Electrocardiografie

Asist. Univ. Dr. Mihaela Popesc

Catedra de Cardiologie Spitalu
Universitar de Urgenta Elias

Ritm???

Ritm???

DETERMINAREA AXEI QRS

+90

DETERMINAREA AXEI QRS

+75

DETERMINAREA AXEI QRS

+15

DETERMINAREA AXEI QRS

DETERMINAREA AXEI QRS

Indeterminabila
!

CUPRINS
ECG normal
Notiuni de baza Vectori/ Derivatii
Electrogeneza undelor pe EKG
Interpretarea sistematica a EKG-ului normal

EKG patologic 1
Supraincarcarea atriala, hipertrofia ventriculara
Ischemia si infarctul miocardic

EKG patologic II
Tulburari de ritm
Supraventriculare
Ventriculare

EKG patologic III

Tulburari de conducere

EKG patologic IV -Entitati particulare

Sdr de preexcitatie
Sdr Brugada
Sdr de QT lung/scurt
Displazia aritmogena de ventricul drept

OBIECTIVE
Definitie
Principiu
Electrozi/ derivaii
Convenii n electrocardiografie
Depolarizarea fiziologica a miocardului
Componenta unui traseu ECG
ECG normal:

Electrogeneza undelor pe ECG

Segmente/ Intervale

Interpretarea sistematica a EKG-ului normal

DEFINIIE
nregistrarea grafic a activitii electrice a
inimii, prin intermediul unor electrozi
pozitionati pe tegument.

Electrocardiograma - inregistrare grafica a

diferenelor de potenial din cmpul electric al
inimii n cursul ciclului cardiac

Pe electrocardiograma de suprafata- doar

activitatea electrica, nu cea mecanica

ECG-ul surprinde doar curentii extracelulari

generati de miocardul de lucru, nu si
activitatea tesutului excitoconducator

PRINCIPIU
Exces de
sarcini
pozitive pe
versantul
extern

Exces de
sarcini
negative pe
versantul
intern

Membra
na
polarizat
a in
repaus
Depolarizarea
inverseaza polaritatea

PRINCIPIU
Voltmetr
Electro u
d
negativ

Electro
d
pozitiv
depolariza
re

repolarizar
e

Unda de
depolarizare care
se indreapta spre +
genereaza o unda
pozitiva
In lipsa diferentei de
potential se
genereaza o linie
izolelectrica
Unda de
repolarizare care se
indreapta spre +
genereaza o unda
negativa

PRINCIPIU
Mediul intern - bun conducator electric

Inima in curs de depolarizare dipol

electric
Prin conventie fiecarui dipol electric ii
corespunde un vector
Vectorii electrici sunt orientati de la polul
negativ spre cel pozitiv
Dimensiunea vectorului depinde de
diferenta de potential

PRINCIPIU
Dipolul cardiac

PRINCIPIU
Proiectia unui vector are dimensiuni
diferite in functie de pozitia fata de axa
de proiectie

In practica ECG, axa este una dintre

derivatii

ELECTROZI/ DERIVATII
Derivaii
n plan
frontal

Derivaii
n plan
orizontal

derivaii
bipolare: DI,
DII, DIII
derivaii
unipolare: aVL,
aVR, aVF
Derivaii
unipolare: V1V6

ELECTROZI/ DERIVATII
Derivatiile
bipolare ale
membrelor

Derivatie= pozitie a
electrozilor utilizata pentru
inregistrarea ECG

ELECTROZI/ DERIVATII
Derivatiile
bipolare ale
membrelor

ELECTROZI/ DERIVATII
Derivatii in plan
frontal

ELECTROZI/ DERIVATII
Derivatii in plan
frontal

ELECTROZI/ DERIVATII
Derivatii in plan
frontal

ELECTROZI/ DERIVATII
Derivatii
precordiale

Sectiune
transversa

ELECTROZI/ DERIVATII

I lateral

aVR

V1 septal

V4 anterior

II inferior

aVL lateral

V2 septal

V5 lateral

III inferior

aVF inferior

V3 anterior

V6 lateral

CONVENII N INTERPRETAREA ECG

CARACTERISTICILE UNDELOR

Durata

depinde de viteza cu
care se deruleaza
hartia de
inregistrare

Amplitudi
ne
Morfologie

depinde de
diferenta de
potential
depinde de
structura care se
depolarizeaza, de
viteza cu care se
propaga unda de
depolarizare.

