BAZE DE DATE (I)

1 - Elemente generale privind teoria

bazelor de date

1.1. Introducere
1.2. Fişiere - abordarea tradiţională
1.3. Utilizarea bazelor de date în mediul de
afaceri
 1.1. Introducere
• Afacerile sunt tot mai dependente de informaţii.
Oricum prima dată ele trebuie să poată obţine o
informaţie când este nevoie de ea, unde este nevoie
şi în forma în care este nevoie.
• Pentru a fi folositoare, datele trebuie să fie bine
organizate, stocate şi administrate.
• Domeniul ştiinţelor informaţionale şi toate bibliotecile
sunt bazate pe această premisă simplă.
• Informaţiile bazate pe calculatoare electronice nu sunt
excepţii de la această premisă; sistemele
informaţionale bazate pe calculatoare electronice
trebuie să poată organiza, stoca şi administra date
pentru ca datele să fie folositoare pentru afaceri.
• Calculatoarele electronice pot avea posibilităţi de
stocare internă aproape perfectă şi viteze incredibile,
dar datele dezorganizate salvate perfect în
milisecunde sunt tot date dezorganizate şi astfel
aproape probabil nefolositoare chiar mai mult, într-un
mediu de afaceri dinamic, există multe nevoi
neanticipate de informaţii.
• Informaţiile despre afaceri nu trebuie doar bine
organizate şi gestionate ci trebuie de asemenea să fie
uşor şi flexibil accesibile unei largi game de utilizatori.
• Oamenii au găsit multe feluri de a organiza datele,
cum ar fi alfabetic (ex.: cărţile de telefon), cronologic
(ex.: înregistrările istorice), după subiect (ex.: acest
curs) şi după sursă (ex.: bibliografiile). De obicei
metoda aleasă este adaptată metodei aşteptate de
accesare a datelor, precum şi la ceea ce este deja
ştiut şi ceea ce este nevoie.
• Spre exemplu cărţile de telefon sunt de obicei
organizate alfabetic deoarece oamenii sunt familiari cu
ordinea literelor din alfabet. De asemenea, de obicei
ei cunosc un nume (bazat pe litere) dar nu şi numărul
de telefon.
• Pe de altă parte când cineva cunoaşte un număr de
telefon, dar nu şi numele asociat, cartea de telefon
este de obicei prea dificil de folosit deoarece
informaţiile din ea nu sunt organizate în concordanţă
cu scopurile acelui utilizator. (Pentru acest motiv
companiile telefonice oferă de asemenea - pentru un
preţ mai mare - cărţi ce sunt organizate după numere
de telefon sau după adrese).
• De asemenea, sistemele informaţionale bazate pe
calculatoare electronice au nevoie de capabilitatea de
a organiza, stoca şi administra date în multe feluri
diferite - bazate pe metoda aşteptată de accesare a
acelor date, ceea ce utilizatorul ştie deja, şi ceea ce
utilizatorul caută să cunoască.
• Acest curs descrie două tipuri principale de organizare
a informaţiilor bazată pe calculatoare electronice -
fişiere şi baze de date - avantajele şi dezavantajele
lor.
• Apoi se discută cum sunt organizate datele logic şi
fizic - diferitele metode folosite pentru a organiza date
şi modurile în care aceste modele sunt implementate
şi folosite în sistemele informaţionale actuale. În cele
din urmă, se prezintă procesul de gestiune a
informaţiilor bazate pe calculatoare electronice,
inclusiv proiectarea sistemelor de baze de date logice
şi fizice.
• Datele sunt baza sistemelor informaţionale şi baza
unei afaceri bazate pe cunoştinţe.
• Cunoştinţele unui specialist - sau programator sau
analist în afaceri, despre cum sunt organizate,
accesate şi administrate datele bazate pe calculatoare
electronice, duc către succesul în afaceri.
 1.2. Fişiere - abordarea tradiţională

