaie standard
repetabilitate
reproductibilitate
precizie intermediar
robustee o msur a capacitii metodei analitice de a
rmne neafectat de variaii mici dar deliberate ale
parametrilor metodei
Termenul de limit de detecie (LOD) este unul generic,
utilizat cu mai multe conotaii:
limita de detecie a instrumentului (IDL)
cea mai joasa limita de concentratie pe care
instrumentul o poate detecta cu o certitudine
statistic rezonabil, dar nu neaprat
cunatificat
limita de detecie a metodei (MDL LOD)
asemanator IDL dar include si samplingul
limita de determinare cantitativ (LOQ)

 este de 10 ori MDL

este cea mai joas limit deconcentraie a
analitului ce poate fi determinat cantitativ cu
un nivel acceptabil de incertitudine
3.Evaluarea incertitudinii de msurare

PASUL 1 Specificaie
se scrie nti o declaraie clar a ceea ce este
msurat, inclusiv formula de calcul / relaia
dintre msurand i parametri
de
exemplu:
cantiti
msurate,
constante, valoarea etalonului
specificaia este dat de obicei n Procedura de
Operare Standard (POS).
PASUL 2 Identificarea surselor de incertitudine
se listeaz sursele de incertitudine
vor include sursele care contribuie la
incertitudinea parametrilor din formula
de calcul / relaia dintre msurand i
acetia (PASUL 1)
pot include i alte surse
trebuie s includ sursele care in de
tehnicile chimiei analitice
PASUL 3 Cuantificarea componentelor
incertitudinii
se msoar sau se estimeaz mrimea fiecrei
componente a incertitudinii asociate fiecrei
surse identificate
este important s se ia n considerare toate
datele disponibile pentru fiecare surs i chiar
s se efectueze experimentri suplimentare
astfel nct s existe garania c toate sursele
de incertitudine au fost bine cuantificate.
PASUL 4 Calculul incertitudinii totale
Informaiile din PASUL 3 vor constitui un numr de
contribuii cuantificate
trebuie exprimate ca deviaie / abatere
standard i combinate conform unor reguli

adecvate obinndu-se n final incertitudinea

combinat
prin multiplicare cu un factor de acoperire k a
incertitudinii
combinate
se
obine
incertitudinea combinat extins

4. Etalonarea intr-un singur punct (etalonare a unui

standard)
utilizarea numai a unei concentratii a unui standard ca
referina pentru calcularea concentraiei unei probe
presupune ca
intersectia curbei de etalonare este zero
ca modificarea in raspuns este constanta si direct
proportional cu modificarea concentratiei analitului
este aplicata in mod uzual in etalonarile directe,
ex. in etalonarea conductometrica cu o solutie
standard de KCl
se calculeaza factorul de etalonare
toate erorile experimentale (mari, intamplatoare i
sistematice) influenteaza valoarea factorului de
etalonare
utiliznd un singur standard, un factor de etalonare (FE)
este calculat:

xstd este concentratia standardului

ystd este raspunsul analitic pentru standard

cand aceasta ecuatie este extinsa la probe continand o
concentratie a analitului diferit de cea a standardului:
xanal este raspunsul analitic pentru proba
yproba este concentratia reala a analitului in proba

 se presupune ca valoarea FE ramane constanta (formal,

aceasta este o metodologie a extrapolarii)
De Bievre consider ca etalonarea unui singur punct nu
poate fi numita o masurare etalonata deoarece diferena
dintre valorile observate i cele de referina nu conduc la o
precizie a masurarii
din cauza ca rezulta doar dintr-un punct al curbei de
etalonare si nu dintr-un proces de interpolare
este o masurare "corectata parial" i nu o masurare
"etalonata total"
rezultatul pentru un punct care "determina curba de
etalonare" determin o incertitudine mai mare in rezultatul
masurarii
in ciuda acestor limitari, etalonarea intr-un singur punct
este utilizata obinuit in multe laboratoare cand domeniul
concentratiilor ateptate ale analitului este limitat
cazul laboratoarelor clinice unde multe analizoare
automate utilizeaza numai un standard
cazul proceselor de etalonare ale unor metode
cromatografice.

