Castelul Hunedoara vizut dinspre sud-vest CASTELUL CORVINILOR DIN HUNEDOARA? Hunedoara si_regiunea ce 0 inconjoari, im- preuni cu Tara Hafegului, a format in evul me- diu un centru de intens% viafi romaneasci, si stu- dierea acesteia e cu atit mai interesanti, cu cit ne permite s'o surprindem in cele mai variate aspecte. Despre Tara Hategului si regiunile in- conjurdtoare *), din care facea parte fari indoial’ si castrul regal Hunedoara, aflim din documente Pentru prima dati in anul 1251, cind papa Ino- centiu IV confirma actul de donafie al regelui 4) Articolul de fata a fost scris la indemnul revistei » Boabe de Grau s, care si-a dat seama ci lipsa unei publicayii mai amJnunfite in limba romink asupra castelului din Hune- doara constitue 0 lacuni penibili. Cum insd cercetirile di- nainte de rizboiu ale arhitectului Stefan Moller imi par a fi Limurit definitiv chestiile esentiale privitoare la istoricul arhitecturii castelului, jin si notez ch partea referitoare 1a aceasta chestie am prezentat-o intemeindu-ma pe studiul lui Stefan Moller, A Vajda-Hunyadi vir épitési korai. Magya- rorszig Miemlékei, Budapests, 1913, pag. 77—r04). 2) © Terra Harszoc cum pertinentibus suis ». Bela IV citre ordinul Ioanit *). Din aceste do- cumente rezulti ci Tara Haregului si imprejuri- mile ei erau rezervate regelui, ceea ce inseamna ci populatia de pe ele se bucura inci de o anu- miti libertate. La indemana mirturiilor istorice ne e dat apoi si asistim de aci inainte la dure- rosul proces de subjugare si suprimare a popula- fiei bastinase roménesti din Jara Hafegului, pro- ces care incepe prin veacul al XIV-lea si nu se termina decat in memorabila zi de 1 Decemvrie 1918. Acest proces de convertire religioasi la in- ceput, de desnationalizare pe urmi, fireste ci nu s'a petrecut fird lupte intense si, desi luptele acestea nu au fost restrinse numai in’ regiunea cuprinsi sub numele judefului Hunedoara, ci sunt mai de grab, insus firul rosu al istoriei poporului roman, ele prezinti totus in judetul amintit un interes deosebit, gratie imprejuritii ci de aci ni 2) Vezi Documente privitoare fa istoria RomAnilor culese de Eudoxiu de Hurmuzaki, vol. I, Bucuresti 1887, pag. 249 si urm.aceste informafii categoria monumentel bolul materializat al roménismului si al cre- Jur strimosesti, casa lui Dumnezeu, ni s'a aci din cele mai vechi timpuri, adic de inceputul sec. al XIII-lea, ceea ce inseamn’ mai vechi biserici romanesti rimase pani as pstrat mai multe si mai elocyene informati lor fe un grup aparte si demn de toati atentia, VIRGIL VATASIANU: CASTELUL CORVINILOR DIN HUNEDOARA 4a in ziua de azi sunt cele din judetul Hunedoara *), Aceste bisericufe, in simplitatea si modestia lor, sunt mirturii ale unei viefi de luptd, lipsita de Castelul Hunedoara. Desen din 1823 (dupi $t. Miller, Magyatorszig ‘Moemlékei, Vol. 111) Castelul Hunedoara dupa incendiul din 1854 (dupa $r Moller, Magyarorszdg Muemlékei, Vol. III) 4) Vesi aminunte asupra acestor biserici in lucrarea mea Vechite biserici de piatra roménesti din judepul Hunedoara, Cluj, 1930 (extras din anuarul Comisiunii Monumentelor Tstorice pentru Transilvania pe anul 1929).42a repausul necesar unor creatii artistice care si de- pageasci limita artei poporale. Cu atat mai lim- pede e insi limbajul lor, firi de patos si pompi, dar prisosind de bogitia dragostei de’ neam si obiceiuri apucate din batrani. BOABE DE GRAU maneasci de boieri, originari din Muntenia. Pri- mele date despre aceasta familie le gasim intr'un document din 1409, prin care regele Sigismund doneazi cetatea Hunedoarei lui Voicu, fiul lui Serb, si frafilor sii Radu si Mogos, si unchiului Castelul Hunedoara vizut din spre risirit (dupa romAneasci insi nu s'a putut opri la atat. Din fiii acestui popor s'au gisit uni cirora me- diul dat li s'a parut prea strimt, si uni dintre acestia au cutat si se ridice pe calea netedi ce le-o ofereau cuceritorii, renunfand treptat la legea si mai apoi la graiul lor strimosesc, ingrosnd cu Vremea randurile stipanitorilor, fiinde4 acolo fi asteptau privilegii, mirire si un fel de risplati; li'se oferea un viitor bogat in schimbul unui trecut cinstit, Alfii inst au plecat pe drumul méririi_ nu fiindcd fi ademenea risplata josnici, ci fiinde’ firea lor fi impingea la o munca ce nu putea si ri- mani ingriditd intr’o patrie atit de stramti. Lup- tele si victoriile marunte, pricinuind alte lupte mai mari si aducind noui victorii si cu ele noui motive de rizboiu, le-au ridicat faima si le-au deschis portile miririi, ale unei_miriri