• Ca şi în multe aspecte ale vieţii umane, majoritatea

datelor au o oarecare obişnuinţă şi o oarecare formă
de ordine naturală.
• Datele cu o oarecare formă de obişnuinţă sunt de
obicei grupate în ceea ce în mod general sunt
numite fişiere.
• Oamenii au făcut şi ţinut fişiere pentru motive
nesemnificative timp de milenii, ele sunt cele mai
simple şi istoric cele mai răspândite moduri de
organizare a datelor.
• Fişierele erau o formă principală în afaceri cu mult
înainte de apariţia calculatoarelor electronice.
 a) Obişnuinţa şi ordinea datelor
• Fişierele conţin entităţi - lucruri despre cum vrem să
colectăm, stocăm şi să menţinem informaţii. Spre
exemplu, oamenii sunt entităţi şi sunt păstrate multe
tipuri diferite de fişiere despre ei, fişiere despre
studenţi, profesori, familii, contribuabili, pacienţi şi aşa
mai departe.
• De asemenea sunt păstrate fişiere despre produse,
resurse, stocuri, vânzări, achiziţionări şi balanţe
contabile.
• Ce entităţi alegem pentru a ţine în fişiere depind în
mod normal de intenţia noastră de folosire a datelor.
• Cum organizăm datele despre aceste entităţi depinde
adesea de ordinea inerentă a datelor.
• În cadrul fişierelor, subdiviziuni ale datelor despre o
anumită entitate sunt de obicei numite înregistrări.
• Spre exemplu întrun fişier despre studenţii din
universitate, o înregistrare ar fi un grup de date despre
fiecare student din universitate; un fişier despre 200
de studenţi ar avea 200 de înregistrări.
• Fiecare tip unic de informaţii sau caracteristici despre
entitate este numit un câmp (domeniu).
• Fiecare înregistrare prin urmare este alcătuită din mai
multe câmpuri de date.
• În exemplul fişierului despre student, pot exista
câmpuri pentru numele studentului, adresa, data
naşterii, sex, studii şi aşa mai departe.
• În ansamblu, prin urmare fişierele sunt alcătuite din
înregistrări, care la rândul lor sunt alcătuite din
câmpuri de date.
• În fişierele ţinute manual, datele sunt păstrate în
dulapuri, sertare, dosare şi pe foi de hârtie, în ordine
ierarhică.
• În fişierele ţinute cu ajutorul calculatoarelor
electronice, datele sunt stocate fizic în bytes
(echivalent al literelor, numerelor sau a altor
caractere) care sunt alcătuite din biţi (1 şi 0 binar).
• Un fişier ţinut cu ajutorul calculatorului electronic prin
urmare, are ierarhia naturală arătată în figura 1.
• Biţii sunt grupaţi în bytes, bytes sunt grupaţi în
câmpuri, câmpurile sunt grupate în înregistrări şi
înregistrările sunt grupate în fişiere.
Fig.1. Ierarhia datelor pentru un fişier bazat pe calculator
• Deşi fişierele bazate pe obişnuinţă şi organizate întro
formă de ierarhie naturală sunt relativ simplu de
conceput şi uşor de implementat, există probleme cu
această abordare, probleme ce sunt agravate când
fişierele sunt bazate pe calculatoare electronice.
• Aceste probleme pot fi categorisite ca probleme cu
introducerea programelor, redunanţa datelor,
împărţirea datelor şi consistenţa datelor.
• Fişierele bazate pe calculatoare electronice, stocate
electronic cu biţii 1 şi 0, sunt neinteligibile oamenilor şi
prin urmare depind în întregime de mijloacele
electronice de stocare şi accesare a datelor.
• Răsfoirea unei cărţi de telefon sau a unui fişier pe
hârtie este relativ uşoară pentru oameni; "răsfoirea"
prin biţi electronici nu este.
• Mijloacele de accesare a datelor bazate pe
calculatoare electronice sunt prin intermediul software-
ului sau a programelor.
• De când datele au fost informatizate, au fost scrise
