executive ale administraiei publice locale (primriile).

Acestea efectueaz
licenierea conform prezentei legi i n baza regulamentului aprobat de
autoritatea reprezentativ a administraiei publice locale.
(2) Dreptul de liceniere a genurilor de activitate menionate la art.8 alin.(1)
pct. 55)-57)* Cultura impersonala comunicare intre roluri, nu intre
oameni.Organizatia e vazuta ca un set de roluri intercorelate. Comunicarea se
face prin sisteme si proceduri. Mai mult management decat leadership.Se
pune pret pe certitudine, previzibilitate, continuitate.Se da importanta
instruirii si perfectionarii cadrelor. Se pune mai putin pret pe independenta si
initiativa. Sunt considerate importante profesionalismul si seriozitatea.
[Art. 6 al.(2) modificat prin L1265/19.07.2002, MO117/15.08.2002 art. 954]
(2) Dreptul de liceniere a genurilor de activitate menionate la art.8 alin.(1)
pct.54)-55) 55)-57) l Cultura de tip sarcina este orientata catre sarcina
profesionala sau proiect. In cadrul retelei, firele mai rezistente genereaza
noduri si o organizare matriceala. Elementul central al acestei culturi il
reprezinta executia sarcinii si asigurarea resurselor necesare pentru fiecare
nivel al organizatiei. Indeplinirea obiectivelor organizatiei depinde de
mobilizarea fiecaruia si a intregii echipe. Sistemul de influente are la baza
puterea profesionala si mai putin cea.
Articolul 7. Camera de liceniere
(1) Camera de liceniere, personala. Organizatia in acest sistem este foarte
flexibila si adaptiva. Desigur, managerii pot avea dificultati in dirijarea unei
organizatii flexibile, iar controlul acesteia se deruleaza, in conditii normale, pe
baza de exceptii. In conditii de neeficienta, cultura de tip sarcina se poate.
(2) Camera ndeplinete urmtoarele atribuii:
a) promoveaz politica statului i asigur respectarea legislaiei n domeniul
licenierii;
b) elibereaz, reperfecteaz, suspend, rennoiete i retrage licenele,
recunoate nevalabilitatea licenelor, elibereaz copiile i duplicatele de pe
acestea;
c) Orientare spre activitati sau proiecte. Grupurile se pot forma in mai multe
feluri.Puterea rezida mai ales in nodurile retelei. Oamenii se bucura de noi
provocari si de intrarea in noi echipe. Munca este vazuta ca un mijloc de
rezolvare a problemelor. Liderii echipelor sunt figuri centrale. Se prefera
increderea in fortele proprii si energia, decat securitatea procedurilor.
d) organizeaz controlul asupra respectrii de ctre titularii de licene a
condiiilor de liceniere;

e) comand i pstreaz formularele de licen, ine evidena acestora, le

repartizeaz autoritilor de liceniere indicate la art. 5 lit. b) - f) i exercit
controlul asupra utilizrii lor;
f) remite prescripii privind lichidarea nclcrilor ce in de condiiile de
liceniere;
g) ine dosarele de liceniere i registrul unic al licenelor;
h) generalizeaz experiena din domeniul licenierii i prezint propuneri
privind perfecionarea acesteia.
(3) Deciziile Camerei pot fi contestate n instana judectoreasc.
[Art.7 al.(2) lit.e) modificat prin L214-XV din 24.06.04, MO132137/06.08.04art.698]
[Art.7 al.(2) lit.e) modificat prin L214-XV din 24.06.04, MO132-137/06.08.04
art.698]
e) comand i pstreaz formularele de licen, ine evidena acestora, le
repartizeaz autoritilor de liceniere i exercit controlul asupra utilizrii lor;
[Art. 7 al.(2) lit.e) n redacia L1179/28.06.2002, MO117/15.08.02 art. 948]
Articolul 8. Genurile de activitate supuse licenierii
(1) Se supun licenierii urmtoarele genuri de activitate:
1) activitatea de audit;
2) activitatea de evaluare a bunurilor imobile i (sau) de efectuare a
expertizei mrfurilor;
3) activitatea bursier;
4) activitatea n domeniul asigurrilor; activitatea de administrare a activelor
fondurilor nestatale de pensii;
5) activitatea asociaiilor de economii i mprumut ale cetenilor;
6) activitatea legat de metale preioase i pietre preioase; funcionarea
caselor de amanet;
7) activitatea legat de jocurile de noroc: organizarea i desfurarea
loteriilor, ntreinerea cazinourilor, exploatarea automatelor de joc cu ctiguri
bneti, stabilirea mizelor la competiiile sportive;
8) importul alcoolului etilic; importul i (sau) comercializarea angro a

buturilor alcoolice i a berii importate;

9) Cultura de tip persoana are ca punct central individul, intreaga organizatie
avand rolul de a servi si ajuta membrii acestuia potrivit intereselor proprii,
fara un interes global. Descrierea acestei culturi se face printr-un roi sau o
galaxie de stele. Numarul acestor organizatii este restrans, deoarece
acestea nu pot exista fara obiectul comun, peste cele individuale.
10) importul produselor din tutun; Birourile de avocati, asociatiile de arhitecti,
firmele de consultanta au o orientare spre cultura de tip persoana. In prezent,
se intalnesc frecvent indivizi care au o preferinta personala pentru cultura de
acest tip, cum sunt: softistii unei organizatii, doctorii care acorda
11) consultanta in spitale, arhitectii din organisme guvernamentale locale sau
profesorii universitari care activeaza in invatamantul privat neacreditat.
Asemenea persoane necesita un management dificil si, uneori, necunoscut
de cei care se bazeaza pe puterea profesionala.
12) producerea, pstrarea i comercializarea materialului biologic de prsil
(animale, material seminal,