primej- dioase, fiindci ridicdndu-i in slava, le-a taiat ri- dicina, le-a tiiat posibilitatea de-a se hrini din seva mediului firesc, mediului din care s'au ridicat. Faptele li s'au irosit zadarnic, neamul le-a fost inghitit de marea familie a stipinitorilor sii nu a mai rimas decit povestea lor, imbujorati de au- reola gloriei: Unul dintre acesti fii intreprinzitori si viteji ai neamului romanese a fost si loan Hu- hiade. Toan Huniade se trage dintr’o veche familie ro- ‘St. Mbller, Magyarorszig Muemlékei, vol. TIT) siu Radu, precum si fiului siu Ioan. Donatia se face pentru serviciile bune aduse de Voicu re- gelui Sigismund. Nu stim in ce imprejuriti a ajuns aceasta familie in Hunedoara, dar faptul ci mai tarziu il vedem pe Ioan Huniade dusminind pe Driculestii din Muntenia »), iar pe Vlad Dracul ucigand pe un nepot al lui Ioan Huniade, pe Stanzu, fiul lui Manzili (sau Manuili) din Arges sial Marinei, sora lui Ioan Huniade®), ne di de banuit ci mosii sau strimosii lui Ioan Huniade fuseseri rude ‘cu domnul Munteniei Dan I, ucis de oamenii fratelui siu Mircea cel Batran, In cursul domniei lui Mircea cel Batrdn si a descen- dentilor sii, Draculestii, descendentii lui Dan si oamenii lor de incredere se vizuri nevoiti si pa- riseasci Tara RomAneasci, refugiindu-se in Ardeal, unde se vor ad3posti si mai tarziu fratele si nepotii lui Stanzu, dintre cari era si se ridice prin munca si destoinicie un alt birbat distins, Nicolae Olahul*), 4) Veri A. D. Xenopal, storia Romdnitor, ed. 2-a, vol. TIT, Bucuresti, 1914, pag. 134—135- +) W. Schmidt, Die Stammburg der Hanyade in Siebenbiirgen, Sibiu, 1865, pag. 83. %) L. Lupag, Dot umanisei romdni din sec. al XV I-tea (hea demia Romani, Memoriile Sectiunii Istorice, Seria III, tom. VII, Memoriul 5), Bucuresti, 1928, pag. 2 (118) si um.Intiia informatie indirect’ despre cetatea din "Hunedoara, care intri in anul 1409 in proprie- fatea Huniazilor, dateazi din anul 13647), cand amintit intr’'un document un castelan al strului Hunedoara. Un alt castelan al regelui ‘¢ amintit intr’un document din anul 1399). Din eest document nu aflim nimic despre existenta cu atit mai putin ceva despre aspectul cetafii din Hunedoara, dar prezenta unui castelan ne si admitem ci existau oarecare intirituri funedoara, fapt pe care il confirm’ deplin ‘cercetirile arheologice. | Athitectul Stefan Mller, care a condus lucra- de restaurare ale castelului dela 1907 pani anul 1918, a facut amanungite cercetari in sub- le castelului si a putut constata in mod existenfa unei cetiti, compusi dintr’o co- cu traseu eliptic, usor ascutit 1a capetele mei longitudinale, Zidul acestei copertine s'a pa- fn fundamente si prezinti o grosime de 9 m, fiind compus din piatri bruti, legati un mortar hidrofil din cauza amestecului cu pisati. In anumite locuri, indeosebi la i, acest zid fusese invelit cu piatr’. In unele fi tidul s'a pistrat si deasupra fundamentelor, candu-se pan’ la inalfimea de dou’ etaje, find bat in constructiile ulterioare, Astfel il. in- m la tumnul de pazi si in aripa castelului denumit’ « Zolyom ». Pe laturea de miazinoapte a incintei se gisea M spafiu inchis, triunghiular, un mic edificiu fo- psind probabil castelanului ca locuinta, Restul te- iak Kordban, vol. V, Budapesta, 1913, pag. 46. |) Fei, Codex diplomaticus, tom. X, vol. 2, pag. 919. foeasti ocazie trebue si notez ci Varju Elemér, A Hu- ak sirenlékei a Gyulafejérvari székesegyhdizban (Magya- Miemlékei, redactati de Iulia Forster, vol. 1, Buda- find ob din el rezultS cA in anul 1399 Hunedoara nu fia proprietate regali, ci se gi gisea in stipanirea lui jy cind acest document tocmai se adreseazi intre altele ‘Gstelan din Hunedoara. Dar prezenfa unui asemenca (numele nue spus in document) inseamni exact I de ceea ce sustine Varju, inseamn’ c% acest castru i De altel s’a mai pistrat si actul de donatie din 1409, Varju il degradeari in mod arbitrar, spundnd ci el inde © simpla confirmare a unei donatii anterioare. ‘savantul maghiar face aceasti mistificare intensionat, (2 Si sustind cA Voicu, ajuns proprietar si nobil, nu si se cisitoreasci cu Elisabeta Margineanu, o fat far valah, ci trebuia, conform logicei parvenitului, pet ci nu-l poate face ungur pe Voicu, se stridueste treze ci cel pusin mama Jui Huniade a trebuit si aici nobili. E metoda special maghiar& de-a serie VIRGIL VATASIANU: CASTELUL CORVINILOR DIN HUNEDOARA 423 renului forma o curte mare, unde, in vreme de bejenie, se adunau locuitorii Hunedoarei cu mic cu mare si cu toat4 averea miscitoare pentru a gisi adipost