DEPOLARIZAREA FIZIOLOGICA

COMPONENTA UNUI TRASEU

ECG
UNDE: P, Q, R, S, T
SEGMENTE: ST
INTERVALE: PR, RR, QT

ELECTROGENEZA UNDELOR PE
ECG
DEPOLARIZAREA ATRIALA

ELECTROGENEZA UNDELOR PE
ECG
DEPOLARIZAREA ATRIALA
Unda P = depolarizarea ambelor atrii
Pozitiva in DII, DIII, aVL, aVF, V5, V6
Negativa in aVR
Bifazica in V1
Morfologie:= unda rotunjita
Durata = 0,10 sec.
Amplitudine = 0,25 mV/ 2,5 mm
(1mV=10mm)

ELECTROGENEZA UNDELOR PE
ECG
Derivatii speciale pentru decelarea undei P
derivatiile Lewis

ELECTROGENEZA UNDELOR PE
ECG

Conducerea nodala segmentul PQ

Segment PQ = 0.02 0.12 s

Interval PQ = 0.12s 0.20 s

ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG

Depolarizarea ventriculara

Activarea septala
- unda r in V1, V2
- unda q in DI, aVL, V5, V6

ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG

Depolarizarea ventriculara

Activarea ventriculilor
- unda S in V1, V2
- unda R in DI, aVL, V5, V6

ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG

Depolarizarea ventriculara
Depolarizarea bazei VS
- incheie unda S in V1, V2
- s in DI, aVL, V5, V6

NOMENCLATURA
Unda
Q

Prima unda negativa

Durata: < 0.03 0.04 s;
exceptie: in derivatiile V1, V2 orice Q este anormal
Amplitudine: < R wave, < 0.2 0.3 mV

Unda
R

Prima unda pozitiva

A doua unda pozitiva este numita R

Unda
S

Prima unda negativa dupa unda R

Durata: < 0.04 s

NOMENCLATURA

qR

qRs

Qrs

Qr

Rs

rS

qs

rSr

QS

rSR

Morfologia complexului QRS in

derivatiile precordiale

ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG

Repolarizarea ventriculara si
unda T
Vectorul de repolarizare
-aceeasi orientare ca vectorul de
depolarizare
Segment ST ventriculi
complet depolarizati

ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG

Repolarizarea ventriculara
Amplitudine: ideal 1/3 R,
considerat normal intre R
R
aceeasi polaritate ca a
complexului QRS care o precede
morfologie: rotunda, asimetrica

ELECTROGENEZA UNDELOR PE ECG

Unda U
Vizibila uneori dupa unda T
Cel mai evidenta in V2-V3
<1/3 din unda T
Datorata probabil celulelor M
miocardice si postdepolarizarilor

CORESPONDENTA ECG - POTENTIAL DE

ACTIUNE

Complex QRS = Faza 0 si 1

Segment ST = Faza 2
Unda T= Faza 3
Interval TQ = Faza 4

INTERPRETAREA SISTEMATICA A
TRASEULUI ECG
Calibrarea
Calcularea frecventei
Determinarea axei electrice a inimii
Stabilirea ritmului
Analiza undelor: durata, amplitudine,
morfologie
Analiza intervalelor: durata
Analiza segmentelor: devieri de la linia
izoelectrica

CALIBRAREA

CALIBRAREA

CALIBRAREA

CALIBRAREA

CALIBRAREA

STABILIREA RITMULUI
1.Care este pace-makerul care generaza
ritmul?
2. Ritm regulat sau ritm neregulat?

3.Exista unde p ?

STABILIREA RITMULUI

Ritm
sinusal
Ritm
nodal
Ritm
ventricul
ar

Frecventa: 60-100bpm
Regulat (variatii sub 10%)
Unda p cu morfologie constanta (DII : < 2,5
mm, <0.11s)

Superior
Mijlociu
Inferior

Disociatie atriventriculara
Ritm idioventricular

STABILIREA RITMULUI
Variante fiziologice:
Bradicardie sinusala
Tahicardie sinusala
Aritmie sinusala

DETERMINAREA AXEI QRS

Axa QRS se determina doar in derivatiile standard

Vectorul mediu QRS se gaseste in planul frontal
Este suma vectorilor instantanei de depolarizare septala , apicala, a
peretilor liberi si a bazei

DETERMINAREA AXEI QRS

Metoda
geometrica
Metoda
inspectiei

DETERMINAREA AXEI QRS

DETERMINAREA AXEI QRS

DETERMINAREA AXEI QRS

ANALIZA INTERVALELOR
Interval PR
<0.12s

0.12- 0.20s

> 0.20s

Sdr de
preexcitatie

Normal

Blocuri
atrioventriculare

<0.36 s

0.36-0.44 s

>0.44 s

Sdr de QT scurt

Normal

Sdr de QT lung

Interval
QT

Intervalul QT

Intervalul QT este invers proportional cu

frecventa cardiaca:
QT se scurteaza la frecventa cardiaca inalta
QT se prelungeste la frecventa cardiaca
joasa
Cum se masoara intervalul QT
In D II sau V5-6
Corectarea intervalului QT la frecventa
Intervalul QT corectat (QTc) estimeaza intervalul
QT la frecventa cardiaca de 60 bpm.
Formula Bazett: QTC = QT / RR
Formula Fredericia: QTC = QT / RR 1/3

COMPLEXUL QRS
<0.10 s

0.10 -0.12 s

> 0.12 s

Normal

Bloc incomplet
de ramura

Bloc complet de
ramura
Ritm jonctional/
ventricular

VARIANTE DE NORMAL
Profil infantil- unde T negative V1-V2
Unda Q pozitionala in DIII- dispare in inspir
Supradenivelare ST V2-V3
Supradenivelarea din repolarizarea precoce

UTILIZARE

ECG de repaus
Test ECG de efort
Holter ECG
Monitorizare ECG (post/intraoperator, terapie
intensiva)
Studii electrofiziologice

Va multumesc