Scurt istoric

Etapele teoriei atomice

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au incercat sa afle tainele materiei care ne inconjoara.
Sec. V î.Hr – Filozofii greci Leucip si Democrit considerau materia ca fiind formata din particule invizibile pe
care le-au numit “atomi” – atomos in limba greaca care insemna “invizibil”
384-322 i.Hr. – Filozoful grec Aristotel respinge ideea existentei atomilor
300 i.Hr.-1750 d.Hr. – alchimistii explica formarea materiei prin
combinarea elementelor fundamentale – apa, aer, foc, pamant.
1750-1794 – In secolul XVIII-lea, Cavendish, Scheele, Lavoisier si
Lomonosov transforma alchimia intr-o stiinta.
1808-1810 – J. Dalton explica unele rezultate experimentale pe baza
notiunii de atom
1896 – H. Bequerel descopera radioactivitatea, care consta in
emiterea de particule de catre anumiti atomi.
1897 – J. J. Thomson identifica electronul - particule incarcate cu sarcina
negativa care graviteaza in jurul nucleului.
1897 – Fizicianul Joseph Thomsoon descrie atomul ca o sfera alcatuita din particule
incarcate electric
1908 – lui Rutherford i se oferă premiul Nobel pentru modelul planetar al atomului
1911 – Rutherford descoperă o alta particulă care face parte din atom – “protonul”
1913 – Niels Bohr imagineazaă atomul asemănător sistemului solar
1930 – Somerfild si Heisenberg propun un model atomic în care electronii sunt
plasaţi pe anumite nivele energetice
1932 – I. Chadwich identifică o altă particulă din nucleul atomic “neutronul”
1986 – E. Ruska a inventat primul microscop electronic cu ajutorul carora s-au putut vedea
atomii”
Definiţia atomului

 Cea mai mică particulă dintr-

o substantă simplă şi pură
care poate exista şi poate fi
studiată independent se
numeste atom-athomos în
limba greacă înseamnă
indivizibil
Caracteristicile atomului

-are formă sferică

-este invizibil cu ochiul
liber sau cu aparate
optice obisnuite(are
dimensiuni foarte mici)
-este neutru din punct de
vedere electric
-are o structură complexă
Caracteristicile atomului

-este scindat numai prin

procedee fizice
-participă efectiv in
procesele chimice
 Atom
(neutru electric)
Nucleu (+Z)
cuprinde aproape nucleoni
toată
masa atomului
protoni, p+1

neutroni , n0

Invelis
electroni ,e-1
electronic(-Z)
are
masa neglijabila
Nucleul Atomic
In urma experimentelor s-a stabilit ca masa atomului
si toata sarcina pozitiva este concentrata intr-un
volum mic in centrul atomului, zona numita nucleu
atomic. In jurul nucleului graviteaza un numar de
electroni care compenseaza sarcina pozitiva a
nucleului.
 Nucleul Atomic
Nucleul unui atom este o regiune foarte densă din
centrul său, constând din protoni și neutroni.
Dimensiunea nucleului este mult mai mică decât
dimensiunea atomului însuși; masa unui atom este
determinată, aproximativ, doar de masa protonilor și
neutronilor și aproape fără nici o contribuție din
partea electronilor.
 nucleul prezinta o stabilitate extrem de mare

 este incarcat electric pozitiv

 nu se modifica in procesele chimice

 cuprinde aproape toata masa atomului

Neutronii si protonii se imbina strans
pentru a crea nucleul atomic. Numarul
de protoni continut de un atom
determina ce element chimic este,
pornind de la 1 proton pentru hidrogen
pana la 92 pentru uraniu. Oamenii de
stiinta au reusit totusi in laboratoare sa
creeze atomi cu pana la 116 protoni.
Fiecare atom contine de obicei cam
atatia neutroni cat si protoni, dar diferiti
atomi specifici aceluiasi element pot
avea numere diferite de neutroni.
Neutronul este sensibil mai greu decat protonul si de
1.883 ori mai greu decat electronul. Este afectat de cele
patru forte fundamentale ale naturii. Deoarece are masa
este afectat de gravitatie, forta de atractie dintre toate
obiectele universului. Desi neutronul nu are incarcatura
electrica el este usor magnetic deci este afectat de forta
electromagnetica, forta de atractie sau respingere dintre
particule magnetice sau incarcate electric.
Neutronul este afectat de puternica forta nucleara, o
atractie care mentine neutronii alaturi de protoni si de alti
neutroni in nucleu. Neutronul este de asemenea afectat
de slaba forta atomica, o interactiune dintre
componentele neutronului care-i cauzeaza
descompunerea sau ruperea. Izolat de materia nucleara,
un neutron liber se descompune intr-un electron incarcat
pozitiv si un electron incarcat negativ, eliberand in acest
fel energie.
Timpul mediu de existenta a unui neutron liber este
putin mai mic de 15 minute.Oamenii de stiinta au
descoperit neutroni dupa ce mai intai ai descoperit
protonii in nucleele atomilor. Pentru o perioada,
fizicienii au crezut ca neutronii si protonii sunt cele
mai mici particule din nucleu. Totusi dupa 1947
fizicienii au descoperit alte particule elementare cum
ar fi lambda si mesons. Aceste particule nu se
gasesc in nucleu dar pot fi create de reactii nucleare,
schimbari in nucleu care elibereaza particule. Multe
din aceste particule elementare au proprietati
similare cu cele ale neutronului si protonului.
Protonul este de 1.836 ori mai greu decat electronul.
Pentru un atom de hidrogen care contine un electron
si un proton, protonul asigura 99.95% din masa.
Neutronul cantareste putin mai mult decat protonul.
Elementele mai grele decat hidrogenul contin de
obicei cam acelasi numar de protoni si neutroni in
nucleele lor, deci masa atomica sau masa unui atom
este de obicei de doua ori mai mare decat numarul
atomic.
 Protoni Neutroni
Masa 1,67x10-24g 1,67x10-24g
1u.a.m 1u.a.m
Sarcina +1(pozitivă) 0(neutră)
electrică

Notaţia p+1, +1 1p no, 0

1n

Numărul Variază de la 1 la 109. Diferă de la o specie

Pentru acelasi tip de atomi
este o constantă numită
număr atomic Z=nr.
protoni=sarcina
nucleară=număr de ordine
la alta
Numarul neutronilor
se noteaza cu N
 dacă am mări un atom până la dimensiunile unui punct
tipografic, ar insemna ca o muscă marită in aceleasi
proportii să atinga o lungime de 8 km, iar un om, o inăltime
de 1700 km.
electronul se invarte in jurul nucleului atomului cu 300000
km pe secunda. Cu o astfel de viteza electronul ar putea
inconjura Pamantul de 8 intr-o secunda.
100 de milioane de atomi aranjati in lant nu au mai mult
de 1 cm.
 pentru numararea, atomilor continuti intr-un
miligram de hidrogen ar fi necesare 200 de miliarde
de secole, numarand un atom pe secunda.
 in gamalia unui ac, intr-un volum de 1mm3 se află
80 de miliarde de atomi de fier.
 daca toate nucleele din Univers ar fi adunate, ele
ar incapea intr-un capac al unei sticle de Coca-
Cola.
 nucleul in atom este cât o gămălie a unui ac pe un
teren de fotbal
 electronul se roteste, in acelasi timp, in jurul
nucleului si in jurul axei sale.