impotriva dusmanilor. Accesul la aceasti cetate se ficea prin dowd porti mici, una situati spre risirit, alta spre sud-vest. Prima a fost mai tirziu inzestrat’ cu un turn de aparare, dar in 1619 a fost astupata din ordinul principelui Gabriel Bethlen. Poarta a doua—desi scoasi din functie — se pistreazi si azi in substructiile aripei «Zolyom », Elementele structive I-au determinat pe Stefan Miller si dateze intemeerea acestei cetiti in se- colul al XII-lea, dupi invazia Mongolilor din raqr, si motivele lui de ordin tehnic credem cA trebuese acceptate. S’a presupus ci nici aceasti cetate nu a fost Castelul Hunedoara vizut dinspre nord. (Foto-press) prima constructie, ci dimpotriva ci ea ar fi fost precedati de intirituri romane, care ar fi indem- nat mai tarzit pe locuitorii Hunedoarei si se folo- seasci de ele, si le restaureze si si le amenajeze conform cerintelor noui. Impotriva acestor pareri424 se pronunfi insi Miller, susfinand c& zidurile acestei cetati din sec. al XIII-lea zac pe stancd nativ’, gi c& in cursul cercetirilor nu a dat de ur- mele vreunei constructii anterioare. Prin donaia din anul 1409, datorit4 cireia ce- tatea ajunge proprietatea unei singure familii, in- BOABE DE GRAU urma extinde intiriturile, ingloband in sistemul de apirare si dealul din’ fayi, numit dealul Sf Petru. Din acest sistem de intirituri nu s'a mai strat insi decat turnul « Ne bojsa» (nume sér- esc care inseamn’ «nu te teme», dat turnului probabil de ostasii sirbi din cari se compunea Castelul Hunedoara, interiorul curtii, vedere spre nord. (Foto-press) tervine in mod firesc 0 profundi schimbare in rosturile cetitii. De-aci inainte ea nu mai e me- nitd si serveasci de refugiu populatiei de pe te- ritoriul regese, ci devine resedinja unei familii nobile. In realitate insi cetatea nu-si schimba nu- maidecdt infitisarea. Voicu, beneficiarul de cipe- tenie al acestei donatii, nu pare a fi intreprins nicio fucrare de amenajare a nouii sale proprie- t3fi. Motivele care I-au impiedecat nu le cunoa- stem, Poate nu a avut timp, triind ca miles aulae regiae (un fel de ofiter de garda) la curtea regelui, poate 2 intervenit 0 moarte timpurie. Succesorul lui insi, fiul sau si al sofiei sale Elisabeta Margi- neanu, Toan Huniade, se stabileste in cetate si se gribeste si o amenajeze pentru locuit si in acelag timp pentru scopuri militare defensive, in- zestrand-o dupa ultimele cerinte tehnice si stra- tegice ale vremi ‘Mai intdiu Huniade construeste noui copertine, exterioare celor existente, impingandu-le pani pe marginea stancii pe care e agezati cetatea, iar pe in vremea aceea in buni parte garnizoana cetitii 2) si un zid ce-l leagi de cetate. Acest zid cuprinde un coridor prevazut cu metereze. Incinta caste- lului e si ea inzestrati cu o serie de bastioane si un tum_circular de veghe in colful de miazi- noapte, Turnul si unele bastioane sunt prevazute si cu masiculiuri Huniade a mai deschis apoi o poarti spre apus, construind peste pripastia, in adancimea cireia curge un rau de munte repede, Raul-Morii, un pod care se putea inchide ridicand portiunea din preajma_portii. Aceasti fazi de constructie se intrerupe insi brusc in momentul in care armele de foc, pusca si mortierul, isi fac aparitia in armata turceascd. Joan Huniade’si-a dat imediat seama ci nouile metode de lupti, si mai ales cele de apirare im- ¥) Acest nume apare si la alte cetiti rominesti, de pildi la cetatea Sucevei. Vezi K. A. Romstorfer—Al. Lapedatu, Cetatea Sucevii, Bucuresti, 1913, pag. 50 si urm.potriva armelor de foc, impuneau sisteme de for- tificatii atat de diferite in comparatie cu cele de pani atunci, incdt cetatea din Hunedoara nu mai putea corespunde si nu mai putea fi adaptati in mod rentabil. Pentru el cetatea din Hunedoara inceteazi din acest moment de-a insemna un ob- stacol serios in cazul unei naviliri turcesti si astfel tentinfi de-a se mai ocupa de ea din acest punct de vedere. In schimb, tocmai in vremea aceasta (i446) Huniade ajunge guvernatorul Ungariei, fiind regele Vladislav IV inci minor, iar dieta recunoscand pentru fara necesitatea de-a fi cAr- muiti de un om destoinic si mai ales de un ge- neral iscusit si viteaz, date find continuele in- cerciri de expansiune ale Turcilor. Ajuns guver- nator, Huniade simte nevoia de-a poseda o lo- cuinfA corespunzitoare si se hotiraste s4 trans- forme cetatea intr'un castel somptuos, propriui ce- rinjelor desfasurarii unui fast reprezentativ. Prima constructie din aceasti perioada e capela (fapt ca- acteristic mentalitatii sale