programe software pentru a organiza, stoca, salva şi
administra fişiere cu date.
• La începuturile fişierelor de date bazate pe
calculatoare electronice, au fost scrise programe
individuale pentru fiecare fişier care au structurat
modul în care datele erau folosite, stocate şi
administrate.
• Întorcându-ne la exemplul nostru despre universitate,
ar exista un program de înscriere a studentului pentru
un fişier despre student, un program de contabilitate
pentru fişierul contabil al unui student, şi un program
de participări sportive pentru un fişier sportiv al
studentului (v. fig. 2).
Fig. 2. Tipuri de fişiere care creează probleme cum ar fi
redundanţa, inconsistenţa şi izolarea datelor
• Problemele cu programele fişierelor sunt redate în
figura 2. Toate programele fişierelor din acest exemplu
cu universitatea împart unele funcţii de bază comune
cum ar fi inputul, generarea de rapoarte, întrebări şi
studierea datelor.
• Cel mai probabil aceste funcţii obişnuite vor fi
proiectate, codate, documentate şi testate cu cheltuieli
mari pentru fiecare program. Chiar mai mult, utilizatorii
trebuie învăţaţi să folosească fiecare program în parte.
• Un funcţionar care este mutat de la biroul de
înregistrări la biroul de contabilitate, de exemplu,
probabil va trebui învăţat cu un nou program de
introducere cu proceduri, imagini, formate de date
diferite.
• Multe sisteme pentru fişiere bazate pe calculatoare
electronice pot pierde resurse valoroase creând şi
menţinând programe similare precum şi în învăţarea
utilizatorilor să le folosească.
• Probleme de redundanţă a datelor pot fi de
asemenea văzute în acest exemplu şi în figura 2.
• Fiecare fişier va conţine înregistrări despre studenţi
dintre care mulţi vor fi reprezentaţi în alte fişiere.
Aceasta înseamnă că fişierele despre studenţi luate în
ansamblu vor conţine unele cantităţi de date duplicate.
• Spre exemplu, toate înregistrările studenţilor au
probabil un câmp pentru nume, număr de identificare
al studentului, adresă, număr de telefon şi aşa mai
departe.
• Nu este ceva neobişnuit pentru fişierele bazate pe
calculatorul electronic, ca un nou student să
trebuiască să-şi dea numele, adresa, numărul de
telefon şi aşa mai departe, de mai multe ori la diferite
birouri din campus - aceleaşi informaţii repetate!
Aceasta este o pierdere nu doar a capacităţii de
stocare fizică a calculatorului electronic şi a timpului şi
efortului studentului, dar şi a timpului necesar
funcţionarului pentru introducerea şi păstrarea datelor.
• Poate cea mai mare problemă cu fişierele este că
datele nu pot fi împărţite sau ataşate. Cu fişiere unic
proiectate şi implementate, datele sunt organizate
diferit, stocate în formate diferite (ex. înălţimea în metri
şi înălţimea în centimetri), şi adesea fizic inaccesibile
altor programe de fişiere.
• În exemplul fişierelor din universitate, un administrator
care a dorit să ştie care studenţi participând la cursuri
avansate erau şi jucători începători în echipa de fotbal
nu a putut obţine răspunsul de la sistemul informatizat
cu fişiere.
• Datele tipărite din cele două fişiere trebuie comparate
manual. Aceasta se poate realiza, desigur, dar ar
necesita un timp şi un efort foarte mare. Va ignora de
asemenea punctele forte ale calculatoarelor
electronice - prelucrare rapidă şi stocare clară.
• Păstrând datele sub formă de fişiere pe calculatoarele
electronice limitează serios potenţialul productiv al
calculatoarelor electronice şi al utilizatorilor sistemelor
informaţionale.