Etalonarea in doua puncte (etalonare cu doua

standarde)
in metodele care prezinta semnal de fond (deci, intersectia
unei curbe ipotetice este diferita de zero), o etalonare cu
cel puin doua puncte este necesara in vederea eliminarii
unei deviatii de etalonare
concentratia celor doua standarde trebuie sa
defineasca un interval incluzand toate concentratiile
analitului din solutiile de incercare ale probei

 are inconveniente asemanatoare cu cea precedent i

necesita aceleai precautii in vederea prevenirii utilizarii
incorecte a caracteristicilor de etalonare
este utilizata obisnuit in laboratoare pentru etalonarea pHmetrelor, chiar pentru valori ale pH-ului aflate in afara
domeniului inter-standard
poate fi aplicata pentru etalonarea continua in analiza de
rutin cromatografica multianalit,
ex. in controlul analitic al reziduurilor de pesticide,
unde raspunsul instrumental este retinut toata ziua

Etalonarea in puncte multiple

cea mai buna abordare pentru etalonarea unei metode
analitice este cu ajutorul unui set de standarde care
contin analitul la diferite concentratii
etalonarea in puncte multiple poate utiliza cel putin
trei puncte care conduc la o functie de etalonare
reprezentativa
relatia etalonarii este astfel determinat cu ajutorul
unui algoritm potrivit curbei
utilizarea etalonarilor in puncte multiple permite
analiza seriilor de probe cu ajutorul aceleiasi functii de
etalonare (curba de etalonare)
este un avantaj important in laboratoarele de
rutina in care este analizata o mare varietate
de probe zilnic
5. TESTE INTERLABORATOARE

sunt destinate mbuntirii activitii din laboratoarele

de ncercri
laboratoare diferite determin anumite caracteristici
de ex. concentraia unui analit ntr-una sau
mai multe probe omogene diferite n condiii
documentate
acoper att studiile de evaluare a performanei
laboratorului ct i cele de evaluare a performanei
metodelor studiate

 rezultatul lor pozitiv conduce la o metod

validat care poate fi utilizat n certificarea
materialului de referin
studii colaborative
permit estimarea preciziei metodei analitice
permit compararea cu o metod standard
ncercri interlaboratoare asupra deviaiei -permit
evaluarea
deviaiei metodei de msurare standard
deviaiei introduse de laboratorul care utilizeaz o
metod standard
deviaia laboratorului
ncercarea capabilitii
verificarea performanei de ncercare a laboratoarelor
participante
ncercri interlaboratoare pentru certificare
se urmrete determinarea coninutului MR
studiile sunt mprite n:
dou etape de ncercri preliminare
certificarea final
intercompararea preliminar cuprinde 20 de
laboratoare care utilizeaz metode propii
organizaii de certificare
Agenia internaional pentru energie atomic
Institutul naional de standarde i tehnologie
din SUA
Laboratorul chimitilor guvernamentali din
Marea Britanie
Biroul de referine al comunitii n Uniunea
European
Comparaii interlaboratoare ale metodelor alternative de
alegere a metodelor standard internaionale

 o validare a unei metode mbuntite poate necesita

costuri experimentale mari
o astfel de metod poate fi validat printr-o
comparare cu o metod validat (standard) ntr-un
studiu interlaboratoare
Metoda mbuntit - o metod alternativ
Metoda validat (standard) o metod de referin
Compararea cuprinde trei parametri
precizia celor dou metode (variaii ale repetabilitii
i reproductibilitii)
deviaia dintre metode

6. COMPARATIE INTRE
STANDARDIZAREA
- activitatea specifica prin care sunt stabilite pentru probleme
reale sau potentiale si au prevederi destinate unei utilizari
comune si repetate, urmarind obtinerea unui grad optim de
ordine intr-un context dat;

Simplificarea
proceselor,

varietatii
serviciilor

crescande

produselor,

si procedurilor in viata i activitatea

umana;
una dintre principalele metode de a o obtine este reducerea
la minim a varietatii bunurilor
SI ETALONAREA

este o operatie metrologica definita oficial ca fiind

setul de operatii care stabilete, in condiii specificate,
relatia dintre
valorile cantitailor indicate
de un instrument,

 un sistem de masurare
valorile reprezentate de
o masur a materialului
un material de referinta
si valorile corespunzatoare realizate
standarde

de