romanesti!), ridicata in anul 1446, alituri de casa veche. Capela e com- pusi dintr’o navi, precedata de un mic pronaos despirfit prin doi stalpi, cari sustin o galerie. Altarul are patru pereti externi, prezentand par- ticularitatea arheologica de-a se termina in exte- rior nu cu o lature, ci cu un colt format din in- fretiierea a dou’ ziduri. Aceasti particularitate 0 {ntalnim in apropiere de biserica din Barsdu, unde probabil ci apare inci in sec. XIV-lea, dar o in- filnim si intr’un exemplu mai recent, la biserica Hirai. din Hunedoara, construitd dup anul 1438. “Acest caracter al planului absidei e singurul ele- ‘ment inspirat din arhitectura local romaneasca !); de altfel capela ¢ construiti in stil gotic tarziu, fatre clementele structive figurand contraforfi si bolti in ogive, adica bolti in cruci asezate pe ner- “Yuri aparente, structive. Capela e infrumusefati ‘cu sculpturi care impodobesc parapetul galeriei sicheile boltilor. Motivele decorative utilizate I-au Geterminat pe arhitectul Stefan Méller si emita ipoteza ci Ioan Huniade 4 adus mesteri francezi, ire cari unii veniau dela Amiens, unde se gi- sts in ctedrali un parapet din x44o foarte ase- minitor cu cel din Hunedoara, Concomitent cu capela s'a zidit si scara de ali- i, care urca la galeria capelei. In anii urmitori, Ioan Huniade dardma casa de it, zidita in partea apuseana a incintei, alaturi noua poarti a castelului, si dirimi totodata copertina, ridicand un miret, edificiu, impins incintei, plantat pe stalpi inalfi de zi > infipti in panta prapistioas’ a stancii. ti cilidire se compunea din dou’ sili mari, tite, tmparyite in dow nave printr'un rind de § stilpi octogonali. Asezate pe stilpi si console, 9) Asupra originii acestui tip de absida, vexi studiul meu mai sus, pag. 102—r03. VIRGIL VATASIANU: CASTELUL CORVINILOR DIN HUNEDOARA, 435 boltile se compuneau in parter si in etaj din cate doutsprezece ogive cu pietre de chee frumos sculp- tate, In stilpul al doilea din sala de jos e sipat anul 1452, dati probabild a termindrii construc- fiei, Sala de jos e o sali de receptie, denumita «sala cavalerilor », iat sala de deasupra, previzut’ cu patru balcoane inchise, asezate pe cate un contrafort, era meniti pentru intrunirea dietei farii, Accesul in sala cavalerilor se face direct din curte, in vreme ce la etajul de sus urci o scars spiralic3, zidit’ intr’un turn poligonal, ridicat ali- turi intre turnul portii si acest edifici. Poarta de acces la scari e impodobiti cu. un arc frant, feumos profilat, care incadreazi o timpana in mij- locul careia e sculptat blazonul Iui Ioan Huniade, iar deasupra arcului se inalfi 0 floare gotic3, in- Castelul Hunedoara, Sala cavalerilor. (Foto-press) cadrati fntre dou’ fiale svelte, Pe fereastra cca mai inalt’ a scirii se giseste indicat anul 1452, dar aceasti inscriptie e o refacere modern’, Con- siderand formele sculpturilor portalului, e foarte probabil ci acest turn a fost construit curand426 dupa terminarea edificiului, la al cirui etaj didea acces la inceput o scari dintr’un turn mai vechiu, situat fa celalalt capit al clidirii, numit turnul Castelul Hunedoara, poarta dela scara dietei «Capistrano », dupi celebrul tovaris de arme_al lui Ioan Huniade, calugirul franciscan Ioan Ca- pistrano, In sfirsit, Ioan Huniade isi construeste si o locuinti noua pe latura de miazizi a incintei, edi- ficiul denumit azi aripa « Zolyom », si cu aceasti ocazie el desfiinfeazi vechea portifa ce se gisea aci si care a fost descoperit’ cu ocazia restauri- BOABE DE GRAU rilor in subteranul clidirii. Tot din epoca lui Ioan Huniade dateazi si fantina sipati in stinci ali- turi de aripa « Bethlen » intr’o adancime de peste 25 m. Dar lui Ioan Huniade nu i-a fost dat si se bucure prea mult de luxoasa sa resedinf, pentru cA in anul 1456, imediat dup’ lupta glorioasi dela Belgrad, el cade prada epidemiei de cium’. Corpul defunctului guvernator fu depus cu mare pompi in catedrala rom.