• Menţinând date duplicate în multe fişiere ridică de

asemenea problema inconsistenţei datelor cu
fişierele de date bazate pe calculatoarele electronice.

• Cu date duplicate, toate schimbările trebuie duplicate

peste tot unde există date. Un student al cărui număr
de telefon se schimbă trebuie să se asigure că
numărul de telefon este schimbat în orice fişier care îl
conţine.
• Chiar mai mult, studentul trebuie să se asigure că
schimbarea este făcută corect în fiecare fişier.
• Această problemă intensifică problemele împărţirii
datelor şi legăturilor dintre fişiere.
• Căutarea de informaţii despre un student după
numărul de identificare al studentului în diferite fişiere,
spre exemplu, necesită numere de identificare a
studentului identice în fiecare fişier.
• Primul amendament al organizării datelor, prin urmare
ar putea fi enunţat după cum urmează:
"Să existe o singura dată într-un singur loc la un
singur moment".
• Problemele de programare, redundanţa datelor,
împărţirea datelor şi inconsistenţa datelor cu fişierele
bazate pe calculatoarele electronice au condus la
dezvoltarea bazelor de date.
 1.3. Utilizarea bazelor de date în mediul de
afaceri
• Dell Computer Corporation a fost cel mai mare
vânzător direct din lume de calculatoare personale.

• O cale prin care compania se distinge de alţi

furnizori de PC-uri este acţiunea rapidă asupra
cantităţilor de date pe care le culege de la clienţi
(compania primeşte 35000 telefoane sau mesaje e-
mail zilnic).

• "Informaţia este o armă concurenţială valoroasă"

spune Tom Thomas, şeful biroului de informaţii.
Întregul nostru sistem de afaceri este angrenat
pentru a culege date.
• Multe din telefoane provin de la clienţi potenţiali care
formează 800 de numere pentru ai găsi pe
reprezentanţii de vânzări ai companiei; restul provin
de la utilizatorii curenţi ai calculatoarelor personale
Dell, cerând ajutor personalului tehnic, legate la un
calculator care conţine baza de date despre clienţii
companiei, care are cu mult peste un milion de intrări.
• Reprezentanţii de la telefoane introduc informaţiile
despre fiecare telefon, înregistrând nume şi adrese
alături de preferinţele produselor şi/sau probleme
tehnice.
• Compania stochează toate aceste informaţii şi chiar
mai mult întro singură bază de date folosită de
angajaţii din departamentele de la marketing pentru
dezvoltarea produsului şi de la service-ul pentru
clienţi.
• Datele realizează linii semnificative de îndrumare în
marketing şi vânzări. Tom Martin, şeful
compartimentului marketing de la Dell spune "Noi
ştim că dacă folosim un fond galben pe coperta unui
catalog, vom primi un răspuns cu 30% mai scăzut
decât cu gri".

• Compania îşi organizează corespondenţa tot mai

precis în fiecare recipient. Rata răspunsurilor la
corespondenţele de mici afaceri a crescut cu 250
procente de îndată ce Dell a folosit feedback-ul
clienţilor.

• La un preţ de corespondenţă de 50 de cenţi la 3$ pe

bucată, beneficiile unei ţinte exacte s-au adăugat
rapid.
• Experienţa din baza de date ghidează de asemenea
reprezentanţii de vânzări care primesc telefoane.

• Când ei introduc informaţii despre fiecare persoană

care sună, apar automat sugestii de vânzări pe
monitoarele calculatoarelor. Dell a avut o creştere de
10 ori în vânzări de garanţii pe trei ani.

• Analizele de rutină ale clienţilor şi datele despre

vânzări permit firmei Dell să localizeze tendinţele
consumatorilor, cum ar fi trecerea spre drivere hard
disk mai mari.
• Cumpărătorii Dell s-au grăbit, au negociat discount-uri
de volum de la marii fabricanţi de disk drivere şi au
executat livrări înaintea altor concurenţi ai firmei Dell.
• "Cunoaşte-ţi clientul” este o înţelepciune a afacerii
încercată şi adevărată şi Dell profită cât poate de pe
urma acesteia prin intermediul bazelor de date
despre clienţi.
• Managerii de afaceri ca cei de la Dell, i-au constant
decizii de afaceri bazate pe informaţii ce sunt tot mai
bine stocate şi manipulate folosind calculatoarele
electronice.
• Precum spune vechea axiomă, informaţiile
înseamnă putere. Informaţiile" prelucrate informatizat
pot fi într-adevăr puternice când sunt bine organizate
şi uşor accesibile, în forma corectă, la timpul potrivit şi
la locul potrivit.