-cat. din Alba-Tulia, unde se mai pistreazi si azi sarcofagul siu, carpit ce e drept din diferite piese disparate, dintre care insi par a fi autentice atit placa capacului, cu figura mu- tilata a defunctului, cat si cele dou’ plici laterale, dintre cari una il reprezinti pe Toan Huniade in lupté cu o armat& turceasci pe care o pune pe fugi, iar cealaltS intoarcerea triumfali din riz- boiu, purtind in fruntea alaiului un grup de pri- zonieri turci, legafi cot 1a cot. In locul lui Ioan Huniade rimane stipanitoare a castelului sotia sa Elisabeta Salagianu, descen- denta unei familii care se trigea din Balcani, si anume din Bulgaria. Dar in primi ani dupa moartea lui Joan Huniade e probabil ci Elisabeta Saligeanu nu a intreprins nicio lucrare nou’ in castel. Vremurile devenisera cumplite pentru fa- milia Huniazilor, Tan3rul rege Vladislav IV de- clarat major, era inconjurat de sfetnici din inalta aristocratie maghiara, sau mai bine maghiarizat3, cum era mai ales familia Cilly de origine din Stiria, si aceasta aristocratie privea cu ochi sii pe Huniazii valahi, cari se ridicasera atat de re- pede in fruntea firii, Cautau deci cu toate mij- loacele si-i distrug’, pe descendentii lui Huniade, pe fiii sii Ludovic si Matei, doi tineri distinsi, ambitiosi si simpatizati, temandu-se ca nu cumva Si manifeste acestia intentia de-a pune mana pe coroana Ungariei. Fiii lui Ioan Huniade cizura astfel in curand prada intrigilor, furs aruncafi in inchisoare, iar viteazul Ludovic cizu de mana unor ucigasi, tocmiti de contele Cilly (1457). Morman- tul sau se pistreazi si el in catedrala din Alba Iulia alituri de sarcofagul ilustrului_ pirinte. Matei reusi si se refugieze in Boemia, iar apoi, dupa moartea lui Vladislav IV care nu Hsase moste- nitori, ajunge, nu firi insemnate dificultiti, pe tronul Ungariei (1458). Abia de-aci incolo mama lui, Elisabeta Siligeanu, putea si se retragi in liniste in castelul din Hunedoara si si se ocupe de noui amenajiri si infrumuseyari. Principala preocupare a Elisabetei Saligeanu a fost transformarea casei vechi din coltul de miazi- noapte al castelului, a aripei_ «Matei ». Casa din care pe atunci nu exista dec&t parterul, o inal, acoperind camerele de jos cu bolfi, deasupra ci- rora construeste apoi un etaj cu un balcon gotic inchis dand spre «santul ursilor ». Spre curte, Eli- sabeta Siligeanu ridici 0 loggie cu dou’ etaje in stilul Renasterii. Executia se datoreste unor me- steri venifi din Italia, Loggia aceasta se continuafn etajul de sus, de-a-lungul turnului de apirare al porfii, si face legitura cu scara din turnul ali turat ce da in sala dietei, Loggia din parter insi ‘nu a fost menfinut’ mult timp, ci—din motive (Pe care nu le cunoastem — a fost astupati complet, Tisindu-se in locul ei numai o poarti si trei fe- festre cu mulure gotice si arcuri in colada, ca- facteristice goticei tarzii. Blisabeta Salageanu s'a ingrijit apoi si-i dea eastelului un aspect mai vesel, zugrivind nu _nu- Mai interiorul nouilor inciperi, ci si exteriorul ‘atipei « Matei» precum si alte clidiri. Urme din geeste picturi au pistrat bastionul de miazizi si eel risititean, apoi turnul portii noui si mai ales furnul de veghe, pe care se vid si azi perfect tmotivele decorative, compuse din romburi multi- feolore, asezate in spiral, printre cari apar in de- sen perspectivic cdteva metereze. Cele mai insem- picturi au fost insi executate in interiorul pei «Matei ». Din picate nu s'au pistrat decit fle din etajul superior al loggiei, care au Qst desprinse si duse la Budapesta, Dar subiec- reprezentate ne oblig’ si ne oprim o clipi ‘Ta aceste picturi. Pe peretele dintre loggie si lo- ting era pictat o frizi compusi din blazoane diferitelor familii nobile, in mijlocul cirora Se gisea blazonul Corvinilor din vremea cand fei era rege al Ungariei. In fata acestui_ perete, fn jurul deschiderilor loggiei, erau zugrivite gru- puri de figuri, dintre care se mai pastraser trei: primal grup reprezenta o femee cu mirul rega- in mani, iar in fay o figura barbateascd, i- un obiect rotund, nedefinit. Grupul al doilea ‘compus dintr'un birbat care oferea femeii din fui un inel cu sigil, aseminitor inelului din I Huniazilor, in timp ce femeea ficea un Castelul Hunedoara, timpan dela poarta scirii VIRGIL VATASIANU: CASTELUL CORVINILOR DIN HUNEDOARA “a7 gest de refuz. Al treilea grup cuprindea o femee, infitisati de data aceasta cu capul imbrobodit, semn ci era mami, reprezentati de altfel si cu pantecul proeminent, si tinand in mani un’ cerc cu dou verighete, iar in fata ei barbatul, facind Ia rindu-i de data aceasta un gest de refuz. Pe un stalp alaturat_ se mai_vede un copil cu marul regatului in mand, iar o filacteri se desfésura dea- supra capului, purtdnd o inscripfie stearsi, pe care Stefan Méller credea ci ar putea si ceteasci nu- mele « Iohannes ». ‘Aceste scene reprezentau fird indoiali legenda despre originea lui loan Huniade, conform cl- _ mppernerenseres reia el ar fi fiul din flori al regelui Sigis- mund cu frumoasa Elisabeta Margineanu, o legend discutati si argumentati mult de c&tre autorii unguri, cari giseau in ea ar- gumentul de-a contesta originea valahi a lui Toan Huniade. Astfel susfine si Stefan Mél- ler cd reprezentarea din loggia castelului ar fio confirmare ci povestea despre originea lui Ioan Huniade nue un sim- Castelul Hunedoara, balcon inchis dela aripa _,,Matei“, (dupi. St. Moller, Magya- rorszig Miemlékei, vol. 111) plu basm, ci aidoma adevarul. Altfel, crede Miller c& nu s'ar putea explica cum a putut o asemenea aven- tur galanti si fie zugriviti in castelul Huniazilor. Ne abtinem si mai discut’im seriozitatea sau nese- riozitatea acestei legende asupra cireia exist’ o | |428 literatur’i destul de bogat, muljumindu-ne si amintim ci niciun izvor contimporan Huniazilor Castelul Hunedoara, planul in traseul primei cetdti din sec. Moller Magyarorszig, Muemlékei vol. 111 nu ia act de existenta ei. Abia un secol in urmt legenda isi face aparitia in cronica lui Gaspar Heltai !). Contimporanii gi docu- mentele contimporane oficiale nu-l cunosc pe Joan Huniade si pe regele Matei decat ca pe niste descendengi dintr'o familie valaha relativ modesti*). Unde gisim atunci explicarea Zugrivi- Tiiacestei legende in loggia caste- | ~ lului? Explicatia credem cA nu poate si fie alta decit ci insisi Huniazii, probabil chiar Matei sau Elisabeta Salageanu, au inventat aceast’ poveste, pentru a justifica pretinsele drepturi ale lui Matei Ja tronul Ungariei, si atunci, ciu- tind si rispindeasci cu’ orice mijloace acest basm genealogic, Elisabeta Siligeanu nu s'a_sfiit si-l reprezinte chiar in loggia ca- ‘ stelului. Asemenea procedeu nu | trebue si ne uimeasc’ de loc, fiindcd in evul mediu si chiar mai tirziu nu avea oricine dreptul Cae 4) Cronicile extravagante, care fi fac pe Huniazi descendenti din familia Scaligerilor din Verona sau dints'o familie anticd romani, sunt niste inventii italiene, menite si miguleascd pe marele mecen, regele Matei. *) Veri W. Schmidt, op. cit., pag. 64—87 si Gheorghe Barigiu, Ioanu Corvinu de Hunedéra, ¢ Transilvania +, a. VI— 1873, Brasov, Nr. 5—24. BOABE DE GRAU de-a candida Ja tronul regal sau si numai la o domnie mai marunti, fri si aii titluri si genealogii corespunzitoare, Matei Corvinul e in privinta aceasta jun interesant precursor. | Putin * dupa moartea lui apare geneal gia celebri a impiratului_ Maxi- milian, alcituiti de savanfii si se- tari impiratului, pretinzind c& Maximilian nu e nici mai mult nici mai pufin decat un descen- dent direct al lui Hector, eroul Troii, avand printre mogi_si stri- mosi peste 0 suti de «sfinti» si cateva zeci de «fericiti » (beati) catolici! Si trebue si retinem ci insug Papa a confirmat impira- tului aceasti.genealogie "). Genealogiile acestea devenira in curand 0 modi, si ele furi tiparite si inzestrate cu bogate xilografii sau gravuri in cupru, sirdspandite pen- tru.a Limuri pe supusi despre drep- turile divine ale domnitorilor Iu- mesti sau bisericesti respectivi. Aceste paralele ne limuresc perfect rolul legendei Corvinilor, meniti si combat neince- tatele protestiri ale dusmanilor familiei, cari clevetiau XIII (dupa St. Castelul Hunedoara, planul constructilor dinainte de 2446 (dupa St. Maller, Magyarorszég, Midemlékei vol. 111) sicalomniau mereu impotriva «nedemnului » stipa- nitor al sfintei coroane ungare. Cat despre indelica- tefa impotriva memoriei bunicii regelui Matei, ea nu existi decat in capul omului cu principii moderne. In veacul al XV-lea presupusul pas gresit al Elisa- 1) Vexi G. Dehio, Geschichte der deutschen Kunst, Berlin, 1926, vol. II, pag. 19—20.betei Margineanu nu putea decat si constitue un titlu de mandrie, fiindci nu era dat oricirei_mu- titoare si inspire sentimente de dragoste unui cap fncoronat din gratia Celui de Sus. Dupi moartea Elisabetei Saligeanu (1483 sau 1484), castelul ajunge proprietatea regelui Matei, far in 14g0 il mosteneste fiul siu natural Ioan Corvinul, ciruia ti’ urmeazi Christof Corvin, iar apoi sofia lui Ioan Corvin, viduva Beatrice Fran- gepan. Aceasta il dirueste ca zestre noului ei sof, contelui Gheorghe de Brandenburg. Castelul ajunge apoi proprietatea familiei Torok (1526—1618). In ntreg intervalul acesta, Méller constati ci nu s'au mai facut noui amenajiri sau constructii, ci nu- Imai modeste lucriri de intretinere. In schimb, ca- Stelul e amenintat de dou ori si cadi prada fla- irilor, odati in 1534, cand Emeric Czibak il asediaz’, sia doua oari in 1601, cind soldagii Tui Mihai Viteazul incendiaz oriselul Hunedoara. Cu toate astea castelul nu pistreazi urme percep- Tibile ale vreunei devastiri sau restaurari din acest rastimp. In 1618, ajungand principele Gabriel Bethlen ‘stipin al castelului, incepe o ultima eri de ame- ‘majiri, Lucritile lui Bethlen nu sunt ins’ in majo- ‘ttatea lor altceva decat modificari dictate de nevoi ice, si care adeseori — exceptind arcadele ri- e in fata aripei ce-i poarti azi numele — aduc mnate striciciuni constructiilor anterioare. Ast- Bethlen desfiinyeazi sala cea mare a dietei, goate stilpii cari o imparfeau in doui nave si boltile, ridicand in schimb doi peregi cari mpart sala in trei inciperi, denumite in inven- ul {ui Bajoni din x68r « camera femeilor », « ca- birbatilor» si «sala de mancare». O alti terventie, dictat? de interese marunte gospodi- est, se observ la capel3. Bethlen anume adaugi un etaj aripei risiritene si la fel micului aliturat ce se numea « casa dela fantind », eati inci de Elisabeta Salageanu, dar distrusa ‘urmi, iar deasupra acestora construeste un pod care-| extinde si deasupra capelei pana 1a aripa it. Cum insi capela era mai inaltl, si ca si nu prezinte podul inconvenientul ‘de-a ea diferite nivele, Bethlen nu se sfieste si re- ci inilfimea capelei, distrugindu-i partea su- Tn afari de aceste lucriri de o valoare indoel- nici, Bethlen mai construeste peste aripa « Zo- ym doui etaje, vechiului turn de intrare fi fica ferestrele (o inscriptie indict anul 1619), fn fafa acestui turn mai ridicd un bastion semi- sroual ca depozit pentru bucate, denumit «ba- nul alb », Sangul rimas de odinioara intre aripa wZolyom si copertinele din epoca lui Huniade ‘umple cu pimant, ridicdnd deasupra lui o cla- pe modest, si in’ sfarsit adaug’ un al doilea atipe’ ¢Matei ». Toate aceste lucrari sunt ple, lipsite de orice podoabe, dovedind o oare- VIRGIL VATASIANU: CASTELUL CORVINILOR DIN HUNEDOARA. 429 care siricie a gustului, Menirea construcfiilor a a fost si ad3posteasci multimea de curteni cts cari il plicea lui Bethlen si se inconjoare. Lucrarile de infrumusetare, in afara arcadelor amintite, nu s'au pistrat decit doud din epoca lui: medalioa- nele pictate cu portrete, in sala de mancare, si terasa de agrement, ridicati dincolo de «sanqul ursilor », denumiti destul de impropriu: « bastionul de muniie », dupa cdteva mortiere care fuseser’ instalate acolo cu scop decorativ. In orice caz e exclus ca aceast’ terasi deschisi si joasi si fi servit vreodat unor scopuri militare, Castelul Hunedoara, loggia cu urme de picturi (dupa St. ‘Miller. Magyarorszig, Muemlékei Tot in epoca lui Bethlen se zideste si o curte exterioara castelului, de cealalt’ parte a Raului- Morii, inconjurati de ziduri si previzut’ cu o poart in stil baroc. In curtea’ aceasta, denumit’ «Cetatea husarilor », erau instalate dependente fe- lurite, cazarm§, pivnife, grajduri, menite probabil girzii. principelui. Dela familia Bethlen castelul trece in proprie- tatea diferitelor familii nobile unguresti, pana cand in anul 1724, el intr in stipinirea tezaurului Statului, adicd a Ministerului de Finanfe, pistrind aceast4 calitate pana in anul 1880, cand e declarat monument istoric si predat Ministerului Cultelor430 si Instructiei Publice. In tot acest ristimp, ca- stelul a suferit extrem de mult din cauza vicisi- tudinilor vremii si a riutiqii oamenilor. Mai ales ultimul proprietar, Ministerul de Finanje, il adu- sese intro stare de degradare deplorabili. In ca- stel se instalaseri servicii, magazii si chiar ate- liere de fierarie! Salile fuseseri in. parte adaptate nouilor nevoi, iar cele considerate inutile fuseserd Yisate prada ‘sortii, In zadar doneazi impiratul Francisc I in anul 1817 suma de 30.000 florini pentru reparari, si in zadar se intereseazi in anul 1824 Ministrul de finanje, baronul Iosif Miska, BOABE DE GRAU monument, dar speranta e inselitoare, Masura ultragiilor pe care a trebuit si'le indure nu era inca plina. Arhitectul Franz Schulcz, inzestrat si cu 0 serioasi pregitire istoric’, conform’ cu vre- mea lui, se apucd si restaureze castelul in mod sistematic, comigind insi o greseali principial’. El voia sa restaureze totul pe cat posibil inte’un stil unitar, uitand ci vechiul castel nu luase fing’ dintr’odata, ci’ era dimpotriva rezultatul diferitelor epoci de constructie. Cum partea cea mai mare a castelului data din epoca goticd tarzie, si cum stilul gotic traia tocmai in epoca restaurarii de Castelul Hunedoara, planul stiii actuale (dup St. Miller, Magyarorszig, Miemlékei, vol. 11) 1, Turnul de veghe; 2. Aripa ,Matei“; 3. Loggia din fata aripei ,Matei; q, Sala Tezaurului; . Bastion; 6. Bastion; 8 Scara pentru sala dietei; 7. Turnul gi poarta cea now miazi-2i, numiti ,Zolyom‘; 12. Bastionul de miazi-zi 9. Sala cavalerilor; 13. Curtea adanci; 14. Tumul si poarta veche; 15. ,,Bastionul ro. Turnul ,,Capistrano‘'; x1. Arjpa de alb(; 16, Aripa risiritean’ numiti ,,Bethlen“; 17: Bastionul risiritean; 18. Fantana; 19. Capela; 20. ,,Sanjul ursilor; at. ,Bastionul munitiei“ de intretinerea castelului. Abia daci se poate re- para o parte din acoperise. Dar si acest ultim adipost il distruge groaznicul incendiu izbucnit fn castel in ziua fatali de 13 Aprilie, 1854. Pana in anul 1868 castelul rimfne pirisit si lipsit de toate acoperisele, tavanele si celelalte constructii executate din lemn, si in consecinfi consumate de incendiu. O actiune intensi, pornit’ prin pres si conferinge, determin’ oficialitatea si ia misuri pentru salvarea monumentului. In anul 1868 Mi- nisterul de Finanfe incredingeazi pe arhitectul Franz Schulez cu restaurarea castelului. S'ar crede ci de aci inainte se schimba soarta nipistuitului 22. Coridorul de refugiu; 23. Turnul ,,Ne bojsa care vorbim 0 perioada de reinviere efemeri, sub numele de «neo-gotici », fireste cA Schulcz se geibi si-l refaci in acest spirit. Totus, priviti Obiectiv activitatea arhitectului, trebue ‘si recu- noastem bunele lui intenfii si grija minutioasi, depusi pentru pistrarea sau copierea elementelor decorative care se mai giseau, si suntem nevoifi si considerim ca © mare nenorocire moartea tim- purie a lui Schule si increderea lucririlor de re- staurare urmasului siu, Emeric Steindl. Acesta, dotat cu o prea bogati fantezie si o deplasati ambifie, cauti si transforme castelul intr’o rese- dinga regal’, amenajandu-t si transformandu-1 fardPe alocurea el ridici fundamentele, in fata ripei «Bethlen » construeste o loggie gotic’, iar clidirile le acopere cu niste invelisuri excesiv jate, impodobite cu figle smalfuite. Chel- furi enorme si criza financiara, prin care tocmai atunci Ungaria, determina Camera @ fondurile pentru restaurare (1874). misioneaz4 suprat, iar ministrul de fi insércineazi pe un antreprenor cu lucr: de restaurare. Castelul, care de secole de-a- indul rezistase relativ bine atator urgii, e supus um, timp de doi ani, celui mai barbar trata- ent. Tuliu Piacsek, asa se numea faimosul an- eptenor, darima boltile din aripa « Matei » pe tiv c4 sunt defecte, inlocuindu-le cu altele ne- ite, din material inferior. Apoi indeparteazi profilate care mai ramasesera la locul lor cu ele subteranele, sau le utilizeazd de constructie. Nici picturile pastrate atunci binisor nu le cruti, ci le ciocdneste tru a le putea acoperi cu un strat nou de var. 1876 «restaurarile » acestea sunt terminate. fouile lucrari de restaurare cu oameni noui : gam nou incep abia in anul x07. Intaiu ele t conduse de arhitectul Antal Khuen, iar ace- ia fi urmeaza curand arhitectul Stefan Méller. mul era de-a desfiinta din nou, in limita ffi, toate deformirile recente aduse ca- i, si refacerea acestuia in prima linie cu ul vechiu. Astfel fur’ din nou desfundate VIRGIL VATASIANU: CASTELUL CORVINILOR DIN HUNEDOARA ar beciurile si sangurile, scotandu-se la iveali pie- trele cu profiluri de odinioari, si care isi gisir’ in parte iaris vechia asezare, completati la nevoe cu piese noui, copiate dupa cele existente, Alte pietre sculptate au fost depuse in silile aripei «Bethlen », organizandu-se acolo un fel de lapi- dariu. Dar atentia principala a dat-o Stefan Méller cercetirii minufioase a istoriei castelului si abia acestor straduinte, facute pe teren, le datoram in- formatiile prefioase despre constructia si amena- jarea fiecdrei paryi a castelului, asa cum am ex- pus-o in cele precedente. In anul 1918 castelul a fost luat de Comisiunea Monumentelor Istorice romani. Pregedintele sec- fiei transilvinene a acesteia, d-l Alexandru La- pedatu, animat de principiile stiinfifice moderne, a hotirit si fereasca de aci inainte castelul de tot ceea ce se chiami restaurare competent’ sau ne- competent’. Singurele lucrari care au fost execu- tate in ultimii ani (ele se ridici la valoarea de circa 300.000 lei) si care vor fi continuate si in viitor, vor fi cele determinate de necesitifile unei con- stiincioase conserviri. Venerabilul castel va putea de aci inainte si odihneasci nestingherit si si miarturiseasc4, aga cum este, veacurilor viitoare po- vestea trecutulut siu glorios. Doar cercetitorilor chemati le va mai fi ingiduit si-1 intrebe ami- nunte din secretele pe care inci nu le-a destainuit, VIRGIL VATASIANU. Castelul Hunedoara, cheie dela bolta capelei (dupa Variu Elemér, Magyarorszig ‘Midemlékei, vol. 1)